BANATUS TIMISVARIENSIS vel BANATUS TEMESIENSIS ?

de Sorin FOR IU

Cuvinte cheie: Banat, nume, variante, secolul XVIII

Oricât ar p rea de ciudat, problemele ridicate de denumirea teritoriului m rginit la nord de

râul Mure , la vest de râul Tisza, la sud de fluviul Dun rea i la est de mun$ii Carpa$i (mun$ii Poiana
Rusc - Masivul Banatic - lan$ul Cernei), adic ceea ce azi denumim Banat, nu i-au g sit înc o
rezolvare satisf c toare, complet i definitiv în istoriografia b n $ean i, cu atât mai pu$in, în
cea româneasc ori mondial . Cu o alt ocazie1 am ar tat c denumirea de Banatus Timisvariensis a
fost folosit deja cu 15 ani mai repede2 decât se tia3 i într-un cu totul alt context istoric4 decât se
credea. Apoi, într-un alt studiu5, am analizat evolu$ia denumirii regiunii la cump na secolelor XVII-
XVIII, din momentul asediului otoman al ora ului Wien (14.07.1683) i pân la semnarea p cii de la
Po9arevac / Passarowitz6 (21.07.1718) i am concluzionat c denumirea Banatus Timisvariensis (l.l.) /
Temesvarer Banat (l.g.) a fost constant folosit de autorit $ile civile i militare ale Casei de Habsburg
în toat perioada 1685-1718. Tot acum a ap rut i dihotomia7 Banatul Timi oarei / Banatul Timi ului,
cea care va fi o caracteristic constant a denumirii regiunii chiar pân în secolul XXI8.
Scopul acestui studiu9 este de-a clarifica un alt aspect fundamental al denumirii oficiale a
Banatului în sec. XVIII (1718-'78); s-a numit acesta Banatus Timisvariensis vel Banatus Temesiensis10?
Întrebarea nu este deloc superflu dup cum pare la prima vedere. De exemplu, în 1879, istoricul
preot SZENTKLÁRAY JenK11 afirma12 categoric c Ezentúl (probabil 13.10.1716 -n.m.) hatvanhárom
évig vagyis 1779-ig viselte a tartomány a „Temesi Bánság” nevezetét13 dup ce, cu doar o propozi$ie mai
înainte, men$ionase c este vorba de Temesi vagy Temesvári Bánság14. Majoritatea istoricilor b n $eni

1 a se vedea studiul meu Despre prima atestare a denumirii Banatvs Timisvariensis (1685) (AB) [ i http://www.banat.ro/1685.htm ].
2 în toamna anului 1685.
3 1698-'99, apari$ia denumirii de Banat fiind legat direct de actele tratatului de la Sremski Karlovci / Karlowitz [(l.g.), Karlóca (l.m.),

Carlovi$,, Carlov $ (l.r.), Karlofça (l.t.); azi, PQRSTUV WXQYZ[\V / Sremski Karlovci, RS].
4 la începutul Marelui R zboi contra Otomanilor / R zboiul Ligii Sfinte (1683-'99) i nu la sfâr itul acestuia.
5 Denumirea Banatului la cump%na secolelor XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ].
6 Passarowitz (l.g.), Pozsarevác (l.m.), Pojarov $ (l.r.), Po9arevac (l.s.), Pasarofça (l.t.); azi, `ZaXQR[X\ / Po9arevac, RS.

Tratativele de pace dintre Imperiul Otoman i Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German * / Repubblica di Venezia au început greu pe
5.06.1718 i s-au finalizat la 21.07.1718 prin semnarea tratatului de pace de la Po9arevac / Passarowitz.
* Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German (l.r.) / Sacrum Romanum Imperium (l.l.) / Heiligen Römischen Reiches Deutscher Nation
(l.g.) a existat între 2.02.962 - 6.08.1806. Dup 1438, cu o singur excep$ie (1742-'45), reprezentan$ii Casei de Habsburg (dup 1745,
Habsburg-Lorraine) au fost constant ale i drept Romanorum Imperator.
7 Dihotomie – ... 4 (Logic ) Diviziune a unei no$iuni în doi membri contradictorii. (MDA, II, 163)
8 de exemplu, vezi faimoasa Encyclopædia Britannica [ varianta Online: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/51329/Banat ].
9 care face parte dintr-o carte aflat înc în lucru sub titlul provizoriu Ban(i) & Banat. Istorie +i Etimologie.

Din acela i ciclu de studii mai fac parte Denumirea Banatului la cumpana sec. XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ] i
Denumirile Banatului în secolul XIX [ http://www.banat.ro/XIX.pdf ].
10 Banatul Timi oarei sau Banatul Timi ului? (l.r.) / Temeschwarer Banat oder Temeser Banats? (l.g.) / Temesvári Bánság vagy Temesi

Bánság? (l.m.) / Temišvarski Banat ili Tamiški Banat? (l.s.).

În limba latin exist mai multe echivalen$e pentru conjunc$ia sau (l.r.) / oder (l.g.) / vagy (l.m.) / ili (l.s.): vel, si vis, aut dar acestea au
în$elesuri diferite din punct de vedere logic. În termeni logici, aut însemn sau A ( i numai A) - sau B ( i numai B) iar vel arat c poate fi
A sau B f r a implica îns i unicitatea existent în cazul lui aut.
În documentele redactate în limba latin în secolele XVII-XVIII, Banatul Timi oarei are drept corespondent Banatus Timisvariensis, Banatus
Temesvariensis ori Banatus Temisvariensis în func$ie de limba din care se latinizeaz numele ora ului Timi oara (Temesvár - l.m.; Temišvar - l.s.;
Timišvár - l.b.).
În acest studiu am ales s utilizez forma Banatus Timisvariensis doar pentru c ea este cea atestat ini$ial în 16851.
11 SZENTKLÁRAY Jen! [* 22.01.1843, Vranjevo, RS /Aracs (l.m.), Arag (l.s.), în fostul Torontál vármegye; † 12.10.1925, Timi oara];

preot Romano-Catolic i istoric maghiar cu accente na$ionaliste specifice epocii în care a tr it.
12 SJ, 17.
13 "Din acest moment (probabil 16.10.1716 -n.m.), pentru 63 de ani, adic3 pân3 în 1779, provincia a purtat numele de „Temesi Bánság”" (în original în

l.m.). În fapt, referin$a lui Szentkláray este defectuoas pentru c el în propozi$ia anterioar vorbe te de "a pozsarováczi békekötés ... 1718.
julius 12" (Pacea de la Po9arevac / Passarowitz) iar între cele dou evenimente (Pacea de la Po9arevac / Passarowitz i retrocedarea
Banatului c tre regatul ungar în 1.02.1778) sunt mai pu$in de 60 de ani. De aceea, b nuiesc c Szentkláray vrea s se refere la cucerirea
cet $ii Timi oara (13.10.1716). De asemenea, gre it este i data (1779) avansat de Szentkláray pentru retrocedarea Banatului care, de
fapt, a avut loc formal la 1.02.1778.
14 "Banatul Timi ului sau Banatul Timi oarei" (în original în l.m.).

1
din a doua jum tate a secolului XIX vorbesc aproape exclusiv de Banatul Timi ului15 iar acest
fenomen reverbereaz chiar i pân în zilele noastre16.
În 1977, Petru RADU i Dimitrie ONCIULESCU sus$in17 c ... austriecii (sic!)18 ... vor administra un timp,
(regiunea -n.m.) separat de Ungaria, ca un domeniu al coroanei19, numit „Banatul Timi an”... pentru ca
în fraza urm toare s scrie despre Landes-Administration des Temesvarer Banats20.
Istoricul Ioan HAlEGAN afirm (1997, 2003)21 c ... numele de „Banatus Temesvariensis” (Banatul
Timi oarei), (a fost -n.m.) modificat ulterior în „Banatus Temesiensis” (Banatul Timi an) ... iar Prin
contrac?ie, s-a ajuns mai apoi la forma simpl3 Banat.
F r temei22, Costin FENEpAN sus$ine (1984, 1996, 1997)23, nici mai mult nici mai pu$in, c avem de-a
face chiar cu @ara Banatului24 iar acest concept / nume este preluat necritic nu doar25 de Ioan i
Rodica MUNTEANU în monografia lor despre Timi oara26 sau de Cronologia jude?ului Timi 27 dar,
implicit, chiar i de academica Istoria Românilor28! S ne mai mir m deci c denumirea de @ara
Banatului a ajuns deja (nemeritat!) i în manualele colare29?

15 Aceasta probabil i datorit înfluen$ei exercitate de realitatea politico-administrativ numit Serbischen Wojwodschaft und des Temeser
Banats care a existat între 4.03.1849-27.12.1860 i pe care to$i au cunoscut-o nemijlocit:
-Leonhard [Lénárt] BÖHM, Geschichte des Temeser Banats, 2 vol., Leipzig, 1861.
-Johann Heinrich [János Henrik] SCHWICKER, Geschichte des Temeser Banats, Grosz-Becskerek, 1861 i edi$ia a II-a, Pest, 1872.
-PESTY Frigyes, A Temesi Bánság elnevezésének jogosulatlansága (PF). Etc.
16 -SZENTKLÁRAY JenK, Mercy Claudius Florimund kormányzata a temesi bánságban (SJ2, p. 9: Temesi Bánság-... (Temeswarer Banat)).

-Josef KALLBRUNNER, Zur Geschichte der Wirtschaft im Temescher Banat bis zum Ausgang des Siebenjährigen Krieges, Südostdeutsche
Forschungen, nr. I, Herausgeber im Auftrage des Instituts zur Erforschung des deutschen Volkstums im Süden und Südosten in
München von Dr. Fritz Valjavec, Verlag Max Schick, München, 1936, VI + 311 Seite; p. 46-60.
-Dr. Nicolae ILIEpIU, Timi oara. Monografie istoric3, Volumul I, (Institutul de Arte Grafice) G. Matheiu, Timi oara, 1943, 446 pg.; p. 422-
423, 438: Temesvarer Banats (l.g.) este tradus drept Banatul i Banatul Timi an. Edi$ia a II-a, rev zut i ad ugit , Editura Planetarium,
Timi oara, 2003, ISBN 973-97327-2-0; p. 385, 398.
-PETROVICS István, Módszertani problémák a középkori Temesvár történetének kutatása kapcsán, publicat în VONYÓ József (szerkesztette),
Várostörténet, helytörténet. Elmélet és módszertan, Tanulmányok Pécs TörténetébKl 14, Pécs, Története Alapítvány, Pécs, 2003, 194 oldal,
Korall: társadalomtörténeti folyóirat, ISSN 1586-2410; p. 143: Ezt a területet [i.e. A Temesi régió (a Duna-Tisza-Maros-köz)] az oszmán törökök
1716-1718 között lezajlott kiLzését követMen Temesi Bánság (banatus Temesiensis, Temescher Banat) néven határMrvidékké szervezte a bécsi
udvar.
17 RO, 20.
18 putem oare vorbi de austrieci înainte de 1804, atunci când Franz I a devenit Kaiser von Österreich (Împ rat al Austriei)? Sau de români

înainte de 11.12.1861?
Franz II / I de Habsburg [* 12.02.1768, Firenze, IT; † 2.03.1835, Wien]; între 1.03.1792-6.08.1806, sub numele de Franz II, este ultimul
împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German 6*. Din 11.08./7.12.1804 el devine împ rat al Austriei sub numele Franz I.
19 în fapt, pân în 1778, Banatul este un teritoriu neoacquistic cu statut de provincie din cadrul Erblanderului* Casei de Habsburg.

* Erblande = proprietate de ba tin a unei case mo tenitoare. (DGR, 297, c)

20 Administra$ia provincial a Banatului Timi oarei (tr.m.).
21 IH2, 188; IH, 20.
22 pentru c el doar traduce neadecvat Landesadministration (FGW, 179) drept Administra?ia @3rii Banatului (FG, 144), Banater Landes-

Einrichtungs-Commision drept Comisia de organizare a @3rii Banatului i Banater Landes-Administration drept Administra?ia @3rii Banatului.
23 FG, 9, 144; CF4, 16; CF, 47, 49.
24 chiar dac "sun " foarte bine, nu cred c putem folosi – precum o face cu non alan$ Costin FENEpAN (CF) –, cu inima împ cat i
mintea limpede, nici sintagma de Banat imperial* pentru c în$elesul ei implic o apartenen$ la Sfântul Imperiu Roman de Na$iune
German iar aceasta nu a existat niciodat . Karl VI, Maria Theresia i Joseph II au de$inut Banatul în calitatea lor de capi ai familiei i
Casei de Habsburg / de Austria i nu în cea de împ ra$i / Romanorum Imperator ai Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German
(Maria Theresia nici nu putea fi aleas i încoronat Romanorum Imperator datorit legii salice). Drept dovad , Banatul s-a aflat tot în
posesia Casei de Habsburg(-Lothringen) i atunci când nici un reprezentant al acesteia nu a fost Romanorum Imperator (dup cum s-a
întâmplat între 24.01.1742-20.01.1745).
Nici sintagma de Banat cezaro-cr%iesc (cezaro-regesc la Costin Fene an; FG, 144, ) – traducerea sintagmei Kaiserlich-Königlich (l.g.; abr. K. K.),
folosit deja constant în sec. XVIII – nu este mai adev rat pentru c i ea implic o apartenen$ la Sfântul Imperiu Roman de Na$iune
German sau la Regatul Ungar.
* imperial, ~% [anul (1774) ... / Plural: ~i, ~e / Etimologie: fran$uzescul impérial. latinescul imperialis] 1-2 a Care apar$ine (împ ratului
sau) imperiului. 3-4 a Care se refer (la împ rat sau) la imperiu. 5 a (Figurat) M re$ ... (MDA, III, 28, b).
25 ci i de:

-Ibolya pIPOp, Aspecte social-politice din districtul Lugoj în secolul al XVIII-lea, în revista Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie, nr. IX
/ 2001, Editura Mirton, Timi oara, 2002, 844 pg., ISBN 973-585-809-6, ISSN 1221-678X; p. 402-403.
-Ovidiu Marinel KOCH-TUFIp, Dispozi?iile Camerei Aulice adresate la 7 decembrie 1717 Comisiei B3n3?ene de organizare a mineritului, în revis-
ta Analele Banatului, S.N., Arheologie - Istorie, nr. XII-XIII / 2004-2005, Editura Grafite, Timi oara, 2005, 724 pg., ISSN 1221-678X; p. 345.
-Etc.
26 IRM, 68.
27 CJT, 120.
28 unde se accept traducerea Landes-Administration drept Administra?ia ?3rii (Istoria Românilor, VI, 377).
29 Istoria Timi oarei. Manual op?ional pentru elevii gimnaziilor timi orene, Prof. dr. Ioan HAlEGAN, Cercet tor tiin$ific I Academia Român

-Timi oara, Prof. dr. Cornel PETROMAN, Inspector colar general adjunct, Inspectoratul colar Timi , Edi$ia I-a, Volumul I, Editura
Banatul, Seria Didactica, nr. 1, Timi oara, 2008, 150 pg., ISBN 978-973-88512-0-8 (Vol. 1. ISBN 978-973.(sic!)88512-1-4); 64, 90.

2
 pi cum toate acestea sunt doar câteva din prea multele exemple posibile a fi citate pentru a
ar ta i sublinia confuzia existent în jurul acestei probleme, consider m c sunt destule motive
pentru o investigare serioas 30 a problematicii denumirii Banatului (1716-'78).

CRONOLOGIE
15.04.1716: (Constantinopol) otomanii declar r zboi i Imperiului habsburgic.
5.08.1716: b t lia de la Petrovaradin / Peterwardein31.
12.10.1716: garnizoana otoman a cet $ii Timi oara capituleaz în fa$a trupelor imperiale32 conduse de Eugen, Prinz von
SAVOYEN-CARIGNAN33.
21.07.1718: se semneaz tratatul de la Po9arevac / Passarowitz6.
Pân în 1778, Banatul este un teritoriu neoacquistic cu statut de provincie a Erblanderului34 Casei de Habsburg.
Conduc torul acesteia exercita atât drepturile rezultate din summus principatus cât i pe cele oferite de dominium
terrestre.
Data: 26.01.1718 nr. 1
Nume: Temeswarer Banats
Surs : Plângerea cnezilor s te ti adresat Cameral Einrichtungs Commisssion (SJ, 11; CF4, 50)
Obs.: Nomine der sammentlichen unterhanen des Temeswarer Banats abgeschickter Richter.
Data: 21.05.1718 2
Nume: Temesvarer Bannat35, Bannat, Temeswarer Banat, Temeswarer Banatus, Banat Temeswar
Surs : Acta die Einrichtung der Temesvarer Banat besreffs (Copia) (HHSA, 117: 688, 691, 694, 699, 712)
Obs.: documentul este semnat de Eugenio von Savoy33.
Data: 11.05.1718 3
Nume: Banat
Surs : Graf Virmond36 : Raport trimis de la Passarovitz6 la 11. Julÿ 1718 (HKA, 29: 772, 773)
Obs.: în acest document (Copia din 1718) denumirea de Banat apare de dou ori.
Data: 21.07.1718 4
Nume: ... et munimento Temeswarini ... (l.l.) / ... und der Festung Temeswar ... (l.g.) / ... i fort rea$a (cetatea) Timi oara ...
Surs : Tratatul de la Po9arevac / Passarowitz6, Articulus I / Erster Artickel : Friedens Articulen Welche Zwischen ihrs Röm:
Kayserl: und Catholischen Majestät Carolo dem VI.37 an einem: Dann der Ottomannischen Pforte und Andern Theil ... zu
Passarowitz ... geschlossen und unterschrieben worden, Prag [1718] zu haben in der Königlichen Hoff-
Buchdruckerey, 16 pg.

30 drept metod7 de cercetare am recurs la întocmirea, pe baze cronologice, a unui documentar în care am ar tat numele exact al regiunii,
anul în care acest nume a fost folosit precum i sursa acestei informa$ii. Drept surse de informa8ii am apelat, în principal, la surse
documentare primare*: h r$i din sec. XVIII, documente originale ale administra$iei locale i centrale precum i la opere literare princeps
sau chiar aflate înc în manuscris apar$inând perioadei. În toate cazurile s-a citat forma ini$ial a informa$iei i nu forma prelucrat , cea
care este eventual oferit în diferite lucr ri de istorie. Selec$ia h r$ilor i documentelor de epoc a respectat criteriul nominaliz rii
numelui regiunii b n $ene.
* numite în teoria i folozofia tiin$ei Primärquellen (l.g.).
Concluziile acestui studiu sunt prezentate la p. 39-43.
31 Peterwardein (l.g.), Pétervárad (l.m.), Varadinum Petri (l.l.), `R{QZ[XQX|V} / Petrovaradin (l.s.); azi, parte a ora ului Novi Sad, RS.
32 pentru perioada de pân la Pacea de la Passarowitz (21.07.1718) am folosit constant termenul de imperial, în locul celui mult mai

uzitat în cultura român de cezaro-cr3iesc (cezaro-regesc la Costin FENEpAN; FG, 144) pentru a sublinia faptul c în aceast armat au luptat
trupe din întregul Sfânt Imperiu Roman de Na$iune German 6* i nu doar din teritoriile dinastice* ale Casei de Habsburg. Mai mult,
pentru c anumi$i autori contemporani restric$ioneaz utilizarea K. und K.24* doar la "Duala Monarhie" Austro-Ungar , am dorit s
elimin orice posibil confuzie cu perioada 1867-1918.
* alÿsi Regni, et Provincÿs jure hæreditario in Nostram Personam devolutis successisse / Provincÿs hæreditarÿs Successionem.
33 Franz Eugen, Prinz von SAVOYEN-CARIGNAN / Eugeniu de Savoia (l.r.) [* 18.10.1663, Paris, ca François-Eugène, Prince de Savoie-

Carignan; † 21.04.1736, Wien]; din 1683 în serviciul Casei de Habsburg, cel mai str lucit conduc tor militar imperial al epocii: 14.11.1685
- Generalfeldwachtmeister, 4.11.1687 - Feldmarschall-Leutnant, 31.05.1690 - General der Kavallerie, 25.03.1693 - Feldmarschall, 2.05.1708
- Generalleutnant; 21.02.1707 - Reichs-Generalfeldmarschall (ASB, 88); înving torul de la Zenta (Senta, RS; 11.09.1697), cuceritorul
Timi oarei (12/13.10.1716).
34 Banatul nu a fost o "?ar3 (sic! -n.m.) de coroan3" (CF, 21) / Kronland* pentru simplul motiv c acest concept a fost introdus doar prin

Constitu$ia imperial din 4.03.1849 de la Olmütz /azi, Olomouc, CZ.

* Kronland = $ar , provincie ereditar a coroanei (DGR, 580, c).
35 pentru c nu exist nici un argument pentru dublarea consoanei "n", formele bannus / Bannatus nu sunt corecte din punct de vedere

al gramaticii limbii latine clasice. Cu toate acestea, forma bannus este des întâlnit în documentele medievale occidentale.
36 Damian Hugo Franz Adrian Anton von VIERMUND / Virmond zu Neersen; Reichsgraf von Wirmont din 8.09.1706 [* 24.08.1666,

Herten; † 21.04.1722, Sibiu]; militar: 1696 - Oberst, 17.04.1704 - Generalfeldwachtmeister, 15.08.1706 - Feldmarschall-Leutnant, 3.05.1716 -
Feldzeugmeister (ASB, 106); diplomat: ambasador plenipoten$iar la curtea regelui Suediei, Prusiei i Poloniei (1715-'16), unul dintre cei
trei negociatori imperiali ai p cii de la Po9arevac / Passarowitz, 1719-'20 ambasador la Constantinopol; din 12.03.1721 guvernator al
Transilvaniei i Olteniei (Valahia Austriac ).
37 Karl VI de Habsburg [* 1.10.1685, Wien, Karl Josef Franz; † 20.10.1740, Wien]; 12.10.1711 - ales i pe 22.10.1711 - încoronat la Frankfurt

am Main drept împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German , din 1711 - rege al Ungariei sub numele de III. Károly.

3
 Obs.: Varianta în l.l. a tratatului este publicat în CUD, VIII, 1re partie, p. 520-524.
Am consultat varianta în l.g. publicat la Wien, probabil în 1718, de Johann Baptist Schönwetter, cel care realiza
oficiosul ziar Wiennerisches Diarium (HKA, 29: 714-704).
Data: (imediat dup 21.07.)1718 5
Nume: Bannatus Temeswarensis (sic! Temeswariensis38 -n.m.)
Surs : Franciscus SPAIA Desinacuit (?) ** : Tabula geographica nova et exacta distincte exhibens regnum Sclavoniæ cum Syrmii
ducatu, quod a fluviis Savi, Illovae, Dravi et Danubii alluitur, eius provinciæ conterminæ sunt regnum Hungariae, Croatiae,
Bosniae, Serviae et Bannatus Temeswarensis ... (GLA, Hausfideikomiß, Be, nr. 4; AS, 227, Inventar nr. 1228; KBG, 348-
350, 202, 607-609)
Obs.: hart din colec$ia Baden-Durlach (Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE1), 655 X 1205 mm, scara 1:225000.
KISARI Balla György traduce gre it39 Bannatus Temeswarensis (Banatul Timi oarei) drept Temesi Bánság (Banatul
Timi ului).
Data: 3.09.1718 6
Nume: Bannat von Temesvar, Temesvarer Bannat, des Bannats
Surs : Welches Anno 1718 den 3-ten Septembris, von Ihro Kayerlichen Maiestät allergnädigst resolviret worden, und zu Folge
welche die Regierung des Landes geführet werden solle (JW, 154-157).
Data: 3(?).10(?).1718 7
Nume: Temeser Bannat (l.g.)
Surs : Cameral Extract (HKA, 125 (rote 2): 539)
Obs.: actul este emis la Temeswar. El este primul document de sec. XVIII al autorit $ilor cezaro-cr ie ti (militare ori ale
administra$iei locale sau centrale), g sit pân acum, în care apare forma Banatul Timi ului (i.e. Banatus
Temesiensis în l.l., Temeser Banat în l.g.). Din p cate, calitatea microfilmului i a scrisului nu a permis o datare
sigur .
Data: 1718 8
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Extractus einiger aus dem Temesvarer Banat eingelaufenen Nachrichten (Hofkammerarchiv din Wien, Banater Akten,
fascilulul 1 rote, folio 240 - dosar 1717; SJ, 143, nota 1)
Obs.: Informarea lui Johann Alexander, Freiherr von KALLANEK40, la acea dat comisar al Cur$ii pentru Banat
(Banater Kameral-Einrichtungs-Kommissär), trimis autorit $ilor cezaro-cr ie ti centrale.
Data: 1718 9
Nume: Temesvarer Banaths, Temesvarer Banats
Surse: Dispozi?ii date de Comisia imperial3 pentru organizarea ora ului Timi oara din punct de vedere administrative, economic,
politic, religios, juridic. Etc. (INV, 6; PMT, 1718, nr. crt. 1: 1, 1v, 3v, 4)
Obs.: primul document este datat 7.02.1718 iar ultimul 14.12.1718.
Data: post 1718 10
Nume: Bannat
Surs : (NN) SUPPICH : Carte von dem Koenigreich Servien (TK 399)
Obs.: hart manuscris, 316 X 560 mm, scara 1:540000 [Maasz Stab von zehen Sunden (sic! Stunden -n.m.) (TK: 10 Sunden
(Stunden) = 71 mm)].
Data: 16.05.1719 11
Nume: Bannat, Temeswarer Bannat, Bannatica (?), Bannats, Temeswarer Banat
Surse: HKA, 125 (rote 2): 596-642
Obs.: Bannat (597, 617), Temeswarer Bannat (630), Bannatica (?) (639), Bannats (639), Temeswarer Banat (596, 640)

38 forma corect este Temeswariensis pentru c Temeswar se termin într-o consoan ("r") iar, în acest caz, termina$ia specific a
derivatului adjectival în l.l. este "-iensis".
39 vezi i KB, 348-350, 202, 607-609; 102-103, 214, 361-362.

Facut datorit unei traduceri defectuoase, exchivalarea dintre Banatul Timi oarei i Banatul Timi ului este o gre eal des întâlnit de-a
lungul timpului chiar i la istoricii b n $eni; de exemplu, Patriciu DR€G€LINA (1900; PD, III, 7), SZENTKLÁRAY JenK (1909; SJ2, 9
(211): "Temesi Bánság (Temeswarer Banat)"), BOROVSZKY Samu & all (1912; TV, 348): "Temesi Bánság (Temeswarer Banat)", Aurel
lINT€ (1972; CHB, 9): "... Temeswarer Banats (... Banatul timi an)"), Ioan Dimitrie SUCIU i Radu CONSTANTINESCU (1980; IDS, I, 161-
163; IDS, I, 185, IDS, I, 321), PETROVICS István (2003 ; PI, 143): "Ezt a területet [i.e. a Temesi régió -n.m.] (a Duna-Tisza-Maros-köz) az
oszmán törökök 1716-1718 között lezajlott kiLzését követMen Temesi Bánság (banatus Temesiensis, Temescher Banat) néven határMrvidékké
szervezte a bécsi udvar" sau Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER: "Bannath von Temeswar" (lateinisch: Banatus Temesiensis) (2005; LCD).
Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER chiar avanseaz o ipotez7 nesustenabil7 – prin acceptarea numelui neatestat istoric Temesium (l.l.) ca
nume real al ora ului Timi oara / Temesvár – pentru a justifica implicit identitatea Bannath von Temeswar (l.g.) = Banatus Temesiensis (l.l.)
(2007; GH); vezi i studiul nostru Temesium, un alt nume al oraGului TimiGoara ? NU! [ http://www.banat.ro/Temesium.htm ].
Azi, la OSZKTK se folose te exclusiv forma Temesi Bánság chiar i atunci când harta indic Temeswarer Bannat (de exemplu, OSZKTK,
TA 40 A-15).
40 Johann Alexander, Freiherr von KALLANEK [* ?; † ?]; consilier aulic, în 1718 conduc tor al Comisiei de reorganizare a întreprinderilor

miniere cu sediul în Timi oara (CF, 46); (APP, 856).

