Fișa de lucru nr.

2 -Modul 1: Mentoratul de carieră didactică – de la concept, la acțiune

1.2. Concepte și procese de profesionalizare cu privire la mentoratul didactic, aspecte legislative naționale și
internaționale Tematica abordată: Mentoratul didactic, în Europa

Aplicație: Pornind de la exemplele de mentorat didactic eu ropean din materialul de curs, aduceți argumente pro
și/sau contra utilității sprijinului cadrului di dactic de-a lungul întregii cariere.
UTILITATEA SPRIJINULUI CADRULUI DIDACTIC DE-A LUNGUL ÎNTREGII
CARIERE
Argumente pro Argumente contra
Facilitarea învățării și dezvoltării profesionale, Crearea dependenței de mentor;
consiliere, sprijin, ghidare ; Impunerea unui anumit stil didactic din partea
Persoana mentorată procesează și finalizează mentorului;
mai rapid sarcinile de serviciu, ajungând mai Inhibarea creativității profesorului mentorat;
rapid la maturizarea profesională ; Stimularea comodității din parte persoanei
Creșterea încrederii în propriile acțiuni și mentorate;
capacități ; Așteptarea unei soluții din partea mentorului;
Focalizarea pe aspectele care necesită Dificultate în managerierea unei situații fără
optimizare ; sprijinul mentorului;
Abordarea suportivă a situațiilor problematice Stimularea lipsei de inițiativă;
cu care se confruntă stagiarul, fără a fi critic sau
a judeca situația sau persoana;
Oferire de experiențe profesionale;
Oferirea unor perspective diferite de abordare
a situațiilor analizate, astfel încât stagiarul să
poată adopta soluțiile care-l favorizează;
Facilitarea integrarii mai usoare in colectivul
scolii;
Poate fi un sprijin pentru profesorii cu
rezultate slabe ( dar nu mai sunt debutanti).

Tematica abordată: Aspecte legislative naționale și internaționale, ale mentoratului didactic

Aplicație: Pornind de la exemplele de documente legIslative legate de mentorat, din țările europene prezentate în
materialul de curs, extrageți câteva idei care ar putea fi implementate în legislația națională, pentru îmbunătățirea
activității de mentorat din învă țământul românesc.

O practică extrem de utilă, pentru îmbunătățirea calității în educație, consider că regăsesc în sistemul
educațional portughez. Profesorii debutanți au ” perioade de probă” al căror scop este de a evalua competențele
didactice și de a verifica dacă el/ea se poate adapta la cerințele jobului. Profesorul tânăr este supervizat de un
profesor senior (ales de managementul școlii), care definește un plan individual care să fie realizat de el/ea.
Acest plan se concentrează pe mai multe domenii și țintește să evalueze abilitățile didactice pedagogice și
științifice ale tânărului profesor. La sfârșitul perioadei de probă, ambii profesori (supervizor și supevizat) au
de făcut câte un raport. Aceste rapoarte sunt analizate de un judecător extern ( care este de asemenea
profesor
În Franța, profesorul mentor deține un certificat care atestă calitatea sa de tutore, dar și de formator pentru
adulți. Aceste două calități sunt obligatorii pentru îndeplinirea statutului de profesor mentor, în timp ce în
România nu există această condiție și ar fi util.
Modelul actual de mentorat, implementat în universitățile din Turcia încă din 1997, ar putea sprijini
debutantul din sistemul educational românesc, încă din perioada studiilor universitare. Astfel, un profesor
din învățământul preuniversitar este desemnat drept mentor pe întreaga perioadă a studiilor universitare.
foarte eficient pentru că vine în completarea formării teoretice, ajutându-i pe studenți să acumuleze
cunoștințe și să-și formeze identitatea profesională. Modelul cadrează, de asemenea, cu normele stabilite de
Uniunea Europeană în privința formelor de desfășurare a stagiilor de mentorat.
Calitatea profesorilor determină, fără îndoială, calitatea procesului de predare-evaluare- învățare și este
direct proporțională cu nivelul rezultatelor obținute de elevi. În aceeași măsură, stagiile de mentorat au o
importanță capitală, reprezentând etapa cheie de armonizare a cunoștințelor teoretice cu cele practice,
etapa de formare a identității profesionale.