Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tratament Medicamentos in Urgente
Tratament Medicamentos in Urgente
SINCOPA ŞI LIPOTIMIA
SINCOPA:
- este întreruperea de foarte scurtă durată(sec.→ 1-2min) a unei funcţii vitale
(cardiacă, respiratorie), reversibilă imediat spontan sau prin intervenţie
medicală.Nu se confundă în nici un fel cu stopul respirator sau cardiac ce
necesită resuscitare.
TIPURI DE SINCOPĂ
1. Sincopa vasovagală
Semne premonitorii
- Greaţă, paloare, slăbiciune, căscat, midriază, stare confuzională
- Tahicardie sau bradicardie, hipotensiune arterială
Factori predispozanţi
- Încăperi supraaglomerate, supraîncălzire
- Ortostatism prelungit
- Anxietate, emoţii puternice
- Dureri intense
Tratament
- Clinostatism cu membrele inferioare ridicate
Forme speciale
- Sincopa micţională
- Sincopa la tuse
- Sincopa la râs
- Hipoglicemia
2. Sincopa cardiacă
- apare în dereglări trecătoare cardiace ca: bloc total A-V., torsada vârfurilor,
tahiaritmii diverse tranzitorii, infarct miocardic acut.
Simptomatologie
- Bolnavul îşi pierde de obicei conştienţa ca în lipotimie cu care se confundă
- Paliditate, cianoză
- Apnee, uneori convulsii
1
- De cele mai multe ori trezirea este rapidă fără manifestări reziduale
Tratament
- Clinostatism cu membrele inferioare ridicate
- oxigenoterapie,
- EKG sau monitorizare.
- PEV de aşteptare
- Revenirea spontană la ritm normal sinusal (chiar şi după o scurtă fibrilaţie
ventriculară prin electrocutare) nu dă timp unei terapii.
- În bradicardii extreme cu aspect de sincopă se va injecta Atropină
0,01mg/Kg;
- În torsada vârfurilor Mg SO4 20% fiole de 10 ml (1-2g i.v.).
- În aritmii supraventriculare manevrele vagale pot grăbi revenirea la normal.
- Necunoscând evoluţia este obligatorie pregătirea unei resuscitări.
Forme speciale
Sincopa carotidină (la bărbierit)
- Când există un sinus carotidian hiperexcitabil, un răspuns vagal reflex duce
la bradicardie prin bloc A-V sau sinoatrial
- Poate să apară şi la mişcări ale capului
3. Sincopa de cauză cerebrală
- În criza epileptică (aură, pierderea conştienţei, limbă muşcată, emisie de
urină, somn postcriză)
- Drop-attak: pierderea bruscă a forţei musculare a membrelor inferioare, de
cele mai multe ori fără pierderea conştienţei, fără prodroame, fără
modificări de culoare a feţei cu răniri frecvente. Mecanism de apariţie: prin
insuficienţă vertebro-bazilară, mai frecvent la vârsnici
- Atac ischemic tranzitor
4. Sincopa respiratorie:
- mai puţin periculoasă se însoţeşte de cianoză şi mai rar de pierderea
conştienţei.
Cauze:
- neuropsihice (spaimă, durere supraliminară)
- reflexă într-o electrocutare, hidrocuţie (contactul cu apa rece a
tegumentelor sau zonelor reflexogene faringo-laringiene).
- Se poate produce şi un spasm scurt laringian .
Tratament
- scurtă respiraţie cu balon AMBU sub oxigenoterapie.
- Există sincope respiratorii mai prelungite post-critice (după o criză
convulsională ) sau în cadrul unei crize de histerie.
2
LIPOTIMIA (Leşinul):
- este o pierdere tranzitorie(1-5min) a conştienţei ( cu cădere) prin anemie
cerebrală trecătoare.
- O scădere reversibilă a irigaţiei sistemului nervos central cu paliditate,
transpiraţii sau nu, cu hipotensiune, puls filiform,
- poate apare în stări emotive extreme, durere vie, sarcină ectopică ruptă, sau
alte hipovolemii acute;
- în toate cauzele de mai sus care au produs o stare sincopală cardiacă sau în
boli neurologice neexplorate (valenţe epileptice).
