Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018

An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1

TEMĂ - ELEMENTE ŞI PRINCIPII DE DESIGN (COMPOZIŢIONALE)

SCOPUL TEMEI

Cunoaşterea elementelor şi principiilor design-ului sunt esenţiale în compunerea peisajelor. În timp ce este
utilă cunoaşterea elementelor şi principiilor de design, adesea este dificilă înţelegerea şi aplicarea acestora în com-
punerea şi studiul unui peisaj. Fiecare sit prezintă provocări şi oportunităţi în ceea ce priveşte design-ul şi expresia,
necesitând aplicaţii unice ale elementelor şi principiilor de design. Un mod bun de abordare al acestei teme poate fi
obţinut prin documentarea asupra unor idei de design al peisajului, identificarea principiilor şi elementelor de design
din acestea şi aplicarea lor într-un studiu concret.

ELEMENTE DE DESIGN PRINCIPII DE DESIGN

• Linie • Unitate şi Armonie
• Formă Elemente şi • Repetiţie şi Ritm
• Volum principii de • Echilibru
• Spaţiu compoziţie • Proporţie
• Textură şi design • Accent
• Culoare • Contrast
• Perspectivă • Mişcare
• Punct focal

CERINŢE
Tema 1. Analiza compoziţională se va baza pe o documentare preliminară menită să susţină studiul compo-
ziţional. Documentarea va consta în întocmirea unui referat care va cuprinde informaţii despre:

elemente de design: linie, formă, textură, culoare volum, spaţiu, perspectivă

principii de design: unitate, armonie, repetiţie, ritm, echilibru, proporţie, accent, contrast, mişcare

Tema 2. Identificarea, analiză şi reproducerea (desen) fiecărui element şi principiu compoziţional, prezen-
tate mai sus.

Tema 3. Întocmirea unei hărţi mentale (mind map) care să redea (reprezinte) elementele şi principiile
compoziţionale.

1
 Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1

ETAPE NECESARE
Tema 1. - documentare:
- prezentarea, definirea şi caracterizarea elementelor şi principiilor compoziţionale;
- identificarea în imagini a elementelor şi principiilor de design în diferite amenajări peisagistice,
peisaje amenajate, urbane, rurale etc.
Tema 2.
- alegeţi cel puţin 1 imagine pentru fiecare element sau principiu compoziţional;
- analiză pe imagine (cel puţin 1 imagine pentru fiecare element şi principiu);
- reproduceţi manual (desen) imaginea aleasă; identificaţi, numiţi şi descrieţi de ce credeţi că este un bun
exemplu pentru elementul / principiul analizat, după modelul anexat temei;
- fiecare element şi principiu va începe pe pagină nouă

Tema 3.
- pe baza unei documentări prealabile (informaţii şi surse ajutătoare) întocmiţi o hartă mentale (mind map)
care să redea (reprezinte) elementele şi principiile compoziţionale şi legăturile dintre acestea. Design-ul şi modul de
alcătuire depinde de creativitatea fiecăruia (simple, detaliate, artistice etc.)

MOD DE PREZENTARE

Partea documentară: printat - în dosar, CD structurat astfel:
- coperta (antet USAMV + Facultate; disciplina: Analiza compoziţiei 1; titlu referat:
Elemente şi principii compoziţionale; nume, prenume masterand)
- cerinţele temei primite de la cadru didactic
- cuprins
- documentarea (teorie + figuri)
- analiză pe imagini
- harta mentală
- bibliografie

Prezentarea şi susţinerea proiectului: PowerPoint - va cuprinde atât partea documentară cât şi studiul
celor două variante de amenajare din punct de vedere al elementelor şi principiilor de design;

Cerinţe de tehnoredactare: - page setup: A4, margini: top, bottom, right = 2 cm, left = 2,5 cm
- font : Times New Roman, Font size = 12, titlurile bold cu font size de 14

Titular disciplină
Prof. Dr. Adelina DUMITRAŞ

2
 Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1
ANEXA
EXEMPLU DE ANALIZĂ ŞI PREZENTARE A ELEMENTELOR ŞI PRINCIPIILOR COMPOZIŢIONALE

PROPORŢIA
Definiţie: Proporţia se referă la dimensionarea corectă sau scalarea componentelor în raport cu celălalt şi la peisajul
total, la relaţia dintre elementele componente. Este o comparaţie între toate elementele compoziţionale (dimensiuni,
forme, cantităţi etc.).

