Sunteți pe pagina 1din 22

CATIONI

Grupa I

AgI: -reacția cu reactivul de grupă (dizolvarea în NH3)


-reacția cu halogenurile alcaline (dizolvarea în NH3)
-reacția cu SII-
-reacția cu ditizona
-(se completează pe parcurs cu reacțiile cu anionii din grupele a III-a și a IV-a)
-reacția cu formaldehida în mediu amoniacal

PbII: -reacția cu reactivul de grupă (dizolvarea în apă, la cald)


-reacția cu iodurile alcaline (dizolvarea în apă, la cald)
-reacția cu SII-
-reacția cu SO42-
-reacția cu cromații și dicromații alcalini
-reacția cu ditizona

Hg22+: -reacția cu reactivul de grupă


-reacția cu NH3
-reacția cu SII-
-reacțiile cu halogenii, cu reactivul Bettendorf

1
Reacții ale cationilor din grupa I analitică

Reacția și caracterele produșilor de reacție


Reactivul I
Ag Hg22+ PbII
1 2 3 4

I + 2+ II
Ag + HCl + H2O = AgCl + H3O Hg2 + 2HCl + 2H2O = Pb + 2HCl + 2H2O =
Acidul clorhidric diluat,
Hg2Cl2 + 2H3O+ PbCl2 + 2H3O+
clorurile alcaline
 precipitat alb-cazeos, care se calomel
înnegrește la lumină (reacție  precipitat alb, microcristalin, care  precipitat
alb, cristalin (prisme
fotochimică de reducere la argint se înnegrește la lumină: rombice);
metalic);  LR = 10 mg;
 LD = 1,6·10 ;
-2 -7
 LR = 10 mg; Hg2Cl2 = Hg + HgCl2
 LD = 2·10 ;  solubilitatea în apă
-6

 practic insolubil în acizi  LR = 30 mg; la 20°C: 0,99g/100 mL,


minerali diluați;  LD = 5·10-7 ; la 100°C: 3,39g/100 mL
 solubil în amoniac:  practic insolubil în acizi minerali (la răcirea soluției, reprecipită
diluați; PbCl2 sub forma unor cristale
AgCl + 2NH3 = [Ag(NH3)2]Cl  dismută cu amoniac: aciculare sau paiete strălucitoare)

Hg2Cl2 + 2NH3 =
Hg + Hg(NH2)Cl + NH4Cl

AgI + BrI- = AgBr


Bromurile alcaline
 precipitat alb-gălbui;
 practic insolubil în acizi
minerali diluați;
 solubil în amoniac (mai greu
solubil decât AgCl).

2
1 2 3 4

AgI + II- = AgI PbII + 2II- = PbI2


Iodurile alcaline
 precipitat galben, cristalin
 precipitat galben; (cristale hexagonale și steluțe);
 practic insolubil în acizi  solubil în apă la fierbere (la
minerali și amoniac; răcirea soluției reprecipită sub
formă de paiete aurii, PbI2)

2AgI + SII- = Ag2S Hg22+ + SII- = HgS + Hg PbII + SII- = PbS


Hidrogenul sulfurat, sulfura
de amoniu, sulfurile alcaline
 precipitat negru;  precipitat negru;  precipitat negru;
 LR = 1 mg;  practic insolubil în acid nitric și  LR = 2 mg;
 LD = 2·10-7; polisulfură de amoniu;  LD = 9,9·10-7;
 practic insolubil în exces de  solubil în apă regală:  practic insolubil în acid
reactiv, acid clorhidric și amoniac; clorhidric diluat;
 solubil în acid nitric la cald: 3HgS + 3Hg + 4HNO3 + 12HCl=  solubil în acid nitric diluat și
6HgCl2 + 4NO + 3S + 8H2O concentrat:
3Ag2S + 8HNO3 =
6AgNO3 + 2NO + 3S + 4H2O 3PbS + 8HNO3 =
3Pb(NO3)2 + 2NO + 3S + 8H2O
Cromații alcalini
PbII + CrO42- = PbCrO4
 precipitat galben;
 practic insolubil în acid acetic;
 solubil în acizi minerali:
2PbCrO4 + 4H3O+ =
2PbII + H2Cr2O7 + 5H2O
 solubil în NaOH concentrat:
PbCrO4 + 4HO- =
[Pb(OH)4]2- + CrO42-

3
1 2 3 4

Dicromații alcalini
2PbII + Cr2O72- + 3H2O 
2PbCrO4 + 2H3O+
 în prezența acetatului de sodiu
echilibrul este deplasat spre
dreapta:
2PbII + Cr2O72- + 2CH3COO- +
H2O = 2PbCrO4 + 2CH3COOH

PbII + SO42- = PbSO4


Acidul sulfuric și
sulfații alcalini  precipitat alb, cristalin;
 LR = 20 mg;
 LD = 9,9·10-6;
 solubil în acid sufuric concentrat
și acid clorhidric concentrat.

