Sunteți pe pagina 1din 2

OBICEI STRĂVECHI

CĂLUȘARII
Dansul căluşarilor reprezintă una dintre cele mai originale tradiţii
româneşti. Atât de ritmat, dansul îţi induce instantaneu buna-
dispoziţie. Dansul nu este unul întâmplător și este executat de băieţi
sau bărbaţi cu lovituri ale călcâielor, bătăi apăsate în pământ, sărituri în
aer şi strigături. În trecut, mamele îşi aduceau copiii pentru a fi săriţi de
căluşări, crezând că în acest mod vor creşte sănătoşi şi voinici. Numărul
căluşarilor este, de regulă, impar.

Costumul unui căluşar trebuie să îndeplinească anumite cerinţe foarte


clar stabilite ce au fiecare însemnătatea ei. Culoarea albă dominantă a
costumului de căluşar scoate în evidenţă roşul unor piese precum
beţele - antidot împotriva deochiului .

Clopoţeii, nelipsiţi, sunt purtaţi de căluşari la picior, la brâu sau la gât, despre ei spunându-se că zgomotul
pe care-l fac alungă spiritele rele.

Se crede că dansul efectiv ar fi avut ca sursă de inspiraţie burniţa - ploaia măruntă pe care o invocă
dansatorii din căluş. Înainte ca dansul să fie jucat pe scenă, ”se bătea” în bătătura (curte, n.r.) fiecărui
gospodar.

Pentru familiarizarea micilor elevi cu tradițiile străvechi ale neamului românesc, echipa formată din
doamna Rădulescu Cristina- profesor de educație fizică și doamna Ciobanu Nicoleta- profesor învățământ
primar a pregătit dansul călușarilor cu colectivul de băieți al clasei a II a de la Colegiul Național Elena Cuza.

Aceștia au purtat cu mândrie costume tradiționale și au jucat dansul călușarilor, delectând audiența în
cadrul spectacolului organizat cu ocazia sărbătoririi centenarului.

CEI 17 CĂLUȘARI AI CLASEI a II a


CIULEANDRA
Nici fetele din clasa a II a nu s-au lăsat mai prejos. Au pregătit cu mult entuziasm dansul Ciuleandra.
Ciuleandra este un dans popular din Muntenia, cu ritm accelerat progresiv după melodia cu acelaşi
nume.
Dansul pornește ca o horă, lent și cumpătat. Jucătorii se adună și se îmbină. Ritmul jocului se
accelerează. Jucătorii, cuprinși de după mijloc, formează un zid compact de corpuri Cu cât se aprind mai
tare jucătorii, cu atât și muzica devine mai zvăpăiată, mai sălbatică, iar dansul se transformă într-un vârtej
cu chiote în vârtejul și năvala ritmului.
De origine străveche, era închinat cultului solar . În vechime, straniul dans românesc Ciuleandra sau
Șuleandra îl începeau doar preotesele-dansatoare ale Soarelui. Îndemnul „Două fire, două paie, ia
Ciuleandra la bătaie!” avea rolul de a alunga întunericul și misterele nopții pentru a face loc luminii
binefăcătoare a soarelui.
Bătaia rituală reprezintă practica magică menită să aducă sănătate, să alunge spiritele rele, să
exprime prietenia, atașamentul și solidaritatea dintre oameni.

imagini