Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2examen Civil
2examen Civil
1.2.Caracterizati urmatoarele oblig. ale vinzatorului: de predare a bunului, de predare a bunului fara vicii, de al garanta
pe comparator impotriva evictiunii.
a) de predare a bunului- prin contract de v-c vinzatorul se oblige sai predea cumparatorului un bun in proprietate .De
iure efectul acestui contract presupune mai intii transferul dr. de proprietate asupra bunului vindut iar de facto efectul
vinzarii este predarea materiala a bunului catre comparator.Dr. de proprietate in cazul bunurilor imobile se transmite la
data inregistrarii in registrul bunurilor immobile(art321 CC)iar in cazul bunurillor mobile dr. De proprietate este transmis
cumparatorului in momentul predarii materiale a bunului daca legea sau contractul nu prevede altfel.Vinzatorul este
obligat sa transmita bunul cumparatorului la data prevazuta in contractul de c-v,iar in cazul cind partile nu au stipulat data
in contract,transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate fi dedusa din contract sau intr-un termen
rezonabil,calculat de la data incheierii contractului,in celelalte cazuri.Vinzatorul e obligat ca la transmiterea bunului sa
remita si documentele referitoare la bun:documentele de transport,documentatia tehnica,certifiatul de calitate,certificat de
conformitate etc.
Pedarea bunului presupune remiterea acestuia catre dobinditor precum si catre caraus sau oficiul postal pentru a fi
expediat, daca acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat.
b) de predare a bunului fara vicii- vinzatorul este obligat sa transmita bunul fara careva vicii de natura juridical sau
materiala. La bun imobil dreptulk de proprietate se transmite la predare la bun imobil la inregistrare.Daca ne referim la
vicii de natura juridical atunci vinzatorul este obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice sarcini( de a nu fi
gajat, de a nu fi instituit un dr. de servitude asupra bunului).Exceptie: cazul cind cumparatorul a fost de accord sa
primeasca bunul cu sarcini( gajat).Se considera vicii de natura juridical si situatia cind registrul bunurilor imobile este
inscris un dr. inexistent.Deasemenea vinzatorul este obligat sa predea bunul fara vicii de natura materiale.Acesta nu are
vicii materiale daca: corespunde destinatiei stabilita in contract, corespunde destinarii obisnuite si are caracteristici care in
mod obisnuit au si alte bunuri de acelasi fel sip e care cumparatorul le poate astepta tinind cont de tipul bunului.Se
considera vicii materiale cind ansamblarea convenita in contract a fost efectuata defectuos de catre vinzator si atunci cind
cuparatorul ansambleaza defectuos bunul din cauza indicatiilor eronate de ansamblare, deasemenea este viciu cind este
transmis o parte din bun ce nu corespunde cantitatii,sa predate o parte din bun,un alt bun,cind e viciata numai o parte a
bunului.
c) de al garanta pe comparator impotriva evictiunii-vinzatorul are obligatia de al garanta pe comparator impotriva
evictiunii. Daca un tert in temeiul dreptului sau asupra bunului aparut inaintea incheierii contracului de v-c , intenteaza o
actiune de evictiune impotriva cumparatorului, cumparatorul este obligat sa atraga ca copirit pe vinzator si sa opuna
exceptiile pe care acesta lear fi opus.Neatragerea vinzatorului in calitate de copirit il elibereaza pe acesta de raspundere
fata de comparator daca vinzatorul va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.In cazul evictiunii
cumparatorului in baza drepturilor unui tert asupra bunului care sa constituit inainte de incheierea contarctului de v-c
vinzatorul repara prejudicial cauzat cumparatorului ce include restituire pretului bunului,restituirea valorii fructelor,sa
plateasca sporul de valoare,sa achite cheltueli de judecata,sa suporte cheltueli necesare si utile.
1.3.Stabiliti corelatia dintre notiunile ,,termenul predarii bunului,, si ,,momentul executarii obligatiei de predare a
bunului,,
Termenul predarii bunului este perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi onoreze obligatiile. Momentul
executarii obligatiei de predare a bunului este o categorie care trebuie indepplinita de catre vinzator intrun anumit
termen.Aceste doua expresii cu toate ca sunt diferite dupa continut ele sunt legate una de alta, deoarece termenul este o
perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi execute obligatia sa contractuala, adica momentul executarii obligatiei de
predare a bunului nu trebuie sa aiba loc in afara termenului predarii bunului. Momentul executarii obligatiei de predare a
bunului se manifesta prin predarea bunului catre comparator sau catre persoana indicate de el, prin punerea bunului la
dispozitia cumparatorului sau la oersoana indicate de el daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii lui sau prin
predarea bunului catre caraus sau oficiul postal pentru a fi transportat la comparator daca contractul nu prevede altfel, iar
termenul predarii bunului se manifesta prin faptul ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la data
prevazuta in contractul de v-c, iar daca partile nu au prevazut data in contract transmiterea bunului trebuie sa se faca la
data care poate sa fie dedusa din contract sau intrun termen rezonabil calculate la data incheierii contractului.
2.Contractul de mandate.
2.1.Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului?
Dupa executarea mandatului mandatarul are obligatia de a transmite mandantului toate informatiile necesare , sa dea
lamuririle cerute de mandant asupra executarii mandatului ,iar la executarea acestuia sal informeze neintirziat .O alta
obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa executarea mandatului sa remita mandantului tot ceea ce
a primit pentru executarea mandatului si nu a uitilizat in acest acop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea
obligatiilor sale.Legea stabileste obligatii speciale ale mandatarului in ceea ce priveste confidentialitatea informatiei
detinute de el.In acest sens art 1042,al1CCprevede ca mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a devenit
cunoscuta in cadrul activitatii sale,daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra ei
2.2.In ce cazuri mandatarul are dr. la remuneratii?Poate fi stabilita remuneratia in natura?
Obligatia principala a mandantului in cazul contractului de mandate oneros rezida in remunerarea mandatarului.In acest
sens art 1033 al1 CC prevede ca mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratie numai in cazurile prevazute
de lege sau de contract.
Modalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in mod diferit.Aceasta se poate face intro
suma baneasca fixa platita integral la momentul incheierii sau executarii contractului , deasemenea poate fi facuta esalonat
prin achitare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub forma unor beneficii patrimoniale.Remunerarea
poate fi stabilita prin contract in baza legii , prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate.
Odata ce prevederile CC referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre interzicerea remuneratiei in natura atunci
remunerarea in natura se permite.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
Reiesind din faptul ca mandatarul nu are dr. sa foloseasca in avantajul sau informatia pe care o obtine sau bunurile care
le primeste ori pe care este obligat sa le administreze si ca este obligat sa intoarca mandantului tot ceea ce a primit pentru
executarea mandatului sin u a utilizat in acest scop, in situatia noastra mandatarul B are obligatia de a satisface pretentiile
mandantului A.
3.Continutul contractului de donatie.
3.1.Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.
In cazul contractelor de donatie care contin promisiunea de a transmite un bun in viitor,principala obligatie a
donatorului consta in predarea bunului.In cazurile cind obiectul contractului reprezinta un lucru,executarea obligatieie se
realizeaza prin inminarea propriu-zisa a lui sau prin
a)Principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului
b)Obligatia donatorului de a plati despagubiri la cererea donatarului in cazul in care donatorul a renuntat unilateral la
executarea contractului de donatie din alte motive decit cele de imposibilitatea executarii contractului dat din cauza ca este
periclitata propria intretinere sau executarea obligatiilor sale legale de intretinere a unor alte personae.
3.2.Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata
Unul din drepturile donatarului ce decurge din contractul de donatie este de a primi darul.Continutul acestui drept este
determinat de obligatia donatorului de a prelua bunul.In cazurile cind donatorul nu executa obligate de predare donatarul
este in drept sa solicite transmiterea bunului precum si repararea daunelor cauzate.reiesind di faptul ca contractul de
donatie conditionat este unul sinalagmatic acesta poate renunta la indeplinirea sarcinii, insa acest drept este urmat de
obligatia donatarului de a plati despagubiri donatorului.
3.3.Epuneti condiitiile in care donatorul poate renunta la promisiunea de a dona in viitor si argumentati aceasta
posibilitate legala.
In conditiile in care donatorul este in imposibilitate de a executa promisiunea de a dona in viitor acesta poate renunta la
executare.Starea de imposibilitate reiese din celelalte obligatii ale sale care le are si ca indeplinirea promisiunii ar duce la
pereclitarea propii intretineri corespunzatoare sau lapericlitarea executarii obligatiilor sale legale de intretinere a altor
personae.Astfel obligatiile donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fara a pereclita propria
intreyinere sau intretinerea altor personae trebuie sa nu existe la momentul incheierii contractului de donatie ci sa apara
dupa incheierea acestuia.Aceste obligatii trebuie sa inrautateasca starea patrimoniala a donatorului.Aceasta imposibilitate
poate aparea din reducerea veniturilor, inrautatirea sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, etc.
Prin obligatii legale de intretinere a altor personae se are in vedere doar obligatiile instituite prin lege (intretinere
copiilor de catre parinti , a bunicilor de catre nepoti, etc.).In cazul in care donatorul isi asuma obligatia de intretinere prin
contrac aceasta nu permite de a renunta la executarea contractului fara a achita despagubiri.
Posibilitatea de a renunta la execuatrea promisiunii de donatie acordata de CC este salutabila deoarece astfel se apara
interesele altor personae si se evita lezarea acestor interese (ex: se apara interesele copiilor minor ice sunt la intretinerea
parintilor de a duce un mod de viat corespunzator).
Testu 21.
Notiunea si elementele contractului de v-c.
1.1.Relatati notiune si elementele contractului de v-c.
Prin contract de v-c o parte (vinzator) se oblige sa predea in proprietatea celeilalte parti (comparator), iar aceasta se
oblige se preia bunul si sa preia bunul convenit.(art 753 al1 CC)In opinia mea merita atentie definitia data de dan
Chirica,care mentioneaza ca v-c este acel contract prin care una din parti(vinzatorul) transmite celeilalte
parti(cumparatorului) in schimbul unei sume de bani numita prêt,un drept de proprietatea asupra unui lucru anume
cuprinzind dr si oblige.
Smaranda Angheni:c.v-c—acord de vointa ce se realizeaza intre 2 parti,v-c,prin care v se ob in principal sa transmita dr.
de prop. Si sa predea bunul iar c se ob sa plateasca pretul bun.
J.Jeunet:v-c—modelul contr translativ de prop si instrument principal de circulatia bunului.
3.3.Expunetiva assupra necesitatii evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator avind o
reglementare proprie in CC
Necesitatea evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator rezida din specificul obiectului
contractului.Potrivit legii privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului obiect al contractului de
vinzare cumparare a terenurilor pot fi: terenurile proprietate publica si terenurile propietate privata.Terenurile proprietate
publica sunt de 2 tipuri:terenuri proprietate de stat si terenuri ce se afla in proprietatea unitatilor administrativ
teritoriale.Importanta acestora deriva si din art. 127 alin. 4 Constitutia RM care determina continutul proprietatii
publice.Prin urmare proprietatea publica este protejata de catre stat si anume prin reglementarile din legislatia in
vigoare.Importanta terenurilor propriettate privata se manifesta prin obligativitatea de inregistrare a acestora in registrul
bunurilor imobile, in registrul cadastral al detinatorilor de terenuri.Proprietatea privata este recunoscuta si protejata de stat
(art. 46Constitutie).
Deasemenea in conformitate cu legislati civila incaperile de locuit sunt incluse in categoria bunurilor imobile.Incaperile
de locuit ca obiect al contractului prezinta importanta care deriva din necesitatea inregistrarii acestora in registrul
bunurilor imobile.
Legislatia civila prevede o reglementare proprie in calitate de contract civil a contractului de v-c a bunurilor imobile,
datorita specificului obiectului acestuia, care este protejat de stat fiind tinuta o evidenta stricta a acestuia.
Testu 4
1.Continutul contractului de antrepriza.
1.1.Enumerati drepturile si oblig. Clientului
Clientul are urmatoarele drepturi:
- sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari fata de care acesta are interes,- sad ea antreprenorului indicatii
referitor la mopdul de executare a lucrarii care sunt obligatorii pentru antreprenor,- poate cere remedierea bunului daca
acesta este cu vicii,- de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor,-poate sa remedieze el insusi bunul sis a ceara
compensarea cheltuielilor,-are dr. sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor,- daca clientul nu a remediat viciile sau
nu a reziliat contractul atunci acesta are dreptul de a reduce retributia cu o suma corespunzatoare diminuarii valorii
lucrului din cauza viviului.
1.2.Determinati continutul oblig. Informative ale antrprenorului precum si efectele nerespectarii acestora
O particularite a contractului de antrepriză o constituie obligaţia informaţională a antreprenorului, care trebuie să fie
onorată de acesta la încheierea contractului sau, după situaţia reală, imediat după ce faptele respective au devenit
cunoscute antreprenorului. Această obligaţie rezulrtă din necesiatea evitării unei pagube de la bun început, cînd încă există
o asemea posibilitate.
Legea prevede patru circumstanţe depsre care antreprenorul este ţinut să-lş informeze pe client, şi anume:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final să fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaţiilor clientului ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrării;
a) există alte circumstanţe care nu depind de antreprenor şi care ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrării
Ne onorarea obligaţiilor informaţionale de către antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifestă prin
faptul că în asemenea situaţii clientul este în drept să ceară repararea prejudiciului cauzat şi, respectiv, antreprenorul este
obligatr să suporte acest prejudiciu, care a survenit din inacţiunile sale proprii.
1.3.Stabiliti corelatia dintre:
a)riscul executarii lucrarii de catre antrprenor-dr. la remuneratie
Prin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare. Daca executarea
contractului divine imposibila din cause de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului, dat fiind faptul ca
nu a predate clientului rezultatul munc ii sale. Antreprenorul are dreptul la retributie numai in cazul cind imposibilitatea
finisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilor acestuia cu conditia ca
antreprenorul si-a executat obligatiile de informare.
b)executarea lucrarii din materialele antreprenorului-dr. de proprietate asupra lucrarii
O particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de antreprenor apartine acestuia cu titlu de
proprietate pina la preluarea acestuia de catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de la antreprenor la client
la client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in cazul in care antreprenorul efectueaza
lucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa transfere in favoarea clientului dr. de proprietate asupra bunului.
c)riscul peirii fortuite a lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre client
În noul Cod civil sunt diferenţiate căteva riscuri referiotare la contractul de antrepriză, şi anume:
a) riscul pieirii bunului (materialelor)
b) riscul imposibilităţii terminării lucrării
c) riscul pieirii sau deteriorăii fortuite a obiectului contractului
d) riscul întîtrzieri recepţionării obiectului de către client
Repartizarea riscvului este supusă unor reguli speciale. Norma generală constă în faptul că riscul contractului este suportat
de antreprenor, deoarece el şi-a asumat obligaţi de a efectua o lucrare pe riscul său. Acest risc să păstrează pănî la
transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres stipulează că riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului
contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă antreprenorul. Această regulă se aplică şi în cazul întîrzierii recepţiponării
din culpa antreprenorului.
Clientul poartă riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului dacă el este proprietarul acestui bun. Clientul poartă, de
asemenea riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din momentul recepţionării lui. Clientul poartă acest risc şi în
cazul în care el întărzie cu recepţionarea lucrării. În acest caz riscul trece asupra clientului de la data în care el s-a pus în
întîrziere, adică de la data cînd recepţionarea urma să aibă loc.
2.Contractul de v-c
2.1.In ce forma trebuia sa fie incheiat contractul in speta?Aveau dr. partile prin contract sa stabileasca astfel
momentul transferului dr. de proprietate catre comparator?
Deoarece obiectul contractului de v-c are o valoare ce depaseste 1000 lei acesta trebuie incheiat sub forma scrisa pentru a
putea fi adus aproba cu martori, insa nerespectarea aceste forme nu afecteaza valabilitatea contractului.Partile aveau dr. …
deoarece conform CC dr. de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil, daca legea sau
contractul nu prevede altfel.
2.2.Cine va suporta prejudicial cauzat?Argumentati raspunsul.