Tratament
- decubit dorsal cu membrele inferioare pe plan ridicat,
- se v-a administra oxigen pe mască,
- la nevoie o scurtă respiraţie asistată (AMBU)
- abord venos si perfuzie de asteptare
- monitorizare puls, TA, pulsoximetria,
SOCUL
CLASIFICAREA SOCULUI
1. SOC HIPOVOLEMIC
HEMORAGIC ( hemoperitoneu, HDS, etc)
TRAUMATIC (patogenie mixta)
DESHIDRATARE ( ex. pierderi digestive)
PLASMORAGIE (arsuri, sd. De strivire)
2. SOC CARDIOGEN deficit de pompa cardiaca
3
Infarct miocardic acut
Aritmii grave
Tamponada cardiaca
Embolie pulmonara masiva
Decompensare acuta cardiaca
Mecanic ( plaga cardiaca)
3. SOC VASO-NEUROGEN
SOC ANAFILACTIC
SOC SIMPATOLITIC ( leziuni medulare, anestezii )
4. SOC SEPTIC
SOCUL CARDIOGEN
MANAGEMENT:
1. O2 terapie pe masca ; uneori IOT de la inceput
2.ABORD VENOS, cateter central pentru PVC
3. PERFUZIE de asteptare Ringer, Glucoza 5%
4. MONITORIZARE
CAZURI PARTICULARE
SOCUL ANAFILACTIC
SOCUL SEPTIC
PRETRATAMENT
Examineaza rapid:
Căile respiratorii (dezobstrucţie, ventilează dacă prezintă cianoză)
Puls, TA
Pupile(mioza /midriaza)
Halena
Gradul de coma (scor GLASSGOW)
Testează reflexele (pupilare, osteotendonoase)
Semne de meningism (coloană cervicală rigidă , semnul KERNIG + )
TCC cu fractură de bază de craniu (LCR prin nas /urechi)
Examenează abdomenul
Montează o perfuzie
Recoltează sînge
Adminstrează Glucoză 50% (50 ml.) i.v
pupile mici adminstrează Nalaxon 0,4 –1,2 mg. i.v (posibil intoxicaţii cu
opiacee.
Tipuri de respiratii
*Respiraţia patologică /paradoxală :
Se remarcă în tulburările de reglare centrală a respiraţiei şi în perturbări
metabolice :
Respiraţia BIOT :( meningită şi alte afecţiuni cerebrale )
-resp. amplă ,intermitentă, adecvată cu pauze resp. bruşte .
Respiraţia CHEYNE-STOKES : ( lez. de trunchi cerebral şi apoplexie )
-resp. periodică, cu alternanţă + a amplitudinii.
Respiraţia KUSMAUL : (acidoza metabolică şi coma diabetică)
-mişc. resp. foarte ample , regulate .
Respiraţia SACADATĂ : ( resp. agonică ) = preterminală,ineficientă
( STOP RESP. FUNCŢIONAL )
[ Nu toate aceste tipuri denotă o insuf. resp. ,totuşi depistarea lor are semnificaţie
de Dg.].
Respiraţia PARADOXALĂ : când apar devieri ale sincronizării şi
simetriei între mişc. toracelui şi abdomenului.
Respiraţia în BALANS : (paradoxală toraco-abdominală)
- în inspir toracele coboară odată cu
bombarea concomitentă a abdomenului ;
-în expir toracele se ridică concomitent cu coborîrea abdomenului ;( în
paraplegie = în secţiune medulară înaltă)
în obstrucţie parţială a căilor resp. (epiglotită ).
-Respiraţia TORACICĂ PARADOXALĂ : ( excursii toracice
paradoxale )
- în inspir se ridică plămînul indemn , în timp ce celălalt coboară.
- în expir situaţia se înversează .
colapsul de reventilare :
-sol. Macromoleculare 200-500ml +Dopamina 5-10 microgr./kgc/min.
( la nevoie) SE.
Criza de astm
Dg.≠ :
-inhalaţie de C.S.
-EPA cu componentă spastică ( frecventă la bătrîni).
Tratament:
- pacient în poziţie semişezîndă,
- O2-terapie 4-8 l. pe sondă,
- Salbutamol /Fenoterol 2-4 doze inhalatorii, repetat la 3-5 min.
- dacă nu e suficient-Teofilina 50- 150 mg. i.v. lent(Miofilin)
- dacă nu e suficient Terbutalina 0,25-0,5 mg. s.c.
- HHC-2-3 f. i.v. lent (în perfuzie cu S.F./ S.G.)
- Se poate adm. şi Ringer 500-1000 ml. I.v. (pentru fluidificarea secreţiilor)
În hipoxie persistentă şi dispnee severă :
- intubaţie,resp. artificială, sedare înainte de introducerea narcozei eventual
Ketamina 1-2mg./ kgc.
- Corticoterapie de ex. Metilprednisolon 40-250mg. i.v.
DE EVITAT : -Furosemid pt. trat. I .C.dr. .
10
CRIZA DE ASTM GRAV ( MORTAL)
Protocol de prim ajutor
Durerea toracică
A) Centrală :
constrictiv şi sugerează : -A.P -esofagita -anxietate ,
ascuţit : - Pleurală ( exacerbată în inspir profund ), -IMA ( durabilă şi
intensă ) ,
necaracteristică : -junghiuri, durată < 30 sec.
Leziunea cardiacă : iradiere în umăr, spre ambele braţe, gît / mandibulă.
Durerea epigastrică : poate fi de origine cardiacă.
( a efort/la stres + palpitaţii ,,durerea poate fi cardiacă /nervoasă “
-Esofagita: apare – după masă , - în clinostatism ,
- după băuturi fierbinţi/ alcool .
(uneori durerea cardiacă apare după o masă bogată !!! )
Durerea dispare după repaus ( leziune cardiacă ! )
Durerea scade după antiacide ( esofagită ! )
Durerea scade după NTG poate fi :
-durere cardiacă(AP)/durere colicativă.