4
 Data: 1719 12
Nume: Temeswarer Banat
Surs : Prima diplom a împ ratului Karl VI37 referitoare la regiunea Banatului (original, cu pecete dubl ) (HKA, 125
(rote 2): 841)
Obs.: Datarea diplomei se face doar prin intermediul specifica$iei c ea a fost emis în al optelea an al domniei
împ ratului Karl VI. Acesta l-a mo tenit pe fratele s u Joseph I pe 17.04.1711, a fost ales împ rat al Sfântului
Imperiu Roman de Na$iune German la 12.10.1711 (EZ, I, 322) i este încoronat la Frankfurt am Main pe
22.12.1711.
Data: 13.08.1720 13
Nume: Temesvarer Pannats41
Surs : HKA, 125 (rote 2) : 1039, 1040
Obs.: documentul aminte te i de Temesvarer Cameral Administration.
Data: 16.08.1720 14
Nume: Temesvarer Pannats
Surs : HKA, 125 (rote 2) : 1041, 1042
Obs.: documentul aminte te i de Temesvarer Pannaths Cameral Administration.
Data: 7.09.1720 15
Nume: Temeswarer Bannats
Surs : Conscription daß Temeswarer Bannats (HKA, 125 (rote 2): 1124)
Data: 7.09.1720 16
Nume: Temeswarer Panat
Surs : HKA, 125 (rote 2): 1137
Data: ~1720 17
Nume: Bannat Temeswar (în titlu), Temeswarer \ Bannat (pe hart )
Surs : Ioh.(ann) Bapt.(ist) HOMANN42 : Neu geographisch vorgestelltes Ungarisches Kriegs Theatrum in Servien und dem
Bannat Temeswar. \ Worinen die glueckliche Progressen kayserl. siegreichesten Waffen, unter Commande des durchl.
Prince Eugenii von Savojen mit allen bisher in zweyen Feldzuegen 1716 und 1717. gehaltenen Schlachen und eroberten
Plaetzen, in Kupfer gewiesen werden vom Ioh. Bapt. Homann, der Roem. Kays. Maj.t. Geographo in Nuernberg.
Obs.: hart , 497 X 586 (370 X 558) mm, harta prezint i schi$e ale asediilor cet $ilor Temesvar, Belgrad, Semendria,
Pancsova, Orsava, Vipalanka etc.
Copper engraving, hand colored in outline when published.
Data: 1720 18
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Cererea crâ marului de "La Cerbul de Aur" (Zum goldenen Hirschen) Joan Preckher de a i se aproba schimbul casei sale cu
scopul de a fi pus în posibilitatea de a pl3ti o datorie. Pe verso aprobarea Administra?iei (INV, 9; PMT, 1720, nr. crt. 1: 2v).
Data: ~1720 - '30 (?) 19
Nume: bannatischen seite (l.g.) / p r$ile b n $ene (tr.m.)
Surs : (nesemnat ) : Grund-Riss der ...ten projectirten Fo(r)tification auf der an der bannatischen Seite, und zwar dem grossen
Sporn gegenüber lie(genden) mit Casamattirte Haubt-Wercker, Redouten, Bomben freye Thurns, Caponiers und Gallerien
versehene Bruck-Ambt Berg (TK 1180)
Obs.: hart manuscris, 406 X 604 mm, scara 1:860 [Maastab zum Grund Riss 50 Klafter43 (TK: 50 Kl.(after) = 112 mm)].
Data: 14.05.1721 20
Nume: Bannat Temeswar, Temeswarer Bannat
Surs : Instruction Temeswarer Banat; document semnat Le Comte de Mercÿ44 (l.g.) (HKA, 8: 444)
Obs.: Mercy ... Commandirender General in dem Bannat Temeswar.
Data: 25.05.1721 21
Nume: Temeswarer Bannath
Surs : HKA, 8: 322

41 P ‚ B în anumite dialecte ale l.g.

42 Johann Baptist HOMANN [* 20.03.1663, Oberkamlach (Kammbach bei Mindelheim); † 1.07.1724, Nürnberg]; îni$ial c lug r
dominican, în 1702 a înfiin$at cea mai important firm german de cartografie a secolului XVIII, în 1707 public primul s u atlas
intitulat Neuen Atlas iiber die gantze Welt i apoi devine Membrum al Regiae borussiae Societatis Scientiarum, în 1715 este numit Sacrae
Caesareae Maiestatis Geographus de c tre împ ratul Karl VI de Habsburg36.
43 Klafter (prescurtat pe KT drept Kl.) = stânjen (l.g.).
44 Claude Florimond (Claudius Florimund -l.l.), Graf MERCY [* ~1666, Martin-Fontaine, lâng Longwy / Loraine, FR;

† 29.06.1734, Crocetta, lâng Parma, IT; ucis în lupt , a fost înmormântat (2.07.) în catedrala din Reggio Emilia, IT]; din 1682 în serviciul
Casei de Habsburg; 10.05.1704 - Generalfeldwachtmeister, 20.1.01706 - Feldmarschall-Leutnant, 8.05.1716 - General der Kavallerie,
12.10.1723 - Feldmarschall (ASB, 63); primul conduc tor militar i civil al Banatului între 1716-'33 (APP 1247-1248).

5
 Data: 20.08.1721 22
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : HKA, 8: 379
Obs.: Commandirender Generaler in Temesvarer Bannat ... von Mercy (l.g.).
Data: 1721 23
Nume: Temesvarer Bannath
Surs : Unterthänigste bitt Puncten Nahmens deren aus dem Römsch. Reich in das Temesvarer Bannath Verlangenten teutschen
Familien (Hofkammerarchiv din Wien, Banater Akten, fasciculul 3 rote, folio 9-10 - dosar 1721)
Obs.: Memoriu adresat Administra$iei b n $ene de Johann Albrecht CRAUSSEN45 în numele celor care doreau s se
colonizeze în Banat con$inând cererile acestora.
Data: 1721 24
Nume: Banatu
Surs : Documentul care con$ine cele 17 puncte propuse de romano-catolici ortodoc ilor la Timi oara (IDS, I, 156).
Data: 1722, 1738 25
Nume: Banatvs46
Surs : (Friedrich SCHWANTZ47) : Tabula Valachiæ-cis Alutanæ per Frider(icus) Schwantzium Regiminis Heistertani
Capitaneum A.(nno) 1722
Obs.: hart manuscris a Olteniei (Valachiæ-cis Alutanæ / Valahia din apus de Olt) la scara 1:219000, alc tuit din 4 foi a
580 X 640 mm, originalul se afl la Staatbibliotek din Berlin. Harta a fost înso$it de un raport descriptiv structurat
în 22 de capitole în care este prezentat Oltenia.
În 1723, inginerul militar cezaro-cr iesc (NN) BERNDT a copiat i completat aceast hart cu stemele jude$elor
care lipsesc de pe harta original .
În 1738, harta lui Schwantz a fost republicat la Wien, la o scar de patru ori mai mic , de Joannes Weingartner
Ingenieror & Geographus fecit Veina Ano 1738. pi pe aceast hart apare tot Banatvs.
În 1900, Hauptmann [Paul] JACUBENZ republic harta lui Schwantz, dup copia lui Berndt din 1723, la
dimensiunea de 650 X 580 mm: Die Cis-Alutanische Walachei unter kaiserlicher Verwaltung (1717-1739), Wien, 1900,
80 p. + 2 h r$i [650 X 580 mm], extract din "Mittheilungen des K.K. Kreigsarchivs", Neue Folge XII, p. 173-250.
În 193748, Ion CONEA public harta Tabula Valachiæ cis-Alutanæ per Frider Schwantzium Regiminis Heistertani
Capitaneum A. 1723. Aceasta este desenat de I. Petrescu-Burloiu49 i este "o reducere la jum3tate" a reproducerii lui
Jacubenz. Pe aceast hart , apare Banatus Temesvaii\ensis (a a!).
Data: ~1717 - '38 (?) 26
Nume: Bannatus Temesvariensis Pars.
Surs : (nesemnat ): Tabula Valachiæ Cis- et Trans-Alutanæ (TK 2052)
Obs.: hart manuscris, nedatat , 1115 X 1780 mm, scara 1:160000 [Maastab von zweÿ Meilen (TK: 2 Meilen = 95 mm)].
Data: 28.04.1723 / ante 18.04.1723 27
Nume: Banat von Temesvar, Temesvarer Banat
Surs : Raportul contelui Mercy, guvernatorul (sic!)50 Banatului, c3tre Camera Aulic3, din 28.04.1723 i cererea (Bittschrift)
meseria ilor din Timi oara c3tre Administra?ia provincial3 a Banatului (1723 ante 18 aprilie) privind aprobarea înfiin?3rii
de bresle în Banat (MN, 28-29; CDMB nr. crt. 115: 1, 2, 4v, 5v)
Obs.: copie autentificat în Timi oara de arhivarul Temes vármegye la 10.12.1896.
Originalul documentului se afl azi la Hofkammerarchiv din Wien (Banater Akten, fasciculul 3 rote, folio 1062-
1064 - dosar 1723) i poart titlul de Sambetliche Kayserl. Handwerschleuth in Temesvarer Banat.
Data: 1.07.1723 28
Nume: Districtus Temesiensis, seu sic dictus Banatus Temesiensis
Surs : Legea nr. 23 adoptat la Pozsony51 de Dieta maghiar (SJ, 165).

45 Johann Albrecht CRAUSSEN [* ?; † ?]; fost ofi$er la serviciul transporturi apoi Oberverwalter. Originar din regiunea v ii Rinului i
Mosellei, a colonizat de aici mai multe sute de familii în zona Beogradului în perioada 1719-'21 (Al, 94-95).
46 nu este nimic neobi nuit ca pe h r$i s se foloseasc litera V în loc de U înc i în sec. XVIII.
47 Friedrich SCHWANTZ von Springfels [* ?; † 1728]; inginer militar în armata imperial .
48 în studiul s u Corect3ri geografice în Diploma Ioani?ilor (1247) - Acele "piscinae de Cheley" erau sub mun?ii Gorjului, publicat în Buletinul

Societ3?ii Regale Române de Geografie, tomul LVI, 1937, p. 246-271.

49 geograful buzoian Ion PETRESCU-BURLOIU [* 1913; † 1977]?
50 Titlul de prim "guvernator militar i civil" al Banatului acordat contelui Mercy44 de mai toat istoriografia român (de exemplu, CF, 83)

i str in nu este corect. Func$iile sale militar-administrative s-au numit Commandirend(er) General (l.g.; HKA, 125*: 185, 210; HKA, 8:
379, 444, 528) / Comendantis Generalis (l.l.; HKA, 8: 489; HKA, 125*: 219-220) / general commandant (l.r.) i Präsident der (entstehenden)
Banater Landes-administration (APP, 1247). În fapt, Banatul (1716-'78) nu a fost niciodat7 condus de cineva care a purtat oficial titlul de
guvernator pentru simplul motiv c regiunea nu a fost un Gubernium! Ca multe altele, i aceast "confuzie" î i are r d cinile tot în
monografia lui Francesco GRISELINI149 din 1780: Der Feldmarschal Franz Mercy, damaliger (i.e. 1716 -n.m.) Gouverneur dieser Provinz
(FGW: I, 152; FG, 126207). Dar, tot Griselini noteaz corect c hernn Joseph von Brigido* era Landesadministrationspräsidenten din 1775 (în
fapt, între 3.05.1774-1777 -n.m.) (FGW: I, X 4; FG, 24).
* Giuseppe (Joseph), Graf BRIGIDO de Bresowitz, Freiherr von Marenfels, Herr auf Lumberg & Bresowitz [* 1733, Trieste; †
25.01.1817, Wien] (APP, 218-219).

6
 Obs.: Districtus Temesiensis, seu sic dictus Banatus Temesiensis (l.l.) = Districtul timi ean, sau a a zis Banatul Timi ului (tr.m.).
Data: 1723 - '25 29
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (NN) de HARING, (C. I.) KÄYSER, (NN) D'HEAUTENONT : Der Temesvarer Bannat. Abgetheilet in Seine District,
auf genommen und abgemessen auf hohen befehl ihrer Hochfürstlichen Durchlaucht des Printzen Eugenii von Savoyen.
Ihro Röm: Kaÿs: und Cathol: May: General Lieutenanten unter dem Gouvernement seiner Excellence des Herrn Grln feld
Marshallen Grafen Claudii von Mercy44. 1723-1725 Durch ihro aller Höchst gedachten Römisch Kaiserlichen Maÿestat.
(MB, 368) *.
Obs.: prima hart în detaliu a Banatului realizat de autorit $ile habsburgice dup cucerirea regiunii în 1716.
Autorii h r$ii originale sunt inginerii maior de HARING, locotenent C. I. KÄYSER i sublocotenent (Fahnrich)
D'HEAUTENONT din regimentul aflat sub comanda lui Wilhelm Reinhard, Graf von NEIPPERG-NEUPERG52.
Harta este desenat la scara 1:250000 i se p streaz la Kriegsarchiv din Wien [cota B. IX. a. 554]. Tot aici exist
mai multe copii ale h r$ii originale realizate în perioada 1723-'25 [la scara 1:500000 i 1:102000] i în 1746 [la scara
1:324000 i 1:36000]. Acest grup de h r$i este cunoscut i drept "harta Mercy" sau "harta Eugeniu de Savoia" (AB,
S.N, II, 143; CF, 54, nota 46).
Copia existent la OSZKTK (TK 1255) este datat 1725 i are dimensiunile 600 x 455 mm, fiind realizat la scara
1:405000 [6 Teutsche Meill(e) = 4 Ungarische Meill(e); (TK: 1 ung. Meille = 27 mm)] iar în cartu se afl scris: Der
Temesvarer Bannat. Abgetheilet in Seine Districte. Aufgenomen und abgemessen auf hohen befehl. Ihro Hoch = fürstlichen
Durchlaucht des Printzen Eugenÿ von Savoÿen. Unter dem Gouvernement seiner Excellence Des Herrn General = Feldt
Marchallen Grafen von Mercÿ. Durch ihro Röm: Kaÿ: Maÿ:.
Data: 1.04.1724 30
Nume: Banatus Temessiensis53, Banatu, Banatus
Surs : Diploma acordat la Vienna prin care împ ratul Karl VI36 reglementeaz veniturile lui Moise PETROVICI [† 1730],
mitropolit ortodox de Timi oara (IDS, I, 161-163)
Obs.: Banatus Temessiensis este tradus gre it39 drept Banatului Timi oarei (sic! în fapt, Banatul Timi ului -n.m.) de Ioan
Dimitrie SUCIU i Radu CONSTANTINESCU.
Data: 1725 31
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (NN) de HARING, (C. I.) KÄYSER, (NN) D'HEAUTENONT : Der Temesvarer Bannat Abgetheilt in seine Districte,
aufgenommen und aufgemessen Denner durch ... 1723-1725 durch laucht des Printzen Eugenii von Savoyen ... (TK 1255)
Obs.: hart , 580 X 510 mm, publicat în 1879 la Timi oara cu suportul lui E.(ndre) CSEKONICS54. Harta înso$e te i cartea
lui SZENTKLÁRAY JenK, Száz év Dél-Magyarország újabb történetébMl, Temesvár, 1879, 520 pg.
Aceast hart este o reproducere a "h r$ii Mercy" (vezi nr. 29).
Data: 1726 32
Nume: Banatus Temisvariensis
Surse: Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa generalis in qua Danubii fl.(uvii) Caetium (i.e. Kahlenberg) montem inter et
Bulgariae flumen Jantram, intercepti tractus integer in subsequentibus XVIII. Sectionibus divisim specialissime
exhibendus repraesentatur ... (DPM, 1744, tomus I, tabula 2; KB, 167-168, 244, 426-427)
De asemenea, i în h r$ile sec$iunilor nr. XII - XIII - XIV (DPM, 1744, tomus I:
-tabula 14 (BANAT), KB, 191-191, 257-258, 450-451;
-tabula 15 (US TEMISVARI), KB, 193-194, 258-259, 452-453;
-tabula 16 (ENSIS), KB, 195-196, 259-260, 454-455)
Obs.: Mappa generalis ..., 895 X 680 mm, scara ~1:880000.
-pagini duble, 610 X 400 mm, scara ~1:148000
-pagini duble, 620 X 410 mm, scara ~1:122000
-pagini duble, 610 X 405 mm, scara ~1:141000.

51 Prešpurk (l.c.), Pressburg / Preßburg (l.g.), Pozsony (l.m.), Posonium (l.l.), Pojon (l.r.), Prešporok (l.sk.); azi, Bratislava, SK.
52 Wilhelm Reinhard, Graf von NEIPPERG-NEUPERG [* 27.05.1684, Wien(?); † 26.05.1774, Wien]; militar: 4.11.1723 -
Generalfeldwachtmeister, 20.11.1733 - Feldmarschall-Leutnant, 2.05.1735 - Feldzeugmeister, 19.03.1741 - cu rang de Feldmarschall,
12.04.1741 - Feldmarschall (ASB, 68); 18.02.1738-14.09.1739 - conduc tor militar i civil al Banatului. În 1717 era doar Oberst i baron
(APP, 1341-1342).
53 nu exist nici o ra$iune în cadrul limbii latine pentru dublarea consoanei "s". Termina$ia corespunz toare pentru adjectiv nominativ

singular este "-(i)ens" iar corecta termina$ie adjectival este "-(i)ensis". Pentru c prima parte a cuvântului (Temes) se termin într-o
consoan , în l.l. se folose te "i" drept vocal de separa$ie.
54 Andreas (Endre) CSEKONICS [* 13.09.1846, Ivánka; † 21.02.1929, Budapest]; grof de Jimbolia i Ianova.
55 Johann Christoph MÜLLER [* 15.03.1673, Vorstadt Wörth bei Nürnberg; † 21.06.1721, Wien]; matematician i cartograf german,

Genie-Offizier în armata imperial . Dup studii umanistice, devine ucenicul lui Georg Christoph EIMMART [* 1638; † 1705] pentru 4 ani.
Eimmart îl recomand pe Müller lui Luigi Ferdinando MARSIGLI57 iar acesta îl angajeaz drept secretar i cartograf personal (martie
1696 - 8.01.1704). Müller va realiza în 1709 cea mai bun hart a Ungariei de pân la începutul sec. XVIII (JS, 135-137, 153, 241). Lucr rile
sale sunt importante pentru c se bazeaz pe observa$ii i m sur tori directe i nu pe alte h r$i existente deja.

7
 Data: 1726 33
Nume: Partes Regni Inferiores (Hungariæ) (l.l.)| i.e. P r$ile inferioare ale regatului (Ungariei)
Surse: 1. Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa Potamographica, in qua Fluvii ac fluvioli nominatiores fere omnes qui in
Monarchia Hungariæ ad Danubium sive immediate sive mediate confluunt, lacus item ac paludes idea generali
repræsentantur (DPM, 1744, tomus I, tabula 34; KB, 205-208, 263, 464-467; SL, I, 377)
2. Johann Christoph MÜLLER55 : Mappa Mineralographica Fodinas in Hungariâ, Partibusq(ue) adhaerentibus ferè
Omnes quæ Danubium cominus aut eminus circumstant, et è quibus in eundem substantiæ Minerales defluunt. suis
distinctas characteribus, ostendens (DPM, 1744, tomus III, tabula 8; KB, 216-219, 266-267, 475-478)
Obs.: -pagini duble, 590 X 395 mm, scara ~1:2600000
-pagini duble, 660 X 450 mm, scara ~1:1720000.
Data: 1726 34
Nume: Dacia Ripensis (acoper Banatul, Cri ana i S tmarul)
Surs : Johann Christoph MÜLLER55 : Theatrum Antiquitatum Romanarum in Hungaria: sive Mappa Geographica regionum
Danubio circumjacentium, Pannoniarum, Daciarum, Mysiar(um) etc., in quibus Antiquitates Romanae, suis singulae
figuris in hoc tomo descriptae reperiuntur (DPM, 1744, tomus II, tabula 1; KB, 209-212, 264, 468-471)
Obs.: identificarea Dacia Ripensis cu teritoriul Banatului, Cri anei i S tmarului precum i cea a Transilvaniei cu Dacia
Mediterranea sunt false56. Ele au fost preluate de Johann Christoph MÜLLER de la Luigi Ferdinando, conte
MARSIGLI57, cel care folosise deja denumirea Dacia Ripense pe cel pu$in dou h r$i ale sale; una din 1689 (JS, 67)
i una apar$inând ultimului deceniu al secolului XVII (KB, 135, 228, 394).
Data: 1726 (1744) 35
Nume: Banatus Temesvariensis, Bannat de Temeswar, Bannat
Surse: comte Louis Ferd. de MARSIGLI (i.e. Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI), Danubius Pannonico-Mysicus,
Observationibus geographicis, astronomicis, hydrographicis, historicis, physicis perlustratus ...:
-Bacsiensem (i.e. Bagka58) Comitatum Banatus Temesvariensis excipit, qui a fortalitio Temesvár ita adpellatur. (DPM,
1726, tomus I)
-Après la Comté de Bacs55 on y trouve le Bannat de Temeswar, ainsi appellé d'une Forteresse du même nom. (DPM, 1744,
Tome Premier, p. 9-10)
-Il a le Danube à droite, et s'étend à l'orient jusqu'au torrent de Cserna (i.e. râul Cerna), qui fe décharge dans ce Fleuve
prés d'Orsova (i.e. Or ova), et fert de borne entre le Bannat & la Valachie. Au Midi le Danube le separe de la Servie; le
fleuve Marosch, qui coule au Septentrion, en régle le limites du côté de la haute Hongrie, et vers la Transilvanie ses
frontieres sont convertes pars une chaîne de montagnes. (DPM, 1744, Tome Premier, p. 10)
-Cu fluxum Temis et Bistra fl.59 in Banata Temisvariensis (DPM, 1744, Tome Seconde, plan a Tab(ula) 56 dintre p.
134 -135)
Obs.: Danubius Pannonico-Mysicus ... a fost publicat aproape accidental. În timpul vizitei sale de la Amsterdam din
1722, Marsigli a fost abordat i convins de editori olandezi s scuture praful de pe manuscrisul care "st3tea
neglijat în întuneric de 22 de ani", dup cum men$ioneaz chiar autorul în Dedication-ul lucr rii. Deci, putem spune
c , în fapt, textul era gata deja în 1704!
Trebuie remarcat faptul c Luigi Ferdinando MARSIGLI folose te în lucrarea sa tiin$ific despre Dun re (DPM)
aproape toate denumirile Banatului: Bannat, Banatus Temisvariensis, Dacia Ripensis i Partes Regni Inferiores Hungariæ.
pi cum Danubius Pannonico-Mysicus ... a fost pentru mult timp unica lucrare tin$iific despre regiunea Dun rii,
ea a devenit surs de inspira$ie i referire bibliografic pentru mul$i cartografi, istorici ori simpli intelectuali care
s-au ocupat de aceast regiune c reia i Banatul îi apar$ine. De exemplu, Francesco GRISELINI130 indic clar
lucrarea contelui Marsigli despre Dun3re (FG, 30, nota 7) drept surs de informa$ie pentru aprecierile sale despre
ruinele podului de pe Dun re ridicat de Apollodor din Damasc i afirm c observa$iile sale din iunie 1775 i-au
dovedit cît de gre ite i lacunare sînt h3r?ile generalului conte Marsigli referitoare la cursul Dun rii între Beograd i
Or ova (FG, 218).

56 provincia roman Dacia Ripensis a fost localizat doar la sudul Dun rii (în dreptul Olteniei). Mai multe asupra acestui subiect în
studiul nostru Dacia Ripensis +i Banatul [ http://www.banat.ro/Dacia_Ripensis.htm ].
57 Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI / MARSILI / Marsilly / Marsilÿ / etc. [* 10.07.1658, Bologna; † 1.11.1730, Bologna]. În literatura

de specialitate sunt înc divergen$e privitoare la grafia cognomenului (LFM, 32, nota 1). Personal am optat pentru forma MARSIGLI.
Din 1683 în serviciul Casei de Habsburg, 1686 - inspector general al fortifica$iilor, _.03.1699-5.03.1701 - reprezentantul imperial (Cesareo
Commisario) în comisia mixt de trasare a grani$ei otomano-habsburgice, 24.01.1700 - Generalfeldwachtmeister (ASB, 62); 4.02.1704 -
degradat cum infamia; 1.06.1708 - colonel al unui regiment de grenadieri din armata papal iar mai apoi comandant general al for$elor
papale. Opera tiin$ific a acestui autodidact este mult prea vast pentru a putea fi chiar i creionat doar sumar într-o not . Celor
interesa$i în a afla mai multe despre Marsigli, le recomand m c lduros excelenta lucrare a lui John STOYE, Marsigli's Europe, 1680-1730:
the life and times of Luigi Ferdinando Marsigli, soldier and virtuoso, Yale University Press, 1994, 356 pg., ISBN 0300055420.
58 Bafka (l.s.), Bacica (l.r.), Bácska (l.m.), Batschka sau Batscher District, Batscherland, Batscher Komitat (l.g.), este partea câmpiei Panonice

situat între fluviul Dun rea i râul Tisza.

În Articulus tertius al tratatului de pace de la Karlowitz (26.01.1699): CUm Regio inter Fluvios Tibiscum, & Danubium, vulgò dicta Batska ... .
59 fl. sau f. sunt abrevieri folosite mai ales pe h r$ile de epoc pentru fluvius (l.l.), flumen (l.l.) sau chiar fluxus (l.l.; ) = fluviu, râu, ap3 / ap3

(curg3toare), râu, fluviu / scurgere, curent, curs.

În limba german , Fluß înseamn râu ( i am întâlnit chiar foarma Donau fluss în documentele de epoc !) iar în limba maghiar folyó =
râu, fluviu / curent.

8
 Data: 1726 (?) 36
Nume: Bachalki60 de Temeswar
Surs : Guillaume De l'Isle61 : Carte de la Hongrie et des Pays qui en dependoient autrefois ... Rectifiez par les Observations du
C.te Marsigli et quelques autres ... (SL, I, 145)
Obs.: harta a fost publicat la Paris de Ph.(ilippe) BUACHE62, fiind o variant a celei publicate de De l'Isle în 1703 (unde
nu apare misteriosul cuvânt Bachalki). SZÁNTAI Lajos dateaz harta 1724 (?).
Data: 16.08.1727 37
Nume: Temésvarer Bañath (i.e. Bannath63)
Surs : Diploma prin care împ3ratul Carol VI36 confirm3 vânzarea posesiunii Sionda din comitatul Zarand de c3tre contele Paul de
CONSBRUCH, consilier aulic i comite de Arad, lui Osztoja TiKiLY, comandantul mili?iei sârbe ti de pe Mure
(original, l.l., pergament, sigiliu) (MN, 30; CDMB, nr. crt. 121).
Data: ante 1729 (1728 ?) 38
Nume: Temeswarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Charte von dem Temeswarer Bannat, samt denen ihm incorporirten 5 Districten, so zum Königreich
Servien gehören (Kriegsarchiv, Wien: HKR, cota B. IX. a. 555; JF, 13, 14-25)
Obs.: hart manuscris, 880 X 1050 mm, scara 1:255000, nu este datat , Josef FRANK argumenteaz pentru anul 1728
(JF, 21).
Data: 1729(?) 39
Nume: Banatu Tömösvariensis64
Surs : HKA, 8: 537
Obs.: documentul nu este nedatat.
Data: 1733 - '37 40
Nume: Temesvarer Bannath
Surs : G.(ottfried) Baron von ENGELHARTT65 : Lauff der Donau durch das Temesvarer Bannath ... (Kriegsarchiv, Wien: cota K.
VII. k. 5)
Obs.: hart manuscris, scara 1:86400, în 3 Sectio (sec$iuni).
Data: 12.12.1734 41
Nume: Banatus Temessiensis (l.l.; sic! Temesiensis66 -n.m.), Bannath, Bannath Temesvaer (a a!) (l.g.), Bannats,
Bannatus, Bannaths, Temesvaer Bannath, Temesvaer Bannat, Temesvaer Bannats
Surs : Chorographia Banatus Temessiensis sub auspiciis novi gubernatoris edita (Hofkammerarchiv din Wien, Sammlung der
Handschriften, Hs. 424, folio 1-89 i anexele la Hs. 425, folio 1-78; HKA, 8: 571-819; JW, 55-127; CF, 7)
Obs.: raportul67 Descriere detaliat3 a Banatului Timi orean (Temesvaer Bannath), realizat3 la ordinul excelen?ei sale, domnul
Conte de Hamilton68, general comandant i pre edinte al Administra?iei (b n $ene -n.m.)69, referitoare la divizarea i
organizarea ?inutului (des Lands), precum i la calitatea supu ilor acestuia, al3turi de structura i administrarea intern3 a
acestuia a fost redactat la Timi oara pentru noul conduc tor militar i civil al Banatului, Johann Andreas Graf
von HAMILTON68 (.09.1734-9.01.1738). Autorii s i sunt Freyherr von Engelshofen70, Generalwachtmeister, Joh. Flor.
Baumberg71, k.k. Hofkammerarchivar i Joh. Benedict von Neffzer72.

60 un cuvânt c ruia nu am reu it s -i aflu în$elesul. S fie oare vorba de o shimonosire a cuvântului pa alâc (pachalik în l.f.)?
61 Guillaume De l'Isle sau Dél'Isle / DELISLE zis i Delisle L'aîné [* 28.02.1675, Paris; † 25.01.1726, Paris]; cel mai renumit cartograf
francez al începutului de sec. XVIII, este considerat primul cartograf care i-a realizat lucr rile cu adev rat pe baze tiin$ifice; géographe
de l'Académie Royale des Sciences, din august 1718 este numit premier géographe du roi (l.f.), pozi$ie creat în premier special pentru el pe
când era profesorul de geografie al regelui francez Louis XV*. Cel mai important proiect al s u, Atlas de Géographie, a fost publicat pân
în 1774 la Paris i Amsterdam (prin Covens & Mortier78).
* Louis XV, le Bien-Aimé [* 15.02.1710, Versailles; † 10.05.1774, Versailles]; 1.09.1715 - Roi de France et de Navarre, Coprince d'Andorre.
62 Philippe BUACHE [* 7.02.1700, Paris; † 27.01.1773, Paris]; ginerele i continuatorul lui Guillaume De l'Isle53. Din 1729 devine premier

géographe du Roi iar în 1730 devine membru titular pentru geografie la Académie Royale des Sciences, pozi$ie creat special pentru el de
regele Louis XV.
63 în tradi$ia caligrafiei perioadei, linia orizontal de deasupra unei litere (ñ) dubleaz acea liter ; Bañath devine Bannath.
64 în anumite dialecte ale l.m. vechi se folosea i "ö" în loc de "e" (vezi, drept exemplu, numele propriu Örzse(bet) - Erzsébet).
65 Christoph Gottfried von ENGELHARDT - SCHNELLENSTEIN [* Juli 1685; † 1768, Košice, SK]; militar, între 1734-'37, ca

Oberstleutnant i Oberst, comandantul cet $ii Or ova, din 22.03.1741 - Generalfeldwachtmeister, 1.07.1752 - Feldmarschall-Leutnant. (ASB, 28)
66 Temesiensis (Timi ului) – Temes (l.m.), TimiG (l.r.) – este în limba latin derivatul adjectival al numelui propriu Temesium (= Temes

+ -ium; unde "-ium" este termina$ia specific limbii latine pentru numele care se termin cu o consoan ; în cazul nostru, Temes / "s"). În
limba latin nu exist niciun motiv pentru dublarea consoanei "s" atunci când se ob$ine derivatul adjectival38.
67 cunoscut în istoriografia româneasc drept Raportul Hamilton (CF, 7).
68 Johann Andreas, Graf von HAMILTON [* 1679, Wien; † 9.01.1738, Wien]; militar: 1703 - Hauptmann, 1706 - Oberst, Generaladjutant,

1710 - commandant al ora ului Toledo, 1711 - Generalfeldwachtmeister, 2.05.1717 - Feldmarschall-Leutnant, 7.11.1723 - General der
Kavallerie, între septembrie 1734 i 9.01.1738 - conduc tor militar i civil al Banatului, 1735 - Hofkriegsratsvizepräsident / vice-
pre edinte al Consiliului Aulic de R zboi (APP, 635).
69 în original, titulatura este Commandirenden Generalen und Administrations Praesidis Herrn Grafen von Hamilton Excellenz, von dem

Temesvaer Bannath (HKA, 8: 571).