Ditizona

 chelat colorat în galben în mediu


acid care se extrage cantitativ în CHCl3.

4
1 2 3 4

 chelat colorat în violet în mediu


neutru sau alcalin;
 practic insolubil în solvenți organici;  chelat colorat în roșu-
 solubil în apă. cărămiziu, pH optim 9-11;
 instabil în mediu acid;
 LR = 4·10 mg;
-2

 LD = 4·10 .
-7

Reducătorii substanțe organice cu funcție


reducătoare (în mediu amoniacal:
formaldehida, hidroxilamina, formiații,
tartrații, citrații; în mediu slab acid:
acidul ascorbic) reduc la rece sau la cald
AgI la argint metalic:

2[Ag(NH3)2]+ + HCHO + 2HO- =


2Ag + HCOONH4 + 3NH3 +H2O

 cationii metalici cu E0 < 0,79V


(FeII, SnII) reduc Hg22+ la mercur
metalic:

Hg22+ + H2[SnCl4] + 2ClI- =


2Hg + H2[SnCl6]
5
1 2 3 4

 halogenii (clorul, bromul) oxidează


Oxidanții
Hg22+ la Hg2+:

Hg2Cl2 + Cl2 = 2HgCl2

6
ANIONI
Grupa a II-a

CH3COO-: -reacția cu AgNO3


-reacțiile de deplasare cu H2SO4 (esterificarea cu C2H5OH)
-reacția cu FeIII

NO2-: -reacția cu AgNO3


-reacțiile de deplasare cu H2SO4
-reacția cu fenazona
- reacția inelului, reacțiile cu KMnO4 (H2SO4 dil.), cu KI (H2SO4 dil.)

SII-: -reacția cu AgNO3 (dizolvarea)


-reacțiile de deplasare cu H2SO4
-reacția cu nitroprusiatul de sodiu
-reacția cu KMnO4 (H2SO4 dil.)

7
Reacții ale anionilor din grupa a II-a analitică

Reacția și caracterele produșilor de reacție


Reactivul II-
S NO2- CH3COO-
1 2 3 4

Deplasează H2S (miros de ouă Deplasează HNO2 care dismută cu formarea Deplasează CH3COOH (miros
Acidul sulfuric diluat stricate): NO2 (vapori bruni rutilanţi): de oţet):

Na2S + H2SO4 = H2S + Na2SO4 2NaNO2 + H2SO4 = 2HNO2 + Na2SO4 2CH3COONa + H2SO4 =
2HNO2  NO2 + NO + H2O 2CH3COOH + Na2SO4

Acidul sulfuric diluat determină dismutaţia (CH3COOH este deplasat de acizi


nitriţilor: minerali şi organici ficşi, cu
pKa<4 – de ex. acidul oxalic,
3HNO2  HNO3 + 2NO + H2O FE6)

2NO + O2 = NO2
 la rece precipitat galben
Acidul sulfuric concentrat (sulf elementar):

H2S + H2SO4 = S + SO2 +


2H2O

 la cald se degajă SO2


(miros de sulf ars):

S + H2SO4 = 3SO2 + 2H2O

8
1 2 3 4

Alcoolul etilic și acidul


sulfuric concentrat

Se formează esterul
CH3COOC2H5 cu miros
caracteristic.
precipitat negru, Ag2S: Precipitat alb (numai în soluții concentrate) Precipitat alb (numai în soluții
Nitratul de argint
concentrate)
2AgI + SII- = Ag2S

(a se vedea reacţiile AgI)


Clorura de bariu
Complex solubil roşu-brun:
Clorura ferică
3FeIII + 8CH3COO- + 2H2O =
[Fe3(OH)2(CH3COO)6]+ +
2CH3COO-

 la încălzire şi diluare
hidrolizează şi depune un
precipitat roşu-brun de acetat
bazic de Fe(III):