11
( dar frecv. este de orig. cardiacă )
Durerea dispare la poz. aplecat înainte ( pericardita )
Durerea + Dispnee :
Cardiopatie
-Embolie pulmonară
-Pleurezie / -Nevroză .
IMA durere + greţuri + vărsături + transpiraţii
B) Laterală : cardiacă dar dg. dif. trebuie făcut cu :
- durerea pleuretica agravată în inspir şi limitează astfel respiraţia ,
- Zona Zoster durere localizată strict pe aria unui dermatom , nu se
modifică cu respiraţia / schimbarea poz. -are lez. cutanate .
- fracturi costale apasă uşor cu palma pe stern şi se observă că durerea
se accentuează la locul fracturii .
- spondilita anchilopoietică nu uita diminuarea mobilităţii C.V.
-colica biliară dureri în HCD , apare după masă bog . în grăsimi
antecedente personale , gust amar , balonare.
-colica pancreatica dureri HCS şi epigastru , frecvent după masă
-ulcer G –D în criză .
Atenţie! La caracterul durerii în BARĂ *( biliară, pancreatică, gastrică, uneori
renală) care poate mima sau ascunde durerea CARDIACĂ!
URGENTE CARDIOVASCULARE
Angina pectorală
AP stabilă:
EKG semnele tipice sub subdenivelarea segm. ST
Tratament:
NTG (0,8-1,6 s.l.)/spray
O2 (4l/min) sondă nazală
ASS 500mg i.v./p.o.
INFARCTUL MIOCARDIC
12
3. Oxigenoterapie pe masca sau sonda endonazala
CRIZA HTA
CRIZA hTA
15
-H.T.A. (esenţială, renală, preeclampsie)
(feocromocitom, medicamentoasă)
Criza H.T.A. Encefalopatie hipertensivă :
- cefalee
- tulb. vizuale
- ameţeli
- tulb. stării de conştienţă
- manif. neurologice şi convulsii .
Tabloul clinic se poate contura prin complicaţii cerebrale posibile:
- hemoragia cerebrală şi apoplexia precum şi prin decompensarea cardiacă de tip
IVS EPA AP şi IMA .
Concluzii
Preeclampsia- eclampsia
Abdomen acut
Se indica analgezia prespitaliceasca adecvata
Sustinerea funtiilor vitale
Daca este posibil pozitie semisezinda cu genunchii indoiti
Perfuzie in functie de starea circulatorie 500-1500ml i..v.
Morfina 5-10mg (Tramadol, Piafen, Scobutil)
Tratament specific in durerea colicativa:
NTG inhalatie 2 pufuri s.l.
Scopolamina/Scobutil 20-40mg i.v.
Paracetamol supozitor 1mg/ ASS 0,5-1g i.v.
• Este un motiv de consultatie in urgenta (5 – 10%)
• Durerea acuta cu debut pana la 7 zile
• Urgenta abdominala se prezinta sub forma de: abdomen supraacut
abdomen acut
abdomen subacut
Etiologiile frecvente ale durerii abdominale
Anamneza ţintită determina
• Modul de instalare a durerii
• Intensitatea si tipul durerii
• Localizarea
• Factorii modifianti si declansanti
• Semnele asociate
• Antecedentele medicale si chirurgicale
Examenul clinic
• Pacient dezbracat
• Cauta eventratia, cicatricile abdominale
• Priveste abdomenul (distensie, absenta miscarilor respiratorii)
• Palparea (contractura, apararea)
• Percutia
• Tuseul pelvin
17
Examene paraclinice
• Sustin sau modifica un diagnostic
• Conduc spre un tratament
• Orienteaza pacientul: externare, spitalizare, interventie chirurgicala
Concluzii
• Durerea abdominala necesita o ierarhizare dupa gradul de urgenta;
• Examenul clinic orienteaza spre un diagnostic de presumtie;
Explorarile complementare conduc spre diagnosticul de certitudine.
Hipoglicemia
Hiperglicemia
Urgente cerebrovasculare
(AIT, DNIRP- deficit neurologic ischiemic reversibil prelungit)
Tratamentul sistemului circulator = tratamentul masei cerebrale:
sustinerea functiilor vitale
19
hTA clinostatism
HTA ridicarea trunchiului
perfuzie (atentie ! nu la mina paralizata = risc major de tromboflebita)
diazepam 5-10mg i.v.
in hTA solutii de refacere a volemiei
in HTA (encefalopatie HT ) vezi tratament
Convulsii
Diazepam 5-40mg i.v.
Atacul ischiemic tranzitoriu (AIT)
La domiciliu:
Aspirina 300mg/zi
Ticlid 2-3 cp./zi (250mg *2/zi)
Cebutid 50 2cp/zi
Dipiridamol 300mg/zi.