Riscul peirii fortuite il suporta proprietarul bunului.Proprietar al bunuluieste Dumbrava deoarece el dobindeste potrivit
conditiilor contractului dreptul de proprietate la momentul incheierii acestuia. Deoarece incendiul a avut loc din neglijenta
fiului acestuia ceea ce nu constiutie caz fortuit, Dumbrava nu va fi tinut la repararea prejudiciului respective.
2.3.Solutionati litigiul
Potrivit CC dr de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului daca legea sau contractu nu
prevede altfel.Potrivit datelor spetei partile au convenit dobindirea dr. de proprietate la data incheierii contractului.Prin
urmare Dumbrava a devenit proprietarul bunului in momentul incheierii contractului cind a predate suma de 1500 lei
urmind ca ulterior, peste 3 zile sa achite restul sumei sis a primeasca bunul. Pornind de la datele spetei putem mentiona
faptul ca Dumbrava nu sa prezentat la data stabilita in vederea primirii bunului din motive intemeiate(motiv de
boala).Astfel prezentarea lui ulterioara este justificata. Incendierea bunului a avut loc din neglijenta fiului lui
Ghimpu.Dumbrava este proprietarul bunului dar el nu va fi tinut la repararea prejudiciului.Din potriva el poate cere
repararea acestuia fiind proprietarul bunului.
Dumbrava cere de la Ghimpu restituirea a1500 lei, iar GHimpu cere plata a 1500 lei pe motiv ca Dumbrava este déjà
proprietarul bunului.Astfel instant va hotari ca Dumbrava in calitate de proprietar al bunului sai achite lui Ghimpu suma
datorata cu posibilitate de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de fiul major a lui Ghimpu printro actiune separate,
2.Contractul de antrepriza
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de antrpriza?Care sunt consecintele nerespectarii formei simple scrise?
Fata de forma contractului de antrepriza se aplica regulile generale cu privire la incheierea actelor juridice.Astfel acesta
poate fi incheiat oral, in scris, in forma autentica, in dependenta de obiectul material al contractului. ) Trebuie să fie
încheiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre
persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeste 1000 de lei, iar in cazurile prevăzute de lege,
indiferent de valoarea obiectului.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu, proba cu
martori pentru dovedirea actului juridic.
Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres prevazut de
lege sau prin acordul partilor.
2.2.Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii?Cine suporta riscul peirii fortuite a
materialelor prezentate?Care sunt consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta?
Antreprenorul care efectuiaza lucrarile este obligat sa prezinte materiale necesare executarii lucrarii, iar riscul peirii
fortuite a materialelor prezentate le suporta proprietarul acestora. Neexecutarea in termen a lucrarii acorda dreptul
clientului de a rezilia contractul si a cere repararea prejudiciului cauzat astfel.Exista exceptie de precaritate, atunci cind
creditorul din imprejurarile existente, conchide ca lucrarea nu va fi executata in termen, acesta poate rezilia contractul si
cere repararea prejudiciului.
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In cazul in care B a aplicat exceptia de precaritate si a reziliat cobtractul cu A, atunci acesta poate cere repararea
prejudiciului cauzat astfel, iar daca B a contractat un alt antreprenor, in timp ce contractul cu A era valabil si termenul de
executare nu expirase, astfel incalcind clauzele contractuale cu A, stiind ca incapacitatea nu duce la incetarea contractului
de antrepriza, atunci A nu este tinut la repararea prejudiciului cauzat lui B.
3.Elementele contractului de leasing.
3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing.
Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma contractului.
3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.
Contractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite.
Partile:
a) locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de întreprinzator si transmite, în conditiile contractului de
leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de folosinta asupra unui bun
al carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;
b) locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, în conditiile contractului de leasing, în posesiune si folosinta bunul
specificat în contract pentru o anumita perioada în schimbul achitarii ratelor de leasing. În cazul în care locatarul este
persoana fizica ce nu practica activitate de întreprinzator, operatiunea de leasing cade sub incidenta legislatiei cu privire la
protectia consumatorului;
c) vînzatorul (furnizorul), persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, în conditiile contractului de vînzare-cumparare
încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat de locatar.
Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu exceptia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.
Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara pe durata contractului, chiar daca este
anexat sau incorporat intrun imobil, in masura in care nusi perde individualitatea.
Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost achizitionat sau produs bunul de catre locator, taxele vamale si alte
impozite prevazute de legislatia în vigoare (cu exceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului economic de
catre organele fiscale), precum si, dupa caz, orice alte cheltuieli aferente achizitionarii, livrarii si punerii în functiune a
bunului în corespundere cu contractul de leasing; valoare totala - valoare a ratelor de leasing la care se adauga valoarea
reziduala;valoare reziduala - valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul catre locatar
al dreptului de proprietate asupra bunului; rata de leasing - plata periodica, efectuata de locatar catre locator, care
reprezinta:
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobînda de leasing, în cazul leasingului financiar;
b) cota de amortizare calculata în conformitate cu actele normative în vigoare si un beneficiu stabilit de partile
contractante, în cazul leasingului operational.
Contractul de leasing se incheie in forma scrisa
3.3.Categoriile cotractului de leasing (operatiunile de leasing, particularitatile lor si natura juridica)
Sunt cunoscute urmatoarele operatiuni de leasing:
a) leasingul financiar, operatiune care trebuie sa îndeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului sa fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing;
- suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat în leasing;
- contractul de leasing sa prevada expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului obiect al leasingului catre locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing sa depaseasca 75% din durata de functionare utila a bunului
obiect al leasingului;
b) leasingul operational, operatiune care nu îndeplineste nici una din conditiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operatiune în cadrul careia locatarul achita valoarea ratelor de
leasing prin bunuri al caror proprietar este;
d) leasingul compensational, operatiune în cadrul careia locatorul primeste în
contul ratelor de leasing marfa produsa cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operatiune în cadrul careia o parte transmite unei alte parti
proprietatea unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing;
f) leasingul de consum, operatiune de leasing în cadrul careia locatarul are
calitatea de consumator, definita în legislatia privind protectia consumatorului;
g) leasingul direct, operatiune de leasing în cadrul careia locatorul întruneste
concomitent si calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operatiune de leasing în cadrul careia toate subiectele sînt
rezidenti ai Republicii Moldova;
i) leasingul international, operatiune de leasing în cadrul careia locatorul sau
locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.
Testu 6
1.Cotractu de transport de marfuri.
1.1.Notiune si caracterele juridice ale cotractului de transport de marfuri.
Prin contractul de transport o parte(caraus, transportator) se oblige fata de cealalta parte (destinatar, pasager sau client)
sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia cuvenita.
Caracterele juridice:-sinalagmatic;-oneros;-consensual;-comutativ;-real se incheie numai la preluare marfii pentru
transport.
1.2.Caracterizati elementele contractului de transport de marfuri.
Subiectii: carausul si destinatarul.Destinatarul persoana fizica, juridical imputernicita cu receptionarea marfurilor ,
bagajelor si mesageriilor.Caraus apare persoana fizica sau juridica caresi asuma obligatia de asi transporta incarcatura
catre destinatar (agentul transportator) cerinte fata de caraus: carausu tre sa fie inregistrat intro forma organizatorico
juridical ; carausul trebuie sa dispuna de o licenta corespunzatoare.
Obiectul este fgormat din 2 elemente: 1)prestarea serviciilor de deplasare in spatiu a incarcaturii;2)achitarea platii
cuvenite.Serviciile de deplasare in spatiu pe linga transportul incarcaturii presupune si incarcarea si descarcarea marfii,
cintarirea ei, pstrarea ei in cursul transportului.
Forma scrisa.Contractul de transport de marfuri este constatat printro scrisoare de trasura.scrisoarea de trasura se
intocmeste in cel putin 3 exemplare ce este semnat de client si caraus.Un exemplar se pastreaza la client, al 2 insoteste
incarcatura, al treilea este transmis carausului.La scrisoare de trasura trebuie anexate documentele necesare trecerii prin
vama.
Termenul depinde de tipul de transport, viteza de deplasare a mijlocului de transport, de distanta la care incarcatura
urmeaza sa fie deplasat si alt circumstante.Legea admite incheierea contractului de pe termen lung.Termenele sunt
stabilite de lege sau de contract,in caz contrar transportare se va face intrun termen rezonabil.
Pretul reprezinta taxa de transport care se stabileste prin acordul partilor daca legea nu prevede altfel.Taxa se stabileste
da catre organelle competente,in cazul nostrum de Ministerul Transportului si Comunicatiilor.
1.3.Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste dr. si oblig. in comtractul de transport de marfuri.
Drepturi si oblig. se nasc pentru destinatar in momentul intocmirii scrisorii de trasura, in cazul in care clientul face o
mentiune in scrisorea de trasura in acest sens.Transmiterea incarcaturii si a scrisorii de trasura se face cvontra unei
recipise.Din acest moment contractul de transport este considerat executat si dr. de dispozitie asupra incarcaturii trece la
destinatar daca in scrisoarea de trasura nu este stipulate altfel.In baza acestora destinatarul are urmatoarele oblig. :
- sa preia incarcatura sis a ferifice cantitate si calitateta , sa achite taxa de transport si alte parti, sa achite taxele de
transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe parcursul transportarii incarcaturii;- sa descarce marfa
daca aceasta rezulta din contract;- sa elibereze mijlocul de transport de ramasite;
-deasemenea are dr. Sa ceara carausului contra unei recipise de primire cel deal 2 exemplar al scrisorii de trasura si
predarea incarcaturii; are dr. De a refuza receptionarea marfii numai in cazul cind calitatea ei a fost diminuata prin
vatamare sau alterare pentru care porta vina carausul;daca sa constatat pierderea incarcaturii sau incarcatura nu a ajuns la
desinatie destinatarul poate valorifica toate drepturile ce reies din contractul de transport de marfuri impotriva carausului.
3.2.Expunetiva asupra incheierii, formei si modalitatii inregistrarii de stat a contractului de v-c ca un complex
patrimonial unic.
Contractul dat datorita importantei pe care o are se incheie in forma autentica si se inregistreaza la camera inregistrarii de
stat pentru ca acesta sa fie valabil.Momentul incheierii contractului dat se considera inregistrarea de stat a
acestuia.Predarea se considera efectuata daca sunt respectate conditiile de fond a actului de predare si inregistrare
contractului.Dreptul de prop asupra intreprinderii trece la data predarii.Intreprinderea se considera predata la momentul
semnarii actului de predare de ambele parti si din acest moment riscul peirii si deteriorarii fortuite trece la
cumparator.Incheierea contractului presupune intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventariere,
bilantul contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului intreprinderii in baza unei
concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari actului de
predare de catre ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii trece la
cumparator.Partile au cerinta inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De proprietate. indivizibilSunt 3
etape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirea intrep,inregistrarea dr.de prop
3.3Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare
cumparare. Obiect-intreprinderea ca bun indivizibilSunt 3 etape:inregistrarea de stat a contr.v-c,predarea-primirea
intrep,inregistrarea dr.de prop.E insotit intotdeauna de cesiunea de creante si de preluare datoriilor vinzatorului de
comparator.
Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex patrimonial
unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile
de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.). Este folsit in vederea
infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage
suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Pentru incheierea acestui contract
se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii
intrprinderii.
Testul 8
2.Contractul de donatie.(Speta…)
2.1. Care sunt exigentele legale referitor la forma contractului care contine promisiunea de a dona in viitor?
In cazul contractului care contine promisiunea de a dona in viitor un bun pentru a produce efecte juridice acesta
trebuie incheiat in forma autentica. Nerespectarea acestei forme nu afecteaza valabilitatea contractului daca promisiunea
ete indeplinita cu exceptia cazului cind pentru instrainarea bunului se cere forma autentica.
2.2. Exista oare posibilitatea de a solicita execuatarea in natura a contractelor de donatie?
Prin executarea in natura se intelege transmiterea de catre donator a bunului ce face obiectul material al contractului
de donatie.Astfel, obligatiile ce reies din contractele de donatie se executa in natura , adica in mod corespunzator.
2.3.Oferiti solutia legala.
In conformitate cu prevederile CC promisiunea de a dona in viitor un bun trebuuie sa imbrace forma
autentificata.Astfel, reiesind din acestea Zubco nu poate cere execuatrea obligatiei ce reiese din contractul de donatie
deoarece promisiunea de a dona un bun in viitor nu a fost incheiata in forma autentica.
2.Contractul de v-c.
2.1.Care sunt cerintele legale referitor la pretul contractului de v-c.Poate oare servi drept temei de declarare a nulitatii
contractului motivul invocat de reclamant referitor la ( neseriozitatea pretului)
Cerintele referitoare la pret si sunt stabilite in CC si anume ca pretul trebuie sa fie exprimat in bani determinati sau
determinabili.ca temei de declarare a nulitatii contractului, odata ce pretul este exprimat in bani si determinat nu poate
servi ca motiv neseriozitatea pretului. Cu toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat
stabilind preturi legale obligatorii pentru parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Astfel
normative este stabilita lista marfurilor de importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului
commercial in marime de pina la 20% din pretul liber de livrare. Hotarirea cu privire la masuri de coordonare si
reglementare de stat a pretului 1995,:pine,produse de panificati,faina,lapte,za\har.
2.2.Ce trebuie sa intreprinda Efros pentru apararea dr. sale.Care sunt conditiile inaintarii actiunii de evictiune.
Pentru apararea dr. sale Efros trebuie sal atraga in calitate de copirit pe Postu si poate opune tertului toate exceptiile
care lear fi putut opune Postu.Neatragerea lui Postu in calitate de copirit il elibireaza pe acesta de raspundere fata de
cumparator daca va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.
Pentru inaintarea actiunii de evictiune terta persoana trebuie sa dispuna de un dr. asupra bunului ce sa nascut inaintea
incheierea contractului de vinzare cumparare.Deasemenea cumparatorul nu trebuia sa stie despre existenta dr. asupra
bunului, obiect al v-c, de care dispune terta persoana.
2.3.Oferiti solutia legala.
In situati data Efros este cumparator de buna-credinta deoarece la cumpararea bunurilor mobile se prezuma ca exista si
acordul sotiei(sotului). Faptul ca televizorul era proprietate excluziva a sotiei acesta nu avea de unde sa stie.Astefel, Efros
este obligat sal atraga in calitate de copirit pe Postu si sa opuna exceptiile pe care ultimul le poate opune fata de
tert.Asadar vinzatorul repara prejudiciul cauzat cumparatorului.Odata ce Efros este de buna credinta acesta nu va raspunde
fata de terta persoana ci vinzatorul va fi cel ce va repara prejudiciul cauzat asfel.
3.2.Determinati particularitatile contractului de renta referitor la partile lui, obiect, forma si termen.
In cazul contractului de renta parti sunt debirentier ( care se obliga la achitarea redeventei) si credirentier(benificiarul
rentei).Credirentier pot fi orice persoane fizice cu capacitatea necesara si numai organizatiile comerciale.Debirentier in
cazul rentei gratuite poat fi persoane fizice precum si organizatiile necomerciale.Renta poate fi instituita in favoarea unui
tert care devine credirentier, iar cel ce instituie renta se numeste constituitor, iar cu titlu oneros debirentier pot fi si
societatile comerciale.
Obiectul material al rentei este redeventa care urmeaza a fi achitata de debirentier si respectiv bunul transmis de
credirentier.Specific este ca redeventa poate fi platita in natura.
Forma contractului ceruta de lege este cea autentificata notarial.
Contractul de renta poate fi incheiat pe un termen determinat si nedeterminat.Renta viagera termenul acesteia este limitat
prin durata vetii unei sau mai multor persoane.Specific este prevedera ca daca nu se poate stabili cu certitudine termenul
contractului acesta se considera incheiat pe durata vetii credirentierului.
3.3.Delimitati contractul de renta de:
-contractul de intretinere pe viata:
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se
cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru
valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de
renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii
benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat
6)deasemenea ca dobinditor la contractul instrainartii bunului cu conditia intretinerii pe viata persoana juridica nu poate fi.
-de contractul de donatie sub forma de plati periodice
1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie inceteaza odata cu decesul donatorului daca
in contract nu este prevazut altfel,iar in cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la succesorii care au mostenit
bunul.