[Fe3(OH)2(CH3COO)6]+ + 4H2O +
CH3COO-  3(CH3COO)Fe(OH)2 +
4CH3COOH

9
1 2 3 4

Complex solubil violet (la pH


Nitroprusiatul de sodiu alcalin):
Na2S + Na2[Fe(CN)5NO] =
Na4[Fe(CN)5NOS]
 LR = 2·10-5;
 LD = 1μg;
Oxidanții Oxidează SII- la S sau SO42-: Oxidează nitriţii în mediu acid la nitraţi:
KMnO4
2MnO4- + 5SII- + 16H3O+ = 2MnO4- + 5NO2- + 6H3O+ = 2MnII + 5NO3- +
2MnII + 5S + 24H2O 9H2O
Reducătorii Reduc la pH acid nitriţii la NO:
Iodura de potasiu
2II- + 2NO2- + 4H3O+ = I2 + 2NO + 6H2O
În mediu de acid sulfuric diluat, sulfatul de
Sărurile de Fe(II) fer(II) este oxidat la sulfat de fer(III), NO2-
reducându-se la NO; NO eliberat formează, cu
sulfatul feros în exces, sulfat nitrozil feros,
complex brun1:
2NO2- + 4H3O+ + 2FeII = 2FeIII + 2NO + 6H2O
FeSO4 + NO = [Fe(NO)]SO4
Reactivii organici
fenazona

Se formează, în mediu de acid sulfuric diluat,


un complex verde, nitrozoantipirină.

10
1
O soluția saturată de FeSO4 se acidulează cu H2SO4 dil., apoi se aduce soluția de nitrit cu atenție, pe peretele eprubetei, fără a se agita; la zona de contact a celor
două soluții se formează un inel brun de sulfat nitrozil feros.

11
Grupa a V-a

NO3-: -reacțiile de deplasare cu H2SO4


-reacția fenazona
-reacția inelului

12
Reacții ale aionilor din grupa a V-a analitică

Reacția și caracterele produșilor de reacție


Reactivul
NO3-

Acidul sulfuric diluat

Deplasează HNO3 care se descompune practic instantaneu


Acidul sulfuric concentrat cu degajare de NO2 (vapori bruni rutilanți):

KNO3 + H2SO4 conc.  HNO3 + KHSO4


2HNO3  N2O5 + H2O
N2O5  2NO2 + ½ O2

Nitratul de argint

Clorura de bariu

Reducătorii În mediu de acid sulfuric concentrat, sulfatul de fer(II)


 sulfatul de fer(II), este oxidat la sulfat de fer(III), NO3- reducându-se la NO;
NO eliberat formează, cu sulfatul feros în exces, sulfat
nitrozil feros, complex brun2:

NO3- + 4H3O+ + 3FeII = 3FeIII + NO + 6H2O


FeSO4 + NO = [Fe(NO)]SO4

Reactivii organici
 Fenazona

Formează, în mediu de acid sulfuric concentrat,


nitrofenazona, colorată în roșu intens1.
1
Într-o eprubetă se aduc 3-4 picături soluție de analizat, se tratează cu 2 picături soluție fenazonă și 4-5 picături acid
sulfuric concentrat; se agită cu atenție.
2 Într-o eprubetă se aduc 5-10 picături acid sulfuric conc., se adaugă, cu atenție, pe peretele eprubetei, 5 picături
soluție de analizat, fără a agita, apoi se adaugă cu picătura, pe peretele eprubetei, fără agitare, soluție saturată de
FeSO4; la zona de contact între H2SO4 conc. și soluția de analizat, în prezența ionului NO3-, se formează un inel brun
de sulfat nitrozil feros.

13
MERSUL GENERAL AL ANALIZEI
(proba conţine cationi din grupa I şi anioni din grupele II şi V)

PRELEVAREA
1 ŞI PREGĂTIREA
PROBEI

Aspect:
culoare, stare
Examenul cristalină,
organoleptic omogenitate

Miros

Cationii din grupa I analitică


2 Proba în flacără nu colorează flacăra becului de
PROBELE
gaz
PRELIMINARE
Gaze incolore CH3COOH (miros de oţet)
cu miros H2S (miros de ouă stricate)
Gaze şi vapori
Proba volatilităţii NO2, gaz roşu-brun rutilant, cu
Gaze colorate
miros sufocant (din nitriţi)

Hg (din combinaţii ale


Sublimat Cenuşiu
mercurului monovalent)

14
PbO (reziduu galben), Ag2O
Reziduu
(reziduu negru compact)

Proba cu acid NO2, gaz roşu-brun rutilant, cu


Gaze colorate
sulfuric diluat miros sufocant (din nitriţi)

 la rece Gaze incolore CH3COOH (miros de oţet)


cu miros
 la cald caracteristic H2S (miros de ouă stricate)

NO2, gaz roşu-brun rutilant, cu


Proba cu acid Gaze colorate miros sufocant (din nitriţi şi
sulfuric concentrat nitraţi)
Probele cu acid
sulfuric  la rece Gaze incolore CH3COOH (miros de oţet)
 la cald cu miros
caracteristic

Probele de
esterificare

 CH3OH +
-
H2SO4 conc.