EUSI
DA(tratament antihipertensiv)
HTA :200-220/120mmHg(AVC ischemic)
HTA :182/105mmHg(AVC hemoragic)
HTA si IMA/IC/IrenAc/DiAo/tromboliza(labetalol, nitroprusiat
de sodiu, nitroglicerina, captopril ;NU nifedipin)
NU tratament antihipertensiv agresiv
21
TRATAMENTUL EDEMULUI CEREBRAL
De la locul solicitarii
Continuu pe parcursul transportului
Ridicarea capului la 30 grade
Ventilatie asistata/hiperventilatie cu O2 100%
Osmoterapia:
-manitol 10-20%, 0,5-1g/kg.corp bolus initial, apoi 0,25-0,5g/kg.corp la 4 ore
-Glicerol i.v.solutie 10% in ser fiziologic, 10ml/kg.corp la 4 ore
Diuretice osmotice:furosemid 1mg/kg.corp, in functie de TA
Reducerea aportului lichidian(1500-2000ml/24ore)
Barbiturice:Thiopental maximum 250mg i.v. bolus foarte lent(oxigen pe
masca, asistat AMBU)
Hipotermie-scade mortalitatea
Epilepsie
Scoate proteza dentară
Introdu o pipă Guedel/sondă nazofaringiană
O2 terapie
Administrează glucoză 50%, 50ml
Administrează Diazepam 10mg i.v. în 2min., se poate adăuga şi pe cale i.r.
Criza continuă, montează perfuzie cu ser fiziologic
Administrează Diazepam în perfuzie (5mg/min.) până când crizele se opresc
Administrează şi Fenitoină 50mg/min.(Atenţie! scade TA)
Criza continuă, administrează din nou în perfuzie Diazepam 100mg diluate în
500ml ser fiziologic/glucoză.
A. STATUS EPILEPTIC
23
B. AGITATIA PSIHOMOTORIE POST DELIRIUM TREMENS
C. SINDROM DE SEVRAJ ETILIC
A. STATUS EPILEPTIC
ACCIDENTE DE SUBMERSIE
24
INECUL= este un accident extrem de grav si complex prin conditiile de
producere prin tipurile de leziuni si mecanism al mortii, prin variabilitatea
regulilor de resuscitare si postresuscitare.
Se diferentiaza de alte accidente in mediul acvatic:
HIDROCUTIA=moartea subita la contactul cu apa
TRAUMATISME IN APA: TCC,fracturi cervicale, etc.
ACCIDENTE MEDICALE in apa: convulsii, claudicatii intermitente, come
etilice, IMA, AVC etc.
Fiecare din ele are specificul ei de resuscitare.
INECUL propriu-zis
TEHNICA SALVARII
Scoaterea in “timp util” , fara stop cardiac necesita resuscitare in primul rand
respiratorie:
A. Airways- atit manevra Heimlich cit si intoarceri ventrale cu capul mai jos,
- sonda de aspiratie
- sonda gastrica de evacuare a apei inghitite
B. Breath -pipa orofaringiana, IOT si respiratie pe balon AMBU cu O2 100%.
Daca nu este posibila decit respiratia gura la gura aceasta se va face cu presiune
25
de insuflatie crescuta pentru a invinge palicula de apa sau EPA. Se palpeaza
mereu a. carotida.
La copii , in apa mica se poate incepe respiratia “gura la gura” sau
“gura la nas” in caz de trismus.
Daca inecatul nu are puls se trece la:
C. Chest compresion - BLS pina la sosirea echipajului de Ambulanta care preia
cu ACLS
- Defibrilarea electrica este regula , in 90% din
cazuri din stopurile CR ale inecatilor exista FV.
- Vena permeabila, montare PEV
D. Drugs Adrenalina o.01mg/kg repetata la 3-4 min. –monitorizare- transport
asistat la spital cu ATI permanent.
Supravietuirea la inecat depinde de factori specifici si de lantul supravietuirii:
viteza de salvare din apa ( in primele 3-5 min daca inima continua sa
bata)
eliberaea imediata a cailor respiratorii
ACLS
tipul de apa in care s-a produs inecul
respectare timpilor optimi de resuscitare
ATENTIE : Inecatul cu Trismus, frison , agitatie este cu prognostic favorabil.
La agitatie si convulsii nu uitati: Midazolam0,1mg/kg sau thiobarbituric 2mg/kg
( protector al creierului in coma post hipoxica)
HIPOTERMIA
NURSING-UL IN HIPOTERMIE
Definiţie, clasificare
• Scăderea temperaturii corporale sub 35C;
• Hipotermia accidentală este:
– acută;
– subacută;
– graduală;
• Hipotermia se împarte în 3 grade:
– gradul I - între 32 şi 35C;
– gradul II - între 32 şi 29C;
– gradul III - sub 29C.
Echilibrul termic este mentinut prin:
a)termoliza:
– radiatie
26
– conductie
– convectie
– evaporare
b)termogeneza:
- aport de calorii 1800kcal/zi
- contractii musculare: frison
- eforturile mari ce cresc termogeneza de pina la 3ori.
Monitorizarea temperaturii
• Punctele de masurare sunt:
- temperatura rectala;
- temperatura esofagiana;
- temperatura timpanica;
- temperatura nazofaringiana.
• Tipul termometrului este electronic (digitale, in infrarosu).
Monitorizarea hemodinamică
In faza initiala:
– in imersia rapid apare tahicardie(>180/min) si cresterea valorilor
tensionale;
– la 20 de minute dupa imersie, vasoconstrictia se stabilizeaza si tensiunea
arteriala revine la normal.