70 Franz Leopold Anton PONZ, Freiherr von ENGELSHOFEN [* 26.12.1692, Wien, Sankt Stephan; † 2.02.1761, Wien]; militar, 1720 -

Hauptmann, 1727 - Oberstleutnant, 30.01.1730 - Oberst, 1731 - înnobilat cu titlul de baron, 8.04.1734 - Generalfeldwachtmeister,
19.03.1741 - Feldmarschall-Leutnant, 8.11.1748 - cu rang i din 12.06.1754 - Feldzeugmeister; din 1717 în Banat, 1727 - comandantul

9
 Josef WOLF folose te peste tot formele Bannat, (des) Bannats, (der) Bannat Temesvar i (des) Temesvarer Bannats în
textul editat de el dar în documentul original73 formele existente sunt Bannath, des Bannaths, Der Bannath
Temesvaer (a a!), Bannats, Bannatus, Bannaths, Temesvaer Bannath, das Temesvaer Bannat, dem Temesvaer Bannats, des
Temesvaer Bannats (HKA, 8: 571-819).
În acest raport se ofer explica$ii importante referitoare la motivul pentru care regiunea se nume te Banat (tr.m.
dup JW):
"Structura exterioar7 a 8inutului
Cât timp a fost Banatul în mâinile turcilor. În urm cu 165 de ani (i.e. 1569 -n.m.), Banatul Timi oarei (Bannath
Temesvaer) a apar$inut regatului ungar (Königreich Hungarn), îns în anul 1552 a ajuns sub st pânire turceasc i a
r mas astfel pân în anul 1716, când a fost recucerit de trupele imperiale biruitoare, fiind apoi încorporat complet
în Casa Princiar Austria (durchlauchtigsten Hauß Oestereich), în anul 1718, dup încheierea p cii de la Passaroviz6
(JW, 56). ...
De ce poart7 denumirea de Banat. În vechime acest Comitat de Severin (Szeveriner Comitat) a trebuit s
serveasc ca i avanpost principal împotriva invaziei du manilor i, de aceea, conform informa$iilor istorice,
Comitele (Ober Gespan) sau Supremus Comes al acestuia (adic , al Comitatului de Severin -n.m.) era cinstit cu o
distinc$ie deosebit (besonderen Distinction) împreun cu (mit dem) titlul de Banni (sic! Chiar besonderen Distinction
era cea de ban -n.m.), a a cum ast zi (i.e. în 1734 -n.m.) mai obi nuiesc s fie Banni Croatiæ.
Îns , dup ce comitatul de Severin (Szeveriner Comitat), ex post, a fost supus de puterea popoarelor barbare (i.e. a
turcilor otomani -n.m.), ba chiar distrus de pozi$iile ferme ale acestora, i, în consecin$ , protec$ia de grani$
propriu-zis a revenit comitatului de Timi (Temescher Comitat), per translationem, comitele (Obergespan) a preluat
de la acesta numele de Banni, iar $inutul denumirea de Bannatus". (JW, 56)
Trebuie s remarc m c explica$iile oferite în raport abund în inexactit $i. Zona b n $ean nu a apar$inut
regatului medieval ungar pân în 1569 sau 1552 (autorii documentului au r mas corigen$i la matematic !) pentru
c regatul ungar fusese practic desfiin$at prin cucerirea cet $ii Buda în 1541 iar la mijlocul sec. XVI Banatul
apar$inea de principatul autonom al Transilvaniei. pi nu toat regiunea b n $ean a ajuns sub st pânire otoman
în 1552 ci doar câmpia Banatului; zona montan a fost cedat Sublimei Por$i doar un secol mai târziu (1658). De
asemenea, autorit $ile vieneze considerau c teritoriul delimitat de Mure -Tisza-Dun re-Mun$ii Carpa$i se
numise i înainte de 1552 tot Banatul Timi oarei (Temesvarer Bannat) ceea ce este fals. A a cum este i faptul c
comitele de Timi s-ar fi numit vreodat ban. Confuzia apare probabil deoarece anumi8i comi$i de Timi (de
exemplu, Filippo Scolari între 1408-'09 i Ioan de Hunedoara între 1441-'43 i 1445-'46) cumulau honor-ul74 de
comite de Timi cu cel de ban de Severin. Banatul de Severin a disp rut doar în 1525 dup ce otomanii distrug
cetatea Severinului i demnitatea de ban de Severin apune. Comitatul Timi este cucerit de otomani abia în 1552.
Dar între 1524-'52 nu a existat nici un comite de Timi care s fi fost în acela i timp (chiar i in spe!) i ban de
Severin.
Raportul este o dovad clar a dihotomiei Banatul Timi ului / Banatul Timi oarei pentru c autorii lui folosesc
concomitent denumirile Banatus Temessiensis (l.l.) / Bannath Temesvaer (l.g.).
Data: 1735 42
Nume: Banatus Temesvariensis
Surs : Johannes Conrad de WEISS : Nova et accurata mappa geographica Daciæ mediteraneæ seu moderni Principatus
Transylvaniæ. Imperatori Carolo VI.36 Devotata. Sub Praefectura Militari Franciscsi de Paula. S.R.I. Comitis de Wallis75.
Sumptibus Provinciæ. Curæ Architecturæ Militaris pro tribuno Joh:(annes) Conradi de Weiss; comensurata et Delineata,
anno 1735 (TK 1633)
Obs.: hart manuscris, 1139 X 1273 mm, scara 1:288000 [Scala milliarum Hungaricarum = 15000 Klaftern (TK: 15000 Kl.(after)
= 101 mm)].

Panciovei, 1732-'40 - comandantul cet $ii Timi oara (cu întreruperi), loc$iitorul lui Mercy (1732-'34) i a lui Hamilton (1734-'38) pe timpul
absen$ei acestora din Banat, septembrie 1737 - comandantul Or ovei, 1738 - consilier al cur$ii vieneze pe probleme militare, 1740-
25.09.1751 (1740-'42 interimar) - conduc tor militar i civil al Banatului, octombrie 1751 - 18.11.1753 - pre edinte al Administra$iei
b n $ene, între 1740-'57 - conduc tor militar general al Banatului, în 1744 a înfiin$at Banater Landmiliz, 1757 - se mut la Wien (APP, 1486-
1487; APP2, 82-83, CF, 84).
71 Johann Florimund BAUMBERG [* ?; † ?]; arhivar al Camerei Aulice din Wien.
72 Johann Jakob Benedikt, Freiherr von NEFFZERN [* 1705; † 11.05.1785, Wien]; consilier al cur$ii maghiare i director de vam la

Bratislava, în 1730 se ocup de taxele vamale din Banat, 1731-'40 - consilier administrativ al Banatului la Timi oara, se pare c a avut o
influen$ puternic pe vremea lui Hamilton (1734-'38), 1738 - în concediu de boal , 1740 - co-administrator al Moraviei, în 1749 este
înnobilat. (APP, 1339).
73 Pe microfilmul existent la Arhivele Na$ionale ale României (HKA, 8: 571-819) se pare c este o alt variant a raportului Hamilton

decât cea folosit de Josef WOLF. Spre deosebire de varianta editat de Wolf, aceasta este nesemnat dar datat complet (12.Xbris 1734) în
momentul conceperii manuscrisului. Pe prima pagin , de o calitate a reproducerii mai mult decât precar , nu exist titlul Chorographia
Banatus Temessiensis sub auspiciis novi gubernatoris edita. De asemenea, exist deosebiri mari între cele dou variante referitor la modul
cum este împ r$it textul în pagin iar anumite subtitluri ale raportului lipsesc în varianta editat de Wolf.
74 pentru conceptul de honor în regatul medieval ungar vezi PE, 11, 100 i 178-181.
75 Franz Anton Paul Graf von WALLIS, Freiherr von Carighmain / Karighmain [?.01.1678, Wien; † 18.10.1737, Sibiu, RO]; militar, 1701

- Hauptmann, 24.05.1716 - Generalfeldwachtmeister, 25.10.1723 - Feldmarschall-Leutnant, 20.03.1734 - General der Kavallerie, 20.03.1735
- Feldzeugmeister, 21.10.1716-1.10.1729 - comandant al cet $ii Timi oara, 1729-18.10.1737 - comandant general al Transilvaniei i director
suprem al Olteniei (ASB, 108; APP, 2033-2034; Istoria Românilor, VI, 452, 1071).

10
 Data: 1736 43
Nume: Bannat
Surs : Kriegs Ministerium : N. 2o Marche de la Cavallerie qui outré les trois regimens de Cavallerie qui font actuellement dans le
Bannat pouvoient encore z venire directement de Hongrie (HKA, 29: 44)
Data: 1736 44
Nume: Temeswarer Bannat, Banat von Temésvar
Surs : HKA, 29: 139, 316, 322
-.06.1737: trupele habsburgice atac Imperiul otoman.
1-18.09. tratatul de la Beograd, RS între otomani i Casa de Habsburg.
1739: Banatul pierde teritoriul s u existent la S de Dun re (127 sate):
-oficiul administrativ Golubac (compus din districtele Golubac, Kugejn, Omolj, Porega Reka i 9 sate haiduce ti)
-oficiul administrativ Negotin (compus din districtele Kljug, Krajna, Krivina i 4 sate haiduce ti).
Data: iulie 1737, o nou edi$ie în august 1738 45
Nume: Banatvs Temesiensis
Surs : Ioan.(nes) Bapt.(ist) PUJADIES76 : Ill.mo et Excell.mo Domino Comiti Domino Ioanni Luca' Pallaucino S.C.R.C.M. a Cubicul
Aciei Generali Instructori unius Pedit: Leg: Tribun. Summo Rei Navali Praefecto etc. etc. \ Tibi Excellentissime Domine
Comes saeculi nostri artis bellica' Mariterraqe admirando prodigio jure omnineodata haec Mappa interibitur. exhib. et illa
praecipue regions, ad quas modo omnium oculi convertuntur, tribus scilicet maximis Europæ Imperiis conterminas,
apprimesequitus Ad id ultro et me devineit, singularis benignitas, qua Excellentia Tua Longo Abhine iam tempore titulo
humillimi servi Tui me condeorasit qualem et memet summa cum Veneratione et obsequio profiteor. ... (SL, II, 478)
Obs.: hart , 410 X 1435 mm, scara 1:400000, gravor I. W. Heckanauer, publicat la Wien, o într-o nou edi$ie (gravor Jacob
HAUPT) este publicat la Augsburg, în august 1738, cu titlul Mappa Geographica Accura=tissima Hungariæ,
Sclavoniæ, Bosniæ, Croatiæ, Dalmatiæ, Serviæ, Transylvaniæ, Walachiæ, Moldaviæ, Bulgariæ, Traciæ, Bessarabiæ,
Tartariæ Europaæ, ae: et in Specie Crimeæ, Cum Quibusdam Adiacentibus Regionibus Praesentis Belli Theatro Plurimum
Deserviens, Olim Dedicata Ill.mo et Excell.mo Domino Comiti Domino Ioanni Lucæ Pallavicino ... Ioanne Baptista
PUIADES ...
Data: iulie 1737 46
Nume: Banatu Temesiensi
Surs : (Peter SCHENK77) : Theatre de la Guerre Ouvert en Hongrie & dans la Tartarie Crimée ... Dessiné au mois de Juillet 1737
par un celebre Ingenieur ... (SL, II, 563)
Obs.: hart , 437 X 533 mm, scara 1:1770000, a fost publicat în Peter SCHENK, Flembeu de la Guerre, Amsterdam, 1737.
Data: 1737 47
Nume: Banat Temeswar
Surs : (nesemnat ) : Des neu eröffneten Kriegs Theatri in Ungarn Zweÿter theil, enthalted die Kriegs Operationes in der
Walacheÿ, Moldau, Servien, Bosnien, und Bulgarien, worinen alle Marchs der Kaÿserl. Armeen des 1737 Iahrs angezeiget
sind (SL, I, 173; OSZKTK, TA 357 -"Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz- A 3; OSZKTK, TR 7 311)
Obs.: hart rar , 350 X 561 (sau 347 X 547 conform OSZKTK) mm, scara 1:2170000 (sau 1:1900000, 15 teutsche Meilen =
59 mm conform OSZKTK), publicat ca o coal separat de urma ii lui Adam Ionathan FELßECKERS78 la Nürnberg.
Data: 1737 48
Nume: Temeswarer Bannat, Bannat
Surs : (nesemnat ) : Des neu-eröffneten Kriegs Theatri in Ungarn 4ter theil, Stellet vor die Gegendu: Grundriß der Vestung
Temeswar mit denk im Bannat liegenden Vestungen (Op; reprodus în calendarul Ex Cartographica Romaniae, 2008,
luna februarie)
Obs.: hart rar , 555 x 380 mm, gravur în cupru, publicat ca o coal separat de urma ii lui Adam Ionathan
FELßECKERS78 la Nürnberg.
Data: 1737 49
Nume: Principaute de Temeswar, Beglerbeglicz79 ou Gouvernement de Temeswar
Surs : Marc'Antonio Dal Re80 : (în titlu) Le Royaume de Hongrie et les Estats qui ont esté sujets et dependans de sa Couronne
scauoir la Transilvanie, Moldavie, Valaquie, Croacie, Bosnie, Dalmacie, Seruie, Bulgarie, ou sont presentement les
Beglerbeglicz ou Gouvernemts de Bude, de Temeswar, de Bosnie, et partie de celuy de Romelie, les Principaute de Transilvanie
Moldavie Valaquie, et la Repubque de Raguse qui font aujourd'huy la Turquie en Europe, parties de la Hongrie, de la Croacie,
de la Dalmacie a Venise.
(în cartu ) Le Royaume de Hongrie et les Estats qui en ont esté sujets et qui font presentement La Partie Septentrionale de

76 sau Juan Bautista PUJADES / D. Giovambatista PUJADIES [* ?; † ?].

77 Peter SCHENK, cel tân3r [* <1698; † 1775]; gravor i editor, fiul lui Peter SCHENK "cel b trân" [* 1660, Elberfeld, DE; † ~1718/'19],
membrii familiei Schenk au fost printre cei mai prolifici i cunoscu$i editori în Amsterdamul secolului XVIII.
78 Adam Jonathan FELSSECKER [* 1683; † 1729]; gravor, editor i tipograf german activ în Nürnberg, întemeietorul unui institut

cartografic.
79 Beylerbeyilik-ul este cea mai mare unitate administrativ a Imperiului Otoman. Beylerbeyilik-ul Timi oarei a fost înfiin$at de otomani în 1552

i a existat faptic pân în 1716.

80 Marc' Antonio Dal Re [* 18.12.1697, Bologna; † 23.04.1766, Milano]; gravor i autor italian.

11
 la Turquie en Europe. Tiré des Memoires le pl'nouueaux Par le S'Sanson, Geogr.(aphe) ord.(inaire) du Roy. Dedié A
Monseigneur Le Dauphin ... (OSZKTK, TM 6245)
Obs.: hart , 520 X 780 mm, din titlu reiese c sursa de informa$ie pentru realizarea h r$ii au fost lucr rile lui Nicolas
SANSON81 (probabil harta din 1673 cu edi$ii ulterioare în 1692, 1706, 1717)82.
Data: ~1737 50
Nume: Bannatus Temesiensis
Surs : (nesemnat ) : Mappa Bannatus Temesiensis (TK 1113)
Obs.: hart manuscris, 570 X 435 mm, scara 1:413600 [2 Mill. Hung = 3 Mill: Germ. = 20 Mill: Italicum (TK: 1 mill. hung.
= 28 mm)].
Data: 10.05.1738 51
Nume: Bannat Temesvar, Bannat
Surs : rescript cezaro-cr iesc privind înfiin$area episcopiei Greco-Catolice în Banat (IDS, I, 178).
Data: 1738, 1739
Nume: Bannat de Temeswar 52
Surs : Etiene BRIFFAUT83 : Théatre de la Guerre dans le Bannat de Temeswar ... (în cartu : Carte originale du Bannat de
Temeswar divisés dans tous district mesuré par ordre de feu S. A. S. le prince Eugene de Savoie33, sous le Gouvernement du
General feld Marechal Mercÿ44 dans les années (1)723-724-725 etc.) (SL, I, 83-84; OSZKTK, TA 357 A-10)
Obs.: hart Originale du Bannat de Temeswar, 515 X 456 (510 X 455 conform OSZKTK) mm, scara 1:500000 (1:298000
conform OSZKTK), 3 hung. Meylen [= 84 mm], publicat la Vienne de Briffaut Libraire i dedicat lui S.E. George
Oliver Comte de Wallis84, feld Maréchal, et Colonel d'un Regiment d'infanterie.
Data: 1738 53
Nume: Banatus Temesiensis
Surs : (nesemnat ) : Theatrum belli ad Borysthenem Tyram & Danubium Fluvios gesti Ao MDCCXXXVIII Excus in Academia
Scientiarum Petropolitana. (în cartu ); Théatre de la Guerre sur les Rivieres de Dnieper, Tira et Danube, faite en l'Année
1738. Imprimée á l'Academie des Sciences a Petersbourg. (în header; i în limba olandez ) (SL, I, 12-13)
Obs.: hart , 445 X 610 mm, scara 1:2460000, publicat ini$ial la Petersbourg i republicat într-o nou gravare la
Amsterdam de Jean CÓVENS & Corneille MORTIER85 tot în 1738.
Data: 1738 54
Nume: Banatvs
Surs : Joannes WEINGARTNER, Ingenieror & Geographus : copie dup Tabula Valachiæ Cisalutanæ (Op)
Obs.: hart , la o scar de 4 ori mai mic decât originalul realizat în 1722 de Fridericus SCHWANTZ (nr. 25), executat la
Wien.
Data: 1738 55
Nume: Bannatus
Surs : (nesemnat ) : Theatrum belli regnis hungariae pro anno 1738 (WHK, 20, 17)
Obs.: hart , 1850 X 605 mm, scara 10000 pa i = 125 mm.
Data: 1738 56
Nume: Temesuensis (sic! Temesiensis66 -n.m.) Comit.(atus)
Surs : J.(ohannes) RATELBAND86 : Nieuwe Kaart van Bosnien, Servien, Bulgarien, Romanien; Graeciæ enz. \ uitgegeven door
d'Erven J. Ratelband en Comp: 1738
Obs.: hart , 412,75 X 177,8 mm (suprafa$a publicat ), publicat cu nr. 11 în atlasul de mân a lui Johannes
RATELBAND & Bernardus van GERREVINK, Geographisch-Toneel, Of uitgezochte Kaarten Tot gemak der Officieren,
Reisigers en Liefhebbers ..., Amsterdam. Harta se bazeaz pe h r$ile anterioare ale familiei De La Feuille87 fiind
plin de gre eli; în loc de Valahia / Muntenia este trecut SANGIACATUS, apoi Bucherest (sic!) este în Moldavia
iar Sclavonia se întinde pân la Donau Flu(vius) fiind vecin cu Temesuensis Comit.(atus)!

81 Nicolas SANSON d'Abbeville, cel b3trân [* 10(sau 31).12.1600, Abbeville, FR; † 7.07.1667, Paris]; cartograf francez celebru, considerat
chiar p3rintele cartografiei franceze de majoritatea speciali tilor, profesorul de geografie al regilor Louis XIII, este numit chiar consilier de
stat de acesta, i Louis XIV.
Louis XIII, le Chaste [* 27.09.1601, Château de Fontainebleau; † 14.05.1643, Saint-Germain-en-Laye]; 17.10. 1610 - Roi de France et de
Navarre, Coprince d'Andorre.
Louis XIV, Louis-Dieudonné / le Roi-Soleil / le Grand [* 5.09.1638, Saint-Germain-en-Laye; † 1.09.1715, Versailles]; 14.05.1643 - Roi de
France et de Navarre, Coprince d'Andorre.
82 a se vedea studiul Denumirea Banatului la cump%na secolelor XVII-XVIII [ http://www.banat.ro/XVII_XVIII.pdf ], nr. 1.
83 Etienne BRIFFAUT [* ?; † ?]; editor, librar i vânz tor de h r$i activ la Wien între 1730-'45.
84 Georg Olivier, Graf von WALLIS, Freiherr von Carighmain / Karighmain [* 8.02.1673; † 19.12.1744, Wien]; 29.04.1708 -

Generalfeldwachtmeister, 22.05.1716 - Feldmarschall-Leutnant, 20.10.1723 - Feldzeugmeister, 22.05.1737 - Feldmarschall (ASB, 108); ca i

comandant suprem al armatei cezaro-cr ie ti, pierde b t lia de la Grocka88 din 22.07.1739.
85 Jean (Johannes) COVENS [* 1697; † 1774] i cumnatul s u Corneille (Cornelis) MORTIER [* 1699; † 1783]; între 1721-'78 editori

prolifici la Amsterdam (Covens & Mortier).

86 Johannes RATELBAND [* 1672; † 1730]; obscur cartograf olandez.
87 Daniel de La FEUILLE [* ~1640, Sedan; † 1709, Amsterdam]; francez, în 1686 se stabile te la Amsterdam din cauza religiei, cunoscut

drept negustor, editor i gravor de h r$i i portrete. Afacerea sa a fost continuat de fii s i Jacob [* 1668; † 1719] i Paul [* 1688; † 1727].

12
 Data: 1.11.1739 57
Nume: Banathissen Districts / districtele b n $ene (tr.m.)
Surs : Militar Contribution Service in Banathissen Districts (l.g.) (HKA, 11: 524)
Data: 9.06.1739 - 1.09.1739 58
Nume: Bannat
Surs : (nesemnat ) : Plan und Bild der gemachten Campagne Zwischen Ihro Röm.-Kays. und König. Cat. May. und de
Ottomanischen Pforte, worauf sich alle Lääg und vorgefallene Actionen so sowohl unter dem Commando des Kays.
FeldMarschalls Grafen von Wallis75 Excell. also auch unter dem Commando deß Türckischen Groß-Visiers Mehemet
Bascha vorgegangen, befinden svon den 9 Juny an b´ß den 1. Septembr. A. C. 1739 (WHK, 20, 21)
Obs.: hart , 650 X 455 mm.
Data: 22.07.1739 59
Nume: Banat of Themesvar (l.e.)
Surs : (nesemnat ) : Plan of the Battle of Krotska88 in the Year 1739 (WHK, 20, 37)
Obs.: hart , 1340 X 500 mm.
Data: 31.08.-1.09.1739 60
Nume: Bannatus Temiswarensis, Temisvarensis provincia vulgo Bannatus, Provincia vulgo Bannatu Temiswarensi
Surs : Articolul V89 al Preliminariilor P cii de la Beograd semnate în tab ra de lâng Beograd de c tre Guilhelmus
Reinhardus Comes à Neuperg52, plenipoten$iar al împ ratului i de c tre marchizul de Villeneuve90, ambasador al
Fran$ei, plenipoten$iar i mediator.
Obs.: articulus V. ... Bannatus Temiswarensis usque ad confinia Vallachiae Austriaca (i.e. Oltenia) ...; ... Temisvarensis
provincia vulgo Bannatus ...; ... Provincia vulgo Bannatu Temiswarensi ... .
Data: 18.09.1739 61
Nume: Bannatus Temesvariensis, Banatûs, Banatu Temesvariensi, Banatu
Surs : Tratatul de pace de la Beograd (articolele V i VI) : Instrumentum Pacis inter Augustissimus, Serenissimus, et
potentissinum Principem ac Dominum, Dominum Carolum36, Romanorum Imperatorem, Semper Augustum, ...
Serenissimum ac Potentissinum Principem, & Dominum, Dominum Mahmud Han91 Ottomannorum, ac Asiæ & Greciæ
Imperatorem ...
Obs.: în varianta în l.f. a tratatului g sim forma Banat de Temesvar.
Aceasta este prima recunoaGtere interna8ional7 a numelui Banat (de Timi oara).
Data: 1739 62
Nume: Temeswarrer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Das gewesene General Neuppergische52 Corpo in dem Temeswarrer (a a!) Bannat 1739 (WHK, 20, 27)
Obs.: hart , 270 X 180 mm.
Data: 29.05.-5.06.1740 63
Nume: Bannat
Surs : THE AMERICAN Weekly Mercury (publica$ie s pt mânal din USA), No. 1066, from Thursday May 29, to
Thursday June 5, 1740.
Obs.: Vienna, Feb.(ruary) 20 : Letters from Belgrade are full of Complaint against the Governor of the Island of Orsova (i.e.
Or ova -n.m.), for repeated Breaches made by him of the Treaty of Peace lately concluded with the Porte (i.e. Imperiul
Otoman). He is even so obstinate as to refuse the quitting several Villages in the Bannat, which by the Treaty concluded
with Russia (sic! Porte) were agreed to be given up to the Emperor. ... Other Advices from Hungary say, that the Turks
have put the Imperialist into Possession of the Post of Meadia (i.e. Mehadia -n.m.), having first destroy'd the
Fortifications thereof; that the Commerce between the two Empires was entirely open; and that five Vessels, laden with
Merchandize, were arriv'd at Belgrade from the Levant.
Data: 1740 (?) 64
Nume: Banat de Temeswar
Surs : (nesemnat ) : Rayaum \ D'Hongrie \ Principauté de \ Transilvanie \ et \ Banat de Temeswar. \ A Paris chez Bourgoin
Graveur Rue de la \ Harpe vis a vis le passage des Jaco-\bins a côté du Caffé de Condé (OSZKTK, TM 23129)
Obs.: hart , 430 X 345 mm, nedatat , gravat de (P. ?) Bourgoin i publicat la Paris.
Prin grani$ele sale, Banatul este clar delimitat de Haute Hongrie, Principauté de Transilvanie, Valaquie, Servie i
Esclavonie.

88 Grocka, azi parte a ora ului Beograd, RS.

89 Ion MATEI traduce gre it Banatus Temiswariensis din art. V drept Banatul Timi an i Vallachiae Austriaca (i.e. Oltenia) drept Valahia (IM,
334).
90 Louis-Sauveur Renaud, Marquis de VILLENEUVE [* 1675; † 1745]; între 1728-’40 ambasador al Fran$ei la Constantinopol.
91 Sultan I. Mahmûd Han [* 2.08.1696; † 13.12.1754]; din 1.10.1730 - conduc torul Imperiului Otoman.

