VI.4.

CALCULUL EPUISMENTULUI INDIRECT

Principalele mijloace de coborâre generala a nivelului apei subterane sunt instalatiile cu puturi-filtre sau cu filtre aciculare.

Principiul de functionare al unei astfel de instalatii este aratat în figura VI.4. În jurul sapaturii se executa, prin forare, puturi-filtre sau se înfig filtre aciculare,
spre care se dreneaza apa, evacuata prin pompare. Prin coborârea generala a nivelului apei subterane, cu circa 0,50 m sub cota sapaturii, atât excavatia cât si
lucrarile de fundatie se pot executa în uscat.

VI.4.1. Put-filtru
perfect

În cazul putului perfect, coborât

pâna la stratul impermeabil (fig. VI.5),
ecuatia suprafetei denivelate a pânzei de
apa subterana este:

(VI.11)

unde:

Figura VI.4 z - nivelul apei la distanta x fata

de axa putului, m;

h - nivelul apei în put, m;

q - debitul unitar care se înfiltreaza în put, m3/sec;

k - coeficientul de permeabilitate al pamântului, m/sec;

r - raza putului, m.

La o distanta R de axa putului,

denumita raza de influenta, efectul
pomparii înceteaza sa se mai resimta,
pânza de apa gasindu-se la nivelul
initial; deci, înlocuind x = R, z = H în
relatia (VI.11) rezulta:

(VI.12)

Se noteaza cu so denivelarea produsa

în dreptul putului (fig. VI.4):

Figura VI.5

(VI.13)

Înlocuind în relatia anterioara, se obtine:

 (VI.14)

Formula (VI.14) exprima relatia dintre debitul q pompat din put si denivelarea s o rezultata. Distanta R se stabileste cu urmatoarea relatie stabilita experimental:

(VI.15)

în care so se exprima în metri, iar k în m/sec. Tot experimental s-a dovedit ca pomparea se poate efectua doar daca gradientul hidraulic ce se realizeaza la
intrarea apei în put (si care creste odata cu cresterea debitului) nu depaseste valoarea:

(VI.16)

Înlocuind aceasta valoare a gradientului în legea lui Darcy (q = aki) se obtine urmatoarea expresie pentru debitul maxim ce se poate extrage dintr-un put:

[m3/sec] (VI.17)

Relatia (VI.14) stabilita pentru pomparea dintr-un put a fost extinsa si pentru cazul pomparii din mai multe puturi, admitând ca acestea s-ar dispune pe
perimetrul unui cerc de raza R 1 si ca efectul lor cumulat este egal cu cel al unui put fictiv de raza R 1 si având aceeasi raza de influenta R ca putul izolat (fig. VI.6).
În acest fel se obtine debitul total Q necesar pentru obtinerea denivelarii so:

(VI.18)

Numarul de puturi rezulta din relatia:

(VI.19)

În mod
obisnuit, puturile-
filtre se amplaseaza
la distante de 5.6 m,
unul de altul.

VI.4.2. Filtre
aciculare

Sunt realizate
din tevi cu diametrul
exterior d= 5.7,5 cm,
cu partea inferioara
Figura VI.6 perforata pe 1.2 m si
înfasurata într-o
pânza de sârma de cupru. Filtrele sunt introduse în pamânt sub greutate proprie, sub efectul unui jet de apa în vârful filtrului. În pamânturi tari înfigerea poate fi
realizata prin batere sau vibrare.

Notânt cu lo lungimea filtrului prin care este posibila intrarea apei, cu lc lungimea tubului colector care leaga n filtre aciculare asezate la distanta 2a între ele
si este deservit de o instalatie proprie de pompare, calculele în vederea dimensionarii unei instalatii de filtre se efectueaza astfel:
 Relatia între debitul pompat si coborârea nivelului în filtru:

(VI.20)

unde:

zo - cota apei în filtru, dupa coborâre (fig. VI.7), m;

Hp - cota pompei de aspiratie, m;

hasp - înaltimea de aspiratie (diferenta între cota pompei si cea a apei în filtrul acicular), m;

Q - debitul pompat, m3/zi ( se vor alege trei valori oarecare pentru care se vor determina valorile z o corespunzatoare; de exemplu: Q1 = 3 l/sec = 259
m3/zi; Q2 = 7 l/sec = 605 m3/zi; Q3 = 9 l/sec = 777 m3/zi)

k - coeficientul de permeabilitate al pamântului, m/zi;

F - suprafata partii filtrante a filtrului (lod), m2;

 = 0,05.0,075 - coeficient cu dimensiunea unei lungimi, m;

 - coeficient de randament care este egal cu:

(VI.21)

Într-o
prima etapa se
calculeaza cele
trei valori ale lui
zo corespunzatoar
e debitelor Qi (i =
1.3) alese si se
traseaza graficul
de variatie zo =
f1(Q), (fig. VI.7).

În etapa a
doua se va
determina relatia
între Q si zo pentru
trei valori ale lui
zo alese. În acest
caz, pentru filtre
aciculare pe doua
rânduri (pe doua
laturi ale sapaturii)
relatia de calcul
este:

Figura VI.7

(VI.22)

unde:

(VI.23)
 (VI.24)

(VI.25)

Pentru trei valori alese ale lui zo se va obtine graficul de variatie Q = f2(zo).

Cele doua functii de variatie, zo = f1(Q) si Q = f2(zo), se traseaza pe acelasi grafic (fig. VI.8). Punctul de intersectie reprezinta tocmai debitul Q si nivelul
zocautat.

Figura VI.8

Nivelul apei sub axa sapaturii va fi:

(VI.26)

în care raza de influenta R se determina cu relatia (VI.15).

Instalatiile de filtre aciculare se livreaza în garnituri complete, cuprinzând atât filtrele, cât si conductele, pompele de vacuum si de absorbtie-refulare,
motorul electric etc. Distanta între doua filtre este de obicei cuprinsa între 1,5.2 m.