In faza secundara:
– scade tensiunea arteriala;
– scade frecventa cardiaca;
– scade activitatea electrica a cordului.
Modificările ecg
• aparitia de artefacte datorita tremorului(dispare sub 32C);
• aparitia undei J (unda Osborne) este cea mai specifica modificare ecg in
hipotermie aparind sub 30C;
• bradicardia jonctionala apare sub 28C;
• alungirea intervalurilor QT, QRS, PR;
• fibrilatia ventriculara apare sub 28C;
• defibrilarea este ineficace sub 32C;
• asistolie sub 32C;
• aritmii asociate: fibrilatie atriala, extrasistole ventriculare, tahicardie
ventriculara;
• toate aritmiile au tendinta sa dispara spontan la reincalzirea pacientului.
27
• pacientul se transporta într-o incapere cu temperatura normala, se instaleaza
într-un pat incalzit;
• se indeparteaza hainele ude sau umede;
• se usuca tegumentele prin tamponare cu material absorbant;
• se imbracă victima cu haine calduroase;
• se izoleaza cu folie de aluminiu, si se inveleste cu o patura de lâna;
• se mentine pozitia orizontala, evitand eforturile fizice;
• aceasta forma de reîncalzire nu este eficienta în hipotermia severa.
Lavajul peritoneal.
• dializa peritoneala se va face cu solutie calda de dializa fara continut potasic
(40-42C);
• se pot folosi pina la 10-12 litri prin aceasta tehnica;
• ajuta la dializa barbituricelor, normalizeaza pH-ul, corecteaza acidoza.
• Lavajul toracic.
28
• se va face cu 2 drenuri si se va iriga continuu cu NaCl 0,9%, obtinindu-se o
reincalzire cu 4C/ora.
Hemodializa.
• permite o reechilibrare hidroelectrolitica;
• permite un aport suplimentar de lichide calde;
• lichidele trebuie incalzite la 40-42,5C si administrata cu o rata de 1-3 litri pe
ora.
Irigatia mediastinala.
• realizeaza incalzirea directa a inimii.
Tratamentul hipotermiei
• înaintea procesului de reincalzire se va avea in vedere mentinerea unei
activitati cardiovasculare normale, echilibrarea balantei acido-bazice,
asigurarea unei concentratii normale a oxigenului arterial, mentinerea unui
volum intravascular adecvat;
• se reduce la minimum riscul infarctului de organ si incidenta hipotermiei
recurente.
• resuscitarea cardio-pulmonara trebuie continuata pina la reincalzirea
pacientului la cel putin 32-34C;
• toate aritmiile au tendinta sa dispara spontan la reincalzirea pacientului.
Hipotermia uşoară
• simptome: tremor, dureri musculare, cresterea TA, tahicardie, oboseala,
vorbire lenta, indiferenta, tegumente palide si reci, cianoza, eritem;
• se da bolnavului sa bea lichide fierbinti;
• nu dati niciodata pacientului bauturi care contin cofeina sau alcool;
• pot apare frecvent postoperator frisoane, cel mai grav sub forma unei crize de
tremuraturi necontrolate;
• frisoanele in criza se trateaza la indicatia medicului cu sedative sau
neuroleptice si oxigenoterapie;
• se vor aplica metode active externe de incalzire.
Hipotermia moderată
• simptome :lipsa tremorului muscular, lipsa durerilor, somnolenta sau
coma,bradicardie, aritmie, TA normala sau scazuta, hipoglicemie, reflexe
diminuate, amnezie, dezorientare temporo-spatiala, rigiditate musculara;
• reîncalzire pasiva si reîncalzire activa externa doar la nivelul trunchiului
pentru evitarea fenomenului “after-drop”;
• monitorizarea cardio-respiratorie, hemodinamica si a temperaturii corporale
trebuie sa fie permanenta;
• realizarea accesului venos si administrarea de seruri calde;
• oxigenoterapie pentru tratarea hipoxiei cu oxigen umidificat. Lichidele i.v. si
oxigenul trebuie incalzite la 40-42C.
29
Hipotermia severă
• Simptome: coma profunda cu areflexie si midriaza, puls nepalpabil,
respiratie superficiala pina la stop respirator, bradicardie extrema.
• se executa toate manevrele de reincalzire.
• oxigenoterapiei, intubatia orotraheală, ventilatia asistată, administrarea de
solutii calde si tratamentul acidozei metabolice
• dacă nu s-a dezvoltat stop cardiac efortul terapeutic se concentreaza pe:
evaluarea si sustinerea ventilatiei si oxigenarii, evaluarea si sustinerea
circulatiei, reîncalzire, limitarea pierderilor suplimentare de caldura.
• medicatia este temporizata pina la cresterea temperaturii centrale pina la
30C.
• In fibrilatia ventriculara sau tahicardia ventriculara fara puls lipsa de
raspuns la 3 socuri electrice initiale impune amanarea pîna la aducerea
temperaturii la 30C.
• Pe parcursul reincalzirii se pot produce cresteri ale potasemiei.
• intervalul de reanimare este semnificativ mai lung.
• Manevrele de resuscitare vor continua pina la incalzirea pacientului la
35C.