13
 Data: ~1740, nou edi$ie în 1760 (?) 65
Nume: Banatus
Surs : (?; Matthaeus SEUTTER92) : Hungaria Seraphico = Observans seu Provinciæ Fratrum Minorm Regularis et strictioris
Observantiæ in Hungaria, et Regionibus, ei appropriatis, sitæ juxta Domicilia jurisdictionis propriæ et Episcopalis
geographicè delineatæ à quodã Fre minore Reform: Provinciæ Tyrol: alumno æri incisæ operâ et Beneficiô Matthei Seutteri.
S.C.M. Geogr.(aphus) Aug.[ustæ (l.l.) /i.e. Augsburg, DE] Vind.[elicorum] (SL, II, 589-590)
Obs.: hart , 476 X 556 mm, scara 1:2100000, gravorul Tob. Conr. Lotter Sc. Aug. V. /i.e. Tobias Conrad LOTTER93 a
beneficiat de informa$iile unui c lug r franciscan maghiar la realizarea ei, harta este publicat la Augsburg de
Matthaeus SEUTTER.
SZÁNTAI Lajos o dateaz 1745 (?) i afirm c autorul ar fi G. Eichler /i.e. Johann Gottfried EICHLER94. Într-
adev r, G. Eichler jun. del. este inscrip$ionat în stg. cartu ului dar Eichler a realizat doar desenele care-l
înconjoar . În fapt, autorul este probabil Matthaeus SEUTTER.
Edi$ia din 1760 (?) este publicat tot la Augsburg.
Data: 1740 (? între 1733-'50 ?) 66
Nume: Bannat de Temeswar
Surs : Reiner & Iosué OTTENS95 : Theatre de la Guerre dans le Bannat de Temeswar Divisé dans touts ses Districts, mesuré sur
les Lieux par Ord.e de feu S. A. S \ Le Prince Eugene de Savoye, ou se trouvent aussi les Mines D'argent, de Cuivre, & de
Fer, les Postes et Relais &c. A Amsterdam chez Reinier & Iosué Ottens, Geogr: (SL, II, 450; GC, G6883.B4)
Obs.: hart economic , 437 X 499 mm, scara circa 1:520000, publicat la Amsterdam de Reiner & Joshua OTTENS.
În partea stâng a footer-ului este oferit i un Plan de Temiswar. Sunt reprezentate i districtele de la sud de
Dun re (i.e. Kollumbaczer, Kutschainer, Klutscher, Krainaer, Krivinaer) pierdute de Casa de Habsburg în favoarea
otomanilor prin pacea de la Beograd (18.09.1739).
Oltenia este identificat drept Sibenburgische Walachey.
Data: 1741 67
Nume: Banatus Temesiensis
Surs : Anun$ul visitatione canonica a episcopului Diocezei Romano-Catolice de Cenad, Nicolaus IV96 (SJ, 187).
Data: 29.10.1741 68
Nume: Districtus Tömössiensis (l.l.)
Surs : 1741. évi XVIII. törvénycikk, (aliniatul) 3. § a Magyar OrszággyLlés (l.m.) / Dieta maghiar , cea numit a
încoron3rii97. (SJ, 167-168)
Obs.: Chiar dac Dieta a început la Pozsony51 pe 14 mai, legile au fost sanc$ionate doar pe 29 octombrie.
SZENTKLÁRAY JenK public textul în limba latin 98 iar traducerea în limba maghiar este disponibil la
http://www.1000ev.hu/index.php?a=3&param=4728
Data: ~1741 69
Nume: Bannat Temeswar (în cartu ), Temeswarer Bannat (pe hart )
Surs : Matth.(aeus) SEUTTER92 S. C. M. Geogr. in Augspurg : New und verbessertes Ungarisches Kriegs-Theatrum in Servien und
dem Bannat Temeswar vorvertigt und verlegt von Matth. Seutter, S. C. M. Geogr. In Augspurg Cum Priv. S. R. I Vicariat (SL,
II, 595)
Obs.: hart color, 252 X 189 mm (180 X 243 mm în SL), publicat drept harta nr. 67 în Atlas Minor praecipua orbis

92 Matthaeus SEUTTER [* 20.09.1678, Augsburg; † 16.03.1757, Augsburg]; cartograf, gravor, editor, ucenic al lui Johann Baptist
HOMANN42, devine unul dintre importan$ii cartografi i editori germani ai primei jum t $i a sec. XVIII chiar dac nu va reu i s - i
egaleze maestrul. În 1707 i-a deschis propria tipografie în Augsburg, DE i a produs h r$i, globuri p mânte ti (din 1710) i atlase (din
1728). În 1731-'32, este numit Sacrae Caesarea Majestatis Geographus (abr. S.C.M.G.) de împ ratul Karl VI de Habsburg36.
Asemeni multor surse secundare, SZÁNTAI Lajos îl identific gre it pe Matthaeus SEUTTER cu fiul s u Georg Matthaeus SEUTTER.
Numele de botez al lui Seutter nu a fost Georg Matthaeus (MR, 135, nota 3) iar fiul s u a p r sit Augsburg înainte de 1729 pentru a se
muta în Woehrdt. Pentru c nu a mo tenit nimic în 1757, probabil c Georg Matthaeus era deja mort la data decesului tat lui s u (MR,
132).
* Albrecht Carl [* 1722; † 1762], gravor, editor / Georg Matthaeus [* 1710; <1757 (?)], gravor; fii, colaboratorii i continuatorii lui
Matthaeus SEUTTER împreun cu Tobias Conrad LOTTER i Johann Michael PROBST, cel b3trân [* 1727; † 1776].
93 Tobias Conrad LOTTER [* 1717; † 1777]; Chalcographi (i.e. gravor) et Geographi, editor i cartograf german, ginerele lui Matthaeus

SEUTTER (c s torit cu fiica acestuia, Euphrosina), lucreaz ca i gravor pentru socrul s u dar devine editor independent dup moartea
acestuia (1757), este unul dintre cei mai cunoscu$i cartografi germani.
94 Johann Gottfried EICHLER cel tân3r [* 1715, Augsburg; † 1770, Augsburg]; educat de tat l s u la Augsburg, pentru mult timp a lucrat

la Wien i Nürnberg, între 1743-'50 este desenator la universitatea din Erlangen, se face cunoscut ca portretist i ca autor al desenelor
pentru gravurile h r$ilor publicate la Augsburg.
95 Reiner OTTENS [* 1698; † 1750] i fratele s u Joshua OTTENS [* 1704; † 1765]; proeminen$i editori de h r$i i librari olandezi, au

continuat afacerea ini$iat în 1711 de tat l lor, Joachim OTTENS [* 28.06.1663; † 1719], între 1720-'50 au produs, la comand , colec$ii de
h r$i (chiar i în 15 volume!) care cuprindeau, practic, copii ale tuturor h r$ilor disponibile la acea dat .
96 Nicolaus IV STANISLAVICH [* ?; † 26.04.1750, Timi oara]; primul episcop Romano-Catolic de Nicopolis (l.l.; Nicopole - l.r.) /azi,

Nikopol, ‹VUZŒZY, BG iar din 1739 episcop al Diocezei Romano-Catolice de Cenad.

97 Maria Theresia de Habsburg109 va fi încoronat drept rege (a a!) al Ungariei pe 25.06.1741 în Katedrála sv. Martina din Bratislava. Din

1757, ea va purta titlul de rege apostolic al Ungariei.

98 originalul este la OSZKKt, Latin nyelv• kötetes kéziratok, Fol. Lat. 102: Martini Georgii Kovachich Senquiciensis collectio diariorum

diaetalium, Saec. XVI-XVIII, I-II. kötet, 273 pg., 377 pg.; Tom. II, 261-278 p.: Diarium diaetae Posoniensis 1741.

14
 terrarum Imperia, Regna et Provincias, Germaniæ, Potissimum, tabelli 81, exacte delineatis sistens usui militiæ ducum ac
peregrinantium maxime accommodatus opera Tobiæ Conradi Lotteri, chalcographi et geographi Aug.[ustæ /i.e.
Augsburg] Vind.[elicorum] [f r an].
SZÁNTAI Lajos indic anul apari$iei h r$ii drept 1742. În fapt, nu se tie data exact a public rii de c tre
Matthaeus SEUTTER a primei edi$ii a acestui atlas - i implict a h r$ii! - la începutul deceniului patru al sec.
XVIII . Acesta a publicat edi$ii succesive ale Atlas Minor ... pân la moartea sa [1757]. Apoi, Albrecht Carl
SEUTTER92* a continuat editarea atlasului . În 1762, gravurile au ajuns la Tobias Conrad LOTTER, care a publicat
i el atlasul dup ce i-a trecut propriul nume pe gravurile folosite la tip rirea h r$ilor. În 1789 gravurile au fost
cump rate de editorul Johann Martin WILL din Augsburg care î i v-a însera propriul nume pe ele. De-a lungul
timpului, în diferitele edi$ii ale atlasului, num rul h r$ilor a variat ca num r: 20, 50, 57, 60, 66, 80 i 81.
Oricum, Seutter a ad ugat în cartu ul h r$ilor sale men$iunea Cum Gratia et Privilegio S.R.I. Vicariatus in partibus
Rheni, Franconici et Sueviae Iuris, sau variante ale acesteia, doar începând din 1741 (MR, 131).
Pe acest hart Temeswar este înc localizat pe râul Temes!
Pe harta Nova et Accurata Hungariæ cum adiacentib. Regn. et Principatibus Tabula æri incisa et venum exposita a
Matthæo Seutter Chalcographo Augustano, realizat ~1720 (?), 520 x 602 mm, scara 1:2090000, publicat la
Augsburg, Matthaeus SEUTTER identific zona prin Chonodiensis Comitatus i Temesuensis Comitatus (SL, II, 582).
Pe harta Transilvaniæ, Moldaviæ, Walachiæ, Bulgariæ, nova et accurata Delineatio, Magnam Partem Hodierni Theatri
Bellici ob oculos ponens, opera et sumtibus Matthæi Seutteri, S. Cæs. Et. Cathol. Reg. Majest. Geographi Augustæ Vindel.
publicat ~1738 (?) , 566 X 477 mm, scara 1:1450000, regiunea b n $ean este identificat drept SANGIACATUS
(SL, II, 589).
Data: 13.08.1742 70
Nume: Banatus, Banatu
Surs : Raportul privind activitatea anti-unionist a lui Visarion SARAI i a discipolilor s i la hotarele Banatului (Deva, l.l.)
(IDS, I, 185)
Obs.: tradus gre it de I. D. SUCIU i Radu CONSTANTINESCU drept p3r?ile b3n3?ene (sic!).
Data: 1742 71
Nume: Comté de Temeswar.
Surs : Vincenzo Maria CORONELLI99 : Le Royaume de Hongrie en haute et basse Hongrie, avec l'Esclavonie, subdivisees en
leur comtez (OSZKTK, TM 24140)
Obs.: hart , 430 X 580 mm, publicat la Paris de Jean-Baptiste NOLIN100.
Data: 1742 72
Nume: (neidentificat)
Surs : Georges-Louis le ROUGE101 : LE \ ROYAUME DE \ HONGRIE \ la Transilvanie \ l'Esclavonie \ la Croatie \ et la
Bosnie \ A PARIS \ Par et chez le Sr. \ le Rouge Ingenieur \ Geographe du Roy \ rue des Augustins \ Avec Privilege \
1742. (SL, II, 524, ROUGE 1a)
Obs.: hart , 545 X 471 mm, publicat în Atlas Général Contenant le Détails Des Quartre Parties Du Monde principalement
Celui de l'Europe, A Paris Chez le Sr. Le Rouge, 1741 (cu edi$ii succesive pân în 1762).
Data: 1743 73
Nume: Temesvarer Bannaths
Surs : Manuale nacht dem effectiven Standt des Temesvarer Bannaths eingereicht und zu Behulf der Gedächtnuss zusammen
gebracht auf das Jahr 17(43) / ... (CF, 7).
Data: 1745 74
Nume: Banaticis
Surs : Constituirea Commissio \ Deputatio Aulica (Hofkommission) in Transsylvanicis, Banaticis et Illyricis102.
Data: -.12.1745 75
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : Ingenieur Hauptmann von KAYSER103 : Mappa von gantz Syrmien. Vorstellend nicht nur allein die Herrschafften, wie
selbe bis anhero eingetheilet gewesen, sondern vornemlich die Absenderung, wie solche von der Incorporations Hoff

99 Vincenzo Maria CORONELLI [* 16.08.1650, Venezia; † 9.12.1718, Wien]; c lug r franciscan, enciclopedist, cartograf, cunoscut în special
pentru globurile terestre realizate de el.
100 Jean-Baptiste NOLIN "fiul" [* 1686; † 1762]; gravor, cartograf i editor francez, autorul unui atlas care a fost publicat doar postum de

Louis Joseph MONDHARE, Atlas Général a l'usage des colleges et maison d'éducation, Adapté aux differents Ouvrages de Géographie. Pur
l'Intelligence de l'Histoire Anciene et Moderne, Accordés aux Observations de l'Accademie Rle. des Sciences, Suivant les dernieres Memoires de J. B.
NOLIN, ..., 1783. A Paris chez Mondhare ... (o alt edi$ie în 1791).
101 Georges-Louis le ROUGE [* 8.03.1712, St. Clemens, ca Georg Ludwig ROUGER; † 1778]; one of the French cartographers of the middle

rank (IMR, 25, 55), editor de h r$i i autor de c r$i (Introduction à la géographie, 36 pg., 91 cartes, Paris, 1748), dup o carier în armat
(locotenent), în 1740 se stabile te la Paris (Rue des Grands Augustins), este numit Géographe du Roy de c tre regele Louis XV61*. Î i
semneaz anumite h r$i ca Ingeniéur Geographe du Roy.
102 sub pre eden$ia lui Leopold Wilhelm Reichsgraf von KOLLOWRAT-KRAKOWSKY [* 31.12.1727, Praha / Praga; † 2.11.1809,

Wien]; oficial de stat de rang înalt, pre edinte al Hofkammer (1774-'82), cancelar suprem al Vereinigte Hofstelle, ministru etc.; a servit 63 de
ani – sub 4 monarhi! – interesele Casei de Habsburg.

15
 Comission, zwischen den Militar, und Provincial Terrain vorgenohmen ... (TK 1692)
Obs.: hart manuscris, 577 X 926 mm, scara 1:1100 [10000 Klafter oder 4 Stund (TK: 10000 Kl.(after) = 166 mm)]. Pe TK
harta este datat gre it "post 1745" pentru c în cartu se specific foarte clar Monath December des 1745 Jahr.
Data: 21.10.1746 76
Nume: Banaticis, Banat Temeswar, Temeswarer Banat
Surs : Contract încheiat la Viena între Comisia Aulic pentru Transylvanicis, Banaticis und Illyricis, pe de o parte, i Alexander
TEMEJAIN, eful sta$iei de po t i po talion din Pogacs (Serbia), privind arendarea pe timp de 10 ani a
domeniului (erarial) (Praedii) Pogacs (copie contemporan , l.g.) (MN, 34-35; CDMB, nr. crt. 147).
Data: 1747 77
Nume: Temesswarer Bannat, Bannat
Surs : Relation von meiner auf Allerhöchsten Befehl vorgenommenen Hungarischen Festungs Visitations Reyse (SJ, 39, nota 2)
Data: 1747 78
Nume: Bánát
Surs : Nyelvtudományi Értekezések (Sorozat), Budapest, 22 sz., 12 lap
Obs.: Acesta ar putea fi cea mai veche atestare în limba maghiar a formei Bánát.
Data: 1747, 1752, 1760(?) 79
Nume: Part \ of \ Servia (sic!), Temeswar C.(omitat)
Surs : Eman:(uel) BOWEN104 : A New \ and Accurate Map of \ the Kingdom of \ HUNGARY \ and Principality of \
Transilvania with the Bordering Countries \ Drawn \ from the best authorities \ assisted by the most \ approved Modern
Maps. \ The whole \ being adjusted by \ Astronomical Observations \ by Eman.(uel) Bowen. (SL, I, 79; OSZKTK, TM
06821)
Obs.: hart , 345 X 420 mm, scara 1:1650000, publicat la London în Emanuel BOWEN, A complete system of geography.
Being a description of all the countries, islands, cities, chief towns, harbours, lakes, and rivers, mountains, mines, &c. of the
known world ... In two volumes. The whole illustrated with seventy maps, by Emanuel Bowen, Geographer to His Majesty,
being all new-drawn and ingraved according to the latest discoveries and surveys; making, of themselves, a complete atlas,
for the sse of gentlemen, merchants, mariners, and others, who delight in history and geography ... Vol. 1 / 2. London:
Printed for William Innys, Richard Ware, Aaron Ward, J. and P. Knapton, John Clarke, T. Longman and T. Shewell,
Thomas Osborne, Henry Whitridge ... M.DCC.XLVII, pagina No. 30.
Harta a mai fost publicat i cu alte dou ocazii:
-John HARRIS, Navigantium atque itinerantium bibliotheca Or, A Complete Collection of Voyages and Travels.
Consisting of Above Six Hundred of the Most Authentic Writers, London, Printed for T. Woodward, A. Ward, et al.,
second edition, two volumes, 1744-'48;
-Emanuel BOWEN, A Complete Atlas or District View of the Known World; Exhibited In Sixty-Eight Maps, 1752,
Folio, 4 pages, 69 maps.
Part \ of \ este la nord de Dun re i tot aici se face men$ionarea fals c Temeswar C.(omitat) Ceded to the House
of Austria \ by the Treaty of Belgrade 1739.
Data: 1748 80
Nume: Temesvári Bánát
Surs : Magyar Nyelv, Folyóirat, Budapest, 11: 39.
Data: 1748 81
Nume: le bannat de Témeswar (l.f.), Bannat of Temeswær (l.e.)
Surse: Charles de MONTESQUIEU105 : De L'esprit des lois, Tome second, Édition Stéréotype D'après le procédé de
Firmin Didot, Paris, 1803, Livre XV: Comment les lois de l'esclavage civil ont du rapport avec la nature du climat,
chapitre VIII, Inutilité de l'esclavage parmi nous, p. 195; i traducerea în limba englez care este datorat lui
Thomas NUGENT fiind publicat în 1914 la London de G. Bell & Sons Ltd., Spirit of Laws, vol. I, cap. 15: In What
Manner the Laws of Civil Slavery Relate to the Nature of the Climate; 8. Inutility of Slavery among us.
Obs.: -Le mines des Turcs dans le bannat de Témeswar, étoient plus riches que celles de Hongrie, et elles ne produisoient pas tant,
parcequ'ils n'imaginoient jamais que le bras de leurs esclaves. (l.f.)
-The Turkish mines in the Bannat of Temeswaer, though richer than those of Hungary, did not yield so much; because the
working of them depended entirely on the strength of their slaves. (l.e.)

103 autorul h r$ii poate fi identic cu cel care a contribuit la realizarea "har$ii Mercy" (nr. 29).
104 Em(m)anuel BOWEN [* ~1693-'94; † 1767, London]; engraver & geographer to his Majesty, cartograf, autor, editor i librar, activ la
London între ~1714-'67, a fost numit gravor regal atât de regele englez George II* cât i de cel francez Louis XV61*. A murit în mizerie
aproape orb.
* George II [* 10.11.1683, Herrenhausen, Hannover, DE, ca George Augustus; † 25.10.1760, London]; din 11.10.1727 - King of Great
Britain and Ireland, Herzog von Braunschweig und Lüneburg i Prin$-elector al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German 6*.
105 Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brède et de MONTESQUIEU [* 18.01.1689, La Brède, lâng Bordeaux; † 10.02.1755, Paris];

avocat i filozof francez, este autorul teoriei separa$iei puterilor în stat, este cel care a popularizat utilizarea termenilor de feudalism i
Imperiul Bizantin.

16
 Data: 6.08.1749 82
Nume: Bannato di Temesvar (Timisuar), Bannato, Provinzia, ... questo felice e fertilissimo Bannato (l.it.)
Surse: 1. Riflession. Della Amministrazioni del Banna\to di Temesvar, sopra li Motivi allega\ti sotto Let:(i) B. in Materia delle
Culture del Riso (cultura orezului), nel sudetto Bannato, presentati dal Sig.(nori) Avo de Vichperg106. (HKA, 11: (412-
448) 412, 415, 416, 452, 454).
2. Riflession. Della Amministrazioni del Banna\to di Temesvar, sopra la Relazione del Sig.(nori) Avo de Vichperg, in
material del’ Arbitrio, della Coltura di Seta107, nel sudetto Bannato, e cose dependenti di Cioe. (HKA, 11: 449-475).
Obs.: Scrise în limba italian i adresate direct suveranului (Sua Maesta), cele dou raporte sunt datate Temesuar à 6. d’
Agosto 1749 fiind semnate de Immanuel de Vogtheim [sau Vogthein, Vogthim ?]108. Ele reprezint punctul de vedere
al administra$iei b n $ene în tentativa acesteia de-a se ap ra de acuza$iile aduse de Avo de Vichperg prin
rapoartele sale.
În primul raport se arat clar c Banatul este o Provinzia (l.it.; provincie -tr.m.): Cul\tura Generale nella Provinzia
(Banat -n.m.) (415); ... li piu poderosi nella Provinzia ... (416). Este adev rat c raportul vorbe te i de paese (l.it.;
paése) - ... Sig. Avo de Vichperg, doppo d'haver riconnosciuto tutta il paese, ... (425); ... inondazioni del Paese ... (426) -
dar cu sensul de territorio i nu cu cel de $ar /stat.
Din raportul referitor la cre terea viermilor de m tase, este clar c autorul poate face diferen$a între o provincie
i o $ar /stat atunci când vorbe te d’altre Provinzie d’Italia, Francia, Spagna, e Portugallo (452).
Într-un al raport al administra$iei b n $ene, referitor la planurile de asanare a mla tinilor din jurul Timi oarei,
nedatat dar probabil tot din 1749, ora ul este identificat ca Timisuar (HKA, 11: 480).
Data: 2.07.1749 83
Nume: Temesvarer Bannath, das Bannath
Surs : HKA, 11: 480, 481
Obs.: documentul este întocmit la Temesvar i men$ioneaz Temesvarer Administration.
Data: 1749 84
Nume: Bannat Temesvar
Surs : Haubt Tabella uber Bannat Temesvar anno 1750 (HKA, 11: 536)
Data: 1749 85
Nume: Temeschwarer Bannat, Temeswarer Bannat
Surs : Johann Georg SCHREIBER109 : Das Temeschwarer Bannat: zu finden bey Ioh.(ann) Christ.(ian) Schreibern in Leipzig
(SL, II, 570)
Obs.: hart , 165 X 228 mm, scara 1:1100000, publicat în Johann Georg SCHREIBER, Atlas Selectus von allen Königreichen
und Ländern der Welt, Leipzig, (1749). Szántai dateaz harta 1750(?) sau dup3 1750 pentru c Johann Christian
SCHREIBER a fost nepotul (sau fiul?) lui Johann Georg SCHREIBER i doar dup iulie 1750 ar fi putut s - i treac
numele în cartu .
Tot Johann Georg SCHREIBER a publicat în edi$iile din 1735 i 1749 a Atlas Selectus ..., harta Neue Kriegs Charte
von Siebenbürgen, Moldau, Walachey und dem Temeswarer Bannat ... (SL, II, 568-569), 204 X 154 (241 x 162) mm, scara
1:4000000 (sau 1:3400000; 20 Deutsche Meilen = 43,5 mm dup OSZKTK), pe care apare Temeswarer Bannat
(OSZKTK, TA 2 328 A-4; TA 38 A-35; TA 28 A-9). Aceast ultim hart a fost republicat tot la Leipzig (~1800) sub
numele Die Noth-wendigsten Charten des ietzigen Kriegs-Theatri bey dem Zeitungslesen ... zu gebrauchen J. G. Schreiber
(post 1720).
Data: 17.11.1750 86
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : Protocollum Deputationis Aulica 17ma Novembri: 1750. Quoad Bannatica. Præside Excell.mo Comite à Kollowrat87 (HKA,
11: 507, 516)
Data: ~1750 (?) 87
Nume: County of Temesvar, C.(ounty) of Csongrad (în col$ul din stg.-sus a regiunii b n $ene)
Surs : Tho.(mas) BOWEN110 : Hungary \ with part of the Adjoining \ Principalities &c.(ountries) \ by Thos. Bowen.
(OSZKTK, TM 06797)
Obs.: hart , 410 X 320 mm, nedatat , Engraved for (Percival) Barlow's General History of Europe, publicat i dup

106 Dall'Avo Giuseppe di VICHPERG [* ?; † ?]; italian, în anul 1749 este trimis în Banat pentru a oferi asisten$ tehnic la cultivarea
orezului (TIA, 205) i a viermilor de m tase. Înafar de faptul c este autorul unui manuscris obscur (Alla Sacra Maesta' Maria Amalia
(figlia di Carlo VI) Imperatrice vedova Regina di Germania Boemia Arciduchessa d'Austria ... Umilissimi progetti di pace nella presente guerra
dell'anno 1745, 100 pg.), nu se cunosc înc alte am nunte despre el. Numele lui este grafiat Avo di VICHTBERG de BARÓTI Lajos (AD, I,
89, 94).
107 Seta (l.it.) înseamn m3tase. Cum nu poate fi vorba de o cultur3 a m3t3sii, probabil este vorba de cre terea viermilor de m tase.
108 Emmanuel, Freiherr von VOGTHERN [*~1719; † 4.09.1796, Wien], bis 1778 Rentmeister (perceptor, casier, func$ionar la ministerul de

finan$e -tr.m.) im Banat (APP, 2009-2010), consilier în cadrul administra$iei b n $ene (apud TIA, 205).
109 Johann Georg SCHREIBER [* 10.12.1676, Spremberg bei Neusalza; † 31.07.1750, Leipzig]; gravor, desenator, geograf i editor. Dup

moartea sa, v duva sa continu editarea h r$ilor sale pân în 1782 când afacerea este preluat de nepotul Johann Christian SCHREIBER.
110 Thomas BOWEN [* 1733 (?); †1790, Clerkenwell, Middlesex/London, UK]; împreun cu tat l s u, Emanuel BOWEN104, este autorul

Atlas Anglicanus Or a Complete Sett of Maps of the Counties of South Britain. To which is added a Correct Map of the Roads of England, with the
Distances agreable to the Mile Stones and other exact Admensurations, between the Principal Towns, Printed for T.(homas) Kitchin, London,
1767. Moare în mizerie într-un workhouse (l.e.; i.e. locul în care puteau tr i i munci cei care nu erau capabili s se între$in singuri).

17
 aproape 40 de ani în a doua edi$ie a c r$ii lui Percival BARLOW, The General History of Europe & Entertaining
Traveller. Comprising an historical and geographical account of all the empires, kingdoms, & c. in Europe, By Percival
Barlow, Esq. assisted by several gentlemen who have made the tour of Europe, London: printed by and for W. and J.
Stratford, [1791 ?].
Data: 1750 (?) 88
Nume: Banat de Temeswar
Surs : (nesemnat ) : Hungria ea Parte Septentrional da Turquia Europea (SL, II, 722-723)
Obs.: hart , 198 X 300 mm, publicat la Madrid (?).
Data: post 1750 89
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Karte des Militaire Districts in Königreich Sclavonien und Herzogthum Syrmien welcher drey Regimenter
Infanterie und Husaren enthaltet (TK 2062)
Obs.: hart manuscris, 358 X 1334 mm, scara 1:220000.
Copii ale acestei h r$i poart titlul Karte v.(on) dem Militaire Slavonien.
Data: post 1750 90
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (nesemnat ; Kaveggia ?) : Karte v(on) dem Militaire Slavonien, oder von den Gradiscaner, Broder, und Peterwardeiner
Regimentern (TK 2064)
Obs.: hart manuscris gezeichnet (subsemnat , l.g. -n.m.) Kaveggia Canonier, 350 X 1309 mm, scara 1:220000 [Maastab von
6000 Klastern (TK: 6000 Kl.(after) = 52 mm)].
Copii ale acestei h r$i poart titlul Karte des Militaire Districts in Königreich Slavonien.
Data: 13.09./22.09.1751 91
Nume: Banaticis
Surs : Scrisoarea împ r tesei Maria Theresia111 din 2.10.1751 prin care administra$ia b n $ean este anun$at de
schimbarea Hofdeputatio in Transsylvanicis, Banaticis et Illyricis în Hofdeputatio in Banaticis et Illyricis (SJ, 176; CF,
72).
Data: 10.10.1751 92
Nume: Bánáthu, Valachia Austriaca112
Surs : Memoriul înaintat împ r tesei Maria Theresia de Brajlojul et Georgius Bradicsánul (fotocopie, l.l.) (MN, 122; CDMB,
nr. crt. 690: 2, 4).
Data: 1751, 1757-'58 93
Nume: Comté de Csanad, Comté de Temesvar, i chiar Comté de Csongrad
Surs : (Gilles) Robert (de VAUGONDY)113 : Royaume \ De Hongrie, \ Principauté de Transilvanie, \ Sclavonnie, Croatie \ et
partie de la \ Principaute' de Valaquie, de la \ Bosnie, de la Servie et de la \ Bulgarie. Par Sr. Robert, Géographe
Obs.: hart , 575 X 470 mm, scara 1:1450000, publicat în prima edi$ie a The Atlas Universel, Par M. Robert Geographe
ordinaire du Roy, et Par M. Robert De Vaugondy son fils Geographe ord. du Roy, et de S. M. Polonoise Duc de Lorraine et de

111 Maria Theresia de Habsburg [* 13.05.1717, Wien, ca Maria Theresa Walburga Amaliae Christina; oo 12.02.1736; † 29.11.1780, Wien]; rege
(a a!) încoronat al Ungariei (pe 25.06.1741 în Katedrála sv. Martina din Bratislava) i din 1757 rege apostolic al Ungariei; din 1745 s-a
autonumit împ r teas a Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German chiar dac antica legea salic , care înterzicea mo tenirea pe
linie feminin , a împiedicat alegerea i încoronarea ei direct ca sfânt împ3rat roman. Electorii imperiului l-au ales pe so$ul ei [* 8.12.1708,
Nancy, ca François Stephen III, duce de Lorraine & Bar; oo 12.02.1736, devine Franz II, Großherzog de Toscana; † 18.08.1765, Innsbruck]
drept împ rat pe 13.09.1745 la Frankfurt am Main. Sub numele de Franz I, acesta a fost încoronat pe 4.10.1745 în Dom Sankt Bartholomäus
din Frankfurt am Main astfel încât nu este chiar gre it când ne referim la împ3r3teasa Maria Theresia.
La începutul domniei ei (13.11.1744) titlul Mariei Theresia era Nos Maria Theresia, divina favente clementia regina Hungariæ, Bohemiæ,
Dalmatiæ, Croatiæ, Slavoniæ, archidux Austriæ, dux Burgundiæ, Brabantiæ, Styriæ, Mediolani, Carinthiæ, Carnioliæ, Mantuæ, Parmæ et
Placentiæ, Limburgiæ, Lucemburgiæ, Geldriæ, Wirtembergæ, superioris et inferioris Silesiæ, princeps Sveviæ et Transylvaniæ, marchio Sacri
Romani Imperii, Burgoviæ, Moraviæ, superioris et inferioris Lusatiæ, comes Habspurgi, Flandriæ, Tyrolis, Ferretis, Kyburgi, Goritiæ, Gradiscæ,
Arthesiæ, Namurci et Siculorum, Landgravia Alsaciæ, domina marchiæ Slavonicæ, portus Naonis, Salinarum et Mechliniæ, nupta dux Lothringiæ et
Barri, magna dux Hetruriæ.
Dup moartea so$ului ei, titlul Mariei Theresia era Maria Theresia von Gottes Gnaden Römische Kaiserin Wittib, Königin zu Hungarn, Böheim,
Dalmatien, Croatien, Slavonien, Gallizien, Lodomerien, etc. etc., Erzherzogin zu Österreich, Herzogin zu Burgund, zu Steyer, zu Kärnten und zu
Crain, Großfürstin zu Siebenbürgen, Marggräfin zu Mähren, Herzogin zu Braband, zu Limburg, zu Luxenburg und zu Geldern, zu Württemberg,
zu Ober- und Nieder-Schlesien, zu Mailand, zu Mantua, zu Parma, zu Piacenza, zu Guastala, zu Auschwitz und Zator, Fürstin zu Schwaben,
gefürstete Gräfin zu Habsburg, zu Flandern, zu Tirol, zu Hennegau, zu Kyburg, zu Görz und zu Gradisca, Marggräfin des Heiligen Römischen
Reiches, zu Burgau, zu Ober- und Nieder-Laußnitz, Gräfin zu Namur, Frau auf der Windischen Mark und zu Mecheln, verwittibte Herzogin zu
Lothringen und Baar, Großherzogin zu Toskana.
Numai Banatul lipse te din aceast enumerare!
112 i.e. Oltenia, care între 21.07.1718 - 18.09.1739 a apar$inut Casei de Habsburg.
113 Gilles Robert de VAUGONDY, Le Sieur sau Monsieur Robert [* 1688; † 1766] i fiul s u Didier [* ~1723; † 1786]; importan$i cartografi

francezi ai sec. XVIII, Gilles a fost str -nepotul lui Nicolas SANSON81 (mama lui a fost fiica lui Guillaume SANSON) i a mo tenit o parte
din materialul cartografic al familiei de la Pierre MOULARD-SANSON [* ?; † 1730], nepotul lui Nicolas. Acest material a fost combinat cu
cel cump rat deja dup moartea lui Alexis-Hubert JAILLOT [* ~1632; † 1712], din 1669 partenerul de afaceri al fiilor lui Nicolas SANSON,
Guillaume [* ?; † 1703] i Adrien [* ?; † 1708].

