Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DIDACTIC

Disciplina:Informatica
Profesor:
Clasa: a VII-a
Disciplina: Informatica
Durata: 45 minute
Unitatea de învăţămînt: Aplicaţii frecvent utilizate.
Subiectul lecţiei: Clasificarea calculatoarelor
Tipul lecţiei: Lecţie mixtă.

I. Subcompetenţe:
- caracteristica generală a clasificări calculatoarelor;
II. Obective operaţionale:
La sfîrşitul lecţiei elevul va fi capabil:
O1-să definescă modul de clasificare a calculatoarelor;
O2 – să identifice cele 4 categori de clasificare a calculatoarelor morderne;
O3 – să aplice tehnicile studiate pentru clasificarea generaților de calculatoare.
O4- să utilizeze cunostințele acumulate la caracterizarea performanței unui calculator.
III. Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea,
Mijloace didactice: Calculator, manual.
IV. Resurse educaţionale
Clasă cu abilităţi medii de asimilare a cunoştinţelor, cabinet de informatică înzestrat cu ecran pentru prezentări
Power Point, tablă.
V. Bibliografie: Manual “Informatica” pentru clasa a VII-a, editura Stiința2012.
Etapele lecţiei Ob. Durata Activitatea Profesorului Activitatea Elevului Strategii didactice
1.Momentul 2 minute Salutul, organizarea clasei. Salută profesora, se
organizatoric pregătesc de
activitate
2.Comunicare temei 3 minute Astazi vom trece o nouă temă care se numeşte: Elevii dau o Conversația
noi şi trezirea Clasificarea calculatorelor. explicaţie proprie
intersului faţă de *Cunoasteti ceva despre clasificarea
noua lecţie calculatoarelor,generatiile de calculatoare?
3. Activitatea de 15 Explic elevilor:
predare Minute  Caracteristica generală a unui calculator Explicația
O1 include urmatoarele date:
 Viteza de operare; Elevii ascultă cu
 Capacitatea memoriei interne; atenţie.
 Componenţa şi capacitatea
unităţilor de memorie externă;
 Componenţa echipamentelor de
intrare-ieşire;
 Parametrii de masă şi gabarit;
 Costul

 Explic elevilor că în funcţie de aceste


date calculatoarele moderne se clasifică
în:
-supercalculatoare
(fig1 Anexa 1);
-calculatoare mari (macrocalculatoare)
(fig2 Anexa1);
O2 -minicalculatoare
(fig3 Anexa1);
-microcalculatoare
(fig4 Anexa1).
Supercalculatoarele-pot executa peste 10
bilioane de operații pe secundă ce costă sute de
milioane de dolari.Supercalculatoarele se Fac notiţe la tema
utilizează în prelucrările extrem de complexe ale
datelor în aeronautică,fizică nouă.
nucleară,astronautică,prognoza vremii etc.
Calculatoarele mari pot executa 1 bilion de
operații pe secundă.Calculatoarele mari includ
zeci de unitați de discuri magnetice și imprimante
,sute de console(consola este formată dintr-un
vizualizator,o tastatură și ,uneori,o
imprimantă),aflate la diferite distanțe.Aceste
calculatoare se utilizează în cadrul unor mari
centre de calcul și funcționează în regim non-
stop.
Minicalculatoarele-pot executa sute de milioane
de operații pe secundă.Echipamentele periferice
ale unui minicalculator includ cîteva discuri
magnetice,una sau două imprimante,mai multe
console.Minicalculatoarele sunt mai ușor de Adresează întrebări
utilizat decît calculatoarele mari și se aplică în
dacă nu le este ceva
proiectarea asistată de calculator,în automatizări
industriale,în prelucrarea datelor,în experiențele clar.
științifice etc.
Microcalculatoarele-denumite și calculatoare
personale,asigură o viteză de calcul de ordinul
milioanelor de operații pe secundă.Echipamentele
periferice ale unui microcalculator includ
O3 vizualizatorul,tastatura,o unitate de disc rigid,una
sau doua unitați de disc flexibil și o imprimantă.
În funcție de componentelor electronice,deosebim
generații de calculatoare.Astfel,prima generație
cuprinde calculatoarele cu tuburi electronice,iar
generația a doua-calculatoarele cu tranzistoare.
Generația a treia include calculatoarele care au
la bază circuite integrate.Un circuit integrat
conține într-o singură capsulă mai multe
tranzistoare.
Pe măsura progresului tehnologic,numărul
tranzistoarelor într-o capsulă a crescut pînă la sute
de milioane,ajungîndu-se astfel la circuite
integrate pe scară largă și foarte
largă.Calculatoarele moderne sînt realizate cu
astfel de circuite și fac parte din generația a patra.
4.. Consolidarea 9 min Le propun elevilor să rezolvăm şi să răspundem Elevii citesc înca Problematizarea
cunoştinţelor nou în la întrebările date la tema dată odată conspecul și
practică 1. Rezolv împrună cu elevii ex.1-3(pag28) răspund la întrebări.
(Anexa2)

5. Partea practică 10 min Propun elevilor să scrie asemănarile și


deosebirile dintre generațiile de calculatoare.
3 min Împreună cu elevii totalizez materialul și le spun
6. Totalurile
ce au făcut bine și la ce trebuie să mai atragă
lecţiei atenția.

2 min Tema pentru acasă este:Exercitiul 4 pag.28 Elevii vor nota tema
7. Temă pentru
(Anexa2) pentru acasă în
acasă caiet.
Fig.2-Calculatoare mare
Fig.1-Supercalculator.