2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la donatia cuplati periodice cu exceptia
promisiunii de a dona in viitor
3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane juridice cu scop lucrativ, in cazul rentei cu
titlu oneros parti ale rentei pot fi persoane juridice cu scop lucrativ.
4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere restituirea bunului donat pentru
ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de care debirentierul nu se bucura.
5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde functioneaza rezilierea contractului iar
rezolutiunea se aplica numai debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primit credirentierului), daca in
contract nu este prevazut altfel.
Testu 11
1.Elementele contractului de mandat
1.1.Descrieti elementele contractului de mandat .
Partile ca elemente a contractului de mandat apare mandatarul si mandantul.Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de
exercitiu deplina deoarece acesta in actele pe care le incheie in numale sip e contul mandantului trebuie sa manifeste un
onsimtamint valabil exprimat(sa provina de la o persoana cu discernamint si cu intentia de a produce efecte juridice).
Legislatorul scoate în relief calitatea specifică a mandatului ca formă juridică de intermediere.Mandatarul este persoana
inputernicita de catre mandant de a incheia acte juridice in numele sip e contul mandantului.Mandant este persoana care
inputerniceste oalta persoana (mandatar) de a o reprezenta la incheierea de acte juridice si de actiona in numele si pe
contul mandantului, indreptate spre aparitia, modificarea si stingerea dr. si oblig.civile.
Obiectul.Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar , adica
savirsirea de catre mandatar actiunilor juridice in numele sip e contul mandantului.Astfel obiectul contractului de
mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Acesta trebuie sa fie licit, adica
actiunile pe care trebuie sa le savirseasca mandatarul in vederea incheierii actelor juridice nu trebuie sa depaseasca
limitele legii.Obiectul trebuie sa fie o prestatie posibila care presupune posibilitatea executarii mandatului in mod
obisnuit.
Pretul ca element al contractului de mandate apare numai cind e vorba de mandatul oneros ce reprezinta remunerarea
primita de mandatar de la mandant.
Termenul contractului se stabileste de catre parti in functie de perioada necesara executarii mandatului si de
particularitatile acestuia sau se incheie un contract pe un termen nedeterminat.
Forma mandatului este cea scrisa.In vederea oferirii tertilor posibilitatii verificarea a limitelor imputernicirilor oferite de
catre mandant mandatarului.In practica mandatul se exteriorizeaza printrun inscris constatator cu denumirea de
procura.Mandatul trebuie sa fie autentificat notarial.
Continutul mandatului reprezinta dr.si oblig. pe care le au partile.
1.2.Delimitati mandatul general de mandatul special si de reprezentare.
. Legislatorul denumeşte în funcţie de volumul de împuterniciri mandatul special şi mandatul general.
Mandatul general se perfectează pentru toate acţiunile posibile de reprezentare ale mandatarului, şi este necesară
formularea împuternicirilor reprezentantului. În calitate de exemplu putem aduce mandatul eliberat de către o persoană
juridică conducătorului filialei sau reprezentanţei sale, sau persoanei ce prestează servicii juridice. In timp ce mandatul
special constă în faptul posibilităţii săvârşirii de către mandatar a unor categorii stricte (anumite) de acte juridice, care
constau în acoperirea unei operaţii juridice (încheierea unui contract de antrepriză capitală) sau pentru anumite operaţii
determinate (de acelaşi gen), ca de exemplu, împuterniciri pentru perfectare tuturor tipurilor de prestări servicii. Mandatul
special urmează să fie expres determinat în contract sau în procură.
Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoană, numită reprezentant, încheie un act juridic în numele şi pe
seama altei persoane, numite reprezentat, astfel încât efectele actului se produc direct şi nemijlocit în persoana şi
patrimoniul acesteia din urmă.
Astfel reprezentare se clasifica in:legala si conventionala.
Reprezentarea este legală atunci când legea împuterniceşte o persoană să săvârşească anumite acte juridice în numele
şi pe seama altei persoane. În această ipoteză, cazurile şi întinderea împuternicirilor reprezentantului sunt determinate prin
lege.
Reprezentarea este convenţională când împuternicirea se acordă de către reprezentat reprezentantului printr-un
contract. Exemplul tipic de astfel de reprezentare îl constituie mandatul.
Reiesind din acestea se constata ca reprezentarea este o notiune mai larga care cuprinde pe linga reprezentarea legala
si mandatul.
1.3.Comparati elementele contractului de mandat cu elementele contractului de intermediere.
In contractul de mandat parti sunt mandantul si mandatarul iar in contractul de intermediere parti sunt clientul si
intermediarul .Intermedierul avind menirea de a mijloci incheierea de acte juridice dorite de catre client,iar mandatarul in
cotractul de mandat este persoana imputernicita de a incheia acte juridice in numele si pe contul mandantului.
Obiectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare in timp ce obiectul contractului de
intermediere reprezinta totalitatea actiunilor intermediarului indreptate spre facilitarea incheierii contractului dorite de
catre client cu tertul(studiul pietii si alte activitati de marketing, identificarea tertilor care sunt potentiali contractanti cu
clientul, etc).
Dupa prêt contractul de intermediere se deosebeste prin faptul ca clientul plateste remuneratie intermediarului in
dependenta de rezultatul obtinut(oblig. de rezultat) in timp ce mandatul poate fi si gratuit.Nu se neaga faptul ca
remuneratia la contractul de intermediere poate fi stabilita intro suma fixa sau in dependenta de valoarea obiectului
contractului.
In cazul contractului de intermediere este suficienta forma scrisa fara a fi autentificata notarial ca in cazul mandatului.
Termenul poate fi determinat sau nedeterminat la contractul de intermediere ca si in cazul contractului de mandate.
Contractul de intermediere este unul sinalagmatic intotdeauna instituind dr. si oblig. reciproce interdependente ,
correlative pentru ambele parti iar contractul de mandat cu titlu gratuit este unilateral cu exceptia mandatului oneros.
2.Contractul de schimb.
2.1.In ce forma trebuie incheiat contractul de schimb a apartamentelor
Deoarece apartamentele fac parte din categoria bunurilor immobile pentru a caror instrainare se cere forma scrisa
autentificata notarial si contractul sa fie inregistrat in registrul bunurilor immobile aceeasi regula se aplica si la contractul
de schimb
2.2.In ce masura regulile vinzarii se aplica contractului de schimb?
Asupra contractului de schimb se aplica in mod corespunzator regulile de vinzare cumparare daca aceste norme nu
intra in contradictie cu esenta schimbului si cu regulile specifice aplicate contractului de schimb
2.3.Ce consultatie trebuie sa oferiti partilor.
In cotractul de schimb este necesar de a indica valoarea fiecarui bun schimbat.IN cazul nostru, este necesar de a fi
indicata valoarea apartamentelor, fapt necesar pentru ase vedea daca intre apartamentele schimbate exista vreo diferenta
de valoare, iar in caz de existenta a unei diferente, care se numeste sulta, aceasta trebuie compensata printro suma de bani
proportionala diferentei. ...
Test 12
1Continutul contractului de renta
1.1Enumerati obligatiile debirentierului
Debirentierul are obligatie de a plati redeventa. O alta obligatie este ca debirentiereul suporta si riscul pierderii sau
deteriorarii fortuite. Acesta nu poate sa renunte in mod unilateral la executarea propriilor obligatii restituind bunul primit,
chiar daca a renuntat la ratele de renta platite, deasemenea de a instraina, a ipoteca greva in alt mod bunurile primate de le
persoana care a constituit renta.Rezilierea contractului de renta in cazul contestarii acestuia de catre un tert, debirentierul
are obligatia de a restitui bunul primit credirentierului,
1.2Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului de renta? Ce
poate intreprinde credirentierul in cazul neexecutarii contractului de catre debirentier?
Modalitatea de executare a obligatiilor debirentierului in contractul de renta este faptul ca asupra lui se rasfring, in caz de
reziliere, efectele rezolutiuunii, adica debirentierul este obligat se restituie bunul primit de la credirentier fara a-I fi
restituita prestatia acestuia facuta in fovoarea credirentierului. In caz, de neexecutare a contractlui de renta de catre
debirentier, credirentierul poate rezilia contractul, asfel acesta primeste bunul de la debirentier fara ai restitui prestatiile
facute de acesta in favoarea sa.
1.3.Este oare dator crederentiere sa garanteze debirentiere de evictiune si de viciile bunului transmis.Argumentati
raspunsul.
Lefislatia civila a RM referitoare la contractul de renta nu da raspuns expres la aceasta intrbare insa in literature de
specialitate se sustine ca transmitind un bun in proprietate in schimbul redeventei, credirentierul este obligat sal transmita
liber de vicii materiale si juridice.Respectiv ca si vinzatorul , credirentierul datoreaza garantii de evictiune si de viciu.Cu
toate ca in contractul de renta garantia de evictiune si de vicii nu este prevazuta expres si luind in consideratie faptul ca in
legislatia civila analogia legii se permite, prevederile de garantie, de evictiune si de viciu prevazute la contractul de v-c se
pot aplica in mod similar si contractului de renta.
2. Contractul de donaţie.
2.1. În speţă, avea dreptul donatorul să revoce donaţia? Este şoferul donatorului persoană apropiată?
In speta data donatorul are dr. sa revoce donatia deoarece CC prevede ca donatia poate fi revocata daca donatarul a
atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator
sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava sau daca refuza fara motive intemeiate sa
acorde donatorului intretinerea datorata.In situatia noastra soferul donatorului poate fi o persoana apropiata, adica una de
care donatorul este legata sufleteste, iar daca intre sofer si donator nu exista relatii de rudenii,adica soferul nu este o ruda
apropiata
donatorului, atunci faptul ca B la batut pe sofer nu constituie un temei de revocare a donatiei , ci temei de revocare a
donatiei constituie ca B la insultat pe A, situatie ce atesta o ingratitudine fata de donator.
2.2.Cum are loc revocarea donatiei.
Daca donatia este revocata se poate cere restituirea bunului donat.Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul
unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.
2.3.Solutionati litigiul in esenta
In situati noastra bunul donat de catre A lui B va fi revocat de catre acesta pe motiv de ingratitudine fata de donator fapt
prevazut in CC.Faptl ca B la insultat pe A si la batut pe soferul acestuia peste un an din momentul donatiei nu permite
invocarea prevederilor CC referitoare la faptul ca revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul
in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare,deoarece termenul de prescriptie de un an incepe
a curge din momentul in care donatorul a luat cunostinta de motivul de revocare,adica de actiunile de ingratitudine ale
donatarului , dar nu din momentul efectuarii donatieiAstfel instanta de judecata va da cistig de cauza donatorului incit
acesta sasi revoce bunul transmis prin donatie donatarului.
Test 13
1. 1
1Prin contr.de expeditie o parte(expeditor) se oblige pe contul si in numele celeilalte parti(сlient)sau in nume propriu sa
incheie un contr.de transport sis a efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar clientul se oblige sa
achite remuneratia convenita(comision).
Caracterele juridice:
-consensual deoarece se considera inchiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.clauzele
esentiale ale contr.de expedtie sunt cele cu referire la obiect si la marimea remuneratiei.
-sinalagmatic deoarece naste obligatii corelative pentru ambele parti.
-comutativ ,cu executare succesiva.
1.2Drepturile si obligatiil expeditorului
Expeditorul este obligat sa indepliniasca exact indicatiile clientului-atunci cind respectarea indicatiilor impedica
transportareaeconomica a marfii expeditorul trebuie sa aduca la cunostiinta clientului despre acest fapt..atunci cind
clientul insista asupra indicatiilor sale expeditorul trebuie sa le respecte dar riscurile leva suporta clientul.
Obligatia de asigurare a incarcaturii - aceasta oblgatie a expeditorului survine in cazul cind clientul remite o indicatie,insa
nu inseamna daca lipseste indicatia bunurile vor fi expediate fara a fi asigurate.expeditorul este obligat sa efectueze
asigurarea incarcaturii la discretia sa prin alegerea libera si neconditionata a companiei de asigurare.
Expeditorul organiziaza transportarea marfurilor insa fara ca sa efectueze el deplasarea lor la destinatieodata cu inchierea
contr.de transport expeditorul este obligat sa comunice instructiunile pentru deplasarea marfii.
Dreptul expeditorului de a efectua transportul cu forte proprii-permite expeditorului sa execute el insusi transportul
activind in postura de caraus.
1.3 Stabiliti asemanari si deosebirii dintre contractual de expeditie si alte institutii
Asemanari cu contr. de transport:1.au aceleasi caractere:oneros ,sinalagmatic,consensual
2) ambele sint contr de prestari servicii...3) forma scrisa...4)ambele trebuie sa contina adresa partilor, obiectul contr.,dr-le
si oblig-le partilor,cumulul partilor pt transporturi,raspundrea partilor, alte clauze convenite de parti
deosebiri
1) calitatea speciala a partilor :la contr. de transport-caraus transpotator , pasager sau client... la contr de expeditie-
expeditor, client...
2)obiectul contractului
la expeditie- prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea transportarii marfii
la transport-deplasarea in spatiu a marfii si predarea ei destinatarului
asemanari cu contr.de mandat
2)caracterele sinalg., consensual.oneros(in cazurile prevazute de lege)
1)termenul ambelor contr poate fi determinat sau nedeterminat. deosebirile
1)forma contr...la contr de expeditie-scrisa;;la mandat-se inkeie prin simplul acord de vointa a partilor 2)obiectul contr. ..la
expeditie-totalitatea actelor juridice si materiale pe care se obliga sa le inkeie/ intreprinda expeditorul pt a a asigura
efectuarea transportarii marfiia al partior.
2speta
2.1 ---Cuantumul chiriei nu poate fi mai mic decit cuantumul minim al chiriei calculat conform legii bugetului de stat .
2.2---legea cu privire la intreprinderile de stat in art 3 al 4 intreprinderea nu poate fara acordul fondatorului sa dea in
arenda,gaj,etc.
2.3---Este nevoe de acordul fondatorului-ministerului agriculturii.
3.1) consumator-orice subiect de drept civil care prucura bunul pt satisfacerea necesitatilor personale.
3.2Informarea consumatorilor despre produse se facein mod obligatoriu prin indicarea caracteristicilor care se inscriu pe
produs,pe eticheta ambalaj sau in cartea tehnica.se interzice plasarea pe piata aproduselor in lipsa informatiilor complete
veridice si complete.producatorul trebuie sa prezinte informatii despre denumirea produsului,sa indice adresa acestuia
,masa ,volumul,compozitia,eventuali tiscuri,modul de utilizare,de conservare,ect.pretul trbuie indicat la vedere intr-o
forma clara si explicita
In caz de neexecutare a acestei obligatii vinzatorului I se aplica o amenda in marimea costului produsului,dar nu mai putin
de 270 uc.
3.3Termenul de garantie-perioada de timp care curge de la data achizitionarii produsului,in acest termen produsul isi
pastreaza caracteristicileiar producatorul,vinzatorul,prestatorul isi asuma remedierea sau inlocuirii produsului daca
deficientele nu sunt imputate consumatorului
TERMENUL DE VALABILITATE-perioada de timp stabilita pentru produse perisabile sau in scurt timp devine
daunator sanatatii….in acest termen produsul isi pastreaza caracteristicele cu conditia resp.regulilor de
transp,manipulare,depozitare,pastrare,utilizare si consum.
Durata de functionare-perioada de timp stab de producator pentru produse de folosinta indelungata in cadrul careia
produsele trebue sasi mentina car specific…cu cond resp regulilor de
transport,manipulare,depozitare,pastrare,exploatare…..
Testul nr. 14
Pentru examenul de curs la disciplina „Drept civil, partea specială”
2. Contractul de vânzare-cumpărare.
A ia vândut lui B un ceas la preţul de 500 lei. La momentul încheierii contractului B ia plătit lui A 100 lei, restul sumei
urmând să o achite peste 3 zile. Părţile au convenit că până la momentul achitării integrale a preţului ceasul se va păstra la
vânzător.