18
 Bar, et Associe' de L'Academie Royale des Sciences et belles Lettres de Nancy, Avec Privilege Du Roy, 1757 (-'58). A Paris,
Chez Les Auteurs, Quay de l'Horloge du Palais, Boudet Libraire Imprimeur du Roi, ruë St. Jacques; [pg. 70].
Data: 1.12.1751 94
Nume: Banat; Temesvarer Banath
Surs : Scrisoarea împ r tesei Maria Theresia c tre administra$ia b n $ean în urma unei conferin$e ministeriale (SJ, 181).
Data: 1752 95
Nume: Bannat of Temeswear (sic!)
Surs : (nesemnat ) : Hungary (Plate 118. No 54. Page 557.) (SL, I, 199)
Obs.: hart , 302 X 254 mm, gravor J.(ohn) GIBSON114 sculp:(sit), publicat în Thomas SALMON115, The Universal
Traveller; or, A complete description of the several nations of the world, London, printed for R. Baldwin, 2 volumes,
1752-'53.
Bannat of Temeswear apare distinct doar în partea de S a râului Timi , în zona viitoarelor regimente de grani$ i
chiar cu extensie în P.(artes) ex Walahia.
Data: 1753 96
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Plan von dem Temesvarer Bannat, wie solches in 11 Districten eingetheilt, dann wie die von der Ungarischen
Seiten herüber getrettene Militarn längst der Teys und Temes Ao. 1753 (SJ, 40)
Obs.: hart .
Data: 1753 97
Nume: Bannatvs \ C.(omitatus) Temesiensis
Surs : Andreea Enrico Fritsch116 : Tabvla Nova \ Inclyti Regni \ Hvngariae \ juxta nonnullas Observationes \ Samuelis
Mikoviny \ Concinnata \ Ab. Andreea Enrico Fritsch \ Posonii 1753 (TK 1152; OSZKTK, TM 05330)
Obs.: hart manuscris, 280 X 370 (295 X 395) mm, executat la Bratislava de FRISS András Erik, unul dintre elevii lui
MIKOVINY Sámuel117 (apud KL, 163).
Data: 12.01.1754 98
Nume: Temeswarer Bannat
Surs : Patenta dat3 de (împ r teasa) Maria Theresia Banatului Timi oarei privind m3surile pentru înl3turarea dispropor?iei
dintre aur i argint, raportul dintre monedele din interiorul i exteriorul imperiului, introducerea de noi monede, monede
conven?ionale ... (MN2, 13; CDAD, nr. crt. 88: 1)
Obs.: publicat la Wien, copie tip rit (l.g.).
Data: 2.03.1754 99
Nume: Bannat zu Temesvar, Bannat
Surs : Protocollum Deputationis Aulicæ habitæ Die 2da Martÿ 1754 in Illijricis (HKA, 11: 1137, 1139)
Data: 3.03.1754 100
Nume: Banat
Surs : Ordinul consilierului aulic Ignas Kempf von ANGRET118 venit în inspec$ie în Banat (CF4, 125).
Obs.: Ignas Kempf von ANGRET a fost în inspec$ie în Banat între 16.09.1753 i mai 1754.
Data: 1755, 1791 (?) 101
Nume: (neidentificat)
Surs : J.(ohn) GIBSON114 sculp:(sit) : 2e. \ Carte \ de \ Hongrie \ 1755. (OSZKTK, TM 06795)
Obs.: harta, 460 X 535 mm, Engraved for (Percival) Barlow's General History of Europe, publicat i dup aproape 40 de
ani în a doua edi$ie a c r$ii lui Percival BARLOW, The General History of Europe & Entertaining Traveller.
Comprising an historical and geographical account of all the empires, kingdoms, & c. in Europe, By Percival Barlow, Esq.
assisted by several gentlemen who have made the tour of Europe, London: printed by and for W. and J. Stratford, [1791 ?].

114 John GIBSON [* ?; † ?]; cartograf, gravor i editor, activ între 1750-'92. În 1758-'74 public , împreun cu Emanuel BOWEN104, Atlas
Minimus Illustratus: containing fifty-two Pocket Maps of the World. Drawn and engraved by J. Gibson. Revised, corrected, and improved by E.
Bowen, Geographer to his Majesty. To which are added a Description of the several Empires, Kingdoms, States and Provinces of the known World;
their Seas, Harbours, Rivers and Mountains with a concise account of the Air, Soil and Climate of each and the Government, Customs, Religion and
Manners of the Inhabitants, T. Carnan and F. Newbery Junior, London, 1774, 214 pg. În acest atlas, care con$ine h r$i în miniatur (64 X
102 mm), este publicat de asemenea o hart intitulat Hungary. Pe acest hart regiunea b n $ean nu este identificat (precum, de
exemplu, este Transilvania).
115 Thomas SALMON [* 1679; †1767]; scriitor sco$ian.
116 FRISS András Erik / Andreas Erich FRITSCH (FRITS) [* 7.02.1715, Bratislava; † 10.10.1778, Bratislava, SK]; inginer i cartograf, dup

moartea lui Mikovíny, termin i public h r$ile acestuia.

117 Samuel MIKOVÍNY (MIKOVINI, MIKOVÍNI) [* 1686, Turígky, acum Cinoba‘a, SK; † 23.03.1750, lâng Trengína, SK]; matematician

renumit, inginer hidrograf, cartograf, astronom, arhitect i profesor.

118 Ignas Dismas KEMPF (sau KEMPFEN), Freiherr von ANGRET [* 1704, Wien (?); † 22.01.1768, Wien]; consilier aulic, 1731-'34,

Cameral-inspector în cadrul administra$iei b n $ene, 1739 - func$ionar în Wien, 1748 - referent pentru Banatica la Hofkammerrat, 1753 -
Hofkommissär pentru Temescher Banat (APP, 905-906).

19
 Data: 1758 102
Nume: Banatus Temessiensis, Temesvarer Bannat, Temesser Banat
Surse: Christoph LIEBLEIN119:
1. Deductio statistica Banatus Temessiensis 1758 (OSZK Kt, Folio – sau Octavo ? – Germanica, 190; JW, 504; CF, 7).
2. Ausarbeitungen über Verbesserung der Landwirthschaft, dem (!) Ackerbau, Rays, - Krap, etc. Plantagen, und Anlegung
verschiedener Fabriken in (!) Temesser Banat, XVIII sz.(ázad) vége, 166 folio (OSZK Kt, Folio Germanica, 473)
Obs.: Lieblein exemplific i el existen$a dihotomiei Banatul Timi oarei versus Banatul Timi ului pentru c în titlul (în
l.l.) primei sale lucr rii folose te Banatus Temessiensis iar în prima sec$iune (în l.g.; Summarischer Extract)
utilizeaz Temesvarer Bannat.
În a doua sa lucrare, scris la Wien în 1795, Lieblein folose te Temesser Banat (l.g.).
Data: 17.07.1759 103
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Scrisoarea împ r tesei Maria Theresia c tre administra$ia b n $ean prin care aceasta este în tiin$at c
veniturile b n $ene, mai pu$in cele militare, sunt cedate c tre Wiener Stadtbank pentru 10 ani (1.08.1759-
1.01.1769) drept garan$ie pentru creditul de 10 milioane florini ob$inut pentru sus$inerea "R zboiului de papte
Ani" (1756-'63). (l.g.) (SJ, 195, nota 1).
Obs.: Costin FENEpAN sus$ine gre it (CF, 73, nota 89) c SZENTKLÁRAY JenK public (la SJ, 195, nota 1) textul
rescriptural (sic! rescriptului -n.m.) imperial. În fapt, Szentkláray specific clar c este vorba de Mária Ter.(ézia)
levele a temesv.(ár) administratióhoz (i.e. scrisoarea Mariei Theresia c tre administra$ia timi orean -tr.m.) (SJ, 194
i 195, nota 1).
Data: 24.07.1759 104
Nume: Temeswarer Banats
Surs : Scrisoarea lui Pavel NENADOVICI120, mitropolit ortodox de Carlovi?3, c tre împ r teasa Maria Theresia (l.g.)
(IDS, I, 285).
Data: 1759 105
Nume: Bannat de Temeswar
Surs : J.(ean Denis Robert) JANVIER121 : Le Royaume de Hongrie divise en Haute et basse Hongrie, Transilvanie, Esclavonie et
Croatie ... (SL, I, 275)
Obs.: hart , 461 X 642 mm, scara 1:1690000, publicat la Paris de Jean LATTRÉ.
Într-o edi$ie din 1762, intitulat tot Le Royaume \ De Hongrie; \ Divise \ en Haute et Basse Hongrie \ Transilvanie
Esclavonie et Croatie \ Dreße' par le Sr. Janvier Géographe, ..., publicat tot la Paris, 300 X 440 mm, Janvier nu
identific nicicum regiunea b n $ean (SL, I, 276).
Data: 21.12.1759 106
Nume: Banatu
Surs : Matricula Ecclesia Bruckenaviensis (i.e. Pi chia, RO -n.m.) început de preotul Josephus ELSÉK, capell.(ano) curat.(or)
(Direc$ia jude$ean Timi a Arhivelor Na$ionale, Fond nr. 4, Colec$ia de Registre de Stare Civil jude$ul Timi ,
Parohia Romano-Catolic Pi chia, registrele 1, 2, 3)
Obs.: la 21. Xbris 1759, Josephus ELSÉK scria pe pagina de garda a celor trei registre parohiale (pentru *, oo, †) pe care el
le-a început c Presidente in Banatu suä Excellentiä Comite de Perlas122.
Data: 1760 107
Nume: Temeswarer Bannat, Bannat
Surs : Banater Landesbeschreibungen înaintat împ r tesei Maria Theresia de c tre Camera Aulic i care i-a servit apoi
drept documentare i împ ratului Joseph II123 cu ocazia primei sale c l torii în Banat în 1768 (Haus-, Hof- und
Staatsarchiv, Wien, Habsburgisch-lothringische Familienarchive, Hofreisen, Karton 2, folio 163-242; CF, 7, 131-
196)
Obs.: textul acestei Descrieri ... este publicat de Costin FENEpAN – în l.g. i, din p cate, f r traducerea indispensabil
în l.r. – drept Anexa documentar3 a uneia dintre c r$ile sale (CF, 131-196) dar explica$ia a ceea ce reprezint ea
exact este oferit de autor doar într-o alt carte (JJE, 12-13, nota 8).
În Banater Landesbeschreibungen, sub titlul de Gründlicher Bericht von dem Temeswarer-Bannat und desselben dermaliger
Systemal-Verfassung (Expunere detaliat privind Banatul Timi orean (Temeswarer-Bannat) i structura sistematic
de odinioar a acestuia -tr.m.), apare o foarte interesant explica$ie a ceaace în$elegeau autorit $ile vieneze prin

119 Christoph Konrad LIEBLEIN, Edler von LIEBENSTEIN [* 14.03.1726, Wien; † 25.04.1797, Wien]; farmacist, director de planta$ie i
vopsitorie în Banat (1770-'79). Între 1743-'46 studiaz botanica, chimia i farmacia la Wien, 1748-'64 a fost ef (Provisor) de farmacie în
Timi oara, 1767-'79 - angajat al Administra$iei b n $ene, în 1779 a ie it provizoriu la pensie i se reântoarce la Wien (1780), 1790 este
înobilat (APP, 1134-1135).
120 Pavel NENADOVICI (l.r.) / Pavle NENADOVI] (l.s.) [* 1699, Budim; † 1768, Sremski Karlovci / Karlowitz].
121 Jean Denis (Robert) JANVIER [* ?; † 1776]; geograf i cartograf francez, activ la Paris începând cu 1746. Sunt înc neclarit $i

referitoare la prenumele lui pentru c el i-a semnat majoritatea luc rilor sale drept Le Sieur Janvier.
122 Don Francesco de Paula Ramón, Graf VILANA-PERLAS, Marchese de Rialpo [* 1704; † 12.02.1773, Wien]; pre edinte al

Administra$iei Banatului între 29.12.1753 i 1768 (APP, 2005-2006).

123 Joseph II de Habsburg-Lothringen [* 13.03.1741, Wien; † 20.02.1790, Wien]; din 8.12.1765 împ rat al Sfântului Imperiu de Na$iune German

i co-regent.

20
 Banat în 1760 (folio 165r-166v; CF, 133):
"§ I. Despre originea Gi denumirea acestui 8inut (Land)
Din istorie este binecunoscut faptul c , a a-numitul Banat Timi orean (Temeswarer Bannat) f cea parte din
vechiul regat al Daciei, c romanii au cucerit acest $inut sub împ ratul Traian, c apoi au fost îns izgoni$i de
huni, la fel ca din întreaga Panonie, deci i din $inutul de pe Timi (Bezirk an der Temes), i, în plus, aceste fapte
sunt atestate de multe vestigii i monumente romane antice. Dup ce vechii regi (Könige) din Ungaria i-au
împ r$it vasta împ ra$ie (Reich) în mai multe regate i provincii mici, i acest $inut (Land) a ajuns sub conducerea
unui propriu ban sau comite (eigener Bannus oder Comes), de la care ban (Banno), precum i de la râul Timi [care
izvor te din Transilvania (sic!) i curge prin mijlocul Banatului (mitten durch den Bannat flüsset)], i-a primit
$inutul numele de Banat Timi orean (Temeswarer Bannat), de i autorit $ile aulice i regionale ungare de azi
obi nuiesc s -l denumeasc doar Districtum Temessiensem (Districtul Timi ean)". (tr.m.) Un alt exemplu al
dihotomiei Banatul Timi oarei / Banatul Timi ului.
De notat c autorit $ile vieneze "î i manifest f r vreo re$inere nemul$umirea c autorit3?ile aulice ungare i cele
ale Ungariei aflate acum în func?ie obi nuiesc s3 numeasc3 Banatul doar districtul Timi oarei" (sic! Districtum Temesiensem
i.e. districtul timi ean i nu districtul Timi oarei dup cum traduce gre it Fene an -n.m.) (CF, 28-29, nota 38; 133).
Data: 1761 108
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (hart nesemnat ) : Temesvarer Bannat abgeteilt in seine District und Process Anno 1761 (MB, 369) *
Data: ~1760 (?), 1762, edi$ii ulterioare în 1771, 1783, 1791 109
Nume: neidentificat
Surs : Sr. (Jean Denis Robert) JANVIER121 : Le Royaume \ De Hongrie, \ Divisé \ en Haute et Basse Hongrie \ Transilvanie
Esclavonie et Croatie \ Dreßé par le Sr. Janvier Géographe \ A Paris, chez Lattré Graveur, rue St. Jacques, à la Ville de
Bordeaux \ Avec privil.(ege) du Roy. (OSZKTK, TM 06500)
Obs.: hart , scara 1:2650000, 440 X 310 mm, nedatat (~1760 ?), este publicat cu No. 18. în (Rigobert BONNE), Atlas
Moderne ou Collection De Cartes Sur toutes les parties du Globe Terrestre Par Plusieurs Auteurs. Avec approbation &
Privilege du Roy. A Paris, Chez (Jean) Lattré Graveur Ordinaire du Roy, ... (1762, 1771, 1783, 1791).
Data: 1762 110
Nume: Banatus Temesvar
Surs : S.(tefan) L.(utsch von) LUCHSENSTEIN124 : Magni principatus Transylvaniae tabula ex archetypo 1751 concinnata
recentioribus aucta observationibus denuo delineata per S. L. Luchsenstein 1762 \ (copiata) Josephus Samuel TORKO(S)
(TK 2058)
Obs.: hart manuscris, copiat în 1762 de Josephus Samuel TORKO(S) dup o hart realizat de S.(tefan) L.(utsch von)
LUCHSENSTEIN în 1751, 1690 X 2000 mm, scara 1:156000 [Maastab von zwey Meilen (TK: 2 Meilen = 95 mm)].
Data: 1762, 1781, 1783, 1786, 1788, 1793, 1795, 1796, 1804, ..., 1836 111
Nume: Temesvári Bánát
Surs : N. A. (NAGY András ?) : Magyar-Ország el-osztva l. vármegyékre ... (SL, I, 421)
Obs.: hart , 145 X 188 mm, gravor NAGY András (?), publicat la Wien (Bétsbs); o varia$ie a acestei h r$i va fi publicat în
LOSONTZI István125, Hármas Kis Tükör melly I. A' szent históriát, II. Magyar országot, III. Erdély országot, annak földével,
polgári állapatjával és históriájával, gyenge elmékhez meg-bMvítve ..., Posony, 1773 precum i în multele edi$ii
ulterioare ale acestei c r$i care apar la Pozsony, Vác, Kassa, Komárom, Buda, Pest, Debrecen în 1781, 1783, 1786,
1788, 1792, 1793, 1795, 1796, 1804, 1805, 1806, 1808, 1810, 1812, 1817, 1822, 1823, 1827, 1830, 1832, 1833, 1835, 1836.
Data: 1764, 1765, 1766, 1770(?), 1777, 1786 etc. 112
Nume: Banat de Temesvar
Surs : (Louis) BRION126 (de la Tours) : La Hongrie avec les Provinces adjacentes: assujettie aux Observations Astronomiqu et
aux Itineraires ... (SL, I, 86 i 94; SLk, 7, 38)
Obs.: hart , 246 X 222 mm, scara 1:3780000, publicat de Louis BRION de la Tours la Paris, chez (Louis Charles) Desnos,
Ingénieur Géogr.(aphe) pour les Globes et Sphères, în 1764, a fost publicat i în atlasele sale:
-Atlas General méthodique et élémentair, pour l'étude de la géographie et de l'histoire moderne ... Paris, 1766; ... adopté par
plusieurs Écoles royales militaires, [nouvele e'dition], Paris, 1777; ... nouvelle édition avec description en marge de
chacune des cartes, Paris, 1786;
-Atlas Général, Civil et Ecclésiastique, méthodique et élémentaire pour l’étude de la géographie et de l’histoire, Paris, 1766;
-Atlas Ecclésiastique Comprenant tous les évêchés des quatres parties du mond ..., Paris, 1766.
În diferite variante, harta a fost reprodus la Paris de cel pu$in 19 ori pân în 1798!
În Atlas General Methodique et Elementaire pour l'Etude de la Geographie et de l'Histoire Moderne ... par M. Maclot ...

124 Stefan Lutsch von LUCHSENSTEIN / LUXENSTEIN [* 1710; † 1792]; militar (ajunge chiar la rangul de colonel) i topograf din
Sibiu, omul de încredere al generalului Adolf Nikolaus, Freiherr von BUCOW / BUKOW / BUCCOW [* 7.01.1712, ?; † 18.05.1764,
Sibiu, RO], comandantul trupelor habsburgice din Transilvania (1761-'64) i "guvernator" al Transilvaniei (7.05.1762-'64).
125 LOSONTZI István / Hányoki Losonczi [* 1709(?); † 29.03.1780, NagykKrös, HU].
126 Louis BRION de la Tours [* 1756 (?); † 1803]; cartograf francez, inginer hidrograf, a de$inut postul de ingénieur-géographe du roi, se

tiu foarte pu$ine lucruri despre via$a i cariera sa. A publicat la Paris excelente atlase i studii statistice în a doua jum tate a sec. XVIII.

21
 mis au Jour et Execute par le S.r. Desnos ... Paris, 1770 (?), aceea i hart este înconjurat de o Analyse în care se afirm
c le Banat de Temesvar dépendant de la Houte Hongrie i se aminte te de Palatinat (sic! comitat -n.m.) de Temesvar.
Data: 1765 (?) 113
Nume: Temesvarer Bannat, Banat
Surs : Joannem (Zakarias) SAX127 : Temesvarer Bannat abgetheilet in Seine District und Process. Gezeichnet Ao 1765 durch
Joannem Sax Provin. Ingenieur (SL, II, 544-545)
Obs.: hart , 703 X 868 mm, scara 1:260000, gravor Johann Christoph WINKLER128 din Vienæ.
Data: ~1766 114
Nume: Bannatus
Surs : M.(ichael) KARPE129 : Mappa comitatuum Bács58 et Bodrog prouti nunc sub solo nomine comitatus Bacsiensis
administratur. \ concinatta per M. Karpe; copiata per N. NOZDROVICZKY (TK 252)
Obs.: hart manuscris, 435 X 365 mm, scara 1:379000 [Scala 1700 Wienen: Orgiar: vel 4 ¼ Milliar: (1000 wien. org. = 5 mm)].
Data: post 1767 115
Nume: Banat
Surs : (NN) BAUMGARTTER : A dunai és a szávai határõrvidék és a szomszédos török területek Nikápolyig (titlu conform
catalogului) / Karte der militärischen Gränzen gegen die türkische Prov. von Carlstad bis an die Valachei (titlu conform
catalogului anterior) (TK 508-2)
Obs.: hart manuscris, compus din trei p r$i distincte, 459 X 516, 477 X 695, 417 X 720 mm, scara 1:365000 [Maasstab von
5 deutschen Meilen (TK: 5 deutschen Meilen = 102 mm)].
Data: 10.02.-20.02.1768 116
Nume: Banat, (des) Temesvarer Banat(s), Banatischen Landes
Surs : Wolfgang von KEMPELEN130 : Kempelens Relation über die Banatische Impopulations-Untersuchungskommission
(Relation, welche der königl.(icher) hung.(ariche) Hofcammerrath und Salzwesensdirector W.(olfgang) v.(on) Kempelen als
Kais.(erlicher) Königl.(icher) Commisarius über die ihm allergnädigst aufgetragene Banatische Impopulations-
Untersuchung-scommission, dem 10. Febr. 1768 gehorsamst abgestattet (Österreichisches Staatsarchiv, FHKA HKA
Handschriften 496, folio 1-138, folio 5 ff; Banater Akte, r. Nummer 76, Subd. 9., fol. 1-96, folio 1 ff).
Data: 1768 117
Nume: Torontaliensis Comitatus; Temesiensi Provincia; Temesiensis modo Comitatus, modo Bannatus- nomen accipit
Surs : Ladislo TURÓCZI131, Ungaria suis cum regibus compendia data, novissima hac editiona aucta, eliminata, et ad nostram
usque aetatem producta, Tyrnaviae, Typis Collii Academici Societatis Jesu, 1768 (edi$ia I, Nagyszombat, 1729;
edi$ia II, Tyrnaviae, 1744), p. 201-203, 224 (SJ, 52).
Obs.: Temesiensis modo Comitatus, modo Bannatus- nomen accipit (l.l.) = Timi acum Comitat, acum Banat- prime te numele
(tr.m.).
Data: 1768 118
Nume: Temeswarer Banat
Surs : Propunerea de introducere al abecedarului Lazarini132 în colile parohiale (l.g.) (IDS, I, 321)
Obs.: tradus gre it de I. D. SUCIU i Radu CONSTANTINESCU drept Banat în loc de Banatul Timi oarei.
Data: 24.12.1768 119
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Erstens seÿnd in Folge der Allerhöchsten Resolution ddto. 24. December 1768 die dem Banco als eine Bedeckung wegen
geleisteten Kriegs-Aushilfen zu Administriren und zu geniessen eingeraumte samentliche Proventen des Temesvarer Banat
nunmehro a 1-ma Januarÿ Anno 1769 der Kaÿserl. Königl. Hofkammer wiederum zu übergeben (SJ, 197, nota 1).
Obs.: Decretul Mariei Theresia prin care toate veniturile Banatul revin sub autoritatea Departamentului in Banaticis et
Domanialibus al Camerei Aulice începând cu 1.01.1769. Pentru 10 ani (1.08.1759-1.01.1769), veniturile b n $ene,
mai pu$in cele militare, fuseser cedate c tre Wiener Stadtbank drept garan$ie pentru creditul de 10 milioane
florini ob$inut pentru sus$inerea "R zboiului de papte Ani" (1756-'63).

127 Joannes Zakarias SAX (SAX János Zakariás) [* ~1740 (?), Vršac, RS; † ~1811 (?), Buda /azi Budapest, HU]; inginer hidrolog, între
1785-'88 inginer al naviga$iei în Banat.
128 Johann Christoph WINKLER [* 1701; † 1770].
129 Michael KARPE (Mihály) [* ~1730; > 1790]; cartograf activ între 1750-'90, 1757 - inginer cameral.
130 Wolfgang von KEMPELEN de Pázmánd (în maghiar KEMPELEN Farkas, în slovac Vlk KEMPELEN) [* 23.01.1734, Bratislava;

† 26.03.1804, Alservorstadt, azi Wien]; în 1765 este numit responsabil pentru sare i colonizare în Banat iar între 1767-'69 este numit
comisar pentru colonizarea Banatului. Este responsabil de colonizarea a 37000 de familii din vestul Europei în Banat. De asemenea,
introduce cultura inului în Banat i construie te o fabric de m tase. Experien$a lui b n $ean se concretizeaz în trei substan$iale
rapoarte c tre administra$ia central din Wien în 1768, 1769 i 1770. În aceste materiale, care sunt înc inedite pentru cultura b n $ean ,
Kempelen nu doar c prezint un raport referitor la activitatea de colonizare ci i propune un plan de organizare sistematic al
Banatului, descrie minele i institu$iile b n $ene i comenteaz amplu Wallachische Bevölkerung.
131 TURÓCZI László [* 28.05.1682, Ungvárt; † 8.02.1765, Nagyszombat]; preot iezuit (din 12.11.1700), doctor în teologie, profesor.
132 Daniel LAZARINI / Lazzarini sau Daniel / Dan MARDSINAY / MARGINAI [* ~1737; † ?]; unul dintre cei mai importan$i pedagogi

b n $eni ai secolului XVIII (Vl, 111-117).

22
 Data: 1769, o nou edi$ie în 1807 120
Nume: Banatus Temesiensis ejusque Districtum (l.l.)| Banatul Timi ului sau133 Districtul (Timi ului -n.m.)
Surs : Ign.(atius) MÜLLER134 : Mappa geographica novissima regni Hungariæ divisi in suos comitatus cum districtibus Jazygum et
Cumanorum Banatus Temesiensis ejusque Districtum nec non regnorum Croatiæ Sclavoniæ Dalmatiæ Magni Principatus
Transilvaniæm parties Bosniæ Serviæ Bulgariæ et Walachiæ dedicata Augustissimis Regnantibus Maria Theresiæ Imperatrici
Regniæ et Iosepho II. Romanorum Imperatori et Corregenti ... (SL, I, 409)
Obs.: hart de perete destinat uzului oficial, 2040 X 2440 mm, scara 1:360000, din 12 p r$i, Johan Christoph Winkler128
sculpsit Viennæ (i.e. Wien), publicat într-un tiraj mic de Comite Mauritio à Lacy (Hofkriegsrath), a fost $inut în
secret pân la sfâr itul secolului XVIII fiind pus în circula$ie doar la începutul secolului XIX.
Edi$ia din 1807 a fost publicat de Tranquillo MOLLO135 tot la Wien.
Data: 1769 - '72 (?) 121
Nume: Temesvarer Banats
Surs : (Franz Philipp von) ELMPT136 : Original Aufnahmskarte des Temesvarer Banats, ausgefürt in den Jahren 1769-1772 unter
der Direktion des Obersten Elmpt des Generalquartiermeister- stabes (SJ, 45; Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. a. 577)
Obs.: marea hart a Banatului (scara 1:28800, cu 208 Sectio, 620 X 420 mm) executat de echipa condus de Locotenent
-Colonelul Elmpt.
Data: 30.08.1770 122
Nume: Banat (l.g.), bara B7natului (a a!)137 (l.r.)
Surs : Patenta administra$iei b n $ene adresat locuitorilor satelor Doma nea i C nicea prin care ace tia sunt
aten$iona$i c vor putea r mâne în satele lor doar dac accept s devin gr niceri etc. (l.g. i l.r.) (CF4, 208, nota 25;
226-229)
Obs.: În cartea Cnezi i obercnezi ..., Costin FENEpAN analizeaz în detaliu cazul Doma nea - C nicea de împotrivire a
locuitorilor la trecerea lor sub administra$ie militar odat cu constituirea batalionului valah de grani$ în S - SE
- E Banatului (CF4, 202-244). Cu aceast ocazie, el public i o patent a administra$iei b n $ene adresat
locuitorilor din cele dou sate la 30.08.1770. La Hofkammerarchiv din Wien exist atât textul în limba german cât
i varianta în limba român a acestei patente (CF4, 208, nota 25; 226-229). În varianta german a textului sunt
men$ionate i denumirile das Banat, der Türkey, precum i Kays.(erliche und) Königl.(iche) Bannatische Landes-
Administration. Echivalentul acestora în textul în limba român este @ara B3natului, @ara Turceasc3 i Împ3r3teasca
i Cr3iasca a @3rii B3natului Administra?ie. Dar la aceste echivalen$e / traduceri din 1770138 apare un uria semn de
întrebare; de ce s-a tradus das Banat drept @ara B3natului când e clar c e vorba simplu de Banat(ul)? R spunsul
este dat de traducerea der Türkey drept @ara Turceasc3 i nu simplu drept Turcia cum ar fi trebuit. Iar aceast
ultim traducere s-a f cut astfel doar pentru c sub acest nume de @ara Turceasc3 era cunoscut Turcia / Imperiul
Otoman la acea vreme de locuitorii români ai Banatului139. Iar printr-un simplu fenomen de mimetism140
lingvistic, traduc torul a folosit forma @ara B3natului141 pentru das Banat142.