 C2H5OH +
Miros caracteristic de CH3COOC2H5
H2SO4 conc.

15
1. Aducerea probei Se încearcă dizolvarea în apă și în solvenți acizi în următoarea
în soluţie succesiune: H2O, HCl dil., HCl conc., HNO3 dil., HNO3 conc., apă
regală. Dizolvarea se încearcă întâi la rece, apoi la cald, conform
ANALIZA procedeului de la Cp. 21.3.2, pag. 256-257.
3
CATIONILOR
2. Separarea şi
identificarea ionilor Conform schemei de separare și procedeului de la pag. 257 (Cap. 21.4)
din grupa I analitică

Cationii din grupa I se îndepărtează prin precipitare cu o soluție de


1. Aducerea carbonat de sodiu (cationii precipită sub formă de oxizi și hidroxizi).
probei în Din soluția care conține sărurile de sodiu ale anionilor se îndepărtează
soluție ionii CO32- (cu acid nitric, respectiv, acid acetic) și după neutralizare se
folosește în tatonări și reacții de identificare (pag. 288 – Cap. 21.9.1. A)

Se Proba conţine anioni reducători


ANALIZA KMnO4 + H2SO4 dil.
4 2. Probele redox decolorează
ANIONILOR (NO2-, SII-)
(cu soluție
tratată cu acid (Se
acetic și KI3 -
decolorează)
neutralizată)
Se formează Proba conţine anioni oxidanţi
pag. 289-290 KI + H2SO4 dil. iod, extractibil
în cloroform (NO2-)

16
3. Verificarea
prezenței
ionilor NO2- și
NO3- (cu soluție
tratată cu acid
acetic și
neutralizată)

4. Tatonarea cu
AgNO3 (cu Nu se formează precipitat/Se formează precipitat care se dizolvă la
soluție tratată cu diluare și încălzire
acid nitric și  sunt prezenți anioni din grupele II și V
neutralizată)

5. Tatonarea cu
BaCl2 (cu
soluție tratată cu Nu se formează precipitat  sunt prezenți anioni din grupele II și V
acid nitric și
neutralizată)

6. Reacţii de
identificare (cu
soluție tratată cu
acid nitric și
neutralizată)

17
3. ANALIZA CATIONILOR

Schema separării cationilor din grupa I analitică

Soluția de analizat
+ HCl diluat, la rece, până la precipitare cantitativă
(centrifugare)
Precipitat
PbCl2 AgCl Hg2Cl2
+ apă la fierbere
(centrifugare)
Soluție Precipitat
AgCl Hg2Cl2
II
Pb + NH3
(se fac reacțiile de identificare a Pb :
II
(centrifugare)
- H2SO4 Soluție Precipitat
- K2CrO4 [Ag(NH3)2]Cl
- KI + HNO3 diluat până la reacție acidă Hg + Hg(NH2)Cl
- ditizona AgCl (precipitat negru)
(precipitat alb)

18
4. ANALIZA ANIONILOR.

1. Aducerea probei în soluție

Îndepărtarea cationilor din grupa I

Procedeul de lucru

 Porțiunea din proba de analizat (solidă) rezervată analizei anionilor (aprox. 1,0 g) se
aduce într-un pahar Berzelius de 100 mL;

 Se adaugă 20-25 mL Na2CO3 20%;

 Se încălzește amestecul la fierbere 5-10 min; după fierbere pH-ul soluției trebuie să fie
bazic;

 Se centrifughează și se separă soluția prin decantare de pe precipitat; soluția conține


sărurile de sodiu ale anionilor;

Soluția sărurilor de sodiu ale anionilor se împarte în două porțiuni:

 O porțiune (aprox. 1/3 din soluție) se tratează cu acid acetic și, după neutralizare, servește
la efectuarea probelor redox și la verificarea prezenței ionilor NO2- și NO3-,

 O porțiune (aprox. 2/3 din soluție) se tratează cu acid nitric și, după neutralizare, servește
la efectuarea probelor de tatonare cu AgNO3 și BaCl2 și la efectuarea reacțiilor de
identificare a anionilor.

