Motto: ,,Poate că toată inţelepciunea vieţii stă

in conştiinţa că pe unde ai trecut

să fie ceva mai bine ca inainte’’
(Nicolae Iorga)

 CLASA a V – a
 Unitate de învățare: CIVILIZATII ALE ANTICHITATII – ORIENTUL
ANTIC
 Studiu de caz: Regatul Egiptean

Profesor CERASELA – FELICIA

STOINOIU - MOROGAN
 PROIECT DIDACTIC

UNITATE DE INVATAMANT: ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ZOIȚA

PROPUNATOR: PROF. STOINOIU-MOROGAN CERASELA FELICIA
DATA: 25.11.2010
CLASA: a V-a
OBIECTUL: ISTORIE
UNITATE DE INVATARE: CIVILIZAȚII ALE ANTICHITĂȚII – ORIENTUL ANTIC
DETALIERI DE CONTINUT: Regatul Egiptean
TIPUL LECTIEI: MIXT ( predare – invatare ).
TIMP: 1 ORA
SPATIUL DE INSTRUIRE: SALA DE CLASĂ
SCOPUL:
 INFORMATIV: - sa dobandeasca cunostinte despre contextul si conditiile in care s-a realizat statul egiptean și
despre organizarea acestuia.
 FORMATIV: - dezvoltarea capacitatilor cognitive si de a stabili analogii, corelari, sistematizari, de a generaliza
principalele evenimente produse in mileniile IV – I i. Hr.
NIVELUL INITIAL AL CLASEI: - clasa se prezinta la nivelul programei; majoritatea elevilor participa
activ la dezbateri.
MIJLOACE:
VALENTIN BALUTOIU, CONSTANTIN VLAD, Istorie. Manual pentru clasa a V-a , Ed. ALL, Bucuresti, 2001.
MIHAI MANEA, ADRIAN PASCU, Atlas scolar de istorie universala., Grupul editorial Corint., Bucuresti, 2003.
CALCULATORUL.
MAPA DE LUCRU:
C.D. cu schema modulara ale temei
Fise de lucru
Fise de evaluare
Chestionar de autoevaluare
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
HORIA C. MATEI, Enciclopedia antichitatii, Editura Meronia, Bucuresti, 1995.
WILL si ARIEL DURANT, Civilizatii istorisite, vol. 2 – 6, Ed. Prietenii Cartii, Bucuresti, 2001.
GAFAR TATIANA, Metodica predarii istoriei, E.D.P., Bucuresti, 1996.
JOITA ELENA, Didactica aplicata, Ed.Silver, Craiova, 1994.
S.N.E.E., Ghid de evaluare pentru istorie, Editura Pro Gnosis, Bucuresti, 2001.
C.N.C. , Ghid metodologic de aplicare a programelor scolare pentru disciplina istorie, clasele IV – VIII.
Internet: www.edu.ro; www.didactic.ro; www.wikipedia.

STRATEGIA DIDACTICA:
 Inductiva
 Deductiva
 Cognitiva
 Semidirijata
METODE:
 Conversatia euristica.
 Explicatia.
 Invatarea prin descoperire, dirijata cu ajutorul fiselor de lucru si a animațiilor.
 Lectura explicativa
 Axa cronologica.
 Organizatorul grafic
I. COMPETENŢE SPECIFICE
3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice
3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei
omeneşti;
3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice;
3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice,
cunoscute sau la prima vedere;
4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le timp si spaţiu.

II. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

 O1 - să plaseze corect in spatiul Orientului Antic statul egiptean;
 O2 - sǎ defineascǎ şi sǎ alcǎtuiascǎ enunţuri cu termenii istorici specifici lecţiei
predate: regat, sclavi, faraon, nome;
 O3 - să realizeze corelaţii între modul de viaţǎ egiptenilor şi particularitǎţile mediului
geografic specific regiunii N - africane;
 O4 – să identifice particularitǎţile regatului ca formǎ de organizare tipicǎ Orientului
Antic în general şi Egiptului în special;
 O5 - să explice etapele formǎrii statului egiptean unitar în mileniul IV.