Din motiv că B nu s-a prezentat după ceas timp de 2 săptămâni, A ia vândut ceasul lui C. Ulterior s-a prezentat B
şi a explicat că nu a putut lua ceasul în termen din motiv de boală. Aflând că A ia vândut ceasul lui C, B a solicitat
restituirea sumei de 100 lei (considerând-o drept arvună) în mărime dublă şi executarea contractului în natură, prin
transmiterea ceasului. Din motiv că a a fost de acord să restituie numai suma de 100 lei, B a depus acţiune prin care a
cerut de la A restituirea sumei de 200 lei, iar de la C – transmiterea ceasului.
2.1. Care sunt exigenţele legale referitor la forma contractului de vânzare-cumpărare şi a înţelegerii cu privire la
arvună?
2.2. A dobândit sau nu B dreptul de proprietate asupra ceasului? Avea dreptul A să vândă ceasul lui C?
2.3. Soluţionaţi litigiul în esenţă.
2.12.2 B nu a dobindit dreptul de proprietate asupra ciasuliu in motiv ca el na achitat suma convenita si nu ia fost
transmis de catre A ciasulin proprietate. Nu era in drept sa vinda ciasul A lui C in primul rind el a primit arvuna dar
arvuna coform art.631cod civil este un semn de confirmare de inchiere a contractului sau este considerata ca avans.
2.3
3.Elementele contractului de locaţiune.
3.1.Definiţi obiectul contractului de locaţiune;
Obiectul contractului de locatiune poate fi un bun individual determinat neconsumtibil,adica cel care nu se distruge sau nu
se consuma prin folosinta conform destinatiei deoarecefolosinta temporara presupune restituirea lor dupa incetarea
contractului.
3.2
3.3
Test 15
1.1 notiunea contr.de imprumut si caracterele lui juridice
Contr.de imprumut o parte imprumutator se oblige sad ea in proprietate celeilalte parti imprumutatul banii sau alte bunuri
fungibile iar acesta se oblige sa restituie banii in aceiasi suma sau bunuri de acelasi gen calitate si cantitate la expirarea
termenului pentru care i-au fost date.
Caracterile juridice
-consensual,sinalagmatic,titlu gratuit,translativ de proprietate
1.2 Elementele contr. de imprumut
Partile contr.sunt imprumutatorul si imprumutatul.deoarece contract.este translativ de proprietate imprumutatorul trebuie
sa aiba capacitatea respective- sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru actele de dispozitie sis a fie proprietarul
bunului care formeaza obiectul contractului.
Imprumutatul trebuie sa aiba siel capacitatea sis a indepineasca conditiile cerute de lege pentru acte de dispozitie .Aceasta
cerinta se explica prin faptul ca acesta va fiobligat dupa consumarea bunurilor imprumutate sa restituie din patimoniulsau
o valoare echivalenta
Obiectul contr.-constituie banii sau alte bunurii fungibile
Pretul-denumit dobinda apare ca element al contract, numai atunci cind legea sau contractual prevad plata ei
1.3delimtarea contr.de imprumut de contr.de comodat si locatiune
1)CONTR DE LOCATIUNEeste un contrce translativ de folosinta...,CONTR DE IMPRUMUT este un contr tramslativ de
proprietate
2) obiectul contr de locatiune-numai bunurile determinate individual si neconsumabile...OBIECTUL CONTR DE
IMPRUMUT- bunurile fungibile sau banii
3) contrc de lokatiune este cu titlu oneros...contr de imprumut este esetialmente gratuit
4) contr de lokatiune-termenul se incheie pe un termen de 1,3 sau 5 ani....contrc de imprumut- teremenul se determina de
catre parti adika este nedeterminat
3.1 Definirea sublocatiunii sicesiunii de locatiune
Un subiect specific al rap.de locatiune este sublocatarul acesta este persoana care ia in subchirie unele bunuri de la
locatar,oblig este acordul locatarului si proprietarului.
Cesiunea de locatiune-elib locatarului anterior de obligatii,cu exceptia cazului inkirierii unui alt bun decit un imobil de
locuit daca partile nu au convenit altfel.
3.2Caracterizarea conditiilor inprezenta caror este permisa sublocatiunea si cesiunea locatiunii.
conditiile in prezenta caora este permisa sublokatiunea:
a)existenta acordului locatorului
b) initial, pt a da bunul in sublokatiune,lokatarul este obligat sa-l informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice
numele sau denumirea, adresa persoanei careia intentioneaza sa-i subinchirieze bunul
c) termenul contr de sublokatiune nu poate depasi termenul contr de lokatiune
d) daca locatorul nu consimte la sublokatiune, el este obligat sa comunice lcatarului in termen de 15 zile motivate.In caz
contrar, se considera ca a consimtit.
TEST 16
(1) 1.1. Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosinţa celeilalte părţi
(comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
1.Este un contract real, deoarece pentru încheierea lui fiind necesar atât realizarea acordului de voinţă, cât şi predarea
(tradiţiunea) bunului care formează obiectul contractului. De regulă este un contract unilateral, deoarece din momentul
încheierii naşte obligaţii numai pentru comodatar, însă pe parcursul executării contractului se pot naşte obligaţii şi în
sarcina comodantului, dar asemenea obligaţii nu se nasc din contract si din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri,
sau delictul civil).Este un contract cu titlu gratuit. Acest caracter rezultă expres din art. 859 CC: ”o parte (comodant) dă
cu titlu gratuit un bun în folosinţa”. acest caracter este unul esenţial care dă posibilitate de a face o distincţie clară dintre
comodat şi locaţiune, deoarece dacă contractul de comodat presupune o remuneraţie din partea comodatarului pentru
folosinţa bunului asemenea contract va fi unul de locaţiune ci nu comodatUn contract translativ de folosinţă şi nu
translativ de proprietate. În temeiul contractului comodatarul dobândeşte numai dreptul de folosinţă, devenind un simplu
detentor precar, obligat la înapoierea lucrului.caracter consensual-fiind valabil inkeiat prin acord partilor.
1.2.elem contr sunt-
a.partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se remite bunulcu titlu de propr.calitatea de
comodatar cit sh comodant o poat avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii.
b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate, deoarece ele urmează a fi
restituite în natură, în individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care în executarea unei obligaţii nu pot fi
înlocuite cu altele trebuind predate în natură, iar lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite în mod repetat fără
consumarea substanţei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din voinţa părţilor, fiind posibil ca bunuri fungibile
prin natura lor să fie considerate de părţi ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt întrebuinţate nu pentru consumaţie ci
pentru a oforma standul la o expoziţie) În aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform unei destinaţii speciale
prevăzute de părţi. La fel obiect al contractului poate fi orice bun mobil sau imobil în măsura în care transmiterea
folosinţei nu este interzisă prin norme speciale ori permisă numai în anumite condiţii.
1.3.comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea partilor o poate avea orice pers.fiz/jur-subiect de
drept.arenda spre deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect are bunuri si teren
agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu plantatii multianuale se perevede termen mai mare de 25 ani..pertul la
arenda se stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid m.multe criterii-suprafata terenului,potentialu de
produktie etc.
Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea unui bun.kalitatea de lokator cit sh de comodant o
poate avea orice pers fiz/jur ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-orice subiect de drept cu
kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune termen nu mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu unui bun imiobil pe un termen
m.mare de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a demontra opozabilitatea fata de terti.*titlu oneros-plata numita
chirie se plateste conform intelegerii intre parti sau in lipsa acestora de prevederile legale.
Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral.
Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti daca in kontract nu este termen de
restituire,imprumutul treb restituit in decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e restituire.
2.1. Cumpărătorul este în drept să preschimbe bunul care nu-i convine după dimensiuni, formă, gabarit, model,
culoare sau completare, etc.
Legislaţia în vigoare, prin intermediul articolului comentat, stabileşte termenul limită, în decursul căruia
cumpărătorul are dreptul la preschimbarea bunului cumpărat pentru consum. Acest termen începe să curgă din momentul
recepţionări bunului de către cumpărător şi sumează paisprezece zile lucrătoare cu condiţia că vînzătorul nu a stabilit un
termen mai mare în această vedere.
Legislatorul, în alin. (1) al prezentului articol permite preschimbarea doar bunurilor nealimentare, cumpărate pentru
consum. Bunul cumpărat pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul procurării lui sau în alt loc
stabilit de către vînzător. Alin. (1) al articolului comentat la fel oferă cumpărătorului posibilitatea de a preschimba bunul
cumpărat pentru consum cu un bun similar, chiar dacă acesta diferă în preţ cu primul. În cazul diferenţei de preţ este
efectuată recalcularea. Dacă bunul similar pretins de către cumpărător în cazul preschimbării este mai scump, atunci
cumpărătorul plăteşte diferenţa de preţ vînzătorului. În cazul cînd bunul pretins este mai ieftin decît cel cumpărat,
vînzătorul este obligat să-i întoarcă cumpărătorului diferenţa de preţ obţinută în urma recalculării.
2.2.legislatorul stabileşte condiţiile necesare, existenţa cărora determină dreptul cumpărătorului de a solicita
preschimbarea bunului cumpărat pentru consum sau restituirea acestuia cu obţinerea sumei băneşti, plătite la cumpărare.
Respectivele condiţii sunt următoarele:
- bunul nu a fost utilizat;
- bunul nu şi-a pierdut calităţile de consum;
- cumpărătorul dispune de probe că bunul a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv.
Întrunirea acestor trei condiţii este necesară pentru a-i pune în sarcina vînzătorului obligaţia de a preschimba bunul
sau de a primi bunul restituit, în cazul dacă există cererea cumpărătorului în această privinţă. Lipsa măcar a uneia din ele
fac pasibilă de neexecutare cererea cumpărătorului adresată vînzătorului.Reieşind din faptul, că articolul comentat nu
stabileşte cerinţe speciale faţă de probaţiunea cumpărării bunului pentru consum, dovada procurării acestuia de la
vînzătorul respectiv se va poate face inclusiv prin depoziţiile martorilor.
2.3.cump i se va prescimba pantofii deoarece sunt respectate cele 3 conditii de preschimbare a bunului p/u
konsum..insa suma platita p/u pantofi nu va putea fi returnata deoarece ei au fost folositi sh siau pierdut calitatile de
consum.
3.1. Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de
alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o perioadă
determinată şi la un preţ stabilit de părţi.
1. 3.2. Subiecţii acestui contract sunt arendatorul şi arednaşul, care pot fi atît persoane fizice , cît şi juridice.
De regulă arendatorul este proprietarul obiectului contractului şi care dispune de toate documentele necesare de
proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale
sunt Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în dependenţă de competenţa lor (art.41 al Legii
828/1991 ). În această calitate pot activa şi alţi titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist
sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poartă o denumire generală – popsesor legal, se consideră că ele
dispun de titlurile prevăzute de lege, prin care este legalizată posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş
poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. În această calitate, în baza art.41 Legii 828/1991, pot activa
şi persoanele fizice şi juridice străine, organizaţiile şi asociaţiile internaţionale. Persoanele fizice trebuie să fie
apte de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă. Pentru persoanele juridice această activitate trebuie
să fie prevăzută de statut sau alt document constituitiv.
2. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri agricole. O detalizare în acest sens
găsim în Legea 828/1991 în redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect al contractului de
arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul
de arendă a terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaţiilor
multianuale de pe terenul respectiv, dacă contractul nu prevede altfel”.
Contractul de arendă se încheiei în scris.
1. Legislatorul a formulat acest criteriu faţă de forma contractului de arendă luînd în consideraţie obiectul,
scopurile părţilor, termenul contractului şi altele. Această normă este condiţionată , de asemenea, de necesitatea
asigurării intereselor patrimoniale ale părţilor, de necesitatea evitării consecinţelor negative în caz de nerespectare
a obligaţiilor contractuale.
Forma scrisă a contractului de arendă se aplică indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoană fizică sau
juridică. În afară de norma generală stipulată în acest atricol faţă de forma contractului de arendă, pentru acest contract se
aplică de asemenea şi condiţiile suplimentare prevăzute de lege în dependenţă de obiectul şi termenul contractului. Astfel,
conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arendă a unui teren încheiat pe un termen ce depăşeşte trei ani
trebuie să fie înscris în registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi bani, potrivit acordului dintre părţi, şi se execută în
termenul şi în locul stabilit în contract. (2) Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare
categorie de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului, potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şi
gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării, posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare,
industrializare sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul de amortizare a
tehnicii agricole arendate.
3.3. În contractul de arendă părţile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile şi limitele suportării
prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale.(2) De comun acord, părţile pot să prevadă repartizarea pierderilor
totale sau parţiale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de forţă-
majoră.1.Activitatea agricolă este supusă unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voinţa persoanelor
implicate în această activitate. Articolul dat stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord comun de a
stipula în contract o condiţie separată, care se referă la consecinţele calamităţilor naturale.2.În primul rînd părţile trebuie
să convină asupra cazurilor şi parametrilor prejudiciilor cauzate de calamităţile naturale suportate de fiecare din ele. De
regulă aceste cazuri pot fi calamităţile naturale, care au loc în Republica Moldova – cutremure de pămînt, alunecări de
pămînt, îngheţuri, grindină, revărsări de apă ş.a. Deasemenea părţile pot conveni asupra limitelor în care fiecare din ele
vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporţiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% ş.a. La stabilirea acestor limite trebuie să
se ţină cont de faptul cine poartă, de regulă, riscul pierii fortuite a bunului şi cine va fi obligat să asigure bunul arendat. În
alin.1 al acestui contract se prevăd două categorii de bunuri – obiectul contractului şi fructele. ) În contractul de arendă
părţile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile şi limitele suportării prejudiciilor cauzate de calamităţi
naturale.
(2) De comun acord, părţile pot să prevadă repartizarea pierderilor totale sau parţiale ale bunurolor
arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de forţă-majoră.1.Activitatea agricolă este supusă
unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voinţa persoanelor implicate în această activitate. Articolul
dat stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord comun de a stipula în contract o condiţie
separată, care se referă la consecinţele calamităţilor naturale.
2.În primul rînd părţile trebuie să convină asupra cazurilor şi parametrilor prejudiciilor cauzate de calamităţile
naturale suportate de fiecare din ele. De regulă aceste cazuri pot fi calamităţile naturale, care au loc în Republica Moldova
– cutremure de pămînt, alunecări de pămînt, îngheţuri, grindină, revărsări de apă ş.a. Deasemenea părţile pot conveni
asupra limitelor în care fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporţiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% ş.a.
La stabilirea acestor limite trebuie să se ţină cont de faptul cine poartă, de regulă, riscul pierii fortuite a bunului şi cine va
fi obligat să asigure bunul arendat. În alin.1 al acestui contract se prevăd două categorii de bunuri – obiectul contractului
şi fructele.
Locaţiunea încetează:
a) la expirarea termenului contractului;
b) în cazul pierderii bunului închiriat;
c) în late cazuri prevăzute de lege sau de contract.
Test 17.
1.1.Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat
individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi poseisune temporară, iar aceasa se obligă să plătească
chierie.lokatiunea are urm caract-sinalagmatic,cu titlu oneros(Oobligaţia de bază a locatarului este achitarea chiriei,
care se stabileşte prin acordul comun ale părţilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau în consideraţie un şir de
circumstanţe, cum ar fi: termenul, obiectul şi componenţa lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului şi altele.
Chiria se stabilesc, de regulă, în bani, dar legislaţia nu interzice şi achitarea ei în natură sau în alt mod. Dacă obiectul
locaţiunii este utilizat pentru fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi achitată prin transmiterea unei
părţi a bunului produs sau prin prestarea unor servicii,se plateste o kirie determinata sau determinabila in skimbul
folosintei bunului),comutativ,consensual,cu executare succesiva in timp,translativ de folosinta(spre deosebire de
vinz-cump lokat transmite nu un dr real ci un dr creanta.
1.2. cazul cînd obiectul contractului este un bun imobil, care se dă în chirie pe un termen ce depăşeşte 3 ani, în acest caz
se cere înscrierea contractului în Registrul bunurilor imobile. Mai detaliat vezi Comentariul la art.art.496-511 al
prezentului cod. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ. Prin urmare, acest
contract are valoare juridică numai pentru părţile contractului şi nu poate fi invocat faţă de alte persoane.