Exemplu 1

Explicaţi de ce credeţi că imaginea aleasă de

d-voastră este un bun exemplu de principiul
proporţionalităţii (analiză pe imagine a
principiului/elementului analizat)

Imaginea originală analizată

……………………………………………………
…………………………………………………….

Identificarea tuturor elementelor sau principiilor care

se regăsesc în imaginea aleasă şi reprodusă (linii,
texturi, cromatica etc., tehnica şi materialele
identificate, impactul vizual, funcţionalitatea etc.)
Reproducerea imaginii

……………………………………………………
…………………………………………………….

3
 Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1

Mind map - ce sunt hărţile mentale?

Mind map sau harta mentală este un instrument care ne ajută

să structurăm, organizăm, memorăm, să aranjăm şi să invităm infor-
maţii într-un mod organizat. Hărţile mentale încurajează creativitatea
şi flexibilitatea şi te ajută să gândeşti outside the box.
Practic vorbind, o hartă mentală este o diagramă care conec-
tează informaţia din jurul unui subiect central. Din aceasta cauză,
ele mai sunt numite şi diagramele păianjen.
Hărţile mentale funcţionează pentru că te ajută să eviţi gândirea lineară, care te limitează, şi te deschid către
noi feluri de gândire. Sunt mai realiste, pentru ca majoritatea lucrurilor nu sunt ordonate.
Ultimii ani ne-au permis mai mult ca niciodată să privim în mintea umană şi în capacitatea noastră nelimitată
de a înţelege şi de a stoca foartă multă informaţie. Astfel, s-a descoperit că abilitatea noastră de a gândi în mod efi-
cient este strâns legată de imaginaţia noastră şi de abilitatea de a crea asociaţii între bucăţile de informaţie.
Hărţile mentale s-au dezvoltat mult de când conceptul a fost introdus de TONY BUZAN. Astăzi, ele sunt pe
punctul de a deveni o unealtă universală care să ajute pe toată lumea, de la studenţi la oameni de afaceri, să contro-
leze imensa cantitate de informaţii pe care suntem forţaţi să o absorbim zi de zi.
Mind mapingul are multe beneficii, extinzându-ne capacitatea de gândire şi abilitatea de a gândi lateral în
orice situaţie:
• Îmbunătăţeşte capacitatea de a vedea situaţiile ca un întreg;
• Îmbunătăţeşte capacitatea de a vedea informaţii detaliate;
• Îmbunătăţeşte capacitatea de a-ţi aminti informaţii complexe;
• Îmbunătăţeşte capacitatea de a sorta prin aglomerările mentale;
• Îmbunătăţeşte capacitatea a te descurca cu surplusul de informaţie;
• Îmbunătăţeşte imaginaţia;
• Îmbunătăţeşte memoria şi capacitatea de reţinere;
• Îmbunătăţeşte nivelul de concentrare;
• Îmbunătăţeşte abilitatea de a lua notiţe;
• Îmbunătăţeşte capacitatea de a studia;
• Te ajută să descoperi înţelesuri ascunse din bucăţi de informaţie;
• Te ajută să economiseşti timp;
• Te ajută să faci astfel încât procesul de învăţare să fie distractiv;
• Iţi clarifică ţelurile;
• Iţi clarifică ideile;
• Stârneşte asocierile creative;
Bineînţeles ca aceste beneficii sunt deschise interpretării şi discuţiilor, însă dacă foloseşti pentru o perioadă
de timp hărţile mentale, vei putea descoperi singur beneficiile.