III. EVALUARE
1. CONTINUA – prin intrebari frontale si analiza raspunsurilor la fisele de munca
independenta.
2. FINALA – prin teste de evaluare.

IV. SCHEMA LECTIEI

V. MAPA DE LUCRU:

FISA DE EVALUARE “Axa cronologica”.

FISA DE LUCRU nr. 1 “ Egiptul – un dar al Nilului”.
FISA DE LUCRU nr. 2 “ Harta Egiptului Antic”.
FISA DE LUCRU nr. 3 “ Egiptului Antic – organizarea statului si a societații” – “Scrisoare
de la Herodot”.
TEST DE EVALUARE “ Regatul Egiptean”.
CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE.
 VI. SCENARIUL DIDACTIC

CONȚINUTUL INFORMAȚIONAL-FORMATIV
NR. SECVENTELE OB. STRATEGIA
CRT. INSTRUIRII OP. ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR DIDACTICA
Metode/mijloace/evaluare
1. Notarea absentelor. 1. Se incadreaza in atmosfera de lucru.
I. ASIGURAREA 2. Verificarea materialului didactic necesar. 2. Aseaza mobilierul ergonomic in forma de “ U”,
CONDITIILOR DE 3. Organizarea colectivului de elevi in trei grupe. pentru a putea avea vizibilitate la calculator.
DESFASURARE A
ACTIVITATII.