Protocolul hipotermiei
• 1.Evaluarea semnelor vitale, prin monitorizarea temperaturii, tensiunii
arteriale, pulsului si ecg.
• 2.Stabilizarea respiratiei si securizarea cailor respiratorii.
• 3.Izolarea termica a pacientului.
• 4.Accesul la o vena.
• 5.Administrarea solutiilor intravenoase.
Protocolul hipotermiei
• 6.Rx pentru coloană cervicală, craniană şi pulmonară.
• 7.Ecg în 12 derivaţii.
• 8.Preoxigenare, inserţia sondei nazo-gastrice, sondei vezicale. Recoltarea de
probe biologice.
• 9.Alegerea metodei şi iniţierea reîncălzirii.
• 10.Monitorizarea semnelor vitale, ritmului cardiac şi rezolvarea consecinţelor
reîncălzirii.Pacientul G.I., in varsta de 61 ani este adus de ambulanta dupa ce a
fost gasit cazut in casa. Acesta prezenta la examinare tegumente reci,
sdr.confuzional, hemipareza stanga, pareza faciala dreapta, afazie de tip mixt
si dispnee usoara. Temperatura coporala la sosire era de 32C – HIPOTERMIE
GR.II.
30
Hemodinamic prezenta o TA sistolica de 50 mmHg si un ritm cardiac neregulat
de fibrilatie atriala cu alura ventriculara medie de 100 batai/min. Pe ecg
prezenta o fibrilatie atriala cu AV medie de 100/min. si unda T negativa.
Examenul CT-scan cerebral a relevat un AVC ischemic in teritoriul
superficial si profund al ACM drepte fara deplasarea liniei mediene.
S-au aplicat metode de incalzire pasiva si activa externa, administrarea de
oxigen umidificat si incalzit la 40C pe masca, iar toate solutiile i.v. au fost
administrate la temperatura de 40-42C. S-a administrat medicatie pentru
cresterea TA, controlul fibrilatiei atriale si pentru leziunea neurologica.
Utilizand metodele de incalzire mai sus mentionate, pentru cresterea
temperaturii corporale pina la 35C a fost nevoie de un interval de timp de 4
ore, ceea ce arata ca in cazul asocierii hipotermiei cu leziuni cerebrale, cu o
afectare relativa a termoreglarii centrale, timpul de reincalzire creste
considerabil.
Pacientul N.C. de 39 de ani a fost agresat suferind un TCF si apoi a fost aruncat
intr-un riu. La primire in UPU pacientul era constient, si prezenta tegumente
reci, plagi contuze faciale, epistaxis bilateral si halena etilica. Temperatura
corporala la sosire era de 28,6C – HIPOTERMIE GR.II.
Hemodinamic prezenta normotensiune arteriala, un ritm cardiac regulat cu
AV de 120/min. Examenul CT-scan a relevat fractura oaselor proprii ale
nasului si un discret edem cerebral interesand emisferul drept fara modificari
TDM in context traumtic. De asemenea, prezenta o hiperglicemie de 167
mg/dl.
S-au aplicat manevre de incalzire pasiva, activa externa si administrarea de
oxigen umidificat si incalzit la 42C iar solutiile i.v. administrate au fost
incalzite la 42C. Folosind aceste manevre, pacientul a fost incalzit pina la
temperatura de 35C, fara aparitia de complicatii, in o ora. Nu s-a semnalat
aparitia hipotermiei recurente.
ARSURI
Regula lui 9:
Cap 9%
Hemitorace dr. 9%
Membrul sup. dr. 9%
Abdomen dr. 9%
Organele genitale 1%
Coapsa dr. 9%
Gamba dr. 9%
31
Hemitorace stg. 9%
Membrul sup. stg. 9%
Abdomen stg. 9%
Coapsa stg. 9%
Gamba stg. 9%
Conduita de urmat:
Racire imediata cu jet de apa (5min.)/SF
Pozitie pe zone neafectate
Se dezbraca cu exceptia hainelor aderente
Se usuca si se panseaza aseptic leziunea
O2 pe masca
Perfuzie Ringer lactat
20-30ml/kg solutie cristaloida in prima ora
Protectie tehnica
Analgezie si sedare.
In caz de arsura chimica: spalare timp indelungat
Fosforul (se spala leziunile si se mentin umede)
Ac.fluorhidric (se spala leziunile cu apa calduta
cu bicarbonat 2/3%)
De evitat!
- Abord venos in zonele arse
- AB sistematica
- Tratament local
Epistaxis
poziţie şezândă cu aplicarea trunchiului înainte (scade presiunea hidrostatică la
nivelul nasului şi permite sângelui să curgă anterior)
în HTA: scade presiunea sagvină (Urapidil 25-50mg i.v.)
compresie digitală a nărilor timp de 5 min.,eşec
- tamponament nazal anterior, cu vată imbibată în soluţie
- tamponament nazal posterior, cu cateter cu balonaş
(cateter vezical) prin narina ce sângerează, se împinge cateterul vezical în
faringe, se umple cu 10-20ml apa, se trage şi se fixează sub presiune.