Fig.3-Minicalculatoare
Fig4- personale

Anexa1
Anexa2
Ex.1 pag.28
Cum pot fi caracterizate performanțele unui calculator?Dați caracteristca respectivă a calculatorului la care
lucrați dvs.
Răspuns:
Performantele unui calculator depind de:
 Viteza de operare;
 Capacitatea memoriei interne;
 Componenţa şi capacitatea unităţilor de memorie externă;
 Componenţa echipamentelor de intrare-ieşire;
 Parametrii de masă şi gabarit;
 Costul.
Asus X553MA din Seria X este un notebook perfect pentru absolut toate imprejurarile: pentru servici, pentru acasa
si pentru deplasari inedite. Designul sau durabil are un finisaj elegant sub forma unor cercuri concentrice.
Tip procesor:Intel® Pentium® Quad-Core, Model procesor:N3540, Capacitate memorie RAM:4 GB, Capacitate
stocare:500 GB,Viteza de rotatie:5400 rpm, Sistem de operare:Free DOS, Baterie:Li Ion 2 Celule, Greutate:2.2 Kg,
Material carcasa:Plastic,etc.

Ex.2 pag.28
Cum se clasifică calculatoarele în funcție de parametrii tehnici și economici?
Răspuns:
În funcţie de aceste date calculatoarele moderne se clasifică în:
-supercalculatoare;
-calculatoare mari (macrocalculatoare);
-minicalculatoare
-microcalculatoare.
Ex.3 pag28
Dați o caracteristică succintă a fiecărei categorii de calculatoare:supercalculatoare,calculatoare
mari,minicalculatoare și microcalculatoare.
Răspuns:
Supercalculatoarele-pot executa peste 10 bilioane de operații pe secundă ce costă sute de milioane de
dolari.Supercalculatoarele se utilizează în prelucrările extrem de complexe ale datelor în aeronautică,fizică
nucleară,astronautică,prognoza vremii etc.
Calculatoarele mari pot executa 1 bilion de operații pe secundă.Calculatoarele mari includ zeci de unitați de
discuri magnetice și imprimante ,sute de console.Aceste calculatoare se utilizează în cadrul unor mari centre de
calcul și funcționează în regim non-stop.
Minicalculatoarele-pot executa sute de milioane de operații pe secundă.Echipamentele periferice ale unui
minicalculator includ cîteva discuri magnetice,una sau două imprimante,mai multe console.Minicalculatoarele sunt
mai ușor de utilizat decît calculatoarele mari.
Microcalculatoarele-denumite și calculatoare personale,asigură o viteză de calcul de ordinul milioanelor de
operații pe secundă.Echipamentele periferice ale unui microcalculator includ vizualizatorul,tastatura,o unitate de
disc rigid,una sau doua unitați de disc flexibil și o imprimantă.
Ex.4 pag28
Ce criteriu se utilizează pentru a determina generațiile de calculatoare?Dați caracteristica fiecărei generații de
calculatoare.
Răspuns:
În funcție de componentelor electronice,deosebim generații de calculatoare.Astfel,prima generație cuprinde
Prima generaţie de calculatoare se caracterizează prin:
- utilizarea tuburilor electronice pentru circuitele logice;
- memorii de capacităţi reduse (1000-4000 cuvinte) formate din tamburi magnetici; nu existau deosebiri între
memoria internă şi memoria externă;
- se folosea limbajul maşină şi de asamblare în programare;
- operatorii umani aveau rolul de a aşeza o serie de comutatoare pe poziţiile 0 sau 1 conform schemelor cerute de
program.
A doua generaţie de calculatoare (1954-1963)
Este caracteristică prin trecerea de la tuburi electronice la tranzistoare pentru realizarea circuitelor logice
(primul tranzistor – decembrie 1947 – William Shockley, Walter Brattain şi John Bardeen de la Bell
Laboratories, SUA).
- calculatoarele din cea de-a doua generaţie aveau în jur de 100 de instrucţiuni complexe, memorie de tip magnetic
şi dispozitive periferice;
- apare separarea între memoria internă (pe inele de ferită) şi memoria externă (tambur magnetic, apoi benzi şi
discuri magnetice);
- viteza de lucru este mărită (mii si sute de mii de operatii pe secundă);
- prelucrarea se făcea secvenţial prin intermediul unui sistem de operare simplu (FMS şi IBSYS pentru maşina de
calcul IBM 7094), folosindu-se atât limbajul de asamblare cât şi limbaje evoluate.Calculatoarele erau folosite în
mare parte pentru calcule ştiinţifice, rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare şi neliniare, ecuaţii diferenţiale etc.
A treia generaţie de calculatoare (1964-1980)
În 1965 Jack St. Clair Kilby creează în cadrul firmei Texas Instruments primele circuite integrate care vor fi
folosite ca elemente logice.
A III-a generaţie de calculatoare se caracterizează prin utilizarea circuitelor integrate pescară mică (SSI – Small
Scale Integration) şi medie (MSI – Medium Scale Integration).
- se folosesc discul magnetic ca memorie externă, monitoare şi tastaturi pentru intrarea şi ieşirea datelor;
- apar primele sisteme de operare complete care reduc la minimum intervenţia operatorilor umani.
A patra generaţie de calculatoare (1981 – prezent)
Se introduc circuitele integrate cu grad mare şi foarte mare de integrare care pot conţine sute de mii şi milioane de
tranzistoare (LSI – Large Scale Integration, VLSI – Very Large Scale Integration).
Folosirea microprocesorului şi a microprogramării a oferit calculatoarelor posibilitatea utilizării unui set
complex de instrucţiuni şi asigură un grad sporit de flexibilitate.

S-ar putea să vă placă și