2`

II. VERIFICAREA SI Verifica si reactualizeaza cunostintele din

REACTUALIZAREA tema anterioara: “CONSTITUIREA
CUNOSTINTELOR. ORASELOR - STATE”
METODE:
 “ lucru cu harta”
10` O1 1. Cere elevilor sa identifice zonele de formare 1. Plaseaza corect, in spatiul geografic popoarele Lucrul cu izvoare istorice
ale popoarelor Orientului Antic, să le identifice Orientului Antic. Lectura explicativă
corect pe harta de la tablă și să definească Expunerea
termenul de oraș-stat. Explicaţia
 “axa cronologică” 2. Definesc termenul de oras – stat si prezinta Manuale
2. Cere elevilor să definească termenul de “oraș- necesitatea aparitiei statului in Orientul antic: Atlas istoric
stat”, să menționeze perioada de timp când au - pentru coordonarea eforturilor oamenilor in Calculator
apărut primele orașe-state, spațiul geografic, să producerea de bunuri; Flip-chart
le identifice la hartă și să prezinte necesitatea - pentru reglementarea relatiilor intre clasele Videoproiector
apariției statului. si categoriile sociale. Harta
3. Ofera elevilor care au dat raspunsuri corecte 3. Plaseaza corect, in casutele libere de pe axa Activitate de grup
“coroane”, pentru aprecierea acestora, cronologică, informatiile corecte cu privire la Axa cronologica
anuntandu-i ca vor fi transformate in puncte de orasele state sumeriene ( Ur, Uruk, Lagas, Umma),
notare și ca fiecare coroană simbolizează ceva orasele –state feniciene ( Tyr, Biblos, Sidon);
fiind legate de conținutul lecției noi. plasarea informatiilor in functie de cele doua ere
delimitate de la anul 1 – anul nasterii lui Iisus
Hristos.
III. CAPTAREA Realizeaza trecerea la tema noua:
ATENTIEI. 1. Cere elevilor să parcurgă jocul Labirint și să 1. Parcurg labirintul și la capătul acestuia descoperă Joc – labirint
ANUNTAREA identifice civilizația ascunsă. cartonașul cu termenul “egiptenii”. Pozitionează Expunerea
CONTINUTULUI SI 2. Prezinta cu ajutorul calculatorului titlul temei cartonașul pe harta in zona geografică Explicaţia
A OBIECTIVELOR. noi: “REGATUL EGIPTEAN”. corespunzătoare formarii statului egiptean. Manuale
3. Comunica elevilor principalele obiective ale 2. Privesc cu atentie secventele prezentate de catre Calculator
lectiei sub forma succesiva si cu ajutorul profesor cu ajutorul calculatorului . Videoproiector
5` calculatorului. 3. Recepteaza, devin interesati de tema noua. Harta
Noteaza in caiete titlul lectiei: “REGATUL Activitate individuala
EGIPTEAN”
 METODE:
IV. PREZENTAREA  “ explicația”
NOULUI CONTINUT 1. Explică elevilor că în același timp cu orașele-
SI CONDUCEREA O2 state a luat ființă și cel mai vechi regat – regatul 1. Recepteaza, devin interesati
INVATARII. Egiptului. 2. Noteaza in caiete definitia “regat = formă de Lucrul cu izvoare istorice
2. Prezinta elevilor definitia termenului: “regat”, organizare socială și politică , stat condus de un Expunerea
o notează la tablă și cere elevilor sa o noteze in rege”. Explicaţia
27` caiete; 3. Privesc cu atenție animația “Egiptul un dar al Manual
 “ învățarea prin descoperire Nilului – legenda revărsării Nilului”, identifică Calculator
folosind analiza izvoarelor istorice” ocupațiile egiptenilor și perioadele revărsării. Videoproiector
și “conversația euristică” - Anul egiptean era împărțit în trei Fise de lucru
O3 3. Imparte fisa de lucru nr. 1 “ Egiptul –un dar al anotimpuri, fiecare conținând patru luni Imagini
Nilului”, cerandu-le elevilor sa citeasca cu Aket: perioada de aluviuni, nivelul Nilului Activitate frontala
atentie textul și să răspundă la următoarele creștea, inundând terenurile agricole. individuala
cerințe: “a.Mentionati principala ocupatie a Peret: perioada de secetă, apele începeau să Activitate de grup
egiptenilor”; “b. Precizaţi, pe baza textului, trei se retragă, lăsând în urmă aluviunile
operaţii agricole, în ordinea cronologică a fertilizatoare. După retragerea apelor, solul
defăşurării lor”. fertil era însămânțat.
 “ învățarea prin descoperire folosind Shemu: perioada de recoltare, culturile
simularea animată” începeau a fi recoltate.
4. Afișează secvența animată “Egiptul un dar al 4. Noteaza in caiete informatiile noi.
Nilului – legenda revărsării Nilului” și cere 5. Analizează fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului
acestora să participe virtual la muncile Antic” și identifică cele 2 regate egiptene – Descoperirea
câmpului. Notează la tablă/flip-chart perioadele Regatul Egiptului de Jos (in zona de varsare) și Studiul pe text
revărsării. Regatul Egiptului de Sus în sud, precum și cele Conversaţia euristică
 “ învățarea prin descoperire folosind două simboluri pentru acestea: coroana roșie și Harta
harta istorică” coroana albă. Fise de lucru
O1 5. Imparte fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului Activitate de grup
O4 Antic” și cere acestora ca în urma analizei să
identifice cele 2 denumiri ale regatelor egiptene
împreună cu simbolurile acestora. Amintește
elevilor care au primit coroane ce reprezinta.