Neutralizarea soluției sărurilor de sodiu

Procedeul de lucru

 Soluția sărurilor de sodiu ale anionilor se aduce într-un pahar Berzelius;

 Se încălzește și se adaugă soluție de CH3COOH 2M sau HNO3 2M (în funcție de


destinația soluției luate în lucru), picătură cu picătură, până la îndepărtarea completă a
ionului CO32- din soluție (nu se mai observă efervescență);

 Se încălzește soluția în continuare până la îndepărtarea completă a CO2;

 Se răcește soluția și se neutralizează cu soluție de NaOH 2M până la pH 6-7 (verificat cu


hârtia indicator de pH).

Observații:

19
 CO32- prezent în soluție (incomplet îndepărtat) interferează probele de tatonare cu AgNO3
și BaCl2;

2. Probele redox

3. Verificarea prezenței ionilor NO2- și NO3-

Ionii NO2- și NO3- se identifică prin reacțiile de formare a inelului de sulfat nitrozilferos
de culoare brună.

4. Tatonarea cu AgNO3

Procedeul de lucru:

 Se aduc 5-6 picături din soluția sărurilor de sodiu ale anionilor neutralizată cu HNO3 2M
într-o eprubetă de centrifugă.

 Se adaugă soluție de AgNO3 în exces, până la precipitare cantitativă, în cazul în care se


formează precipitat:

- Dacă nu se formează precipitat, proba de analizat nu conține anioni din


grupele I, III și IV. Proba poate conține anioni din grupele II, V și VI.

- Dacă se formează precipitat, proba de analizat poate conține anioni din


grupele I, III și IV (anionii din grupele II și VI precipită numai din soluții
concentrate).

 Precipitatul format se centrifughează și soluția se separă prin decantare;

 Precipitatul se tratează cu 2-3 mL apă și se încălzește usor:

- Dacă precipitatul se dizolvă complet, proba de analizat nu conține anioni


din grupele I, III și IV.

- Dacă precipitatul nu se dizolvă (sau se dizolvă parțial), proba de analizat


poate conține anioni din grupele I, III și IV.

 Precipitatul se centrifughează și în soluția separată prin decantare se cercetează prezența


ionului CH3COO- prin reacția cu FeCl3.

 Precipitatul se tratează cu 2-3 mL HNO3 2M la încălzire:


20
- Dacă precipitatul se dizolvă complet, proba de analizat nu conține anioni
din grupa I; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III și IV.

- Dacă precipitatul nu se dizolvă complet, proba de analizat conține anioni


din grupa I; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III și IV.

 Soluția se tratează cu NH3 2M, picătură cu picătură:

- Dacă la zona de contact se formează un inel alb, este prezentă grupa a III-
a.

- Dacă la zona de contact se formează un inel colorat, este prezentă grupa a


IV-a.

Observații:

 Formarea unui inel colora la adăugare de NH3 2M poate masca inelul alb; de aceea nu se
poate exclude prezența anionilor din grupa a III-a.

5. Tatonarea cu BaCl2

Procedeul de lucru:

 Se aduc 5-6 picături din soluția sărurilor de sodiu ale anionilor neutralizată cu HNO3 2M
într-o eprubetă de centrifugă.

 Se adaugă soluție de BaCl2 în exces, până la precipitare cantitativă, în cazul în care se


formează precipitat:

- Dacă nu se formează precipitat, proba de analizat nu conține anioni din


grupele III, IV și VI. Proba poate conține anioni din grupele I, II și V.

- Dacă se formează precipitat, proba de analizat poate conține anioni din


grupele III, IV și VI.

 Precipitatul format se centrifughează și soluția se separă prin decantare;

 Precipitatul se tratează cu HCl 2M în exces și se încălzește:

- Dacă precipitatul se dizolvă complet, proba de analizat nu conține anioni


din grupa a VI-a; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III
și IV.

21
- Dacă precipitatul nu se dizolvă complet, proba de analizat conține anioni
din grupa a VI-a; în soluție se verifică prezența anionilor din grupele III
și IV.

 Soluția acidă se tratează cu NaOH 2M, picătură cu picătură:

- Dacă la zona de contact se formează un inel alb, sunt prezente grupele III
și/sau IV.

Observații:

 Se coroborează observațiile din probele de tatonare cu AgNO3 și BaCl2 și se stabilesc


grupele din care fac parte anionii posibil prezenți în proba de analizat.

22