1.3.contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi dedusa din insasi skopul contr-folosinta
temporara sau folosinta si posesia temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti a kontr.atit
lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura necesitatilor fiecaruia.astfel p/u lokator-lokat repr o forma de
utilizare mult mai rationala si mai economika a unui bun de care temporar nu are nevoie si nu necesta a fi folosit in
activitatea sa gospodareasca kit si alte activitati,la fel permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si renta lunara.da
posibilitatea sa obtii profit sau alt beneficiu.p/u lokatar rentabilitatea inkeerii unui asemenea kontract se observa la nivel
de viata zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce necesiata un spatiu mai mare decit il detine pers..astfel
ea poate sa inkirieze un lokal ku tot ku toate atributele necesare nefind nevoita sal obtina ku dr propr,folosindul doar p/u
perioada de care are nevoie.
2.1.in forma scrisa si inregistrat la reg bun imobile kind are k obiect un bun imobil.p/u acets tip de contract
aplikinduse normele aplikabile viz-cump in masura in kare nu kontravine specifikului kontraprestatiei.
2.2.A are dr de a inlatura viciul bunului indiferent de natura lor sau sa dea un lat bun in schimb lipsit de viciiiar in
kazul in kare cealalta parte a contr kunoaste d/e viciu ultima este in drept sa ceara o micsorare de pret in scopul
efectuarii inlaturarii viciului.iar in kazul in kare cheltuielile p/u reparare sunt neproportional de mari prima parte
adik propr bunului poate refuza acest lukru.in kazul in kare in kontract nu este prevazuta calitatea bunurilor
skimbate aceasta se stab in konform ku prevederile legale kare spun k kalitatea se va stabili luinduse in
konsiderare kalitatea unui bun asemanator in momentul actual adica treb sa detina calitatile care vor corespunde
utilizarii obisnuite a bunului si sa prezinte caracteristici pe care cumparat le poate astepta tinind cont de felul
bunului.
3.1.termen de valabilitate-perioada de timp stab de agentul economic care fabrica un produs perisabil care in scurt
timp poate deveni periculos p/u sanatatea consumatorilor,in kadrul karuia produsul treb sa si pastreze calitatile
specifice,cu konditia respestarii regulilor de transportare,depozitae,manipulare,pastrare utilizare si konsum.p/u
produsele alimentare si medikamente termen de valabil este data limita de consum.termenul de valab nu este
aplikabil produselor de folosinta indelungatașfiind caracteristik produselor din industria alimentara. (hot plen csj
nr 7)
3.2.termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii
produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a
produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile consumator.p/u produktia
alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele normative,care curge de la
data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.
3.3.durata de funktionare sau de utilizare const perioada de timp stab de produkator in dokumentele normative
p/u produsele de folosinta indelungata,in kadrul careia produsele,altele decit cele p/u kare au fost stab termen de
valabilitate,treb sasi mentina caracteristicile specifice cu conditia rspect regulilor de transportare....acest termen
este specific produselor industriale...prin produs de folosinta indelungata-produsul tehnic complex,const din piese
si subansambluri,proiectat si konstruit p/u a putea fi utilizat pe durata de funktionare si asupra carora se pot
efectua reparatii sau activitati de intretinere.
Test 18.
(1) 1.1. Locatorul este obligat să repare prejudiciul care rezultă din perturbarea de către un terţ a folosirii bunului
numai în cazul în care terţul este un locator sau dacă locatorul i-a permis folosinţa bunului sau accesul la el.
1. Norma stabilită în acest articol admite posibilitatea folosirii unui bun de mai multe persoane avînd ca bază
raporturi contractuale sau alte temeiuri legale. Folorea bunului închiriat de cître una din aceste peroane poate prejudicia
careva pagube celorlalte persoane care au acces la acest bun.
2.Răspunderea pentru prejudiciul care rezultă din perturbarea de către un terţ a folosirii bunului faţă de ceicalţi o poartă
locatorul, dar numai cu condiţia că terţul este un locatar sau dacă locatorul i-a permis terţelui folosirea bunului sau
accesul la el.Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul
nu prevede altfel.
(1) Reparaţia capitală se efectuează în termenul stabilit în contract sau cînd reiese dintr-o necesitate strigentă.
(1) Nerespectarea de către ocator a obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) acordă locatarului dreptul să efectueze
reparaţia capitală şi să treacă cheltuielile de reparaţie capitală în contul chiriei.alt drept al Locatorului este dr
de cere rezilierea contractului dacă locatarul:
a) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu prevederile contractului;
b) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează un pericol real pentru o asemenea
înrăutăţire;
c) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de plată dacă în contract nu este
prevăzut altfel;
d) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului.
(2) Legea sau contractul pot prevedea şi alte motive re reziliere a contractului de locaţiune din iniţiativa
locatorului.
(3) Locatorul are dreputl să verifice bunul închiriat, să efectueze lucrări asupra lui, în cazul imobilului, să-l
prezinte eventualilor cumpărători sau locatari, fiind obligat să-şi exercite drepturi în mod rezonabil. Locatorul
este în drept să ceară rezilierea contractului dacă locatarul:
e) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu prevederile contractului;
f) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează un pericol real pentru o asemenea
înrăutăţire;
g) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de plată dacă în contract nu este
prevăzut altfel;
(4) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului
1.2. După încetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat să restituie bunul închiriat în starea în
care i-a fost dat sau în starea prevăzută de contract.Prejudiciul cauzat prin înrăutăţirea stării bunului se
repară de către locatar dacă nu dovedeşte lipsa vinovăţiei sale. Locatarul poartă răspunbdere în aceeaşi
măsură pentru înrăutăţirea admisă de membrii familiei sale, de sublocatar sau de de terţ, cărora le-a permis
accesul la bunul închiriar.Locatarul răspunde pentru deteriorarea bunului în mărimea în care s-a micşorat
valoarea lui dacă în contract nu este prevăzut altfel.Cu privire la soarta imbunatatirilor aduse bunului in
lokatiune legiuitorlui prevede k La expirarea termenului sau la rezilierea contractului de locaţiune, locatarul
are dreptul să separe îmbunătăţirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot fă separate fără a se
deteriora bunul ori să ceară compensarea valorii lor de către locator dacă legea sau contractul nu prevede
altfel.Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi
separate fără a se deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze valoarea lor. În cazul în care
îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin
proprietate a locatorului.La cererea locatorului, construcţiile neautorizate de el urmează a fi demolate de către
locatar sau pe contul lui.
1.3.În cazul cesiunii locaţiunii are loc schimbarea subiecţilor locaţiunii, deoarece în această situaţie dreptuirle şi obligaţiile
contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipulează că, cesiunea locaţiunii
eliberează locatarul anterior de obligaţii faţă de locator. Această regulă are un efect imperativ numai pentru contract de
lcoaţiune a unui imobil de locuitDacă obiectul locaţiunii este un alt bun decît un imobil de locuit părţile sunt în drept de a
se abate de la regula generală în ce priveşte eliberarea locatarului anterior de obligaţiile sale faţă de locator. Prin urmare,
în cazul cesiunii locaţiunii, locatarul anterior, în bază acordului cu locatorul îşi poate păstra răspunderea contractuală faţă
de locator. Ceea ce tine de cesiunea de creanta cc prevede faptul ca o creanţă transmisibilă şi sesizabilă poate fi cesionată
de titular (cedent) unui terţ (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este
substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă.Cesiunea creanţei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului
şi nici nu poate face obligaţia acestuia mai oneroasa.Cedentul este obligat sa remită cesionarului actele aferente creanţei şi
să-i pună la dispoziţie informaţia necesară realizării ei.Sînt incesibile creanţele privitoare la încasarea pensiei alimentare,
la repararea prejudiciului cauzat vieţii şi sănătăţii persoanei, precum şi la alte drepturi legate de persoana creditorului.
Cesiunea de creanţă trebuie să fie încheiată în forma cerută pentru actul juridic în al cărui temei s-a născut creanţa
cesionată.
2.1.da.este posibila pluralitatea de parti..adik atit mai multi beneficiari kit si mai multi dobinditori.cod civil al rm
stipulează la prevederile contract intretinerii pe viata că în cazul pluralităţii de părţi obligaţia de întreţinere este
indivizibilă atît activ, cît şi pasiv. Prin urmare, în cazul pluralităţii părţilor se aplică regulile generale ale contractului de
întreţinere pe viaţă.in kazul pluralitatii de beneficiari obilg de transmitere abunului nu se considera intagrala daca nu sa
executat integral fata de toti debitorii,intinderea prestatiei fiind in f-e de necesitatile si durata vietii tuturor beneficiarilor.
2.2.Beneficairul întreţinerii este în drept să ceară rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor de
către dobînditor la fel cum si dobînditorul poate cere rezoluţuinea contractului în cazul imposibilităţii executării
obligaţiilor conrtactuale în virtuatea unor circumstanţe independente de voinţa lui.acest fapt determina si
egalitatea partilor in kontractul respectiv.Din conţinutul norme legale rezultă,că dreptul beneficiarului întreţinerii poate
fi realizat doar în cazul, cînd nerespectarea obligaţiilor contractuale depinde de însuşi dobînditor. Respectiv, dreptul
dobînditorului poate fi realizat în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale din cauza unor circumstanţe,
care nu depind de voinţa lui. Aceste circumstanţe pot fi următoarele: invaliditatea, boala, şomajul şi altele, care sunt de
ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executării care depinde de voinţa dobănditorului nu poate servi temei pentru
rezoluţiunea contractului din iniţiativa acestuia.
In situatia data beneficiarii au dreptul sa ceara executarea contractului de catre dobinditor kiar daca bunul adik casa de
lokuit a luat fok din kauza unui fulger deoarece riscul pierii bunului apartine dobinditorului acesta fiind obligat sa si
execute obligatiile care si lea asumat in baza de contract.la fel beneficiarii au dr sa ceara si rezilierea contract in kazul in
kare dobinditorul nusi executa obligatiile.
2.3.in speta data dobinditorul va fi obligat sa execute oblig sale in baza de contract kiar daca bunul pe care la primit in
propr a suferit un incendiu(caz de forta majora sau kiar orice alt caz)si necesita reparatii imense.cc prevede k riskul pieirii
bunuluiapartine lui...si nu are dreptul sa pretinda neintretinerea beneficiarilor timp de 2 ani din kauza cheltuielilor pe care
le va face p/u reparatie..
3.1. termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii
produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau
declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a
produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile consumator.p/u produktia
alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele normative,care curge de la
data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.
3.2.in conform ku legea privind protect dr consumatorului ,konsumator in kazul prokur unui bun ku vicii este in
drept sa pretinda de la vinzator remedierea sau inlokuirea gratuita ori restituirea contravalorii produsului precum
si despagubiri p/u pierderile folosite ca urmare a deficientelor constatate in kadrul termen de garantie sau termen
de valabil cu conditia respect de catre consumator a instruktiunilor de instalare,utilizare si a reg de de pastrare
prev in dokumentatia de insotire...Remedierea gratuită a deficienţelor apărute la produs, înlocuirea gratuită sau
restituirea contravalorii produsului, în cadrul termenului de garanţie sau termenului de valabilitate, deficienţe care nu sînt
imputabile consumatorului, se face necondiţionat de către vînzător, prestator într-un termen de cel mult 14 zile
calendaristice de la data înaintării reclamaţiei de către consumator sau în termenul stabilit prin contract.Dacă vînzătorul,
prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului conform prevederilor legale, ei sînt obligaţi să dovedească
vina consumatoruluiîn ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vîndut, serviciul prestat prin expertiza tehnică
efectuată de o terţă parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia, într-un termen de cel mult 14 zile
calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator.În cazul unor vicii ascunse, apărute după expirarea
termenului de garanţie, termenul stabilit curge de la data finalizării expertizei tehnice efectuate de o terţă parte
competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia.Vînzătorul, prestatorul restituie contravaloarea produsului
vîndut, serviciului prestat imediat după constatarea imposibilităţii folosirii acestora dacă deficienţa nu este
imputabilă consumatorului şi dacă consumatorul a refuzat remedierea sau înlocuirea produsului, serviciului.La restituirea
contravalorii se va lua în calcul preţul produsului la data examinării reclamaţiei - în cazul în care preţul lui s-a majorat, şi
preţul la data procurării - în cazul în care preţul lui s-a micşorat.
3.3confrom CC al RM cumparatorul poseda anumite drepturi protejate de lege... În cazul în care bunul prezintă
vicii, cumpărătorul poate cere remedierea, solicitând înlăturarea viciului sau livrarea unui bun fără
viciu.Vânzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, în deosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare
a lucrărilor şi de procurare a materialelor.Vânzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă aceasta necesită
cheltuieli neproporţional de mari(dacă remedierea viciilor necesită cheltuieli neproporţional de mari, vânzătorul este în
drept să refuze remedierea viciilor. În acest caz vânzătorul va fi obligat să livreze un bun fără viciu. Cheltuielile
neproporţional de mari pot fi constituite din cheltuielile de transport, de deplasare a specialiştilor la faţa locului şi cazarea
acestora, de executare a lucrărilor de remediere şi de procurare a materialelor etc. Dacă aceste cheltuieli sunt mai mari
decât cheltuielile pe care le-ar suporta vânzătorul în cazul înlocuirii bunului viciat cu un bun fără vicii, este rezonabil ca
vânzătorul să renunţe la remedierea viciilor)În cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără viciu,
vânzătorul poate cere cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele
rezoluţiunii contractului.Dacă nu poate restitui vânzătorului bunurile în starea în care le-a primit, cumpărătorul
pierde dreptul de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vânzătorului predarea unor bunuri de înlocuire,
cu excepţia cazurilor în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează acţiunii sau inacţiunii
vânzătorului ori inutilităţii bunurilor dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare
(inclusiv de ambalare) ori dacă bunurile au fost utilizate până a se constata neconformitatea lor.Pierderea de către
cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vânzătorului predarea bunurilor de
înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie juridică prevăzute de lege sau de contract. Drepturile
cumpărătorului în privinţa viciilor sunt excluse dacă, în momentul încheierii contractului, cunoştea aceste
vicii.Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu l-a cunoscut în
urma unei culpe grave când vânzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru
existenţa unei caracteristici.Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice
bunul într-un termen atât de scurt cât permit împrejurările, iar în cazul constatării viciilor, să-l informeze
neîntârziat pe vânzător.Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu l-a comunicat vânzătorului într-un
termen rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui. Vânzătorul nu poate
invoca dispoziţiile prezentului alineat dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul,deasemenea el nu poate invoca
o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub
tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici.Dacă prin lege sau
contract, este obligat să controleze calitatea bunului, vânzătorul trebuie să prezinte cumpărătorului dovezi de
efectuare a controlului calităţii bunului...
.
Testu 19
1.1.Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia,
daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care
atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata.
(2) Daca donatia este revocata, se poate cere restituirea bunului donat. (3) Revocarea donatiei poate fi facuta
doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.
(4) Actiunea de revocare a donatiei nu poate fi inaintata contra mostenitorilor donatarului, nici de mostenitorii
donatorului impotriva donatarului, cu exceptia cazului cind donatorul a decedat pina la expirarea termenului
stipulat la alin.(3). Revocarea donaţiei nu operează de drept, ci printr-o declaraţie scrisă faţă de donatar. În caz de litigiu,
revocarea donaţiei se va decide de instanţa de judecată competentă. În cazul în care sarcina este executată parţial,
instanţa de judecată este în drept să aprecieze dacă măsura neexecutării justifică rezoluţiunea contractului, putînd oferi
donatarului un termen de graţie pentru executare.
1.2. Donatia conditionata....(1) Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei
sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica( atunci cînd bunul donat urmează a fi
utilizat nu în scopuri personale, familiale sau casnice a donatarului ci în folosul întregii societăţi, în folosul unei
comunităţi sau în folosul unor categorii de persoane (persoane concrete))..Va constitui donatie numai partea
excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (2) Indeplinirea sarcinii poate fi ceruta,
in afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata sarcina.(3) Daca donatarul nu
indeplineste sarcina, donatorul poate revoca donatia. Odată find încheiat, contractul de donaţie condiţionată obligă
donatorul să execute sarcina impusă. Fiind un contract sinalagmatic, donatarul nu poate renunţa la îndeplinirea obligaţiilor
stipulate decît sub sancţiunea reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului. În conformitate cu normele
generale, dacă donatarul nu execută sarcina, donatorul este în drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaţia
(de a cere rezoluţiunea contractului).