O5
  “CE NE SUGEREAZA 6. Analizand fisa de lucru nr. 4 “Paleta lui Narmer”
IMAGINEA….?” desprind cu usurinta informatiile referitoare la
6. Cere elevilor sa analizeze imaginea “Paleta lui coroanele purtate de acesta, anii unificarii si
Narmer” si sa precizeze ce semnificatie are numele intemeietorului regatului egiptean.
coroanele purtate de acesta. Jocul de rol
 “Organizatorul grafic” Lucrul cu izvoare istorice
7. Afiseaza componenta la videoproiector si cere Studiul pe text
elevilor sa-si noteze informatiile noi – Expunerea
subliniind că Regatul Egiptului-apare în urmă Explicaţia
cu aproximativ 5000 de ani. Prin anul 3100 Organizatorul grafic
î.Hr., regele Narmer (Grecii l-au numit Menes), Imagini
a unificat cele două regate (Egiptul de Sus în Fise de lucru
Sud şi Egiptul de Jos în Nord) stabilind capitala Calculator
regatului la Thinis. I se mai atribuie şi şi Videoproiector
întemeierea oraşului Memphis, la graniţa dintre Activitate frontala
Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos. El a devenit un “Paleta lui Narmer” descoperită la individuala
monarh (conducător) cu puteri absolute numit Hierankopolis Activitate de grup
faraon.
O2 Folosind organizatorul grafic prezintă elevilor
atribuțiile faraonului:
- era conducătorul politic şi religios al
egiptenilor, fiind cunoscut şi ca
“Stăpânul celor două lumi” sau “ Cel
mai mare preot din fiecare templu”,
- deţinea toate pământurile,
- crea legi,
- colecta taxe,
- apăra Egiptul împotriva străinilor.,
- era considerat zeu pe Pământ, lua parte
la ritualuri şi construia temple în
onoarea zeilor. 1. 2.
O2 1. Narmer purtând coroana Egiptului de Sus
O4  Jocul de rol “POȘTAȘUL” 2. Narmer purtând coroana Egiptului de Jos
O5 8. Imparte fisa de lucru nr. 3 – “Egiptul Antic – 7. Folosind plicurile primite de la un elev care
organizarea statului si a societății” folosind interpretează rolul poștașului elevii citesc
metoda poștașului – primirea unei scrisori și a scrisoarea imaginară de la Herodot și descoperă
unor surprize din partea lui Herodot. Prin organizarea statului egiptean. Dau răspunsurile la
intermediul acestei scrisori părintele istoriei le cerintele din fișa de lucru apoi poziționează fiecare
cere elevilor să poziționeze fiecare personaj în personaj – reprezentant al unei categorii sociale în
zona corespunzătoare din piramida socială. spațiul corespunzător din piramida socială.
 “ explicația” 8. Identifică termenii istorici noi: “nomă” și
9. După realizarea sarcinilor de către elevi “nomarh”, receptează definițiile și explicațiile date
profesorul le cere să precizeze care sunt de profesor și le notează in caiete. Expunerea
termenii istorici noi din textul lui Herodot și le 9. Noteaza in caiete informatiile noi si pe cele afisate Explicaţia
oferă definiția acestora, notând la tablă/flip- Organizatorul grafic
 chart cuvintele “nomă” și “nomarh”. În la videoproiector și în organizatorul grafic. Activitate frontala
continuare le explică elevilor că Egiptul era individuala
împărţit în 38 de nome (provincii) conduse de
administratori locali-nomarhi. Atribuţiile
nomarhilor erau de a veghea la întreţinerea
canalelor şi de a alcătui ,,situaţia aurului şi
ogoarelor’’; li s-au încredinţat poliţia şi
recrutările pentru armată; erau controlaţi de
un vizir, omul de încredere al faraonului (un fel
de prim-ministru); în subordinea nomarhilor se
aflau primarii satelor din care era alcătuită
fiecare nomă.

V. OBTINEREA O2 1. Solicita elevilor sa rezolve testul de evaluare: 1. Elevii urmaresc concluziile prezentate de profesor, Test de evaluare
PERFORMANTEI. O3 “Egiptul antic”. recepteaza. Calculatorul
FIXAREA SI O4 2. La finalizarea testului analizeaza impreuna cu 2. Rezolva testul de evaluare. Videoproiector
EVALUARE O5 elevii raspunsurile. 3. Operand cu notele esentiale care definesc cele Activitate individuala
CUNOSTINTELOR. 3. Face aprecieri asupra prestatiei clasei, insusite gasesc raspunsurile si la expirarea
ASIGURAREA evaluand-o, notează elevii care au dat timpului de rezolvare analizeaza si autoevalueaza
FEED-BACK-ULUI. raspunsuri corecte. raspunsurile impreuna cu profesorul.