4
 Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1
Cum desenezi o hartă mentală. În primul rând ia o foaie albă de hârtie şi lucrează fără să te opreşti să judeci
sau să editezi, ca să nu fii atras înapoi către gândirea lineară şi preconcepţia că totul trebuie să fie perfect.
In mijlocul foii scrie rezoluţia, ideea centrală. Apoi gân-
deşte-te la idei noi, acţiuni şi strategii care au legătură cu ea,
pe care să le trasezi din ideea principala. Concentrează-te pe
ideile cheie, folosindu-ţi propriile cuvinte, apoi caută legături
între ele.
Folosind metoda vizuală vei înţelege şi îţi vei aminti
mai bine, vei fi deschis posibilităţilor şi evită restricţiile unui
format de listă. Mai târziu poţi modifica, dar mai întâi pune
toate posibilităţile pe foaie.
După ce termini poţi folosi linii, culori, săgeţi să completezi ideea centrală. Foloseşte imagini, te ajută să-ţi
foloseşti imaginaţia şi să reţii mai bine. Dacă încerci să foloseşti hărţi mentale, vei vedea cât este de eliberator să nu
trebuiască să te îngrijorezi despre ordinea lucrurilor. Tot ceea ce contează este să începi de undeva.
De ce să folosim harta mentală?
• Structurarea informaţiilor
• Impunerea şi organizarea sarcinilor
• Dialog eficient între cele două emisfere ale creierului
• Rezolvarea problemelor
• Stimulează imaginaţia şi creativitatea
• Dezvoltarea unui proiect, idee, plan sau strategie
.....poţi crea o hartă mentală despre orice!

Concluzie: Harta este ghidul nostru într-o aventură necunoscută

plină de imagini, informaţii şi în care avem un singur aliat: IMAGINAŢIA!

5
 Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1
Hărţile conceptuale / mentale (Mind Mapping)
Ce sunt? Hărţile mentale sunt instrumente grafice care folosesc cuvinte, linii, culori, imagini şi legături logice
pentru a stimula şi facilita dezvoltarea ideilor şi organizarea informaţiei.
Când folosim hărţile mentale ?
- în orice proces de comunicare în are suntem implicaţi. Comunicarea eficientă presupune împărtăşirea aceluiaşi
sens al mesajului, deci potrivirea celor două hărţi mentale (ale emiţătorului şi receptorului) astfel încât să rezulte
acelaşi sens.
- în procesul de structurare a informaţiilor
Aici sunt utile competentele individuale de organizare a informaţiilor în grupe, de repartizare a lor pe subiecte-cheie,
ierarhii, mai simplu zis, pe o structură arborescentă pe care o numim taxonomie. Taxonomiile sunt structuri logice
care ne ajută să ne focalizam repede atenţia la un moment dat pe un subset de informaţii relevante şi într-o
cantitate uşor de administrat. Hărţile mentale sunt o variantă foarte facilă de reprezentare grafică a taxonomiilor
- în managementul unui proiect
Cum arată un Mind Mapping?
Seamănă cu o „caracatiţa” cu multe braţe. In centru se află subiectul principal de discuţie. Pe măsură ce sunt
dezvoltate idei legate de tema discuţiei sunt adăugate ramuri / braţe pentru fiecare subiect. In continuare se pot
detalia subramuri şi aşa mai departe. Toate ramurile hărţii sunt legate între ele printr-o structură nodală, putându-se
edita textul, adăuga imagini, culori şi chiar realiza legături între oricare dintre ideile principale sau secundare. Datorită
modului de reprezentare grafică a unui mind map, este un instrument care poate fi uşor de modificat ulterior – pentru
reprioritizarea unor sarcini, pentru introducerea unor noi idei, sau reorganizarea lor. Pot fi adăugate noi ramuri o dată
cu identificarea de noi probleme, create legături între idei etc.
Există un tipar al hărţilor mentale ? Tiparele mentale sunt diferite, depind de creativitatea fiecărei persoane
şi de asemenea sunt diferite pentru aceeaşi persoana în diferite momente (ele se schimbă, se adaptează în funcţie
de necesităţile mentale actuale).

Inventatorul hărţii mentale Tony Buzan iti impartaseste cele 7 reguli pentru a desena o harta mentala
eficienta daca intri pe http://www.youtube.com/watch?v=MlabrWv25qQ

Harta Mentala - Cum o desenez? https://vimeo.com/97054584

Aplicaţii gratuite de mind mapping. Vi le recomand pe cele online, pentru că nu necesită instalare
pe calculatorul dvs. iar hărţile vă sunt accesibile de pe orice calculator dotat cu legătură la Internet

Soft-uri: iMindMap https://app.imindmap.com/

https://app.imindmap.com/
www.wisemapping.com
www.mind42.com

https://www.youtube.com/watch?v=On1u_9O55Q8

6
Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1

MODELE DE HĂRŢI MENTALE

http://www.hongkiat.com/blog/mind-maps/

7
Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1

8
Master: Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - An universitar 2017-2018
An de studii I / semestrul 2 / Analiza compoziţiei 1