Alin.2 al articolului comentat oferă dreptul donatorului de a-l impune pe donatar să execute sarcina. Alături de donator, cu
acest drept aparţine şi oricărei alte persoane în al cărei interes este stipulată sarcina. În cazul contractelor de donaţie
condiţionată care stipulează realizarea unui scop de utilitate publică, orice persoană – potenţial beneficiar al donaţiei care
consideră că are un interes legitim este în drept să ceară donatarului executarea sarcinii. Dacă donatorul a decedat,
realizarea sarcinii poate fi cerută de succesorii săi în drepturi.Fiind un contract sinalagmatic în limitele sarcinii impuse,
revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii nu este altceva decît rezoluţiunea contractului, care urmează a fi solicitată
conform prevederilor generale (Art.733 – 746). Revocarea donaţiei nu operează de drept, ci printr-o declaraţie scrisă faţă
de donatar. În caz de litigiu, revocarea donaţiei se va decide de instanţa de judecată competentă. În cazul în care sarcina
este executată parţial, instanţa de judecată este în drept să aprecieze dacă măsura neexecutării justifică rezoluţiunea
contractului, putînd oferi donatarului un termen de graţie pentru executare.Dreptul de a cere revocarea donaţiei aparţine
doar donatorului şi creditorilor acestuia prin intermediul acţiunii oblice (Art.599), precum şi succesorilor săi legali, care
benefciază de efectele revocării. Terţul beneficiar (în interesul cărui a fost instituită sarcina), nefiind parte la contract nu
poate cere revocarea donaţiei (Art.722), el fiind în drept să solicite doar realizarea sarcinii, în conformitate cu prevederile
alin.2.
1.3.konform CC daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere
corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate cere de la donatar
restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda. (2) Cererea de restituire este inadmisibila cind
donatorul si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie.Spre deosebire de alin.2, Art. 830, care-i
oferă posibilitatea donatorului de a renunţa unilateral la executarea obligaţiei de a dona în cazurile cînd prin executare i-ar
deveni imposibil să-şi asigure întreţinerea proprie corespunzătoare sau să-şi execute obligaţiile legale faţă de terţi,
articolul comentat instituie dreptul donatorului de rezoluţiune unilaterală a contractului de donaţie executat, pentru
aceleaşi temeiuri.
Datorită faptului că rezoluţiunea în condiţiile Art. 836 este cerută după ce contractul de donaţie a fost executat şi donatarul
a devenit titularul dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limitează efectele rezoluţiunii doar la
restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posedă. Dacă bunurile nu mai există în natură sau au fost înstrăinate,
rezoluţiunea contractului de donaţie este inadmisibilă, donatorul nefiind în drept să ceară despăgubiri. Rezoluţiunea pentru
temeiurile prevăzute nu are efect asupra drepturilor terţilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dacă dreptul a
trecut la terţ cu titlu gratuit sau oneros. În cazurile cînd bunul este în posesia donatarului, însă este grevat de drepturi ale
terţilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fără a putea cere despăgubiri.Starea de nevoie în care a
ajuns donatorul după executarea contractului de donaţie trebuie să nu fie condiţionată de comportamenul vinovat al lui.
Dacă donatorul şi-a provocat intenţionat sau prin culpă gravă starea de nevoie, rezoluţiunea contractului de donaţie pentru
temeiurile invocate la Alin.1 este inadmisibilă. Despre donatia in kazul unei maladii letale legea prevede k Contractul
de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmata de insanatosirea
acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.Instituind norma comentată, legiuitorul fixează prezumţia că
încheierea contractului de donaţie în timpul unei maladii considerate a fi letale este dictată de conştientizarea de către
donator a inevitabilităţii decesului său. În cazul în care donatorul, contrar prezumţiei letalităţii, se însănătoşeşte, legea îi
oferă posibilitatea de a cere declararea nulităţii contractului de donaţie.Prin maladii prezumate letale urmează de înţeles
acele procese patologice (boala), indiferent de natura lor, care afectează organismul uman şi duc în mod inevitabil la
decesul celui bolnav. Prezumţia letalităţii maladiei trebuie să fie fundamentată din punct de vedere medical şi nu doar
bănuită de donator sau alte persoane.Pentru a putea cere nulitatea contractului de donaţie încheiate în timpul unei maladii
prezumate letale, însănătoşirea donatorului trebuie să fie de aşa natură, încît să înlăture pericolul decesului care se
prezuma. Însănătoşirea parţială, care doar îdepărtează survenirea decesului pe o perioadă scurtă de timp nu-i oferă dreptul
donatorului de a cere nulitatea contractului.Donatorul va putea cere nulitatea contractului de donaţie în decursul
termenilor generali de prescripţie, în condiţiile Art. 218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea
nulităţii contractului în baza art.833. În rezultatul declarării nulităţii contractului vor surveni consecinţele declarate de
Art. 219.Dacă pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti donatorul decedează, contractul nu va fi declarat nul.
2.1.prevederile CC stabilesk dr lokatar de a da in sublokatiune bunul inkiriat.p/u aceasta e nevoie de avea consimtamintul
lokator.astfel lokatar treb sal informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau denumirea,adresa pers careia
intentioneaza sai subinkirieze.Locatorul nu poate să nu dea consimţămîntul la subînchiriere sau la cesiunea
locaţiunii dacă, după încheierea contractului de locaţiune, se naşte interes legitim pentru locatar de a da bunul,
integral sau parţial, unui terţ. Această prevedere nu se aplică dacă persoana terţului constituie un impediment,
spaţiul ănchiriat devenind astfel supraîncărcat sau dacă, din alte motive temeinice, nu i se poate impune
locatorului să permită subînchirierea sau cesiunea locaţiunii.Dacă nu consimte la sublocaţiune sau la cesiunea
locaţiunii, locatorul este obligat să comunice, în termne de 15 zile, locatarului motevele; de astfel, se consideră că a
consimţit.Locatorul care consimte la sublocaţiunea sau la cesiunea locaţiunii nu poate cere decît compensarea
cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublocaţiune sau cesiune..
2.2.contr de sublok produce efecte asupra lokator deoarece acesta are careva avantaje dar care sunt limitate de
lege doar prin posibilitatea compensarii cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublokat..astfel daca lokator
cere aceste compensari el treb sa prezinte probele respective precum k lea suportat.art 896 al CC preved e si un alt
efect asupra lokator-În cazul în care neexecutarea unei obligaţii de către sublocatar cauzează un prejudiciu esenţial
locatoraului sau altor locatari, locatorul poate cere rezilierea contractului de sublocaţiune.Această normă stipulează
un drept legal a locatorului de a cere rezilierea contractului de locaţiune indiferent de faptul că el nu este parte al acestui
contract. Ca persoane responsabile în acest caz vor fi atrase atît locatarul, cît şi sublocatarul, acţiunile căruia servesc ca
temei iniţierea rezilierii contractului de sublocaţiune înainte de termen. Pentru ca o asemenea cerere a locatorului să fie
satisfăcută legea stabileşte unele condiţii care ţin de culpa sublocatarului şi care se manifestă prin următoarele:
a)neexecutarea unei obligaţii contractuale de către sublocatar;
b)cauzarea prin această neexecutare a unui prejudiciu esenţial însuşi locatorului sau altor locatari.
2.3.deoarece partile au hotarit sa desfaca contr de lokatiune atunci in baza preveder legale ale CC si anume k termenul
kontr de sublokat nu poate depasi termenul kontr de locatiune rezulta k contr de sublok va fi desfacut la fel...adik sublok
exista atit timp kit exista contr de lokatiune...reprezentind un element accesoriu al lokatiunii...si respectiv inexistenta
lokatiunii-element principal-face inexistenta si sublokat...
3.1.contr schimb –contr incheiat intre 2 parti prin care mabele se obliga sa transmita reciproc cu dr propr un bun...astfel
ambele parti au atit kalitatea de vinz al bun pe care il instraineaza cit si kumparator al bunului pe care il primeste in
schimb.contr schimb are urm caractere-
*carac sinalagmatic *caracter civil(inkeiat p/u satisfacerea necesitatilor personaleal participantilor la circ civil de bunuri si
valori)cit si caracter comercial(inkeiat ku scop lukrativ intre particip la circuitul komercial)in f/e de obiectul
kontr.*asemaninduse ku kontr vinz/kump skimb este un kontract consensual,sinalagmatic,ku titlu oneros,comutativsi
translativ de propr.
3.2.regulile aplikabile skimbului sint regulile aplikate kontr vinz/kump in limita in kare nu contravine specifikului
kontraprestatiei.
3.3.cu toate reglement comune ale viz/kump si a skimb.cel din urma repr un kontr de sinestatator avind partikularitati
cei determina individualitatea.asemanarile skimb ku vinz/kump nu pot servi k temei p/u a konsidera skimbul drept
varietate a contr vinz/kump sau kontr complex,continind atit element ckimb cit si a vinz/kump.spre deosebire de
vinz/kump kare ăpresupune implikit predarea de catre o parte in propr celeilalte parti kontra unei sume determinate sau
determinabile de bani numite pret skimbul presupune in mod necesar predarea unui bun p/u alt bun adik in kalitate de
kontraekivalent al prestatiei unuia din kopermutanti apare nu pretul k valoare baneasca ce determina kostul bunului
transmis in propr celuilalt kopermutant ci un alt bun.
Testu 20
1.1. Prin contractul de antreptiză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare
celeilalte părţi (client), iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.Din
definiţia contractului de antrepriză rezultă elementele tradiţionale şi obligaţiile principale ale participanţilor acetui
contract, şi anume: a)lucrarea este efectuată pe riscul antreprenorului;b)se efectuiază nu oarecare, dar o anumită
lucrare, care după cum rezultă din esenţa legii, este comandată de client;c)clientul este obligat să recepţionaze
lucrarea şi să plătească preţul convenit....
1.2. Antrepriza este un kontr sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva,consensual.spre
deosebire de alte contr consensuale care pot fi executate in momentul inkeerii lor in kazul antreprizei
aceasta posibilit este exclusa deoarece p/u execut lukrarii este necesar de a consuma un anumit interval de
timp.caracter consens se mentine si atunci kind antreprenor incepe execut lukrarii imediat dupa inkkerea
contr sau o executa in prezenta clientului chiar si in aceste sitautii executarea lukrarii este anticipata de
incheerea contr prin kare se determina obiect contr...in principi antrepriza e un kontr inkeiat intuito
personae,acest caracter vizeaza numai organizarea si konducerea lukrarii de catre antreprenor nu si
executarea ei efectiva.antreprenor va fi oblig sa execute personal lukrarea numai daca contr prevede acest
fapt sau daca aceastarezulta din imprejurari...
1.3. Evidenţiaţi principalele deosebiri şi asemănări a contractului de antrepriză în raport cu alte contracte
translative de proprietate, precum şi cu contractul de muncă
Contractul de antrepriza se aseamana cu contractul de munca prin faptul ca ambele reglementeaza procesul de munca
dar se deosebesc astfel obiectul contractului de munca este activitatea antreprenorului in profesia, specialitatea
respectiva.Salariatul in contractul de munca se plateste dupa cantitatea si cantitatea muncei depuse.Obiectul
contractului de antreprinza este rezultatul; muncii si in functie de acest rezul;tat se plateste remuneratia
antrprenorului.In contractul de munca exista raporturi de subordonare fapt ce nu exista in contractul de antrepriza.In
contractulk de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pentru efectuarea unei lucrari sau activitati iar in
contractul de antrpriza antrprenorul este liber de a alege antreprenori.Pentru dauna cauzata de angajat altor persoane
resppnsabil este patronul fapt ce nu exista in antrepriza.In cazul antrprizei antreprenorul efectueaza lucrarea pe
propriul sau ris, riscind de a nu fi renumerat daca acesta din circumstante neimputabile lui nu preda bunul.In cazul
contractului de munca rezultatele muncii angajatului devine proprietate a patronului.Antrepriza se deosebeste de v-c
prin faptul ca in momentul incheierii v-c obiectul acestuia de regula exista se transmite cumparatorului iar in
antrepriza obiectul contractului nu exista si urmeaza a fi produs.Antreprenorul poate efectua lucrarea din propriile
sale materiale fapt care nu este caracteristic pentru v-c.
Acesta se deosebeste de locatiune dupa obiectul contractului, dupa faptul ca plata locatiunii este determinata in
functie de volumul bunului inchiriat, de durata folosintii obiectului, fapt ce nu exista in antrepriza.
Antrepriza se deosebeste de contractul de mandat prin faptul ca obiectul antrprizei este rezultatul muncii
antreprenorului, rezultatul unor actiuni de ordin material dar nu de ordin juridic ca in cazul mandatului.
2. . Contractul de locaţiune.
2.1. Enumăraţi tipurile de îmbunătăţiri;
Toate inbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii: 1.inbunatatiri aduse cu acordul
locatorului; 2.inbunatatiri aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate in 2 tipuri:
a)inbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate; b) inbunatatiri care nu pot fi searate fara a se
deteriora bunurile inchiriate.In functie de aceasta legiuitorul a stabilit urmatoarele: a)inbunatatirile aduse bunurilor
cu acordul locatorului la expirarea termenului contractului sa la desfacerea lui inainte de termen trebuie reconpensate
de catre locator adica acordul presupune caracterul oneros al inbunatatirilor.In cazul inbunatatirilor care pot fi
separate fara a se pricinui paguba bunurilor inchiriate acestea pot fi ridicate de catre locatar. Din categoria
inbunatatirilor aduse fara acordul locatorului fac parte inbunatatirile ce pot fireparate fara a se deteriora patrimoniul
inchiriat si in caz ca nu este de acord locatorul sa achite costul lor inbunatatirile pot fi ridicate de catre locatar. Costul
inbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului si care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate nu se
reconpenseaza adica aceste inbunatatiri devin proprietate a locatorului.
2.2. Cine, potrivit legii, are obligaţia să facă reparaţia curentă şi cea capitală? Care sunt consecinţele neefectuării
reparaţiei?
Conform prevederilor legale locatorul este obligat sa efectueze reparatia capitala a bunului inchiriat daca legea sau
contractul nu prevede altfel.Consecintele neexecutarii reparatiei deasemenea sunt cuprinse de continutul legii si
anume nerespectarea de catre locator a obligatiei prevazute acorda locatarului dr. Sa efectueze reparatie capitala si sa
treaca cheltuielile de reparatie capitala in contul chiriei.
2.3. Soluţionaţi speţa. Se va schimba soluţia, dacă îmbunătăţirile au fost efectuate cu acordul lui A?
3.2. Caracterizaţi elementele şi conţinutul contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă;
Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si dobinditorul- cel
care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu
capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila deplina.Consideram ca
persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract.
Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De proprietate
asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material
dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de acesta.
Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului cu proba cu
martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractul urmeaza a fi autentificat
notarial sub sanctiunea nulitatii absolute.
Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data calenaristica si nu se
stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului.
Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De proprietate asupra
bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a
receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului.
3.3. Stabiliţi deosebirile şi asemănările existente între contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă şi
contractul de rentă. Delimitaţi modificarea judiciară şi convenţională a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia
întreţinerii pe viaţă.
1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se
cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru
valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala.