5`

VI. TEMA PENTRU Comunica elevilor tema pentru acasa. Elevii vor avea de pregatit pentru ora urmatoare lectia: Activitate individuala
ACASA. Inmaneaza fiecarui elev un chestionar de “Regatul Egiptean”, si de completat chestionarele de Chestionare de autoevaluare
1` autoevaluare care va fi analizat la inceputul orei autoevaluare.
urmatoare.
 Fisa de lucru nr.1-
Egiptul un dar al Nilului
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“Nu există nici un popor pe pământ, care să poată obţine fără nici
un fel de chin precum egiptenii roadele pământului. Nu este necesar
să treacă plugul prin brazdele pământului şi nici să iniţieze alte
lucrări agricole specifice. Ei aşteaptă pur şi simplu până când fluviul
creşte, se revarsă asupra pământurilor şi apoi se retrage. Apoi
fiecare îşi îmbunătăţeşte calitatea solului lăsând câteva zile oi şi
porci, pentru a îngrăşa pământul natural; apoi aşteaptă liniştit timpul
recoltelor, culeg toate roadele şi le păstrează.”(Herodot, Istorii, pg.
14)
Răspundeți la următoarele cerințe
a. Mentionati principala ocupatie a egiptenilor.
_______________________________

b. Precizaţi, pe baza textului, trei operaţii agricole, în ordinea

cronologică a defăşurării lor.
__________________________
__________________________
__________________________
 Fisa de lucru nr.2-
Harta Egiptului Antic
1. Analizați cu atenție harta
Egiptului Antic, precizati care
sunt cele doua denumiri ale
regatelor egiptene și
identificați simbolurile
acestora.

denumiri ale regatelor

egiptene : __________________
__________________

Simbolurile:
___________________
___________________
 Fisa de lucru nr.3-
Egiptul Antic -
organizarea statului si
a societatii

Dragi învățăcei,

Numele meu este Herodot sunt un istoric grec născut in Halikarnnas, dar am călătorit
mult prin lume. Am locuit o vreme in Samos, am vizitat Atena, Delphi, Sparta, Babilon
și Egipt. Aflând că astăzi și voi v-ati aventurat într-o călătorie în Egipt m-am gândit
să vă spun câte ceva despre locuitorii acestui regat.
,,Egiptenii sunt împărţiţi în şapte tagme, şi anume preoţii, războinicii, văcarii,
porcarii, negustorii, tălmacii şi cârmacii de vase. Ei aparţin nomelor înşirate mai jos,
căci Egiptul a fost împărţit în nome.”
De asemenea va trimit câtiva dintre egiptenii care m-au însotit în călătorie cu
rugămintea de a-i ajuta voi pe fiecare să-si regăsească locul în cadrul societatii.

Cu bine!
Ne revedem în Persia!
Al vostru prieten Herodot

Răspundeți la următoarele cerințe

a. Cum era împărtit teritoriul statului egiptean?
_____________________
_____________________

b. Dar societatea?
_____________
_____________
_____________
_____________
______________
______________

2. Folosind personajele din plicul cu surprize poziționati-le în

zonele corespunzătoare din piramida sociala si precizati care
este denumirea data conducatorului regatului egiptean.

Numele si prenumele___________________________
Clasa: a V-a
Data:

TEST DE EVALUARE
“Regatul Egiptean”

Completati spatiile libere cu termenii istorici corespunzatori din urmatoarea

lista:
Tigru, Nil, nome, Egiptul de Sus, Egiptul de Jos, Imperiul macedonean, Imperiul
persan, Menes/Narmer, Tutankamon, Sargon I, nordul Africii, 3100 i.Hr., 4500 î.Hr.,
estul Marii Mediterane,