133 cu sensul de oricare (din cele dou3 nume).

134 Ignatius (Ignác) MÜLLER [* 1727, Székesfehérvár; † 1804, Bratislava]; cartograf, ofi$er în armata ungar .
135 Tranquillo MOLLO [* 10.08.1767, Bellinzona, Elve$ia; † 29.03.1837, Bellinzona, Elve$ia]; deschide editura Tranquillo MOLLO & Co. în

14.07.1798 la Wien.
136 Franz Philipp, Freiherr von ELMPT zu Dammerscheidt [* 3.10.1724, Tammerchein (? -n.m.); † 5.04.1794, Praha]. La data când

realizeaz harta, Elmpt era doar baron (GT) i Oberstleutnant dar va ajunge Graf i Feldmarschalleutnant (APP, 386).
137 în subdialectul b n $ean al limbii române, b%nat este o stare de durere sufleteasc în care triste$ea i jalea se îngem neaz cu p rerea

de r u i c in$a. De asemenea, este o varietate de grâu cu bob mare i spic stufos cultivat în Banat (DSB, III, 89).
138 din p cate, înc nu am avut înc ocazia s consult la Hofkammerarchiv din Wien cele dou documente.
139 Acest aspect este înt rit i de Nicolae STOICA de Ha8eg [* 23/24.02.1751, Mehadia; † 6.01.1833, Mehadia]. În Cronica Banatului (NS),

scris între 1826-'27, el folose te de 119 ori numele Banat i doar de 2 ori forma ara Banatului, o dat forma ;%rii Banatului, de 2 ori
forma B%nat, de 3 ori Banatul Timi+orii, de 2 ori aminte te de Banat de Severin i o singur dat folose te numele: Banat de Timi+oara,
Banat de Lugo+i +i Caransebe+, Banat de Craiova, B%natul Timi+orii i Banatul Timi+ului; aminte te de 5 ori de regimentul de grani$
german sub forma Daici-Banat (4 ori; corect Deutsch-banater) i daici-banater reghiment (o singur dat ) dar men$ioneaz i Banatu-
Banal (NS, 110).
Pentru c editorul c r$ii, Damaschin MIOC, î i permite s completeze manuscrisul sub forma ... <;%rii> Banatului ... (NS, 175), m întreb
dac Nicolae STOICA de Ha$eg chiar a folosit sintagma ara Banatului!?
De asemenea, Stoica folose te aproape exclusiv numele ara Turceasc% (o singur dat apeleaz la forma Nalta Poart%) pentru a
denumi Imperiul Otoman / Turcia; în principal @ara Nem?easc3 dar i Raich (2 ori) ori Ghermania (o dat ) pentru a indica Germania sau
Sfântul Imperiu Roman de Na$iune German ; @ara Le easc3, @ara Le asc3 i Polonia pentru regatul polonez; @ara Ungureasc3, Ungaria i
Hungaria pentru regatul ungar; @ara Rumâneasc3, @ara Râm3neasc3, @ara Româneasc3, @ara Munteneasc3, @ara, @eara Rumâneasc3, Volohia,
Valahia, Vlahia, Ungrovlahia pentru Muntenia; Grecia, Gre?ia, @ara Greceasc3, ?ara Gre?ii pentru Grecia; Bolgaria, @ara Bug3reasc3 (sic!)
pentru Bulgaria; @ara Horva?ca, Horva?ca, Horva?ia, Croa?ia pentru Croa$ia; Ardeal, @ara Ardealului, Transilvania; Ha?eg, @ara Ha?3gului; ?ara
Bucovina, Bucovina; etc. Pentru mine este destul de clar c i în cazul lui Nicolae STOICA de Ha$eg este vorba tot de un simplu fenomen
de mimetism lingvistic119 în cazul folosirii formei ara Banatului.
140 MDA, III, p. 570, coloana I: mimetism substantiv neutru [Atestare: Dic?ionar enciclopedic român, vol. II: D-J (1964), Bucure ti, Editura

Politic / Plural: (2) ~e / Etimologie: fran$uzescul mimétisme] 1 Însu ire a unor animale de a avea ori de a lua culoarea sau forma unor
obiecte din mediul înconjur tor pentru a nu fi recunoscute de du mani. 2 (prin extensiune) Capacitatea de a imita.
141 Pentru c unum argumentum, nullus argumentum, doar descoperirea i analizarea mult mai multor documente de secol XVIII scrise în

limba român vor putea s conving f r echivoc de existen$a i folosirea numelui @ara Banatului de c tre românii b n $eni în aceast
perioad .

23
 Cât de relative sunt traducerile termenilor coresponden$i din cele dou documente se vede i din echivalen$ele:
Bannatisch-Wallachischen Militär-Gränze-Einrichtung / hotarul milit3rii rumâne ti al B3natului; k.k. Landes-Administration /
Înp3r3teasca i Cr3iasca Administra?ie; Kays. Königl. Apostollische Mayestät / Înp3r3teasca i Cr3iasca a lor M3rire;
varianta în l.g. este Signatum Caransebes de Carl Graf Clary143 iar varianta în l.r. este Dat in Temi var fiind semnat
de Car3l graf de Clari i de R3vig3.
Data: 5.10.1770 123
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Wolfgang von KEMPELEN130 : Banat betreffende Landes- und Bergwerks-Einrichtungen (Österreichisches
Staatsarchiv, FHKA HKA Handschriften 496 (177): folio 1-53).
Data: ~1770 124
Nume: Das Temeser Banat
Surs : (nesemnat ) : Das Temeser Banat (OSZKTK, TK 1888)
Obs.: hart , 710 X 875 mm, scara 1:260000 (1 Ung.(arische) Meile = 54 mm).
Data: ~1770 125
Nume: Bannat
Surs : (NN) FISCHER : Walacheÿ, Moldau, Besarabie, Bulgarien (f r titlu) (TK 511)
Obs.: hart manuscris, compus din zece p r$i distincte, 755 X 535; 710 X 510 mm, scara 1:230000 [1 (?) Stund Teätsch.
Ruschisch 5 Wergt (?) (TK: 5 Stunden = 77 mm)].
Data: ~1770 126
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : A Szerémség keleti része (titlu conform catalogului) / Ost-Syrmien (catalogul anterior) (TK 1169)
Obs.: hart manuscris, 522 X 495 mm, scara 1:110000 [8000 Klafter oder 2 Stund (TK: 5000 Kl.(after) = 85 mm)].
Data: 20.05.1771 127
Nume: Banatul TemeGului, hotar7le ... TemeGului
Surs : "Normal-Patentul" dat pentru na?iune ilir3 neunit3 (Regulamentul Iliric) (GP, 29, 30, 37)
Obs.: Normal-Patentul este scris în limba latin , unde probabil s-a folosit denumirea Banatus Temesiensis, i în limba
român , textul fiind scris cu litere chirilice. Aceast ultim variant a fost trimis , împreun cu Stola sau Birul144,
locotenent-colonelului Papilla145 la 11.11.1771 pentru Districtul Gr3niceresc Valah în subordine.
I. D. SUCIU î i permite s citeze din Grigore POPIlI numele Banatul Teme ului drept Banatul Timi ului alterând
textul original (IDS2, 119).
Data: 1762(?), 1772 128
Nume: Comitat Beckes ( i la sud de râul Mure !), C.(omitat) Chonad (la nord de râul Mure !), Tarantal C.(omitat) la N
de Csongrad C.(omitat), Temesuar C.(omitat)
Surs : G.(eorg) F.(ridrich) LOTTER146 : TABULA \ HUNGARIA \ ET REGIONUM, \ quæ præterea ab ea dependent, \
Delineata juxta magnum numerum \ anotationum et mappas manuscriptas \ vel impressas, \ Correcta per Observationes
Comitis \ MARSILII et non nullorum aliorum \ Per G.(uillaume) de L'Isle, Geographum \ Academiae Reg: Scientiarum
\ apud Tob:(ias) Conr:(ad) Lotter \ Geogr. \ Aug.[ustæ /i.e. Augsburg] Vind.[elicorum] (SL, I, 365, LOTTER 1)
Obs.: hart , 596 X 475 mm, gravat (Sculpsit) de G.(eorg) F.(ridrich) Lotter dup o hart a lui G.(uillaume) Delisle61 de la
începutul sec. XVIII i publicat de Tobias Conrad LOTTER93 în Atlas Novus sive Tabulae geographicae totious Orbis
faciem, partes Imperia,regna et Provincias exhibentes exactissima cura iuxta recentissimas obswervation aeri incisae et
venum exposita ..., Augsburg, 1772.
Data: 1772 129
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Tabelen über die in dem Königreich Hungarn et annexis Provinciis, dann in denen Karlstädter- Warasdiner, Banal-Sclavonil
und Temesvarer Militar-Gränyen, wie auch in dem Temesvarer Banat vorhandene nichtunirte Trivial oder Elementar Schulen
de anno 1772 / tabelele în care sunt men$ionate colile ortodoxe din Imperiul habsburgic în anul 1772 (Vl, 83, 109).
Data: 8.-21.05.1773 130
Nume: Bannat
Surs : Journal der Reise S(einer) Majestt(ät) des Kaisers (i.e. Joseph II123 -n.m.) durch Hungarn, Bannat, Siebenburgen und
Marmaross von 1773 (HHSA, 63: 257, 264, 276, 277, 340)

142 dar atunci, în acest caz, Bannatische ( i nu Landes!) ofer a @3rii B3natului din echivalen$a Kays.(erliche und) Königl.(iche) Bannatische
Landes-Administration ‚ Împ3r3teasca i Cr3iasca a @3rii B3natului Administra?ie.
143 Karl Ignaz Reichsgraf von CLARY und ALDRINGEN [* 5.11.1729, Praha; † 6.06.1791, Wien]; între 1769-'74 pre edinte al Banater

Landesadministration und der dortigen Bergdirektion (APP, 266; CF, 85).

144 Stola sau Birul este scris în l.l. iar în titlu apare Banal pe care Grigore POPIlI îl traduce prin Banatului. În fapt, probabil este vorba de

grani$a militar din Banalia confinia (l.l.) / Krajina numit i Banal Grenze (l.g.).
145 Paul DIMICH (Pavel DIMICI), Freiherr von PAPILLA [* 1722, Arad; † 28.08.1802, Timi oara]; militar, 1758 - Oberstleutnant, 1773 -

Oberst, 8.02./10.04.1783 - Generalmajor, 1790 - retras din armat , 23.03.1765 - înobilat (Freiherr), este îns rcinat cu punerea în aplicare a
Instruc$iunii din 18.04.1768 privitoare la înfiin$area i organizarea batalionului valah de grani$ din Banat (NS, 60).
146 Georg Friedrich LOTTER, cel b3trân [* 1744; † 1801]; fiul lui Tobias Conrad LOTTER93.

24
 Obs.: 8.05.1773, fiind în Szegedin: in dem Bannat
10.-12. May 1773, în Temeswar: in dem Bannati, bannat (a a!)
21.05.1773: in dem Bannatischen Graniz.
Data: 1773, noi edi8ii în 1777, 1781 131
Nume: Temesvári Bánát
Surs : (nesemnat ) : Magyar-Ország el-osztva l. vármegyékre (SL, I, 358)
Obs.: hart , 141 X 186 mm, scara 1:4400000, autor/gravor NAGY András (?), publicat în LOSONTZI István125, Hármas
Kis Tükör Tükör melly I. A' szent históriát, II. Magyar országot, III. Erdély országot, annak földével, polgári állapatjával és
históriájával, gyenge elmékhez meg-bMvítve ..., Posony, 1773, 1777, 1781. Edi$ii ulterioare ale c r$ii apar la Pozsony,
Vác, Kassa, Komárom, Buda, Pest, Debrecen în 1781, 1783, 1786, 1788, 1792, 1793, 1795, 1796, 1804, 1805, 1806,
1808, 1810, 1812, 1817, 1822, 1823, 1827, 1830, 1832, 1833, 1835, 1836.
Aceast lucrare este o varia$ie a h r$ii Magyar-Ország el-osztva l. vármegyékre ... publicat în 1762 la Wien.
Data: 1773 132
Nume: Temeswarer Banaths
Surs : Chr.(istof) GLASER : Charte Des Temeswarer Banaths ... (GT, 262; Kriegsarchiv, Wien, cota B. IX. a. 578)
Obs.: în fapt, este o copie a h r$ii lui Elmpt136 (nr. 121) la scara 1:1368000, în 6 Sectio, 770 X 600 mm.
Data: 1774 133
Nume: Bannatus
Surs : (Stefan Lutsch) von LUXENSTEIN147 : Mappa des Gross-Fürstenthums Siebenbürgens nach Titherren Obristl. von
Luxenstein seiner Aufnahme; S. Auffenberg. (TK 1574)
Obs.: hart manuscris, 824 X 939 mm, scara 1:400000 [Mastab von 5 Teutchen Meilen (TK: 5 teutsche M = 120 mm].
Data: 1774, 1777 134
Nume: Temeswarer Bannat, Bannat of Temeswar
Surs : Ignaz, Edler von BORN148 : Briefe über mineralogische Gegenstände auf seiner Reise durch das Temeswarer Bannat,
Siebenbürgen, Ober- und Nieder-Hungarn an den Herausgeber derselben Johann Jacob Ferber geschrieben, Frankfurt (am
Main) & Lipcse (i.e. Leipzig), 1774, 226 pg.
Obs.: edi$ii ulterioare: London, 1777 (Travels through the Bannat of Temeswar, Transylvania and Hungary in the Year 1770);
Venezia, 1778 (tradus de Francesco GRISELINI149; Paris, 1780 (Voyage minéralogique fait en Hongrie & en
Transylvannie par M. de Born; traduit de l'Allemand, avec quelques notes, par M. Monnet, Inspecteur-Général des Mines
de France, des Académies Royales des Sciences de Stockholm, de Turin, Paris, Panckoucke, 1780).
Cartea se bazeaz pe scrisorile trimise geologului german Johann Jakob FERBER în timp ce, în vara anului 1770,
Born se afla într-o c l torie de studii prin Banat, Transilvania i Ungaria.
Data: 1.10.1774 135
Nume: Bannat, Temeswarer Banat, ... diese Provinz, das Banat ...
Surs : Johann Jakob EHRLER150 : Das Banat von Ursprung bis jetzo nebst des Nationalisten Sitten, Gebräuche, Religion,
Kinderzucht, Hauswirtschaft, Vermögen, Nahrungs- und Handelsstandes Gebrechen, Ertragnis, Obliegenheit der Beamten
des Landes, Merkwürdigkeiten, dessen Größe im Grunde, in Städten, Dörfern, Prædien, Menschen und Vieh, mit dem
Anhang der verbesserten Marsch=Route. Beschrieben zu Temeswar, den 1ten Octobris 1774 p(e)r Joh(annem) Jac(obum)
Ehrler, Revisor (JJE, 174).
Data: ante 1775 (?) 136
Nume: Temes-Banat, Temescher Banat
Surs : Nota guvernatorului general al Belgradului ABDY c3tre contele DEMETROVITZKY (sic!) "guvernator general151 al
Banatului Timi oarei" (sic! Banatului Timi ului) privind folosirea insulei Sefer (de pe Dun3re, vis-à-vis de Belgrad) ca
poligon de tir i ... (copie, l.f.) (MN, 50; CDMB, nr. crt. 256: 1: ... á Son Excellence \ Le General Comte de Demetrovitzki
\ Gouverneur Général de Temes-Banat; 3: Temescher Banat)
Obs.: Documentul este nedatat; în MN se avanseaz /1787?/ dar aceast datare vine în contradic$ie cu faptul c
Maximilian Joseph, Graf MITTROWSKY a fost comandant general militar al Banatului doar între 1769-'75. Dac
dat m documentul ante 1775, acest fapt vine aparent în contradic$ie cu existen$a unui "guvernator general al
Belgradului" pentru c ora ul a fost ocupat de trupele habsburgice doar între 1688-'90, 1717-'39, 1789-'91.
Data: 12.09. / 10.10.1775 137
Nume: Temesvarer Bannat (l.g.), Bannatus Temesiensis (l.l.), Bannatische Landes Administration

147 Stefan LUTSCH von Luchsenstein [* 1710; † 1792]; militar, Oberst.

148 Ignaz, Edler von BORN (pseudonim Johannes Physiophilus) [* 26.12.1742, Alba Iulia; † 24.07.1791, Wien]; mineralog i metalurgist.
149 Francesco GRISELINI [* 12.08.1717, Venezia; † 1784, Milano]; a scris prima monografie istoric i de istorie natural a Banatului.
150 nu se tie nimic altceva despre el decât c a fost revisor (i.e. inspector) al Administra$iei b n $ene între 1769-'78 i, în aceast calitate, a

redactat Banater Verwalteramtsinstruktion / Instruc$iunea privind Oficiile de district b n $ene în 1774 (APP, 374; JJE, 15).
151 nu a existat un conte DEMETROVITZKY, guvernator general al Banatului. În fapt, este vorba de Maximilian Joseph, Graf MITTROWSKY von

Mittrowitz & Freiherr von Nemyšl [* 30.05.1709; † 18.01.1782, Brün], comandant general militar al Banatului între 1769-'75.

25
 Surs : Ordin i not3 a Comandamentului General B3n3?ean c3tre Comenduirea cet3?ii Timi oara i Administra?ia provincial3
privind închirierea unor cazemate Fierb3toriei de bere din Timi oara pentru depozitarea rachiului (copie, l.g. i l.l.152, 1 fil )
(MN, 40; CDMB, 188153, 1-1v)
Obs.: în text: Von des in Temesvarer Bannat Lestellten ..., Ex Canncellaria Bellica penes supremen Armorum Præfecturam
Bannatus Temesi\ensis constituta.
Acest document inedit, care este redactat la Temesvar, puncteaz foarte clar dihotomia existent la nivelul
denumirii Banatului pentru c în cadrul lui sunt folosite concomitent i alternativ ambele denumiri: Temesvarer
Bannat (l.g.; Banatul Timi oarei) i Bannatus Temesiensis (l.l.; Banatul Timi ului).
Data: 1776 138
Nume: Banatus
Surs : (nesemnat ; copiata Carolum IOHN) : Mappa exhibens situm comitatus Bácsiensis58 (TK 1043)
Obs.: hart manuscris, 605 X 455 mm, scara 1:288000 [3 Miliaria (TK: 1 mill. = 29 mm)].
Data: 1776 139
Nume: Bannatus Temesiensis
Surs : (nesemnat ) : Tabula Bannatus Temesiensis a Geometris S.S.M.M.I.I. et R.A. confecta; qvam in minorem formam reduxit,
godusqve longitudinis, et latitudinis adjecit Franciscus Griselini Anno R.S. MDCCLXXVI. Augustinus Cips sculpsit.
Vindobonæ (Wien). (MB, 372; FG; SL, I, 209)
Obs.: hart desenat dup m sur torile geometrilor Statului Major cezaro-cr iesc, 602 X 551 mm, scara 1:410000,
gravor Augustin CIPPS154. Harta a fost publicat de Franz GRISELINI149 ca anex a monografiei sale Versuch einer
Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte (FGW) (nr.
168).
În monografia griselian sunt publicate i alte gravuri realizate de Augustin CIPPS la Vindobonæ / Wien:
- Tab.(ula) I, Mappa Repræsetans tria pagorum genera Coloniæ Bannaticæ, eorumqve Situm, et constructionem accurate
denotans (Engelsbrun, Charlotenburg, Schœndorf); delineavit Ludovicus Reischl.
-Tab.(ula) II, Plani pagorum Moraviza et (Neu) Voitek; delineavit Ludovicus Reischl.
Data: 2.11.1776 140
Nume: Temeswarer Bannats, Temeswarer Banats
Surs : (Wien) împ r teasa Maria Theresia înfiin$eaz coli primare în toate comunele b n $ene locuite de ortodoc i
(l.g.) (IDS, I, 352).
Data: 20.01.1777 141
Nume: des Temesvarer Banats
Surs : Teodor IANCOVICI (nobil de Mirievo)155 : Aufsatz über die Schul Requisiten, so für die gesammten nichtunirten
Illyrischen Trivial-Schulen in den Provovinciei Bezirchen des Temesvarer Banats, gemäss der untern 1-etn Octob. 1776
ergangenen Höchsten Anordnung erforderlich sind (Vl, 139, 228).
Data: 1777 142
Nume: Bannato di Temeswar
Surs : Giuseppe Matteo (i.e. Joseph Matthäus) HEIMERL156 : Prospetto del "Saggio di Storia Civile e Naturale del Bannato di
Temeswar" scritta in italiano dal Signor Francesco Griselini (FG, 12, nota XXVI)
Obs.: articol publicat în ziarul timi orean Nuovo Giornale d'Italia, I (1777), p. 173-173.
Data: 20.04.1777 143
Nume: Banatu
Surs : C s toria oficiat în parohia Romano-Catolic Aradul Vechi între Henric SCHLAUCH i Eva HEBLER (Direc$ia
jude$ean Arad a Arhivelor Na$ionale, Colec$ia Registrelor de Stare Civil , Arad-ora , Oficiul parohial Romano-
Catolic, Registrul nr. 113, p. 433v)
Obs.: oo 20.04.1777
-Henricus Schlauch, 24 annor
coelibes
-Eva Heblerin, 23 annor

152 în l.l. este scris doar textul: Ex Cancellaria Bellica penes supremam Armorum Præfecturam Bannatus Temesi\ensis constituta.
153 pe dosar se afl scris: Ordin i raport de la i c3tre Prefectura Tms Comand. gen. B3n3?ean din Timi oara i Administra?ia provincial3
b3n3?ean3 din Timi oara.
154 Augustin CIPPS [* ?; † ?]; medic i gravor amator (Amateurkupferstecher). Între anii 1760-'65, student medicinist la Wien, deseneaz i
graveaz 15 plan e cu plante pentru profesorul sau Heinrich Johann Nepomuk, Edler von CRANTZ. Acesta le va folosi pentru a ilustra
lucrarea sa Stirpivm Avstriacarvm (1762-'67, 1769). În 1773, alte gravuri ale sale sunt publicate de Crantz in Analyses thermarum
Herculanarum Daciae Traiani celebrorumque Hungariae .... Dup datarea gravurilor sale tim c Augustin CIPPS a fost activ la Wien între
1760-'76 (chiar pân în 1780?) dar, din p cate, înc nu cunoa tem mai multe am nunte despre el.
155 Theodor IANKOVICS Edlen von Mirijewo / Teodor Jankovie Mirijevski [* 1740, Sremska Kamenica; † 1814, Rusia]; secretarul

episcopului ortodox din Timi oara, între 6.02.1773-1782 director colar pentru colile Greco-Ortodoxe din Banat.
156 Matthäus Joseph HEIMERL / HEIMERLE [* ~1732, Wien (?); † 10.05.1784, Timi oara (cetate)]; tipograf, librar, bibliotecar, editor,

ziarist, prezent în Banat din 1767, public s pt mânalul Temeswarer Nachrichten (18.04.1771), primul ziar în limba german din Europa
Central i de Est/SE i cea mai veche publica$ie periodic din Banat i de pe teritoriul de azi al României (APP, 670-671).

26
 Testes: Antonius Heringer, Ex Banatu; Ioan:(nes) Michäel Conrád, Abituri.
În acest caz, Ex Banatu nu poate fi din Panat41 / i.e. Neupanat (azi, Horia, RO) pentru c în acest sat colonizarea
german a avut loc doar în 1787. Cum evenimentul genealogic are loc în parohia Romano-Catolic Aradul
Vechi, este normal s se fac specificarea Ex Banatu / din Banat (l.l.) pentru unul dintre martori pentru c Aradul
Vechi nu f cea parte din regiunea b n $ean fiind situat la nord de râul Mure .
Data: 27.06.1777 144
Nume: Banat(s)
Surs : scrisoare a autorit $ilor b n $ene c tre împ r teasa Maria Theresia (l.g.) (SJ, 326).
Data: 1777 145
Nume: Banatus Temesiens.(is)
Surs : Acta Banatus Temesiens.(is) reincorporationem attinentia (SJ, 284, nota 2).
Data: 27.12.1777 146
Nume: Banatus Temesiens.(is), Districtus Temesiensis
Surs : Propunerea maghiar de încorporare a Banatului în regatul ungar (Acta reincorpor.(ationem) Banatus Temesiens.(is)
attinentia: “Humillima Propositio super Protocollo Commissionis in merito clementer resolutae Reincorporationis Districtus
Temesiensis cum Regno Hungariae”; SJ, 285-286, nota 1).
Data: ~1777 147
Nume: Temeser Banates (l.g.)
Surs : Johann Heinrich Gottfried, Edler von BRETSCHNEIDER157, Verbesserung des Nahrungsstandes un der Bevölkerung
des Temeser Banates, Maria Theresia gewidmet, Wien, H. von SCHÖNFELD agb sich als Autor aus erntete Lob und
Dank d. Kaiserin.
Obs.: Bretschneider este considerat primul scriitor de limb german din Banat chiar dac el s-a n scut la Gera, DE.
Pentru patru ani, între 1776-'80, el se afl în Banat; între iulie 1776 i 1778 la Vršac / Vîr e$ ca Stellvertretender
Kreishauptmann iar apoi la Timi oara în anturajul contelui NICZKY158 între 1778-'79.
Data: 1778 148
Nume: Districtus Temesiensis
Surs : Propunerea de regulationem a ultimului conduc tor al Banatului, Giovani Pompeo, Graf BRIGIDO de
Bresowitz159 (SJ, 303).
1.02.1778: decret de încorporare al Banatului în regatul ungar.
Regiunea este împ r$it în comitatele Torontál, Temes, Krassó.
Zona grani$ei militare din sudul Banatului r mâne sub controlul direct al autorit $ilor militare cezaro-cr ie ti pân
la 8.07.1871.
Data: 8.03.1778 149
Nume: Temesiensis Districtus
Surs : Scrisoarea autograf (Handbillet) a împ r tesei Maria Theresia c tre ginerele ei, ducele Albert Kasimir von
SACHSEN-TESCHEN160 (CF, 34-35).
Data: 21.03.1778 150
Nume: Temesvarer Districts
Surs : Banater Acten: "Protocollum Commissionis mixtae, so in Angelegenheit des dem Königreich Hungarn einzuverleibenden
Temesvarer Districts zwischen der Kaÿs.(erlich) auch Kaÿs.(erlich und) Königl.(ich) Hof-Kammer und der Königl.(ich)
Hung.(arischer) Hof-Kanzleÿ den 21. Martÿ 1778. abgehalten worden, mit Intervenirung der Hofrechn. (i.e. Hof und
Rechen -n.m.) Kammer." (SJ, 295, nota 1).
Data: 6.06.1778 151
Nume: Landes Banat161
Surs : Proclama$ia oficial a Administra$iei Camerale timi orene de încorporare a Banatului în regatul ungar (SJ, 320
nota 1; CF, 79).
Data: 10.06.1778 152
Nume: Resoluta Districtus Temesiensis
Surs : Scrisoarea lui BRUUSVIK József c tre Suprenum Justitiae Consilium (SJ, 320, nota 2).

157 Johann Heinrich Gottfried, Edler von BRETSCHNEIDER [* 6.03.1739, Gera / Vogtland; † 1.11.1810, Krinitz bei Pilsen]; (APP, 214-215).
158 NICZKY (NICZKI) Kristóf / Christophorus [* 11.02.1725, Sümeg; † 26.12.1787, Buda]; din 5.11.1765 - Graf von NICK, comisar regal,
pre edintele comisiei responsabile de încorporarea Banatului în regatul ungar.
159 Giovani Pompeo (Pompeius), Graf Brigido de Bresowitz, Freiherr von Marenfels, Herr auf Lumberg & Bresowitz [* 20.07.1729,

Trieste; † 20.08.1811, Trieste] (APP, 219-220).

160 Albert Kasimir August Ignaz Pius Franz Xaver zu SACHSEN, Herzog von TESCHEN [* 11.07.1738, Moritzburg bei Dresden;

† 10.02.1822, Wien]; din 1766 c s torit cu Marie Christine von Österreich [* 13.05.1742, Wien; † 24.06.1798, Wien], fiica împ r tesei
Maria Theresia; între 1765-'80 guvernator al Ungariei i principalul avocat al încorpor rii administrative a Banatului în regatul ungar
(SJ, 283).
161 provincia (sau regiunea) Banat (tr.m.)