2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata
3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata
4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de
renta unde poate fi si persoana juridica
5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii
benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat
Test 21
.Locaţiunea încetează:la expirarea termenului contractului;în cazul pierderii bunului închiriat;în late
cazuri prevăzute de lege sau de contract.Legea stipulează două temeiuri tradiţionale de încetare a
locaţiunii:la expirarea termenului contractului,în cazul pieirii bunului închiriat.Expirarea termenului
contractului poate servi ca temei de încetare a locaţiunii dacă părţile au convenit astfel şi bunul închiriat a
fost restituit locatorului. În cetarea locaţiunii din acest temei poate avea loc şi în cazul, cînd nici una din
părţi nu a declarat cu un preaviz părţii opuse despre intenţiile sale de a continua raporturile contractuale şi
dacă prin tăcere prelungirea folosirii bunului după expirarea termenului nu a avut loc.Pieirea bunului
închiriat este un temei ondescutabil de încetare a locaţiunii, deoarece în acest caz dispare un element
principal al contractului – însuşi obiectul locaţiunii. Prin urmare, dispare şi interesul părţilor.Prin acordul
părţilor, în dependenţă de obiectul contractului, scopul părţilor şi alte circumstanţe, în contract pot fi
stipulate şi alte temeiuri de încetare a locaţiunii. Acest lucur poate avea loc şi în alte cazeri prevăzute de
lege.alt temei il konstitue exproprierea totala(lokat se stinge de la data de la kare expropriatorul are dr sa ia
bunul in posesiune) sau partiala(lokatarul poate dupa imprejurari reducerea chiriei sau rezilierea lokatiunii)
2.2.din kontinutul legii rezulta 3 categ de riskuri-1.riskul lukrarii(antreprenorul se obliga sa efectueze pe riskul sau o
anumita lukrare.prin urmare daca executarea devine imposibila din kauza de forta majora antreprenorul nu are dr la plata
pretului deoarece na predat clientului rezultatul muncii sale)...2.riskul materialelor9riskul pieirii sau deteriorarii fotuite a
bunului necesare executar contr il suporta cel kare la furnizat daca in kontract nu este prev altfel)...3.riskul obiect
contr(riskul pierii sau deterioraroo fortuite a obiect kontr pina la receptionarea lui il suporta antreprenorul.acest risk terce
la klient odata ku receptionarea lukrarii daca klientul intirzie sa receptioneze lukrarea riskul trece asupra lui de la data de
la kare sa pus in intirziere)
2.3.daca B sia executat oblig informationale referitor la kalitatea piesei carae era defectata atunci A este oblig sa akite
retributia..aceasta rezulta din riskul lukrarii...
3.1. În cazul cumpărării de probă sau la vedere, consimţirea asupra obiectului cumpărat este la libera alegere a
cumpărătorului. În caz de dubii, cumpărarea se consideră încheiata sub condiţia suspensivă a
consimţirii.Vânzătorul este obligat să permită cumpărătorului să verifice obiectul.Până la realizarea condiţiei
prevăzute la alin. (1), cumpărătorul răspunde de păstrarea obiectului..Dacă „cumpărarea... la vedere” beneficiază de
o reglementarea specială, diferită de vânzarea „comună”, înseamnă că are anumite particularităţi, care în mod normal are
trebui să poată fi deduse chiar din titlu. Dacă specificul acestei modalităţi a vânzării constă în faptul că se face „la vedere”,
ar rezulta oare că vânzările obişnuite se fac nu la vedere, pe ascuns, cu ochii închişi etc.? Mai mult, din punct de vedere
semantic, „a proba” nu este cel sinonim cu „a vedea”, mult mai potrivit fiind verbul „a încerca”. Chiar dacă acest aspect
pare neimportant şi insignifiant, totuşi, în practică ar putea da naştere anumitor dificultăţi.
3.3 Expuneţi-vă asupra problemelor ce pot apărea la aplicarea în practică a contractului de vânzare-cumpărare cu
pact de răscumpărare (în special privind obligaţia cumpărătorului de a înlătura drepturile terţilor asupra bunului,
răscumpărarea bunurilor imobile, etc.).
Rascumpararea bunului se face la pretul de vinzare,revinzatorul e in drept sa ceara compensarea cheltuelilore aferente
bunului cumparat fara rascumparare in cuantumul egal cu cresterwea valorii bunului datorita acestor
cheltueli.Revinzatorel raspunde pentru prejudiciu daca inaintea exercitarii dr de rascumparare bunul cuparat a suferit o
inrautatire,a perit sau nu poate fi restituit din alt motiv atestinduse culpa lui.
) Alineatul 1 al articolului comentat prevede expres obligaţia cumpărătorului de a atrage vânzătorul în calitate de copârât
în acţiunea de evicţiune înaintată de către un terţ împotriva cumpărătorului. Este necesar de remarcat, că este vorba de
obligaţia şi nu de dreptul cumpărătorului de a atrage în calitate de copârât pe vânzător. Cumpărătorului îi revine obligaţia
nu numai să anunţe vânzătorul ca parte a contractului de vânzare-cumpărare, dar şi să-l atragă în calitate de copârât în
proces.
Vânzătorul, în baza art.67, alin.1 al Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, ca persoană interesată
într-un proces pornit între alte persoane, poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea
dezbaterilor judiciare în orice instanţă dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă
de una din părţi. Astfel, vânzătorul este intervenientul accesoriu, adică intervenientul care nu formulează pretenţii proprii
asupra obiectului litigiului. Pentru a interveni în proces, vânzătorul depune o cerere în care demonstrează interesul
intervenţiei, menţionând cărei părţi se va alătura. Copia de pe cerere se înmânează ambelor părţi (art.67, alin.2 Codul de
procedură civilă al Republicii Moldova). La rândul său, vânzătorul anunţat de către cumpărător sau aflând despre proces,
este obligat să participe în proces până la închiderea dezbaterilor judiciare în orice instanţă.
Vânzătorul poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei (art.67, alin.3 Codul
de procedură civilă al Republicii Moldova).
Vânzătorul, participând în proces, are drepturile procedurale ale părţii căreia i se alătură (cumpărătorului), cu
excepţia dreptului de a modifica temeiul şi obiectul acţiunii, de a majora sau reduce cuantumul pretenţiilor din acţiune,
precum şi de a renunţa la acţiune, de a recunoaşte acţiunea sau de a încheia tranzacţie, de a înainta acţiune reconvenţională
sau de a cere executarea silită a hotărârii, încheierii sau deciziei judecătoreşti (art.68 CPC). Vânzătorul este interesat să
prezinte pretenţii pe marginea cerinţelor acţiunii de evicţiune înaintate cumpărătorului, deoarece în cazul înstrăinării
bunului, cumpărătorul poate solicita restituirea preţului platit pentru bunul cumpărat.
(2) Alineatul 2 al prezentului articol prevede consecinţa neatragerii vânzătorului în calitate de copârât în proces şi
anume eliberarea acestuia de răspundere faţă de cumpărător cu condiţia să demonstreze că atragerea sa ar fi prevenit
evicţiunea cumpărătorului.
Vînzarea cu pact de răscumpărare este o varietate a contractului de vînzare – cumpărare supusă unei
condiţii rezolutorii exprese, care constă în dreptul ce şi-l rezervă cumpărătorul de-a relua lucrul vîndut, restituind
preţul şi cheltuielile suportate de cumpărător într-un anumit termen.
Restituirea vînzătorului a bunurilor răscumpărate are efect retroactiv, acţionănd atît în privinţa cumpărătorului,
ai suscesorilor lui în drepturi, cît şi a terţelor dobănditori, cu excepţia cînd terţul dobănditor invocă dobăndirea
dreptului de proprietate asupra unui bun ( imobiliar ) prin posedarea lui o anumită perioadă ( Art. 332.
Uzucapiunea imobiliară ) sau posesia de bună credinţă în materia bunurilor mobile ( Art. 331 ).
Vînzătorul poate cere răscumpărarea de la cumpărătorul iniţial, cît şi de la oricare alt cumpărător mai
departe. Urmează de menţionat că este indiferent, dacă în contractul de vînzare a terţului achizitor fusese sau nu
prevăzută clauza de răscumpărare în folosul vînzătorului primitiv, cu excepţia vînzării unui imobil, deoarece
cumpărătorul de bună-credinţă, ce n-a cunoscut pactul de răscumpărare din contractul iniţial, este protejat de
dispoziţia art. 331. În afară de vînzător, răscumpărarea poate fi exercitată de un cesionar ( persoana căreia prin
contract i-au fost transmise drepturile ), de creditorii săi şi de moştenitorii săi, fiecare moştenitor avănd dreptul
să ceară răscumpărarea numai în ce priveşte cota sa parte.
Vînzarea cu pact de răscumpărare ca regulă o folosesc cei, care avănd nevoie de bani, îşi vînd bunurile cu
intenţia că în termenul prevăzut pentru răscumpărare, să dobăndească sumele necesare pentru a redobîndi
proprietatea bunurilor vîndute. După conţinutul şi efectele survenite, facultatea de răscumpărare se foloseşte ca o
modalitate de credit, întru ocolirea Legii cu privire la gaj ( Legea 449-XV/2001 ).
Condiţia răscumpărării urmează în mod obligatoriu a fi stipulată în contractul de vînzare- cumpărare. În caz
contrar vînzarea se consideră simplă, iar răscumpărarea constituie o revînzare în condiţiile căreia părţile urmează
să achite taxele respective de mutaţie..
Clauza de răscumpărare poate fi întrodusă în contractele de vînzare-cumpărare atît mobiliare cît şi
imobiliare.
1.1. . Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri
şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o
perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.caracter jur-*car sinalagmatik(inkeerea lui da nastere la
dr si oblig reciproce si interdependente p/u ambele parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste un
interes patrimonial propriu)*ku executare succesiva(oblig reciproce ale partilor se executa de acestea in
timp pe toata durata kontr carae este stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se transmite doar
folosinta unor bunuri agrikole expres stab in kontract..prin urmare arenda este un kontr netranslativ de
propr)*komutativ(din momentul inkeerii partile kunosk intinderea prestatiilor la kare se obliga)
1.2. Elementele contr adenda sunt urm......Subiecţii acestui contract sunt arendatorul şi arednaşul, care pot fi atît
persoane fizice , cît şi juridice. De regulă arendatorul este proprietarul obiectului contractului şi care dispune de
toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparţin statului şi
unităţilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în dependenţă de
competenţa lor (art.41 al Legii 828/1991 ). În această calitate pot activa şi alţi titulari legali, cum ar fi
uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poartă o denumire
generală – popsesor legal, se consideră că ele dispun de titlurile prevăzute de lege, prin care este legalizată
posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. În această
calitate, în baza art.41 Legii 828/1991, pot activa şi persoanele fizice şi juridice străine, organizaţiile şi asociaţiile
internaţionale. Persoanele fizice trebuie să fie apte de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă.
Pentru persoanele juridice această activitate trebuie să fie prevăzută de statut sau alt document constituitiv.
3. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri agricole. O detalizare în acest sens
găsim în Legea 828/1991 în redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect al contractului de
arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul
de arendă a terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaţiilor
multianuale de pe terenul respectiv, dacă contractul nu prevede altfel”.Contractul de arendă se încheiei în
scris...Legislatorul a formulat acest criteriu faţă de forma contractului de arendă luînd în consideraţie obiectul,
scopurile părţilor, termenul contractului şi altele. Această normă este condiţionată , de asemenea, de necesitatea
asigurării intereselor patrimoniale ale părţilor, de necesitatea evitării consecinţelor negative în caz de nerespectare
a obligaţiilor contractuale.
Forma scrisă a contractului de arendă se aplică indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoană fizică sau
juridică. În afară de norma generală stipulată în acest atricol faţă de forma contractului de arendă, pentru acest contract se
aplică de asemenea şi condiţiile suplimentare prevăzute de lege în dependenţă de obiectul şi termenul contractului. Astfel,
conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arendă a unui teren încheiat pe un termen ce depăşeşte trei ani
trebuie să fie înscris în registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi bani, potrivit acordului dintre părţi, şi se execută în
termenul şi în locul stabilit în contract. (2) Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare
categorie de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului, potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şi
gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării, posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare,
industrializare sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul de amortizare a
tehnicii agricole arendate.
2.1DA..in baza prevederilor CC al RM...astfel Pentru încălcarea termenului de livrare se pot cere despăgubiri
doar dacă, în termen de 21 de zile din momentul în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia destinatarului, este
înaintată o obiecţie scrisă către cărăuş. Alta prevedere stab faptul k la calculul termenelor stabilite în
prezentul articol nu se ia în considerare ziua recepţionării sau ziua în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia
destinatarului....
2.2.in kontr trans se aplika regula ku privire la prezumtia kulpei karausului.in noul cc aceasta reg.poarta
denumirea de sarcina probatiunii si este stipulata la art 1009 cc,unde se mentioneaza k sarcina probei faptului k
distrugerea,pierderea,deteriorarea ori depasirea termen de livrare se datoreaza uneia din imprejurarile prev de
lege revine carausului..daca prejud a fost cauzat ku intentie sau din kulpa grava a carausului acesta nu poate
invoka dispozitiile legale care exclud sau limiteaza rsp sa sau kare rastoarna sarcin aprobatiunii....
2.3. in baza prevederilor legale Cărăuşul răspunde pentru distrugerea, pierderea totală sau parţială ori
pentru deteriorarea încărcăturii în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între
momentul preluării şi cel al livrării, precum şi pentru depăşirea termenului de livrare. Cărăuşul este ţinut, de
asemenea, să repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligaţii contractuale. Mărimea pretenţiei de
despăgubire poate fi limitată prin contract.Pentru întîrzierea transportării încărcăturii la destinaţie, cărăuşul
poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul cauzat
astfel.Cărăuşul nu poartă răspundere şi nu-şi poate limita răspunderea decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute
de lege.
(1) 3.1. La expirarea contractului de locaţiune, locatarul are dreptul prioritar la încheierea contractului pe un nou
termen dacă:
a) şi-a onorat anterior obligaţiile contractuale;
b) bunul se dă în locaţiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile condiţii contractuale stabilite de locator.
Dacă raporturile contractuale continuă în mod tăcit după expirarea contractului de locaţiune, aceasta se
consideră prelungir pe un termen nedeternimat.....
1.1.concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul unei redeventadr de a desfasura
activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a presta servicii publice de
a exploata obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din kircuitul civil precum si dreptul de a
desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele kare konst monopolul statului preluind gestiunea obiect
concesiunii,riscul prezumtiv si rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida in faptul k kontr concesiun treb sa fie inkeiat
in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi asuma dr si oblig reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi
kunosk deja intinderea prestatilor la kare se obliga,fapt ce rezulta din karacter komutativ..*ku titlu oneros-ambele parti
urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare succesiva,concesionarul isi executa prestatille prev de contr in mod
kontinuu pe toata durata concesiunii iar concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii sa nu intervina in aktivit
economika a concesionarului...*intuito personae-adik pers care a obtinut koncesiunea treb sasi execute personal oblig care
ii revin din kontract..
1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul kocesionarii terenurilor si altor resurse
naturale o are guvernul in pers organ central al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor de stat precum si
alte obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si autoritatile adm publ lokale)Obiect-
gestiunea privata a unui serviciu publik,a unui bun publik sau executarea unei aktivit publ de catre o pers partikulara.insa
nu toate serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele care au o importanta deosebita p/u stat si prdine
publika nu pot const obiectul unei koncesionari.Termen-poate fi stab de catre concedent sau de ambele parti de comun
akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii daca au fost respect clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr
preferential de a prelungi kontr..Redeventa-repr o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in skimbul r de a
gestiona un serv publi,un bun publik sau de a executa o lukrare publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele
modalitati sub forma de plati unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei...
1. ) Mandatarul este obligat sa transmită mandantului toate informaţiile necesare, sa dea lămuririle cerute de
mandant asupra executării mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l informeze neintirziat si sa prezinte
darea de seama.....Mandatarul este obligat sa nu divulge informaţia care i-a deveni cunoscuta in cadrul
activitatii sale daca mandantul are un interes justificat in păstrarea secretului asupra lor si daca nu exista, in
baza dispoziţiilor legale, o obligaţie de dezvăluire sau dezvăluirea nu este permisa de mandant....Obligaţia de
păstrare a confidentialitatii subzista si dupa încetarea mandatului... Mandatarul este obligat sa
remită mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului si nu a utilizat in acest scop, precum si
tot ceea ce a dobindit in executarea obligaţiilor sale contractuale.
2.2.