Intoxicaţiile acute
(Măsuri generale)
De urgenţă:
ABC
Tratează şocul
32
Pacient inconştient ( decubit dorsal)
Identificarea substanţei
Tartează pacientul şi nu nivelul de substanţă toxică în sânge
Evacuează conţinutul gastric (dacă este necesar)
Consideră administrarea unui antidot
Măsoară to, puls şi TA
Dacă este în comă : îngrijire în decubit lateral, trebuie întors cu regularitate
Dacă este glob vezical/IR/necesită diureza forţată : cateter forţată
Evaluarea stării psihice:
a) Intenţia iniţială: a planificat actul? A luat măsuri ca să poată fi găsit?
…
b) Intenţia în prezent:ce probleme l-au determinat să facă acest lucru?
Încă mai există aceste probleme? Are probleme psihice?
(Măsuri specifice)
Recoltarea de sânge 10ml în seringă cu litiu şi heparină
Aprecierea în urgenţă a nivelului plasmatic a toxicului.
Pentru bolnav în comă este necesar nivelul de Paracetamol.
Când trebuie evacuat stomacul: în timp de 4 ore de la
intoxicaţie; 6ore după ingestie de opiacee şi anticolinergice;
12 ore de la ingestie de salicilaţi, antidepresive, triciclice.
Nu se face spălătură gastrică în petrol / substanţe corozive,
dacă pacientul este în comă.
Cum se poate evacua conţinutul gastric:
1. Prin declanşarea vărsăturilor (contraindicată dacă pacientul este pe cale de a
intra în comă)
2. Evacuarea conţinutului gastric prin spălătură:
Pacient în comă/nu are reflexe de deglutiţie (intubaţie)
- trebuie un aspirator
- decubit lateral, poziţie Trendelenburg
- tub gastric (14mm diametrul exterior), bolnavul să înghită
- asigurăte că tubul este în stomac
- aspiră conţinutul gastric
- execută spălătură gastrică de fiecare dată cu apă călduţă
- masează HCS
- când scoţi tubul să astupi capătul liber.
(Antidoturi)
MUŞCĂTURA DE VIPERĂ
SIMPTOMATOLOGIE
Local:
- plagă dublă înţepată,
- inflamaţie,
- limfangită, adenită, edem dureros (în 30-60 min. prinde tot membrul),
- în 3-4 ore flictene hemoragice,
- în 6-8 ore necroze locale care duc la suprainfectare şi gangrenă.
Sindromul general : datorat toxinelor elierate
a) neurotoxină (SNC)
b) hemoragină
c) hemolizină (IRA)
d) histamia, kinine
Manifestări
- facies congestiv, cefalee,
- prurit generalizat, permeabilitate vasculară → hipotensiune arterială,
- edem facial, dispnee (edem glotic) → şoc anafilactic(in muscaturi inalte la
gat, fata)
34
- După 8-12 ore sindrom hemoragic, CIVD, hemoliză, → IRA, comă, EPA,
colaps.
TRATAMENT
1. fără ser antiviperinpompa”Aspivenin”)
- incizie în X + aspiraţie venin
- Interzicem: mişcarea, fuga, agitaţia, garoul, ghiaţă, alcoolul.
- PEV glucoză 5%, HAES 500ml hidrocortizon 10mg/Kg
- per os cafea
- la agitaţi: Diazepam 0,3mg/Kg, Fortral 0,5mg/Kg,
- Romergan 0,5mg/Kg IM
- Transport cu oxigen pe mască la ATI.
- Monitorizare puls, TA
2. cu ser antiviperin
- incizie în X + aspiraţie venin
- pansament steril (nu alcool).
- SER ANTIVIPERIN flacon de 5ml în garanţie obligatoriu
- se injectează imediat sau până la 2-3 ore de la muşcătură.
- Copii: 0,5ml/Kg IM copii > 10 kg se administrează întregul
flacon
- Adult: se injectează imediat local perilezional 2 ml şi restul de 3
ml IM sau tot (5 ml) IM
- Administrare de O2
- Monitorizare puls, TA, pulsoximetrie
- PEV rheologice: HAES, Dextran 40
- Administrare Manitol 20% bolus 30-100 ml
- În colaps: HAES + Efedrină, HHC
- Protectoare ale SNC şi hepato-renale
- Transport asistat la UPU cu ATI permanent
INTOXICAŢIA ORGANOFOSFORICĂ
MECANISM:
- inhibarea colinesterazei => acetil-colină în exces => 3 sindroame:
SIMPTOMATOLOGIE
1. Muscarinic:
- hipersecreţii,
- mioză,
35
- bradicardie, HTA.
- vărsături,
- diaree,
2. Nicotinic:
- astenie,
- insuficienţă respiratorie, EPA,
- dureri musculare.
3. Neurogen:
- cefalee, comă,
- depresie cardiacă, stop cardiac, tulburări metabolice: hiperglicemic,
cetoacidoză.
TRATAMENT
- eliberarea căilor respiratorii,
- oxigenare, asistare pe mască,
- cele 3 sonde (IOT, asp. Gastrică, urinară),
- PEV: volemice, alcaline, Ringer.