27
 Data: 12.06.1778 153
Nume: Provinciae Banaticae
Surs : Scrisoarea trimis din Timi oara de contele NICZKY158 c tre împ r teasa Maria Theresia (l.l.) (SJ, 321, nota 1).
Data: 24.06.1778, 22.07.1778 154
Nume: Temeswarerbanat (sic!)
Surs : Ziarul Wienerisches Diarium (l.g.) (SJ, 314, nota 1; SJ, 322, nota 2).
Data: 10.08.1778 155
Nume: Districtus hujus Temesiensis
Surs : Scrisoarea trimis de contele NICZKY c tre împ r teasa Maria Theresia (l.l.) (SJ, 325, nota 1).
Data: 1778 156
Nume: Provinz genannt Temeswarer Bannat | i.e. Provincia numit Banatul Timi oarei (l.g.)
Surs : Ludwig KIEBERN162 von MILDENBERG : Käys:(erliche) Kön:(igliche) Provinz genannt Temeswarer Bannat welche
Anno 1778 dem Königreich Hungarn einverleibt worden, bestethend in zwei Grenz-Regimentern und drey Gespannschaften
oder Comitaten gezeichnet durch Ludw.(ig) Kiebern v.(on) Mildenberg, Hauptmann beym Wallach:(ische) Jllyr:(ische)
Regiment, Anno 1783 (AB, III, 1994, 350; SJ, 63; MB, 371).
Obs.: hart publicat doar în anul 1783.
Data: 1778 157
Nume: bánáti kerületben (Banater Bezirk) / în districtul (sau regiunea) b n $ean( ) (tr.m)
Surs : (SJ, 335-336).
Data: 1778 (?) 158
Nume: Temesvarer Bannath
Surs : (nesemnat ) : Lauff Der Donau durch das Temesvarer Bannath (Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. b. 117)
Obs.: hart militar cezaro-cr iasc manuscris, scara 1:86400, în 4 Sectio.
Data: 26.03.1779 159
Nume: tractus163 Temesiensis, qui vulgo Bannatus dicitur (l.l.) | regiunea Timi ului, care vulgar este numit Banat
(tr.m.)
Surs : Ziarul vienez Ephemerides Vindobonenses (SJ, 346, nota 2).
Data: 3.04.1779 160
Nume: Temeschwarer Banat
Surs : Ziarul Wienerisches Diarium (SJ, 349, nota 2).
Data: 23.04.1779 161
Nume: Districtum Temesiensem, inde a pluribus retro annis nominee Banatus compellatum
Surs : Diplom cezaro-cr iasc (SJ, 57-58).
Obs.: Cumve nihil jam pene aliud, quam ipsiusmet etiam Districtus Temesiensis reincorporatio restare videretur, hunc quoque
Districtum Temesiensem, inde a pluribus retro annis nominee Banatus compellatum, ad jurisdictionem S. Regni Hungariæ
Coronæ, ad quam olim spectabat, ...
Data: 26.04.1779 162
Nume: Bannat
Surs : Scrisoarea împ r tesei Maria Theresia c tre contele ESZTERHÁZY Ferenc164 (l.g.) (SJ, 344, nota 2).
Data: 17.05.1779 163
Nume: (das) Banat
Surs : Scrisoarea Mariei Theresa c tre contele NICZKY158 (SJ, 351, nota 3).
Obs.: trimis de la Wien, l.g.
Data: (22.06.)1779 164
Nume: Comitatus Temesiensis, Temeswarer Comitats, Temesina Provincia
Surs : Discursul contelui NICZKY $inut la Timi oara cu ocazia reînfiin$ rii Temes vármegye (SJ, 355, nota 1)
Obs.: discursul a fost tip rit apoi la Timi oara în limba latin i german ; în varianta latin a textului tip rit se vorbe te de
Comitatus Temesiensis (comitatul Timi ) dar în varianta german apare Temeswarer (sic!) Comitats (comitatul
Timi oarei).
Data: 10.11.1779 165
Nume: Banatum
Surs : Nota Comisiei regale de încorporare a Banatului c tre Ignác KAPUVÁRY privind numirea sa ca fiscal cameral ...
(MN, 147; CDMB, nr. crt. 782: 1)

162 KLEBERN (SJ, 63).

163 tractus (l.l.) = regiune, $inut, zon , întindere.
164 Ferenc (Franz), Graf ESTERHÁZY von Galántha [* 19.09.1715, Wien; † 7.11.1785, Bernolákovo, SK / Cseklész]; din 1766 Magyar

Udvari kancellár iar mai apoi Magyar Udvari Kancellária elnöke (fMkancellár) iar din 1783 ban al Croa$ie.

28
 Obs.: în text: Ex Commissione Regia ad incorporandum Banatum Clementer designata ...
Data: 1779 166
Nume: Bannatus
Surs : (nesemnat ; Franciscum DENK copiata) : Mappa comitatus Bács58 & Bodro(gh) prouti nunc sub solo nomine
com(i)t(atus) Bacsiens(is) administratur; Situm & Nomina Locorum non solum Impopulator. sed etiam desertorum &
Prædiorum accurate exhibens ... (TK 501)
Obs.: hart manuscris, 437 X 352 mm, scara 1:380000 [Scala 5 Milliarum Germanicorum = 50 Org: Wien: (TK: 5 mill. Germ.
= 103 mm)].
Data: 1779 167
Nume: Banatus Temesiensis
Surs : Banatus Temesiensis subdivisio (l.l.) (SJ, 341, nota 1).
Data: (1779), 1780 168
Nume: temeswarer (a a!) Bannat, Bannat Temeswar, Bannat (în carte) (l.g.)
Bannatus Temesiensis (pe harta gravat de Augustin CIPPS; nr. 139) (l.l.)
Bannatu Themesiensi, Pars Bannatus in Districtu Meadiae (Tab.(ula) VII) (l.l.)
Surse: 1. Franz GRISELINI149 : Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an
Standes-personen und Gelehrte (FGW).
2. (Franz) GRISELINI d{lin(eavit), C. SCHÜTZ Sc.(ulpsit) : Tractus angustissimus Danubii a Caverna dicta
Tamantisches usque ad Pagum Hógradinæ in Bannatu Themesiensi, ubi etiam ad oppositam ripam indicatus est situs
Inscriptionis Imp. Trajani (Planul Dun rii între pe tera Veterani i satul Ogradena; anex la cartea lui Griselini;
Tab.(ula) / Plan a VII; gravura a fost realizat probabil în 1779)
Obs.: Au existat dou tiraje identice ale edi$iei germane a primei monografii dedicate Banatului (FG, 12, nota XXXI).
Primul tiraj a ap rut la sfâr itul anului 1779 dar este datat tot 1780. Diferen$ierea dintre cele dou tiraje se poate
face doar dup micile deosebiri ale caracterelor literelor i cifrelor folosite la publicarea paginii de gard .
Prima traducere integral în limba român a lucr rii lui Griselini i se datoreaz lui Nicolae BOLOCAN i este
publicat sub egida Asocia?iei culturale din Banat în 1926 sub titulul gre it de Istoria Banatului timi an (sic!) de
Francisc Griselini. Gre eala este cu atât mai inexplicabil cu cât acela i traduc tor publicase, doar cu trei ani
înainte, traducerea cuvântului introductiv al c r$ii lui Griselini în revista de istorie Gemina165 sub titlul Raportul
introductiv la istoria Banatului Timi orean166 de Francisc Griselini.
A doua traducere integral în limba român îl are drept autor (traduc tor i editor) pe Costin FENEpAN i a
ap rut în 1984 fiind republicat în 2006 (FG).
Chiar dac pe harta (nr. 139) care acompaniaz monografia lui Francesco Griselini apare Bannatus Temesiensis,
varianta în limba german a c r$ii se nume te în original Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des
temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte (vol. I-II, Wien, 1779; 1780). În cadrul acestei lucr ri,
Griselini folose te alternativ doar formele Bannat ori Temeswarer Bannat. Forma Banatul Timi an, oferit de Costin
FENEpAN în varianta tradus i editat de el (FG, 22, 24, 28, 29, 226), este doar o pur7 inven8ie a sa rezultat în
urma unui proces de traducere defectuos pentru c în originalul lui Griselini (FGW) apare drept corespondent
(das) temeswarer Ban(n)at(s) (FGW: I, X 2, X 4, 1, 2) ori Bannat Temeswar (FGW: I, 299). Exceptând harta gravat de
Augustin CIPPS i Tab.(ula) VII, niciunde în corpusul monografiei nu este men$ionat denumirea Banatus
Temesiensis (l.l.) ori Temeser Banat (lg.). Oricum, i monografia lui Griselini reflect dihotomia existent
referitoare la denumirea regiunii.
F r nici un temei, pentru c nu exist nici o dovad în acest sens, Griselini afirm c "... den temesiner Gegenden,
oder dem Bannat Temeswar / … $inuturile timi ene ori Banatul Timi oarei – numire care începu de atunci (i.e. 1617
(sic!); în fapt, este vorba de 1615167 -n.m.) s3 devin3 cea obi nuit3 – ..." (FGW, 96; FG, 89).
Data: 17.10.-1.11.1780 169
Nume: Temesvarer Distrikt
Surs : Urbarium für den vom Königreich Hungarn einverleibten Temesvarer Distrikt \ Urbarium - Banaticum.
Data: 2.06.1780 170
Nume: resoluta Districtus Temesiensis
Surs : Scrisoarea împ r tesei Mariei Theresa c tre contele ESZTERHÁZY164 (SJ, 352, nota 1).
Data: 1780 171
Nume: III. Bannato de Temesvar (în legend )
Surs : Juan LOPEZ : Hungaria, Esclavonia y Transilvania por D. Juan Lopez. (SL, I, 357; reprodus doar în SLk, 7, 40)
Obs.: hart , 258 X 356 mm, publicat în Don Juan LOPEZ, Atlas, Madrid, 1780.

165 Gemina, Revista Muzeului B n $ean din Timi oara, Anul I, Nr. 2-3, Iulie-August 1923, p. 57-60.
166 i nu istoria Banatului Timi oarei dup cum men$ioneaz Costin FENEpAN (FG, 13, nota XXXV).
167 tratatul de la Wien (14.07.1615) prin care Matthias I de Habsburg* prelunge te pacea încheiat la ”itva / Zsitvatörök (1/11.11.1606)

cu Imperiul Otoman pentru înc al$i 20 de ani (EZ, I, 257).

* Matthias I de Habsburg [* 24.02.1557, Wien; † 20.03.1619, Wien]; 19.11.1608 - ca II. Mátyás rege al Ungariei, 13.06.1612 ales i 24-
26.06.1612 încoronat - împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German .

29
 Data: 1780 172
Nume: Banat
Surs : (nesemnat ): Karte vom Banat und der Wallachey aus den besten Originalien mit Mühe zusammen getragen (OSZKTK,
TA 348 A-16; TR 7 389; TR 7 389 arch)
Obs.: hart , 440 X 660 mm, scara 1:495000 (1 Deutsche Meile = 15 mm).
Data: 1780, edi$ia a doua 1784 (?) 173
Nume: Banatus Temesvariensis
Surs : (Carl WAPPLER168) : Geographische Mappe des Gross= Fürstenthums Siebenbürgen (SL, II, 670-672)
Obs.: hart , 435 X 550 mm, scara 1:645000, publicat în Johann Ehrenreich von FICHTEL, Beitrag zur Mineralgeschichte
von Siebenbürgen, I Theil, Berlin, Nürnberg, 1780. Edi$ia a doua din 1784 (?) a fost publicat la Wien.
Data: 1780 (?) 174
Nume: Bannat de Temesvar, Bannat de Valaquie (i.e. Oltenia -n.m.)
Surs : (nesemnat ) : Carte du Royaume de Hongrie avec ses Dépendances. (SL, I, 228-227)
Obs.: hart , 227 X 307 mm, scara 1:2980000, publicat la Paris în Histoire Universelle. Part.(ie) Mod.(erne), vol. III, p. 1.
Data: ~1780 175
Nume: Temesvarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Karte des Militaire Districts im Königreich Sclavonien und Herzogthum Syrmien welcher drey Regimenter
Infanterie und ein Regiment Hussarn enthaltet (TK 1383)
Obs.: hart manuscris, 370 X 1390 mm, scara 1:211000 [Maastab von 6000 Klafter (TK: 1000 Kl.(after) = 9 mm)].
Data: ~1780 176
Nume: Banath
Surs : (nesemnat ) : Special Charte des Gross-Fürstenthums Siebenbürgen (TK 1843)
Obs.: hart manuscris, 775 X 920 mm, scara 1:288000 [Massttaab von 5 Teutchen oder 4 Ungarishen Meilen (TK: 4 Ung. Meil.
= 116 mm)].
Data: post 1780 177
Nume: Comitatus Banatici, Comitatus Districtus Temesiensis, Neo incorporatus Districtus
Surs : Termenii folosi$i de diferitele organisme statale cezaro-cr ie ti centrale (Cancelaria Aulic ) i locale (SJ, 381).
Data: 1781 178
Nume: Banatu Temesiensi
Surs : Plângerile clerului ortodox din Banat împotriva abuzurilor autorit $ilor prezentate Congresului iliric de la
Sremski Karlovci / Karlowitz3 (l.l) (IDS, I, 434).
Data: ante 1782 179
Nume: Banatus Temesiensis
Surs : Banatus Temesiensis subdivisio cum statutes de provisione securitatis publicæ (SJ, 55-56)
Obs.: SZENTKLÁRAY JenK crede c documentul este din 1778/9.
Data: 1782 180
Nume: Banatus
Surs : (nesemnat ; Benedict SZENT-IVANY ?) : Descriptio Regni Hungariae sua cum univ(ersitate) acade(mica) et gymnassis
\ Benedictus Szent-Ivanyi (TK 11)
Obs.: hart manuscris, 275 X 395 mm.
Banatul apare separat de Hvngariae Regnum iar C.(omitatus) Temesiansis, C. Torontaliensis, C. Crassoviensis sunt
inscrip$ionate pe hart ; ora ul Temesvár înc apare ca fiind localizat pe Temes fl.59 (sic!).
Data: 5.10.1782 181
Nume: Temeswarer (sic!) Komitats
Surs : Ziarul Wiener Zeitung despre numirea lui Herrn Graf Christoph Niczky158 ca Temeswarer Komitats Obergespann. (SJ,
311, nota 2)
Data: ~1782 - '84 (?) 182
Nume: Temeswarer Bezirks169
Surs : (NN) NEU : Geographische Charte des Temeswarer Bezirks im Konigreich Hungarn (Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. a.
580, 581)
Obs.: hart militar cezaro-cr iasc manuscris, scara 1:192000, în 8 Sectio.
Data: 4.08.1783 183
Nume: Banaticis (l.l.)
Surs : Consiliul Locumtenen$ial al Ungariei intervine pentru introducerea înv $ mântului primar în Banat (IDS, I, 445)
Obs.: Banaticis (l.l.) este tradus drept p3r?ile Banatului de I. D. SUCIU i Radu CONSTANTINESCU.

168 Carl (Gábor) WAPPLER [* ?; † ?]; cartograf i contabil ardelean, activ între 1760-'80.
169 Bezirk (l.g.) = regiune, district, plas , jude$, cartier, raion.

30
 Data: 24-26-30.12.1783 184
Nume: ... Königl:(iche) bannatische Kameralbuchhalterei
Surs : Situa?ia întocmit3 de Contabilitatea Cameral3 regal3 a Banatului din Timi oara privind bunurile i domeniile din districtul
Timi reîncorporat care au fost vândute sau au r3mas în administra?ie cameral3 (MN2, 20; CDAD, nr. crt. 147)
Obs.: document întocmit la Temesvar i datat: 24, 26, 30.12.1783.
Data: ~1783-'84 185
Nume: Temeswarer Banat
Surs : (Locotenent cezaro-cr iesc) (NN) TURATY : Lisiere Charte von dem lauf der Donau von Tittel bis Orsova mit der
Gegend an beyden Ufern, und mit den Innondations terrain in Temeswarer Banat (Kriegsarchiv, Wien: cota B. IX. b.
119)
Obs.: hart manuscris, executat în stilul h r$ilor iosefine, scara 1:28800, în 34 Sectio.
Data: 25.01.1784 186
Nume: Bannat, Ongheria
Surs : (nesemnat ; Oberst Jeneÿ?) : (HKA, 89: (337-355) 337, 338)
Obs.: pe harta Oestereichische Wallachey (Valahia austriac3 /i.e. Oltenia) apare Grentze mit Bannat. Harta apar$ine
descrierii topografico-statistice a Bulgariei i Olteniei realizat de Oberst Jeneÿ la Agram (azi, Zagreb, HR).
În textul descrierii apare La Wallachiæ Confinia uerso occidente – con l'Ongheria chiar dac pe hart este trecut
Grentze mit Bannat.
La data la care este conceput documentul (1784), Banatul fusese deja retrocedat regatului ungar (1.02.-6.06.1778)
i împ r$it în trei comitate. Cu toate acestea, autorit $ile cezaro-cr ie ti, în special cele militare, continu s
foloseasc denumirea de Banat în documentele lor.
Data: (1)784 187
Nume: Banatus
Surs : (nesemnat ): Eintheilüng des Gross-Fürstenthum 7-bürgen170 (TK 2107)
Obs.: hart manuscris, 780 X 1025 mm, scara 1:238700 [6 Miliaria Germanica = 4 Miliaria Hungarica (TK: 1 mill. hung. =
35 mm)].
Banatus este identificat distinct de Hungaria.
Data: 1784 188
Nume: Bannat de Temesward (sic!)
Surs : A. PRIS: La Hongrie, la Transilvanie, l'Esclavonie et la Croatie. (SL, I, 353)
Obs.: hart , 402 X 500 mm, scara 1:1900000, gravor I. A. BALCONI, publicat în Henri LLOYD, Introduction à l'Histoire
de la Guerre en Allemagne, en MDCCLVI Entre le Roi de Prusse, et l'Imperatrice-Reine, Bruxelles, 1784.
Data: post 1784 189
Nume: Banatus Temesvariensis
Surs : (nesemnat ) : Geographischen Mappe des Gross-Fürstenthums Siebenbürgen (OSZKTK, TM 07330; TM 07331)
Nahmen der Gespanschaften wie sie gegen das Ende des Jahres 1784 eingetheilt worden
Obs.: hart , 440 X 550 mm.
Data: 1785 190
Nume: Ban\nat \ Temeschwar
Surs : (nesemnat ) : Das Königreich Hungarn wird in 4 Kreise getheilet ... Fol.(io) I (SL, II, 509)
Obs.: hart de perete (6 coli), 425 X 439 mm, scara 1:1880000, publicat de Johann Christoph RHODE la Berlin.
Data: 1785 191
Nume: Banatus
Surs : (nesemnat ) : Mappa exhibens comitatus Regni Hungariae in decem districuts (TK 1138)
Obs.: hart manuscris, 540 X 700 mm, scara 1:914000 [10 Milliaria Germanica (TK: 10 mill. germ. = 83 mm)].
Limites Banatus (frontiera Banatului în l.l. -tr.m.) apare în sudul Banatului corespunz tor regiunii regimentelor
de grani$ german i ilir; pe hart este inscrip$ionat doar Torontalienis, Temessiensis, Crassoviensis.
Data: 1785 192
Nume: Temesvarer Banats
Surs : (nesemnat ) : Tafel des mit erlauchter Vorsicht aufgenohmenen Temesvarer Banats, welche nebst Beyfügung des die
weithe und breite bezeichnenden Maassstaabes (TK 2194)
Obs.: hart manuscris, 1015 X 965 mm, scara 1:240000 [20000 Klafter } 3,5 Maille. (TK: 20000 Kl.(after) = 160 mm)].
În opinia mea, harta este o copie dup cea realizat de Augustin CIPPS pentru Francesco GRISELINI (nr. 139,
168; MB, 372; FG; SL, I, 209) pentru c :
-sunt folosite acelea i însemne heraldice pe ambele h r$i,
-chiar dac titlul este diferit, scutul este identic,
-scara h r$ii este prezentat la fel ca i pe harta Griselini etc.

170 Groß-Fürstenthum 7bürgen i.e. Marele Principat al Transilvaniei.

31
 Data: 1785 193
Nume: Banatus Temesvariensis
Surs : (nesemnat ; copiata per Greg.(orius) SARKADY) : Mappa Regni Hvngariae salis officia designas ... (TK 7)
Obs.: hart manuscris, 342 X 422 mm, scara 1:1430000.
Data: 1785 - 1805 (?) 194
Nume: Banat de Temeswar
Surs : (nesemnat ) : Ungheria e Transilvania R.(egni ?) (TK 2530)
Obs.: hart manuscris, 183 X 227 mm.
Data: 1786 195
Nume: Banat de Temesvar
Surs : Jean de ROKA171 : Cantiques spirituels traduits de l'Allemand en Français à l'usage des colonies de Lorrains dans le
Banat de Temesvar, Pest, 1786, 4 ff., appendice en allemand.
Data: 1.09.1788 196
Nume: tot Banatul
Surs : Iosif Ioanovici pAKABENT172, episcop ortodox de Vâr e$, comunic la Lugoj gra$ierea lotrilor (IDS, I, 463)
Obs.: documentul este redat în l.r. cu referin$a COPIE: Timi oara, Arhivele Statului. Registre Stare civil3, Parohia Cuptoare,
u.a. 1, nr. 13/1788. Nu exist azi o astfel de surs documentar la Direc$ia Jude$ean Timi a Arhivelor Na$ionale
iar la Direc$ia Jude$ean Cara -Severin a Arhivelor Na$ionale, unde exist azi Colec$ia de Registre de Stare
Civil de care apar$ine parohia ortodox Cuptoare-Secu, nu s-a identificat un astfel de document în cadrul
registrului nr. 1 / na teri 1809-'24.
Data: 1788 197
Nume: Banat
Surs : (nesemnat ?) : Kriegskarte von Banat, nach den neuesten Bemerkungen verbessert 1788 (SJ, 64)
Obs.: hart color.
Data: 1788 198
Nume: Banat de Temesvar
Surs : (Jean Claude) DEZAUCHE173 : Carte de la Mer Noir Comprenant la plus Grande Partie de L'Empire Otoman, Partie des
Etates de L'Empereur, de la Russie, &ca. ... (SL, I, 155)
Obs.: hart , 580 X 450 (cele dou foi 580 X 900) mm, scara 1:2800000, publicat la Paris.
Data: 1788 199
Nume: Temesvarer Banat
Surs : F.(ranz) MÜLLER174 : Le cours du Danube depuis Vienne jusqu' à son embouchure dans la Mer Noir \ ou nouvelle Carte
du Theatre de la guerre entre l'Autriche et la Turquie \ Contenant Le royaume de Hongrie, Esclavonie, Sirmie,
Transylvanie, Bukovine, Croatie, Dalmatie, Bosnie, Servie, \ Valachie, Moldavie, Besserabie, l'Ukraine avec une partie de la
Galicie, Moravie, Autriche, Stirie. &. &. (OSZKTK, TM 05332)
Obs.: hart , 497 X 324 mm, scara 1:2430000, publicat la Wien de Artaria Compagnie.
În acela i an, harta a fost publicat i cu titlul în limba german In Wien bei Artaria Compagnie am Michaelerplatz.
1788. De asemenea, o variant mai mic a aceastei h r$i a fost publicat drept Neueste Postkarte des Königreichs
Ungarn, Galizien, Maehren, Oesterreich, Styermarck, Croatien, Sclavonien, Sirmien, && \ Nebst den angränzenden
türkisch Provinzen Bosnien, Servien, Bulgarien, Walachei und Moldau, hart , 359 X 323 mm, scara 1:430000, Artaria
Compagnie, Wien, 1788 (SL, I, 23).
Data: 1788 200
Nume: Bannat
Surs : (nesemnat ) : Kriegs Schauplatz Zu leichter Erklärung Zeitungsblätter über die Rüstungen zu Wasser und zu Land
zweischen Russland, Oesterreich und Polen, gegen die Türkey ... (SL, I, 368)
Obs.: hart concentric , centrat pe Belgrad, 438 X 592 mm, scara 1:2660000, publicat la Augsburg de mo tenitorii lui
Tobias Conrad LOTTER93 i de Johann Lorenz RUGENDAS.
Data: 1788, 1790, 1800, 1806 201
Nume: Temeschwarer Bannat, Torontaler Gespan.(schaft), Temescher Gespan.(schaft), Karaschovaer
Gespan.(schaft)175, Militarische Districte, Bannat (în cartu )
Surs : Jakob BARZELLINI176, Franz Anton SCHRÄMBL177 : Temeschwarer Bannat \ Trigonometrisch und astronomisch
berichtig von Herrn Jakob (sic!) Barzellini. Herausgegeben von Herrn F.(ranz) A.(nton) Schræmbl. (MB, 379; SJ, 64; SL,
I, 34-35)

171 Jean le chanoine (canonicul în l.f. -n.m.) de ROKA [* 1727; † 1790]; originar din Boemia, doctor în teologie, în 1772-'73 preot al parohiei
Romano Catolice Sankt Hubert din Banat (azi, Banatsko Veliko Selo, RS).
172 Josif Jovanovie ŠAKABENTA (Iosif Iovanovici SACABENTA) [* 1743; † 1805]; nepot al patriarhului Arsenije al IV-lea, a fost episcop

de Vršac / Vâr e$ între anii 1786-1805.

173 Jean Claude DEZAUCHE [* 1745(?); † 1824]; gravor francez, geograf, editor i comerciant de h r$i la Paris.
174 Franz MÜLLER [* ~1755 ('56, Kukusbad ?); † 1816 ('37, Wien ?)]; gravor, a lucrat mai ales pentru Artaria Compagnie din Wien.
175 Gespanshaft = comitat (l.g.) în Ungaria.

32
 Obs.: hart , 500 X 422 mm, scara 1:570000, publicat cu nr. 72K în F.(ranz) A.(nton) SCHRÄMBL, Allgemeiner grosser
Atlass, Herausgegeben von F. A. SCHRAEMBL, 2 Bänden, Wien, 1786 i 1800 i va fi republicat în 1806 de Artaria
und Compagnie tot la Wien.
Aceast hart va fi copiat i de Daniel Friedrich SOTZMANN [* 1754; † 1840] fiind publicat la Berlin în 1790
sub titlul Karte vom Temeschwarer Bannat, nach Barzelline ... .
Data: 1788 202
Nume: Comitatus \ Temesiensis \ Bannat, Districtus Temeswariensis (în cartu )
Surs : I. F. C. Ing: (?) : Nova Mappa Geographica Princip: Transilvaniæ Districtus Temeswariensis et adjacentium aliarum
regionum et locoru ex recentissimis subsidies Concinnata ... (SL, II, 476-475)
Obs.: hart , 410 X 485 mm, scara 1:1500000, publicat de I: M: Probst (i.e. Johann Michael PROBST) la Augsburg.
Comitatus \ Temesiensis \ Bannat este trecut pe trei rânduri.
Este posibil ca autorul s fi dorit s indice doar grani$a militar sub titulatura de Bannat.
Data: 1788 203
Nume: Banat de Temeswar (l.f.)
Surs : B. D., P. I. M. : Plan de Belgrade, Capitale de la Servie, Pris par les Turcs en 1522, repris par les Imp. en 1688, repris par
les Turcs en 1690, et repris encore par les Imp. en 1717 et cedé aux Turcs en 1739 \ B. D. delin.(eavit), P. I. M. fecit (GC,
G6844.B5 1788.P5)
Obs.: hart plan a ora ului Beograd i a împrejurimilor sale, 330 X 470 mm, scara în ore de mers.
Data: 1788, 1790(?), 1792 204
Nume: Bannato di Temesvar
Surs : Gio.(vanni) Ma(.ria) CASSINI178 : L'Ungheria e parte della Vallachia e della Moldavia \ I. FOGLIO della Carta generale
dell' Ungheria e della Turchia Europea \ in Roma \ Presso la Calcografia Cam(era)le. 1788 (SL, I, 110)
Obs.: hart , 296 X 421 mm, scara 1:840000, publicat în Giovanni Maria CASSINI, Nuovo Atlante Geografico Universale.
Delineato sulle ultime observazioni, Presso la Calcografia Camerale, Roma, 1792 (vol. II, 1797; vol. III, 1801), vol. I,
p. 50.
Data: ~1788 205
Nume: Banat, das Banat
Surs : P. PONHEIMER179 : Carte des Feindlichen Überfalls bei Orsova Scharmützel bei Dubova u:(nd) die Veteran:(i) Höhle, No
18 (MNHCV: 12/RIMG 0010b)
Obs.: hart , 200 X 180 mm, executat la Wien.
Data: 1788 (?) 206
Nume: Temeswarer Bannat
Surs : (Georg Friedrich LOTTER146 & Tobias Conrad LOTTER93) : Neue Graenzkarte zwischen Oesterreich, Russland und
der TLtkey, enthalted alle Provintzen des jetzigen Kriegs und der darin merkwLrdigsten Oerter zu leichter Erklaerung der
Zeitungsblaetter von Gebrüder Lotter in Augsburg. (SL, I, 369)
Obs.: hart , 468 X 558 mm, scara 1:2700000, publicat de fra$ii Matthäus Albrecht180 & Georg Friedrich LOTTER, cel
b3trân, la Augsburg.
Data: 1788 (?) 207
Nume: Temeswarer Bannat, Banat (pe planul ora ului Belgrad)
Surs : (nesemnat ) : Die Grenzen Oestereichs, Russlands, und der Türkey, ... (SL, II, 705-706)
Obs.: hart , 230 X 440 mm (290 X 440 mm cu cele 7 planuri de ora e), publicat de Zeitungs Comptoir în Beyreuth (DE).
Data: 1788 (?) 208
Nume: Bannat
Surs : (Wilhelm HAAS-DECKER ?) : Schauplaz des Türkenkriegs von 1788 (SL, II, 726-727)
Obs.: hart , 125 X 230 mm, publicat la Berna (?).
Data: ~1788 209
Nume: Temeswarer Bannat
Surs : (NN) DIEDTMANN : Plan der sclavonischen Granitz Regimenter (TK 1327)
Obs.: hart manuscris, 480 X 2570 mm. Autorul copiei este K. K. Cadet von Kollovrath Inf: del;.
Data: 1789 210
Nume: Banat
Surs : Journal von 1789. über den Feldzug gegen die Türken in Syrmien und den Banat (SJ, 509, nota 2).

176 Gian Giuseppe BARZELLINI [* 1730, Cormons; † 1809, Gorizia, IT]; matematician, fizician, astronom, meteorolog, traduc tor italian.
În fapt, numele Giuseppe (l.it.) corespunde lui Joseph (l.g.) i Gian (l.it.) lui Johann (l.g.). Numele Jakob (l.g.) are drept corespondednt pe
Giacomo, Giacobbe, Iacopo (l.it.).
177 Franz Anton SCHRÄMBL [* 1751, Wien; † 1803, Wien]; editor vienez.
178 Giovanni Maria CASSINI [* 1745; † ~1824]; pictor i gravor de h r$i i globuri terestre.
179 Kilian PONHEIMER, cel b3trân sau tat3l [* 26.04.1757; † 1840]; pictor, calcograf i gravor activ la Wien.
180 Matthäus Albrecht LOTTER [* 1741; † 1810]; fiul lui Tobias Conrad LOTTER93.