2.3.mandantul este oblig sa compenseze cheltuielile efectuate de mandatar pe parcursul execut mandat pe care acesta in
f/e de imprejurari konsidera oportun de ale efectua.in acasta privinta se mentioneaza k keltuielile pe care mandatarul le
efectueaza p/u executarea oblig kontract si pe care acesta le konsidera necesare treb compensate de catre
mandant..mandantul nu este in dr sa refuze restituirea cestor keltuieli kiar daca aktul jur in vederea carora a fost eliberat
mandatul nu a fost inkeiat.mandantul este in dr sa refuze kompensarea cheltuielilor efectuate de catre mandatar doar in
kazul mandantului oneros si numai ku indeplinirea conditiei k keltuielile suportate de catre mandatar se compenseaza prin
remuneratie deci nu pot fi inaintate pretentii atunci kind keltuielile urmeaza a fi kompensate prin remuneratie.
3.1.forma verbala a contr.a fost exclusa.cc admite forma verbala ku exceptia kontr de lokatiune a unui imobil kare treb sa
fie intokmit in scris.konform prevederilor legale daca partile inkeind un kontr de lokatiune a unui imobil nu vor respecta
forma scrisa atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului inkerii kontr prin proba ku martori.in privinta
inregistrar lokatiunii se aplika reg specifice.lokatiunea unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani treb inscris in reg
bun imobile,nerespectarea aceste reguli duce la inopozabilitatea kontr fata de terti.inregistrar se efectueaza conform legii
kadastrului bun imobile...
3.2. Bunul este considerat liber de orice viciu material cînd are caracteristicele convenite. Bunul este liber de vicii
materiale în cazul în care poate fi folosit conform destinaţiei stabilite în contract, dacă nu s-a convenit asupra unor
anumite caracterisitce, sau conform destinaţiei obişnuite a unor asemenea bunuri nu s-a convenit asupra
folosinţei.de aici reiese oblig lokatorul de a efectua reparatia kapitala a bunului inkiriat daca legea sau kontr nu
prevede altfel. Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul nu
prevede altfel..in kaz k inkaperile nu au fost amenajate oblig lokatarul este de a folosi bunul inkiriat in strikta
conform ku destinatia lui...inka o oblig este de a transmite lokatorului bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile
aduse daca acestea sunt efectuate fara acordul lui si nu pot fe separate...
Test 24..
1.1.evictiunea-actiunea intentata de un tert in temeiul dr sau asupra bunului aparat inaintea inchewerii contractului de v-c
contra cumparatorului care se oblige sa atraga in calitate de copirit pe vinzator si poate opune tertului toate exceptiile care
lear putea opune vinzatorului,.Deci este pierderea totala sau partiala a lukrului vindut k urmare a unei hot judec care
pornind de la kauza anterioara ii recunoaste unui tert fie un drept de propr fie un alt drept din kategoria dr reale asupra
aceluiasi lukru.
1.2.vinz rsp p/u evictiunea care provine din fapta tertei pers daca sunt indeplinite urm konditii-*fapta tertei pers este o
tulburare de dr adik constitue tulburare de dr cazul kind pers considera k are un dr legitim asupra bunului,pers terta poate
invoka k dispune de un dr real asupra bunului sau de un dr de creanta..*cauza evictiunii este anterioara vinz(vinz nu poate
fi fakut raspunzator decit de drept naskute anterior vinzari in favoarae tertului evingator.p/u dr naskute dupa inkeerea
contr vinz cump raspunzator va fi kump insasi..exceptie kind vinz vinde din nou bunul unei alte pers si aceasta reuseste
sasi faca mai intyi opozabil aktul de dobindire)*cauza evict nu este cunoskuta de cumparator(rsp viz p/u eviktiune va
surveni doar in kazul kind in momentul inkerii kontr cump nu a kunoskut faptul k o pers terta are dr asupra lukrului
kumparatmdaca cump a cunoskut cauze eviktiunii se presupune k el sia asumat riskul ce tine de pierderea sau afectare dr
propr...)
1.1. Stabiliţi corelaţia dintre:
a) obligaţia vânzătorului de a-l garanta pe cumpărător împotriva evicţiunii – vicii de natură juridică a bunului
vândut;
b) evicţiunea parţială – efectele evicţiunii;
evicţiunea – rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare
2.1.lokatorul are dr sa alega ku akordul lokatarului ekipamentul si vizatorul...numai ku akordul lokatarului ,lokator poate
sa aleaga bunul ce urm a fi dat in leasing si vinz acestiua..din aceste considerente lokatorul nu se obliga fata de lokatar in
vederea modului in kare vinz executa contr de vinz/kump..potrivit legii lokatorul nu poarta rsp fata de lokatar p/u modul
in kare vinz executa clauzele din kontr de vinz cump de echipament si nici de prejudiciul adus vietii si sanatatii
cetatenilor,bunurilor lokatar sau ale tertilor in procesul folosirii echipamentului ku exceptia kazului in kare rsp p/u
alegerea vinz a revenit lokatorului iar acesta inklakind clauzele kontr de leasing a intervenit in alegerea ekipamentului si
vinzator acestuia..
2.2.dat fiind faptul k potrivit reg generale lokatar are dr de a alege atit bunul kare urmeaza afi kumparat si dat in leasing
kit si vinz bunnului beneficiind de acest dr lokatar totodata pierde dr de a inainta pretentii lokatorului in kazul nerespekt
oblig kontractuale de catre vinz..mai mult k atit tinind kont de faptul k de cele mai multe ori vinz transmite bunul direct
lokatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr cumparator rezultate din kontr vinz/kump dintre lokator si vinzator ku
exceptia dr de a rezolvi sau modifika kontr p/u realizarea carora lokatar treb sa obtina akordul lokator..
2.3.conorm prevederilor legale din momentul preluarii posesiunii lokatar isi asuma toate riskurile p/u pieirea bunului
inklusiv cele datrorate unei forte majore,precum suporta si toate keltuelile de intretinere si reparatia bunului..lokatorul nu
rsp p/u executar aoblig de catre vinz ku exceptia kazului kind vinz a fost ales de catre lokator daca in kontract nu este prev
altfel..
3.1. Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
3.2.imbunatatirile aduse bunurilor inkiriate pot fi grupate in 2 categ-ku akordul lokatorului si fara akordul kare la rindul
lor pot fi specifikate in 2 tipuri..imbunatatiri kare pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat si kare nu pot fi
separate fara a se deterioara bunul inkiriat..imbunatatirle aduse fara akordul lokator ku konditia k ele nu pot fi separate
fara a se deterioara bunurile inkiriate nu se recompenseaza adik acest imbunatatiri devin propr a lokator(daca pot fi
separate fara deterioarare si okator nu este deacord sa akite costul lor ele pot fi ridikate de catre lokatar)..
3.3.reesind din prevederile legale nerespectarea de către ocator a obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) acordă locatarului
dreptul să efectueze reparaţia capitală şi să treacă cheltuielile de reparaţie capitală în contul chiriei insa daca lipseste
acordul Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi separate fără a se
deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze valoarea lor. În cazul în care îmbunătăţirile efectuate fără
permisiunea locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin proprietate a locatorului.deci oblig lokatar
este de atransmite bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse daca acestea au fost aduse fara acordul lokator si nu pot
fi separate precum si oblig de plataa a chiriei p/u perioada restanta....
1.1. Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in proprietate
sau sa producă bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosinţa, pentru o perioada
determinata in contract, celeilalte parţi (locatar),iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (redevenţa).
Caractere jur-*consensual(este necesar doar acordul de vointa a partilor contractante in privinta klauzelor esentiale ale
kontr)*sinalagmatik(fiecare dintre parti se obliga reciprok astfel inkit oblig fiecareia din ele este corelativa ku oblig
celeilalte)*ku titlu oneros(kontr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in kalitate de remuneratie p/u execut
oblig lokator)..*executare succesiva(executare contr este continua fiind determinata de intinderea acestuia in timp)...
1.2.partile...lokatorul(pers fiz/jur care practika aktivit de intreprinzator si kare prokura ku titlu de propr ekipament de la un
anumit vinz p/u al da in kirie),lokatar(pers fiz/jur care practika aktivitatea de intreprinzator si carev primeste in posesiune
si folosinta temporara in baza contr leasing ekipamentul komandat la alegerea sa de la vinz desemnat de el),vinz(este
intreprinderea produkatoare ori alta pers jur/fiz kare practika activit de intreprinzator si kare vinde lokator in propr
ekipament p/u k acesta sal dea in posesiune si folosinta temporara unui tert..drept parte la leasing pot fi antreprenori
rezidenti ai rm kit si pers fiz/jur straine..obiectul –sunt bunurile mobile neconsumptibile.konform legii obiect poate fi-mijl
de transport,masini,ekipamente,fondurile fixe si alte obiecte mobile care circula liber pe piata..pretul-redeventa pe care se
obliga so akite lokatarul.p/u folosirea ekipamentului lokatar plateste lokator kirie,valoarea totala a acesteia se const din m
multe sume(a ekipamentului,rata dobinzii,komisionul platit lokatorlui,suma p/u asigurare s.a)kiria poate fi stab de catre
parti atit in forma baneaska kit si in forma mixta,acxeasta se akita periodik in rate termenele si marimea carora sint stab de
parti la akordul lor..termenul-se stab prin akordul partilor contractante,el korespunde ku termen de amortizare a bunului si
nul poate depasi..in acest mod contr de leasing este inkeiat p/u o perioada determinata de timp ceea cel deosebeste de
kontr de lokatiune care are o perioada nedeterminata.deci leasingul este un kontract pe termen lung insa legea admite
inkeerea acestuia si pe un termen mai mik dekit termen de amortizare a ekipamentului...forma contr in scris si intra in
vigoare la data semnarii lui sau la o data stab in kontract(forma scrisa este impusa de legislatie resind din specifikul
kontr,komplexitatea ,partikularitatile de exercitare si kontinuitatea acestora)
2.1.contr de impumut urmeaza a fi inkeiat ku respect normelor generale referitoare la form aktului juridik..nerespect oblig
de a intocmi un simplu inscris nu duce la nulitatea kontr insa priveaza partile de posibilitatea dovedirii existentei lui prin
proba ku martori..o simpla recipisa eliberate de imprumutat este suficienta p/u a dovedi existenta in konditiile kontr de
imprumut..imprumuturile oferite de asociatiile de economii si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele
akordate de lombar prin intokmirea kitantei de amanet...
2.2 În cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă
datorată o dobîndă în mărimea prevăzută la art. 619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.Dacă în contract este
prevăzută restituirea împrumutului în rate şi împrumutatul nu restituie în modul stabilit nici cel puţin o rată,
împrumutătorul poate cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii aferente..(3) în cazul în care nu poate
restitui bunul, împrumutatul trebuie să plătească valoarea acestuia calculată în funcţie de locul şi timpul execuării
obligaţiei..
2.3.imprumutator poate cere in orice moment restituire aimprumut,imprumutatul avind la dispoz 30 zile p/u executarea
oblig mentionind k fixarea termen in kontr de imprumut leaga imprumutatul de o anumita data p/u restituirea imprumut
iar p/u imprumutator face imposibila solicitarea restituirii inainte de termen ku exceptille prev de lege...
3.1.Prin contractul de mandat o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la
încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obliga sa acţioneze in numele si pe contul
mandantului..carater consensual(deoarece se considera valabil inkeiat prin simplu akord de vointa a partilor
contractante,in acest sens mandatorul isi poate da konsimt in mod expres sau tacit deoarece acceptarea mandatului este
expresa sau tacita)*de reg are caracter unilateral,ku titlu gratuit in sens k il obliga doar pe mandatar si ni presupune
remuneratii,legea insa nu interzice k mandatorul sa fie remunerat de catre mandant..mandatul profesional este prezumat
ku titlu oneros..deci daca mandatul este gratuit putem vb de caracterul unilateral iar daca acesta este oneros are caracter
sinalagmatik..*intuito personae-rap jur aparute in baza contract de mandat sint de obicei judiciare in raport ku terii
mandatarul aktioneaza in numele mandantului,in baza kontr de mandat mandatarul se obliga sa actioneze nu numai in
numele acestuia dar si pe kontul acestuia..*acestui kontr ii sunt aplikabile normele ce regl reprezentarea si
procura,acceptarea mandatului este expresa sau tacita si* mandatul este de regula ku titlu gratuit....
3.2.partile-mandatarul(kare treb sa aiba capacit exerc deplina deoarece actele jur pe care aceasta le inkee in numele si pe
kontul mandantului treb sa manifeste un konimtamint valabil exprimat)mandantul(kapac sa jur prezinta interes doar daca
se refera la natura jur a aktelor inkeiate de care mandatar ku tertele pers.aici treb distinse aktele de administrare
konservare si dispozitie)..CC presupune posibilitatea desemnarii mai multor mandatari p/u inkeerea unui akt jur,mandatul
produce efecte numai in kazul in kare este acceptat de toti mandatarii..obiect-reprezentarea mandantului la inkeerea de
acte jur de catre mandatar adik savirsirea de catre mandatar a actiunilor jur in numele si pe kontul mandantului indreptate
spre aparitia ,modifikare si stingerea dr si oblig civile.deci obiect il formeaza serv jur de reprezentare care nu pot fi
materializate ex imputerniceste pe mandatar sa inkee un kontr de lokatiune ,vinz/kump,skim si altele..obiectul treb sa fie
licit,sa reprezinte o prestatie posibila si sa fie altele decit testamentul kasatoriei,exercitarea dr parintesti etc....legea nu stab
konditii speciale in cea ce priveste forma kontr de mandat..acesta se inkee prin simplu akord de vointa a partilor
kontractante avind caracter consensual..accepatrea mandatului poate fi expresa sau tacita adik sa rezulte din aktele sau
kiar din tacerea mandatarului.in kazul mandatului tacit dovada acestuia se poate face prin martori sau prezumtii.termenul
este regl de normele generale ale kod civil..fapt ce ofera partilor conbtractante posibilitatea sa stab de sine statator
termenele kontruale speciale si general in f/e de perioada necesara executarii mandatului si de partikularitatile acestuia
sau sa inke kontr pe un termen nedeterminat..pornind de la faptul k mandatul si prokura in unele cazuri se prezinta k un tot
indivizibil termenul kontr poate fi determinat de termen p/u kare mandatarului i se elibereaza prokura..pretul-k element al
mandatului poate figura numai in kazurile kind este vb de mandat oneros deoarece de reg mandatul se prezinta k un kontr
ku titlu gratuit..mandantul este oblig sa plateasca mandatarului remuneratie numai in kazurile prev de le ge sau
kontr..kuantumul retributiei este determinat prin akordul partilor si variaza in f/e de komplexitatea imputernicirilor
mandatarului,gradul de califikare a acestuia..
3.3.avind in vedere k komisionul asemenea mandatului se refera la kategoria kontr de prestare a serv de intermediere
remarcam faptul k kontr de komision se aseamana in multe privinte ku konbtr de mandat astfel una din asemanarile
acestor 2 contr rezida in obiectul lor comun- acordare de catre mandatar sau komisionar a serviciilor ce se raporteaza la
inkeerea de acte jur nu pe kontul sau ci pe contul pers care imputerniceste-komitent sau mandant dupa caz..tot asa sunt m
mult sau mai putin asemanatoare efectele acestor kontracte adik dr si oblig komisionarului in kontr de comisiuni cu cele
ale mandatarului in kontr de mandant.deci intre comitent si komisionar exista aceleasi dr si oblig k intre mandant si
mandatar ku deosebirile stab de normele speciale priv kontr de comision..deosebirile dintre aceste contr sunt conditionate
preponderent de faptul k reprezentarea cu toate k nu este de esenta mandatului totusi determina nat jur a acestuia..pe cinbd
komisionul nu konditioneaza in nici un kaz reprezentarea fapt ce dealtfel konditioneaza dr si oblig deosebite ale
komisionarului raportate la cele ale mandatarului in raport ku tertile..astfel komisionarul inkee acte jur aktivind in acest
sens fara dr de reprezentare adik in nume propriu dar pe kontul komitentului fapt ce il pozitioaneaza drept parte
contractanta in rap ku tertii...din aceste considerente comisionarul participa k subiect de sine statator la rap civile sau
comerciale,iar necesitatea prokurii in vederea inkeerii de acte jur este pur si simplu inutila.la rindul sau mandatarul in rap
ku tertii apare in kalitate de reprezentant al mandantului inkeeind acte jur pe kontul si din numele
mandantului.....gaatttaaaa....huuu...