- Monitorizare puls, TA, pulsoximetrie
- Antidot: Atropină 0,02mg/Kg la 15 minute până se obţine midriază şi
tahicardie
- Toxogonin 250mg/fiolă (activator al colinesterazei) copii 4-8mg/Kg; adulţi
20mg/Kg la 2-3 ore.;sau Contrathion 2-5 fiole i.v.(adulţi); sau Pirangit 2-5
fiole
Alte terapii în ATI:
- monitorizare completă
- aerosoli Atrovent, Bricanil în spasm bronşic
- plasmă foarte proaspătă 10ml/Kg (Pseudocolinesterază)
- Dobutrex
Contraindicaţii majore:
- opiacee, Mialgin,
- Clorpromazin,
- Aminofilin,
- Miostin,
- alcool,
- lapte,
- lipide
36
SIMPTOMATOLOGIE
- Edem,
- Arsuri ale mucoaselor
- spasme şi perforaţii
- dureri
- vărsături
- HDS
- şoc rapid în peste 50% din cazuri
TRATAMENT
- ingestie de apă, lapte(mai mulţi litri);
- NU bicarbonat de sodiu → dioxid de carbon;
- NU spălături gastrice → perforaţii.
- PEV perfuzie izotonă, macromoleculare
- Analgezie şi sedare (Fortral şi Diazepam);
- transport spre spital.
SIMPTOMATOLOGIE
- Aceeaşi ca mai sus
TRATAMENT
- ingestie apă şi suc de lămâie, oţet diluat, lapte.
- NU sondă gastrică,
- NU spălături gastrice; vărsătură spontană;
- PEV.
- Analgezie şi sedare (Fortral şi Diazepam);
- Atenţie la edemul laringo-traheal → cricotomie.
COMA BARBITURICĂ
- 2 500 preparate
- doza terapeutică 3-4 mg/Kg
- doza letală 50 mg.(chiar 5-6 mg./kg.corp la thiopental fara asistarea
respiratiei si oxigenoterapie 100% poate fi letala)
SIMPTOMATOLOGIE:
- comă hipotonă, areflexie,
- mioză,
- insuficienţă respiratorie (centrală, spasm, hipersecreţie), hipoxie
37
- insuficienţă circulatorie (colaps, bradicardie), => prevalenţă vagală
- insuficienţă renală, oligurie
- acidoză metaolică
TRATAMENT
- eliberarea căilor aeriene
- oxigenare
- asistarea respiraţiei pe mască Ambu
- IOT
- Aspiraţie gastrică
- Venă: Atropină 0,01 mg/Kg, HHCortizon 10 mg/Kg (nu α mimetice)-
macromolecule-Haes
- forţarea diurezei (Manitol 20% 2 ml/Kg; pauză 15 minute Furosemid 1
mg/Kg repetat, după rehidratare; Ringer, glucoză 10%)
- monitorizre puls, TA, pulsoximetrie
- Transport asistat până la ATI
- Funcţii vitale: asistare, monitorizare, diureză orară de 4-500 ml/oră
- Hemodializă la doze letale Fenobarbital 150 mg ‰ Ciclobarbital 60 mg ‰
NU există antidot!
COMA BENZODIAZEPINICĂ
- 550 de preparate;
- Doza terapeutică: 0,1-0,5 mg/Kg
- Doza letală Dz.terapeutică x 30 Diazepam 15g
SIMPTOMATOLOGIE
- comă hipotonă, areflexie,
- insuficienţă respiratorie şi hemodinamică centrală.
- La Meprobamat : EPA, leziuni neurodistrofice, vomă inhalată.
- Alcoolul = factor agravant
TRATAMENT
- Eliberarea căilor aeriene
- oxigenare
- asistare respiratorie, IOT
- sondă gastrică (aspiraţie)
- PEV: perfuzie Macromoleculare
38
- Antidot Flumazenil(Anexate) 1mg = 1ml; 0,5ml/ minut până la 5 ml (în 10
min cu glucoză 5% 100 ml) x 2.
Trezirea: cu agitaţie, convulsii = întreruperea antidotului
În ATI
- monitorizare + terapie intensivă.
COMPLICAŢII
- EPA (Lanatozid, HHC nu aerosol alcool)
- colaps (Efedrină, Aramină, Mefină).
INTOXICAŢIA CU CIUPERCI
2. Sindromul atropinic
Simptomatologie:
- tahicardie
- midriază
- uscarea mucoaselor
- crampe musculare
- convulsii, agitaţie psihomotorie
- obnubilare, comă
39
- Sindromul
Simptomatologie:
- digestivă: diaree apoasă
- hipersecreţie
- mioză
- încărcare traheo-bronşică
- fasciculaţii
- bradicardie, hipotensiune arterială
- colaps, comă,
- insuficienţă cardio-respiratorie
Tratament
- Spălătură gastrică (Cărbune activ + apă)
- O2, A,B,C-ul resuscitarii
- PEV cu soluţii macromoleculare 6-8 l
- Protecţie hepatică (Silimarină, Arginină sorbitol)
- HHC, Vit. B1, B12
- Vit. C 2g
- Fortarea diurezei
- Hemodializă
40