“Egiptul este situat in …………….. Dezvoltarea agriculturii in Egipt s-a datorat

revărsărilor fluviului..............................
Egiptul era împărţit în 32 de ........................... conduse de administratori locali.
In anul ........... î.Hr., regele ..................................., a unificat cele două regate
- ............................ în Sud şi ............................. în Nord.
Conducătorul statului egiptean poartă numele de ................ și este considerat
zeu.
Nota :
Pentru fiecare termen din lista plasat corect in interiorul textului se va primi 1 punct, in total 10
puncte. Timp de lucru 5'

NUMELE SI PRENUMELE_____________________________
CLASA a V-a
DATA:
TEMA: REGATUL EGIPTEAN

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE

1. Existenţa greşelilor în formularea răspunsurilor a apărut

din:
a) neştiinţă
b) neglijenţă
c) grabă
2. Pe viitor aş putea îmbunătăţi viteza şi randamentul
răspunsurilor dacă:
……………………………………………………………………
……………………………………………………………………
3. Răspunsurile corecte şi activitatea (personală) din timpul
orei, consider că pot fi evaluate cu calificativul sau nota: þ
Foarte Bine  Bine  Satisfăcător  Insufcient 
9-10 7-8 5-6 sub 5
SOLDATI SCRIBI FARAON
PREOTI TARANI MESTESUGARI
NOBILI SCLAVI MARELE VIZIR
FIȘA CU RECOMPENSE – pentru răspunsurile date corect
FIȘA CU PENALITĂȚI – pentru răspunsurile date greșit
HARTA - EGIPTUL ȘI NILUL
HARTA EGIPTULUI ANTIC
 LEGENDA REVARSĂRII NILULUI

Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească. Egiptenii

credeau că această stea din constelația Câinele Mare este mesagera
zeiței Isis. Apariția ei la orizont marca începutul sezonului ploios (de revărsare a Nilului). Isis, spune
legenda, a fost soția lui Osiris, rege al Egiptului. Fratele său, Seth, ajuns pe tron, l-a omorât pe Osiris și i-a
aruncat trupul pe Nil. Isis a recuperat trupul soțului ei, dar nu l-a putut salva de răutatea lui Seth. Acesta a
tăiat trupul lui Osiris în paisprezece părți și le-a aruncat pe întinsul regatului… Nefericita văduvă,
plângându-și amarnic suferința cumplită, ajutată de cei șapte scorpioni, după îndelungate căutări disperate,
găsește cadavrul mutilat al lui Osiris, îl reconstituie, dăruindu-i din nou suflul vieții veșnice, prin bătaia
aripilor. Horus, fiul zeiței Isis și al zeului renăscut, Osiris, a ajuns rege. Isis a ordonat să fie ridicate temple
în toate locurile în care ea aflase resturi ale trupului lui Osiris! Lacrimile zeiței Isis, pentru soțul dispărut,
sunt cele care fac să crească apele Nilului.
REVARSAREA NILULUI – perioadele agricole
OCUPAȚIILE VECHILOR EGIPTENI – meșteșugurile

Fierari

Tâmplari Bijutieri

Scrib
 O ZI DIN VIAȚA UNUI NOBIL EGIPTEAN
Într-o dimineaţă strălucitoare în Egiptul antic, un nobil s-a trezit într-un pat acoperit în fine lenjerii. El a deschis ochii şi s-a uitat în
jur în dormitorul lui.
El a văzut cufărul unde hainele lui au fost păstrate, cutie de cosmetice a soţiei lui, şi o lampă de iluminat în sala de seara.

Gândurile sale au fost perturbate de către sclavul care a intrat în cameră. Sclavul l-a ajutat să se spele şi să se bărberească.

Apoi, nobilul s-a îmbrăcat într-un kilt din in subţire şi sandale din piele.

Între timp se trezește și soţia acestuia.

Ea s-a spălat şi îmbrăcat cu ajutorul unui alt sclav. Soţia nobilului a purtat o rochie din pânză fină şi bijuterii din sticla.

Ea si-a aplicat machiajul pe pleoape şi s-a dus la parter.

Nobilul şi soţia lui servesc o masă mică de pâine şi fructe. Ei s-au aşezat pe perne şi au mâncat de pe o masă mică.

Apoi, nobilul a părăsit casa pentru o întâlnire cu administratorul de pe pământurile sale.

Nevasta lui supraveghează pregătirile pentru banchet pe care l-au organizat pentru seara. Copiii ei au fost îmbrăcaţi şi hrăniţi de către
un sclav.

Administratorul domeniului nobilului i-a spus nobilul ce recolta ar fi pentru anul in curs.

El i-a spus, de asemenea, câte vite şi gâşte au fost socotite cu o zi înainte.

Nobilul a fost mulţumit. Au împărţit o masă de pâine, carne şi bere.

În după amiaza zilei nevasta nobilului a ieşit în grădină pentru a scăpa de căldura zilei.
Ea s-a bucurat de umbra copacilor în timp ce i-a privit pe copii cum se joacă cu jucăriile lor.

Mai târziu, soţia nobilului a început pregătirea pentru banchetul de seara. Slujitorul ei i-a periat şi ondulat peruca ei favorită.
Ea a luat hainele cele mai frumoase şi bijuterii din aur si pietre semipretioase.

Nobilul revenit acasa s-a pregătit pentru banchet. Apoi, el şi soţia lui au început primit oaspeţii.
Oaspeţilor l-au fost oferite conuri parfumate, ceară flori de lotus de către sclave Ei au mâncat cele mai bune mâncăruri: carne, pâine,
prăjituri, vin, smochine. Ei au fost intretinuti de muzicieni şi fete care au dansat. La sfarsitul serii, au spus noapte buna pentru oaspeţii
lor şi a mers la culcare.

O ZI DIN VIAȚA UNUI ȚĂRAN EGIPTEAN

Într-o dimineață strălucitoare în Egiptul antic, un țăran s-a trezit într-un pat aspru acoperit de o pânză care a fost ţesută de către
soţia sa.
El a deschis ochii şi s-a uitat în jurul lui.
El a văzut un raft în cazul în care hainele au fost păstrate şi un coş.

Tăranul s-a dat jos din pat s-a spălat şi s-a ras.

Apoi, el s-a îmbrăcat într-un kilt, realizat din panza groasă şi s-a încălțat cu o pereche de sandale din stuf .
 Soţia fermierului era deja trează. Ea s-a spălat şi îmbrăcat în lumina dimineţii. Apoi a plecat în camera de alături să trezească
copiii şi a început treburile ei de zi cu zi.
Purta o rochie din pânză aspră. În jurul gâtului avea o amuleta a zeiței Tawaret, pe o bucată de şir de papirus.

Țăranul, soţia şi copiii lor se aşeză la o masă mică pe care erau pâine şi fructe. Pe jos aveau o rogojină din stuf.

Apoi, țăranul a plecat să lucreze pamântul din apropierea casei sale.

Soţia sa aprins focul pentru gătit şi a început să macine grâul pentru a face pâine.

Acesta a fost un an bun pentru fermier şi a existat o recoltă mare.

Astazi el ar trebui să ia o parte din recolta lui la templu să plătească pentru folosirea terenului templului.
El a umplut mai multe cosuri cu recolta lui, le-a încărcat pe doi măgari şi a pornit cu doi sclavi către temple.

Țăranul și sclavii au dus coşurile la templu unde au fost numărate şi conţinutul acestora a fost adăugat în magazie.
Pe drumul de intoarcere către loturile de pămând pe care le muncesc în comun se opresc sî ia masa de prânz și mănâncă pâine,
carne şi beau bere.

Soţia fermierului a petrecut ziua măcinând grâu şi a copt pâine. După amiaza ea a mers la râu cu copiii ei pentru a aduce apa.

Seara, ea a pregătit o cină mică cu pâine, carne şi bere pentru familia ei.

Lăsându-se afară întunericul, fermierul aprinse o lampă mică cu ulei, apoi împreună cu soția lui a dus copiii la culcare, a suflat
în lampă și s-au dus și ei la culcare