33
 Data: 1789 211
Nume: Banat
Surs : Karl GEBHARD, Beschreibung des Banats, der Walachey, Moldau und der Königreiche Servien und Bosnien: aus den
besten Schriftstellern gezogen; ein Beitr. zur näheren Kenntniß des gegenwärtigen Kriegsschauplazzes, Leipzig, 1789, 96 Site.
Data: 1789 212
Nume: Banat Temeswar
Surs : Harta lui Joseph Georg WINTTER181 executat la München.
Data: 1789 213
Nume: Bánát, BÁkÁT (a a!) RÉSZE
Surs : (nesemnat ; GÖRÖG Demeter182, KEREKES Sámuel183 apud SL) : A' Római, Orosz s Török Tsászárok között folyó
Hadakozásnak Teátroma. 1789 (SL, I, 202; SLk, 7, 38)
Obs.: hart , 340 X 210 mm, scara 1:96638000, gravor JUNKER Keresztély din Bratislava, a ap rut ca supliment al
publica$iei în limba maghiar Hadi és Más Nevezetes Történetek, Elsö Szakasz, Betsben (i.e. Wien), 1789, p. 494bis.
Primul num r al publica$iei a ap rut pe 7.07.1789. GÖRÖG Demeter i KEREKES Sámuel au fost redactorii
principali ai publica$iei de-a lungul timpului. Ei vor folosi constant numele Bánát chiar i în textele care reflectau
evenimentele anului 1789 în regiunea b n $ean (de ex., p. 97-100, 178 etc.). Dar aici sunt i alte h r$i care
identific regiunea drept Banat; de ex., harta manuscris intitulat Nándorfejérvara és az azt Ostromló Tábor Fekvése
1789 (p. 400bis) unde apare BÁ€ÁT RÉSZE. Folosirea literei A este doar o gre eal de tipar.
Data: 1789 214
Nume: Bannat
Surs : A.(nton) von WENZELY184 : Generalkarte von Siebenbürgen. Nach geometrisch gemessenen Karten und andern zuverlaessigen
Hilfsmitteln verjüngt und graduirt von Herrn A. von Wenzely Hofbuchhalterei Raitoffizier im Baudepartement.
Herausgegeben von Herrn F.(ranz) A.(nton) Schræmbl ... (OSZKTK, TM 07327; SL, II, 682-683)
Obs.: hart , 655 X 1076 mm, scara 1:420000, pe dou coli, publicat în Franz Anton SCHRÄMBL177, Allgeimener grosser
Atlas ..., Wien, 1786-1800.
Data: 1789, 1807 215
Nume: Bannat, Le Bannat de Temeschwar (l.f.), Temeschwarer Bannat (l.g.), Torontaler D.ct, Temescher D.ct 185
Surs : (François Joseph MAIRE186) : Le Bannat de Temeschwar d'aprés les nouvelles indications, pour servir de renseignement a
la Carte de Limites des trois Empires, ou Théatre de la Guerre presente. 1789. / Temeschwarer Bannat Nach denen neuesten
Anzeigen (SL, I, 375; MB, 374; OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz - A 21;
TR 7329)
Obs.: hart , 412 X 561 mm (dup SL; 610 X 500 mm dup MB; 420 X 575 mm dup OSZKTK), scara 1:1500000 (dup SL;
1:380000, 4 deutsche Meilen = 78 mm dup OSZKTK), gravor H.(ieronymus) Benedicti187, publicat la Wien de
Franz Anton SCHRÄMBL. Edi$ia din 1807 (Artaria et Comp) nu face men$iunea ou Théatre de la Guerre presente. 1789.
Data: 1789 216
Nume: Temeschwarer Banat
Surs : F.(ranz) A.(nton) SCHRAEMBL177 : Militaerische Karte der saemmtlichen Kriegs-Vorfaelle bei den vereinigten
Oesterreichisch-Russischen Armeen im Jahr 1788 nach den besten Karten, Zeichnungen, und den Wienerhofberichten
(OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz - A 22)
Obs.: hart , 530 X 710 mm, publicat In Wien: in eigenem Verlage, 1789.
Data: 1789 217
Nume: Temeschwarer Pannat (i.e. Bannat -n.m.)41
Surs : (nesemnat ) : Das \ Koenigreich \ Ungarn \ in seine Zehen Gebiethe \ und alle Gespannschaften \ abgetheïlt (Nro. 27) (SL,
II, 490)
Obs.: hart , 215 X 289 mm, scara 1:2800000, publicat la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY188 în Schauplatz der
fünf Theile der Welt ..., Erster Theil, ..., Wien, 1789.
Data: 1789 218
Nume: Bánát
Surs : GÖRÖG Demeter182, KEREKES Sámuel183 : A' Ròmai Orosz 's Török Tsászárok között folyó Hadakozásnak Teátroma

181 Joseph Georg WINTTER / WINTER [* 1751; † 1789]; gravor i pictor german.
182 GÖRÖG Demeter [* 4.11.1760, Hajdúdorog; † 7.09.1833, Wien]; ; ziarist, scriitor, pedagog, consilier cameral.
183 KEREKES Sámuel (Miskolci Kerekes) [* ~1750, Halas(?); † 27.08.1800, Wien]; ziarist, redactor i înv $ tor.
184 Anton von WENZELY [* ~1747; † 1825]; cartograf.
185 i.e. District - l.f.
186 François Joseph MAIRE [* 1738; † ?]; inginer hidrografic i geograf, din 1771 a lucrat la Wien.
187 Hieronimus / Hieronymus BENEDICTI [* ~1756; † 1809]; gravor.
188 Franz Johann Joseph von REILLY [* 18.08.1766, Wien; † 6.07.1820, Wien]; a produs primul atlas austriac al lumii intitulat Schauplatz

der fünf Theile der Welt mit bestæendiger Rücksicht auf die besten Originalwerke in drey Theile zusammengetragen von einer Geseflschaft
Geographen Nacht und zu Büschings grosser Erdbeschreibung ... prin publicarea h r$ilor în fiecare zi de mar$i vreme de 17 ani (între 1789 -
1806).

34
 1789. (SL, I, 202; reprodus doar în SLk, 7, 38)
Obs.: hart de r zboi, 210 X 340 mm, scara 1:96638000, a fost publicat în limba maghiar la Wien în Hadi és Más
Nevezetes Történetek ca i supliment de ziar.
Data: 1789 i noi edi$ii în 1790 (?), 1791 etc. 219
Nume: Temeschvarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Das Temeschvarer Bannat (Nro 6) (SL, II, 493)
Obs.: hart , 198 X 272 mm, scara 1:1500000, publicat la Wien în Franz Johann Joseph von REILLY188, Schauplatz der fünf
Theile der Welt .... În realizarea acestei lucr ri, autorul s-a inspirat din harta realizat în 1788 de Jakob BARZELLINI
i Franz Anton SCHRÄMBL (nr. 201).
Data: 1789 i noi edi$ii în 1790, 1791 etc. 220
Nume: Banat
Surs : (nesemnat ) : Das Koenigreich Serwien (i.e. Serbia -n.m.)
Obs.: hart , publicat la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY în cadrul Schauplatz der fünf Theile der Welt ...
Data: 1789 221
Nume: Bannat
Surs : (nesemnat ) : General Karte \ von dem \ Koenigreiche Ungarn \ und dem \ Osmanischen Reiche \ in \Europa. \Nro 1.
Obs.: hart , 307 X 228 mm, publicat la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY în cadrul Schauplatz der fünf Theile
der Welt ...
Data: 1789, i o nou edi$ie în 1810 222
Nume: Pannat41
Surs : (nesemnat ) : Des \ Koenigreichs \ Ungarn \ östsüdlicher \ Theil. \ Nro. 33.
Obs.: hart , 209 X 292 mm, publicat la Wien de Franz Johann Joseph von REILLY în cadrul Schauplatz der fünf Theile
der Welt ...
Trebuie notat faptul c în cadrul aceluia i proiect editorial i având acela i editor, pe h r$i diferite, apar
denumiri i forme diferite - Banat, Bannat, Pannat, Temeschvarer Bannat, Temeschwarer Pannat - pentru regiunea
b n $ean .
Data: 1789 223
Nume: Banat Temeswar
Surs : Castulus RIEDL189, K. PALZ : Karte von dem Banat Temswar und einigen Districhten auf Servischer seite Geographii
aufgenommen ... (SL, II, 510; OSZKTK, TM 8 245)
Obs.: hart , 545 X 472 mm, scara 1:500000 [sau 1:370000?], gravor M. Mettenleitter, publicat la München. Districtele de
la S de Dun re (Kolumbazer, Kutschaner, Krivinaer, Krainaer, Kliuischer) sunt înc prezentate pe hart chiar dac ele
fuseser pierdute de Casa de Habsburg în favoarea otomanilor înc din 1739.
Data: 1789 224
Nume: Das Banat
Surs : Karl KRILL : Atlas des gegenwärtigen Kriegsschauplatzes, zusammengesetzt aus zwanzig Landkarten, welche vom
adriatischen bis zum schwarzen Meere reichen ... (OSZKTK, TA 97 A-5)
Obs.: hart , 160 X 203 mm
Data: ~1790 (?) 225
Nume: Banat
Surs : (nesemnat ) : Carte der umliegenden Gegend bei Belgrad (VkO, V 51.930 / 5)
Obs.: harta împrejurimilor Beogradului, 270 X 390 mm, publicat la Wien, bei T.E. v’ Trattnern K.K Buchl:190.
Data: 1790 226
Nume: Bannato di Temesvar | i.e. Banat de Timi oara (l.it.)
Surs : B.(artolomeo) BORGHI191 : L'Ungheria \ e la Transilvania \ Siena Presso Pazzini Carli ... (SL, I, 72)
Obs.: hart , 214 X 300 mm, scara 1:3040000, gravat de Agostino COSTA i publicat în Vicenzo PAZZINI CARLI e
Figli, Atlante Geographico, Siena, 1788-1800.
Data: 1790 227
Nume: Bánát
Surs : BERKENY János192 : Á Magyar-Török Hadakozásoknak Mutato Piatza Zsigmond Ts. és Magy.(ar) Kir.(áliság)
Uralkodásától fogva a' jelenvaló idMkig. (SL, I, 44; OSZKTK, TM 24003)
Obs.: hart , 297 X 328 (cu margini 355 X 400) mm, scara 1:4000000, publicat în DECSY Sámuel, Osmanografie, vol. I-III,
Wien, 1788-1789.

189 Kastulus RIEDL [* 1701; † 1783]; ofi$er, gravor, inginer ef la Strassendirektion Bavaria.
190 Johann Thomas TRATTNER, Edlen von Trattnern [* 11.01.1717, Jormannsdorf, AT / Gyimótfalva, Vas vármegye, † 31.07.1798,
Wien]; kaiserlich und königlich Hofbuchdruckern und Buchhändlern.
191 Bartolomeo BORGHI [* 1750; † 1821]; cartograf i gravor italian, editor al Atlante Geographico, Siena, 1788-1800.
192 BERKENY János / (BERKEN) (Sámuel) [* ~1765, Nemesvámos / Vámos, HU; † 1822, Wien]; gravor.

35
 Data: 1790 228
Nume: Banatu Temessiensi, Cottibus Banaticis, Banatu, Banatu Temesiensi, Banatus, Comitatibus Temes, Torontal,
Krasso, Comitatibus Banaticis Temes, Torontal, Krasso
Surs : Proiecte i hot3râri aduse în adunarea deputa?ilor din cercurile "cis st transtybiscane" (sic! Circulis cis = & Trans =
Tybiscani) privind revendic3rile st3rilor i ordinelor din Ungaria i din ?inuturile reîncorporate cu referire i la Congresul
na?ional ilir din Timi oara înainte de încoronarea împ3ratului Leopold193 ca rege al Ungariei (MN, 46; CDMB, nr. crt.
226: 1v, 47, 47v, 59v)
Obs.: primul document este datat 5.06.1790.
Este interesant de notat c numele Banat este folosit i de autorit $ile ungare chiar i dup anul 1778.
Data: 1790 229
Nume: Temeschwarer Bannat
Surs : F.(ranz) L.(udwig) G.(ÜSSEFELD)194 : Das \ Temeschwarer \ Bannat \ aus einer grossen Zeichnung\ in dieses Format
gebracht \ und nach der, vom Hrn. P. Lies- \ ganig geschehener Messung \ des Kistelecken Meridians \ orientirt durch F.
L. G. \ Mit Röm. Kayserl. allergnæd. Freyh. \ herausgegeben \ von den Homann. Erben. in \ Nürnberg 1790. (SL, I, 248;
OSZKTK, TR 7316; GC, G6483.T2 1790)
Obs.: hart , 457 X 588 (477 X 608) mm, scara 1:380000 (4 deutsche Meilen = 78 mm), realizat dup desenul iezuitului
Joseph Xaver LIESGANIG195 i publicat la Nürnberg de mo tenitorii lui Johann Baptist HOMANN42.
Data: 1790 230
Nume: Temeschwarer Banat
Surs : C.(hristoph) WEIGEL und (Adam Gottlieb) SCHNEIDER196 : Karte der sämmtlichen Krieges Vorfaelle bey den
vereinigten Oestreichisch-Russischen und Türkischen-Armeen im Jahr 1788 nach den besten Karten, Zeichnungen und
den Wienerhofberichten (OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum Belli in Hvngaria" c. kolligátum-atlasz - A 23)
Obs.: hart , 450 X 700 mm, scara 1:1427000 (15 Gemeine Deutsche oder Geographische Meilen = 78 mm), publicat la
Nürnberg de Franz Anton SCHRÄMBL177 în 1790.
Data: 1790 - 1800 (?) 231
Nume: Das Banath
Surs : (NN) v.(on) Cratey, (NN) v(on) Pálffy (?) : Das Detailgebiet der europäischen Trükei längs dem Fluss der Donau
zwischen Povetz und Widin: kart. dok. (TK 3004)
Obs.: hart manuscris, 532 X 729 mm. În col$ul din dreapta al h r$ii se afl inscrip$ionat v.(on) Cratey Lieut.(enant) \
v.(on) Pálffy.
Data: 1791 232
Nume: Banat
Surs : Franz Johann Joseph von REILLY188 : Das Koenigreich Serwien, harta Nro. 5 din Schauplatz der fünf Theile der Welt ..., 1791.
Data: 1791, 1793 233
Nume: Bannat, Banat, das Banat Temeswar
Surse: Johann Kaspar STEUBE197:
1. Wanderschaften und Schicksale, Gotha, 1791, 260 pg.
2. Briefe über das Banat198, Erster Band, Eisenach, in Kommission der Wittekindtischen Hofbuchhandlung,
Drucker Johann Georg Ernst Wittekindt, 1793, VIII + 176 S; p. 46-47.
Data: 7.03.1792 234
Nume: Banatu
Surs : Scrisoarea baronului Imre BECHY (PÉCHY?) c tre Pavel AVACUMOVICI, episcop orthodox de Arad (l.l) (IDS,
I, 485).
Data: 20.06.1792 235
Nume: Temesvarer Banat
Surs : Grenz Reambutirungs Instrument ... (HKA, 202: 296)
Data: 1792 236
Nume: Temeswarer Bannat
Surs : (nesemnat ) : Karte von dem Grossfürstenthum Siebenbürgen. Cum Privilegio Sacræ Caesareæ Majestatis (în cartu )
(SL, II, 500)
Obs.: hart , 252 X 233 mm, publicat în Franz Johann Joseph von REILLY188, Schul Atlas, welcher in zwey und vierzig

193 Leopold II de Habsburg-Lothringen [* 5.05.1747, Wien; † 1.03.1792, Wien]; ales la 30.09.1790 i încoronat la Frankfurt am Main pe
9.10.1790 drept împ rat al Sfântului Imperiu Roman de Na$iune German i rege al Ungariei (încoronat la 15.11.1790 la Pozsony51).
194 Franz Ludwig GÜSSEFELD [* 5.12.1744, Osterburg (Altmark); † 17.06.1808, Weimar].
195 Joseph Xaver LIESGANIG [* 13.02.1719, Graz; † 4.03.1799, Lwíw, UA / Lemberg].
196 Adam Gottlieb SCHNEIDER [* 1745; † 1815]; librar i editor din Nürnberg, DE.
197 Johann Kaspar STEUBE [* 25.01.1747, Gotha, Saxonia; † 12.04.1795, Gotha]; s-a aflat în Banat între 1772-'81. Pentru am nunte despre

acest personaj pitoresc în studiul introductiv la Johann Kaspar STEUBE, Nou3 ani în Banat (1772-1781), Studiu introductiv i edi$ie
îngrijit de Costin FENEpAN, Editura de Vest, Timi oara, 2003, 128 pg., ISBN 973-36-0370-8.
198 http://ora-web.swkk.de:7777/digimo_online/digimo.entry?source=digimo.Digitalisat_anzeigen&a_id=1946

36
 Landkarten den ganzen Erdkreis darstellet, deuts und lateinisch augsgedruckt, und den fünf Theilen der Erdbeschreibung
zum Gebrauche der studirenden Jugend in den kaiserlichen königlichen Staaten auf das genaueste angemessen ist ..., Wien,
1792.
Data: ~1792 237
Nume: Temeswar Bannat
Surs : Kriegs Schauplatz zu leichter Erklaerung der Zeitungsblaetter über die Rüstungen zu Wasser und zu Land zwischen
Russland, Oesterreich und Polen, gegen die Türkey (1737-'39) (OSZKTK, TA 357 - "Tabulae Theatrorum belli in
Hungaria" c. kolligátum-atlasz - A 11)
Obs.: hart , 440 X 600 mm, scara 1:2589000 (15 Deutsche Meilen = 43 mm), publicat laAugsburg de Johann Martin
WILL199.
Data: ~1792 238
Nume: Banat
Surs : (nesemnat ) : Situations Plan von Bacser58 Comitat, daim die Vereinigung der Donau mit der Theis mittelst einer
Schiffahrts Canals angezeiget wird ... (TK 20)
Obs.: hart manuscris, 380 X 238 (împreun cu cartu ul; desenul doar 270 x 222) mm.
Data: 1793 239
Nume: Temesvarer Banat
Surs : (nesemnat ?) : Carte von Temesvarer Banat und dem Königreich Servien, nebs einem Their von Ungarn, Sclavonien &
Bosnien (SJ, 63).
Data: 1793, 1796 240
Nume: Temeswarer Bannat
Surs : J.(ohann) C.(hristoph) WINKLER128 : Temeswarer Bannat: abgetheilet in seine District und Process (OSZKTK, TR 2931)
Obs.: hart , 680 X 880 mm, scara 1:270000 (1 ungarische Meile = 53 mm), publicat la Wien de Artaria § Comp.(agnie).
Data: 12.05.1794 241
Nume: Bannat de Temesvar
Surs : (nesemnat ) : Kingdom \ of \ Hungary, \ Principality of Transilvania, \ Sclavonia, Croatia, \ with a Part of \ Valakia,
Bulgaria, \ Bosnia, and Servia \ from the Latest Surveys ascertained by Astronomical Observations. ... (SL, II, 548)
Obs.: hart , 453 X 520 mm, scara 1:1660000, publicat de Robert LAURIE, James WHITTLE în A new and elegant
imperial sheet atlas ..., London, 1796 i în Thomas KITCHIN, General Atlas, 1796.
Data: 1.09.1794, nou edi$ie 2.01.1822 242
Nume: Bannat
Surs : Robert WILKINSON200 : Hungary. and Transilvania. Drawn from the Latest Authorities (SL, II, 690)
Obs.: hart , 211 X 272 mm, scara 1:3100000, publicat în Robert WILKINSON, A General Atlas, being a Collection of Maps
of The World and Quarters, the Principal Empires & Kingdoms', London, 1800-1805.
Data: (1)795 243
Nume: Banat
Surs : Joseph u.(nd) Gabriel v.(on) KISS201 : General Karte woraus ersichtlich wie die Privilegisi(erte) König(liche)
Ungaris(che) Schiffahrts Gesellschaft mittelst 4 Canaelen und Schifbarmachung der dazwischen liegenden Flüsse die
Ausfuhr aus dem Königreich Ungarn zum Adriatischen Meer erleichtern und befördern will ... (TK 1115)
Obs.: hart manuscris, 507 X 802 (desenul acoper doar 256 X 802) mm, scara 1:690000 [Maastab von 10 Meilen (TK: 10
Meilen = 108 mm)].
Data: 12.08.1795, 1811 244
Nume: Banat
Surs : W.(illiam) FADEN202 : European dominions of the Ottomans, or Turkey in Europe
Obs.: hart , 550 X 730 mm, scara 1:2900000, a fost publicat ini$ial la London i republicat în General atlas în 1811.
Data: 1796 245
Nume: Banát203
Surs : (nesemnat ): Magyar Ország elosztva Vármegyékre, mellyeknek Neveit a' hasonló NevL Helység vagy Várok viselike, hol
melléjek irattak (SL, II, 619)
Obs.: hart , 194 X 267 mm, scara 1:2960000, publicat în Professor SZALLER György, Magyar ország' Földleirásának Rövid
Foglalattya ( i în l.g.), Pozsony, 1796.

199 Johann Martin WILL [* 1727; † 1806]; gravor i librar din Augsburg, DE.
200 Robert WILKINSON [* ~1755; † ~1825]; editor cartograf activ la London între 1785-1825.
201 KISS József [* 19.03.1748, Buda, azi Budapest; † 13.03.1812, Zombor (Sombor, RS ?)]; inginer hidrolog i fratele s u mai mic KISS

Gábor [* ~1751, Prešov, SK / Eperjes; † 17.04.1800, Wien]; inginer hidrolog. Împreun au proiectat i început (1792-'93) canalul Dun re-
Tisza-Dun re (Ferencz-csatorna; azi, —RYVUV UX}XY /Veliki sau DTD kanal în Vojvodina, RS) lung de 929 km.
202 William FADEN [* 1750(?); † 1836]; cel mai important cartograf englez al vremii sale (1771-1836), geograf al regelui englez George III.
203 Dac ar fi fost scris Bánat, cuvântul în l.m. ar fi însemnat c3in?3, p3rere de r3u, sup3rare, mâhnire, obid3, grij3.

37
 Data: 1796 246
Nume: Bánát, Temesvári Bánát
Surs : BARANYI László204, Rövid magyar Geographia, Trattner Mátyás nyomdája, Pest, 1796, 310 pg.
Obs.: textul: Temes vármegye vagy Bánát latinul Comitatus Temesiensis-nek mondatik. A Temesvári Bánát áll Torontál, Temes
és Krassow vármegyékbMl, ... . Cartea a fost studiat i în coli.
Data: 1796 247
Nume: Bannat, Thoronthaller (sic!) Gespan.(schaft)175, Temeschwarer (sic!) Gespanschaft, Krassower Gespan.(schaft)
Surs : (Vinzenz Georg KININGER205) : Karte von dem Königreiche Ungarn mit den Königreichen Kroatien und Sklavonien und
dem Grossfürstenthum Siebenbürgen ... (VkO, V 51.935 / 21; SL, II, 501)
Obs.: hart , 495 X 668 mm, scara 1:1400000, gravor Anton AMON, publicat la Wien în Grosser deutscher Atlas (p. 21),
Erfunden von Franz Joh.(ann) Jos.(eph) von Reilly188. Gezeichnet von Vinzenz Georg Kininger. Gestochen von Karl Schütz.
Confuzii: Temeschwarer în loc de Temescher Gespanschaft iar Thoronthaller Gespanschaft se întinde chiar i la V de
râul Tisza.
Data: 1799 248
Nume: Bannat, Torontaler Gesp.(anshaft), Temeswar (sic!) Gesp.(anshaft), Krasso Ser.(eny) (sic! Krassó Sörény -n.m.)
Gesp.(anshaft)
Surs : Conrad MANNERT206 : Charte von Ungarn und Siehenbürgen (sic!), Croatien, Slavonien, Dalmatien, Gallicien und
Lodomerien den Oesterreichischen Besizungen in ehemal. Polen nebst rielen angränzenden Ländera der TLrkey ... (în
cartu ) (OSZKTK, TM 5954)
Obs.: hart , 705 X 990 mm, publicat la Nürnberg de Adam Gottlieb Schneider und Weigel207.
Data: 1799 249
Nume: Das Bannat
Surs : (nesemnat ) : Mappa Geographica cursuum veredariorum Hungariæ Inferioris, Croatiæ et Sclavoniæ (No 13) / (în
cartu ) Postkarte von Nieder Ungarn, Kroatien und Sklavonien. (SL, II, 502)
Obs.: hart , 375 X 470 mm, scara 1:1670000, gravor Ignaz KÜHN, publicat în Franz Johann Josef von REILLY,
Allgemeiner Post Atlas von der ganzen Welt, in so ferne Posten darauf bestehen, aus vierzig Lateinisch und Deutsch
beschriebenen Landkarten zusammengesetzt, nach den neuesten in den verschiedenen Staaten im Postwesen genachten
Verordnungen und Einrichtungen ausgearbeitet, und mit einem vollständigen Register versehen, wodurch man auf was
immer für einer Karte jeden Ort in wenig Augenblicken auffindet, Wien, 1799.
Tot în Allgemeiner Post Atlas ... exist alte dou h r$i (No 11 i 12) care men$ioneaz de asemenea regiunea drept
Bannat.
Data: 1799 - 1803 (?) 250
Nume: Comitatus Banatus
Surs : LIPSZKY János208 : Magyarország és tágabb környéke (f r titlu) (TK 3018_1)
Obs.: hart manuscris, realizat la Pest în timp ce Lipszky lucra la Mappa generalis Regni Hungariae, harta de ansamblu
410 X 685 mm i o hart de detaliu compus din 34 de p r$i distincte, 470 X 690 mm, scara 1:230000.
În cartu : Comitatus Banatus: L1 Temeschiensis, L11 Torontaliensis, (indescifrabil -n.m.) Crassovaeriensis; pe hart , în
sectorul XIX, este identificat comitatul Timi drept L1, Cara ul drept L11 iar comitatul Torontal r mâne neidentificat.
În sudul Banatului sunt nominalizate regimentele de grani$ german i ilir drept N i O dar explica$ia pentru
în$elesul celor dou litere lipse te din cartu .
Data: ~1790 - 1815 (?) 251
Nume: Temeschwarer Banat
Surs : G. F. UZ : Charte Von Ungarn, Polen, Russland Und Der Turkey: Enthaelt Polen, Galizien, die Moldau, Bukowina und
Walacheÿ, Bulgarien, Servien, Bosnien, Sclavonien, Croatien, Dalmatien, Albanien, Griechenland, den Archipelagus, das
Schwazeund Asovische Meer, die Krimm und Tartareÿ, Anadoli, oder Natolien &. &. aus den d'Anvillischen und andern
Charten, von neuen entworfen, durch G. F. UZ, Ingen.(ieur) Lieut:(enant) u.(nd) Architect, Nürnberg, bey C.(hristoph)
WEIGEL und SCHNEIDER196 (GC, G6965 1789.U9)
Obs.: hart , publicat la Nürnberg de firma Schneider und Weigel207.
Data: ~1800 252
Nume: Banatus Temesiensis
Surs : (nesemnat ) : Mappa demonstrans universas ca(esar)eo regias salis stationes, Regnis Hungariae, Croatiae, Slavoniae,
Magni item Principatui Transylvaniae ingremiatas, cursum et modum transportuum partim per aquam partim per axem fieri
solitorum (TK 1140)

204 BARANYI László (nagyváradi) [* 17.01.1729, Debrecen, HU; † ?]; avocat, soldat în garda regal maghiar , mai apoi consilier
or enesc în Debrecen.
205 Vinzenz Georg KININGER ( i Kinninger, Kieninger) [* 24. 4. 1767, Regensburg, DE, † 18. 5. 1851, Wien].
206 Conrad MANNERT [* 17.04.1756, Altdorf bei Nürnberg; † 27.09.1834, München].
207 Adam Gottlieb SCHNEIDER [* 1745; † 1815] este cel care a preluat în anii '90 afacerea lui Christoph WEIGEL, cel b3trân [* 9.11.1654,

Redwitz, Egerland; † 5.02.1725, Nürnberg] i a relansat firma sub numele Schneider und Weigel.
208 LIPSZKY János (Ján) von Szedlicsna [* 10.04.1766, Szedlicsna / Sedligná (azi, parte a localit $ii Trengianske Stankovce, SK), ; †

2.05.1826, Trengianske Stankovce]; ofi$er (1808 - colonel) i cartograf.

38
 Obs.: hart manuscris, 488 X 653 mm, scara 1:1600000 [Scala 25 Milliarum Germanicorum (TK: 25 mill. Germ. = 115 mm)].
Confinia Banatus Temesiensis (confiniul Banatului Timi an în l.l. -tr.m.) apare în sudul Banatului corespunz tor
regiunii regimentelor de grani$ german i ilir; pe hart sunt inscrip$ionate Com.(itatus) Torontal, Temes, Krasso.

CONCLUZII
˜ Circula$ia anevoioas a informa$iei în secolul XVIII precum i copierea unor h r$i vechi i inactuale
ori edi$iile succesive ale acelora i h r$i, în cazul unor firme de tradi$ie, fac ca anumite h r$i s con$in
informa$ii dep ite sau chiar gre ite referitoare la numele regiunii209.
˜ În secolul XVIII, denumirea de Vla ca / Valahia nu se mai reg se te în documentele ori h r$ile
de epoc pentru regiunea Banatului istoric.
˜ Dup cucerirea imperial din 1716, numele ini$ial al regiunii a fost Temeswarer Banat210 (l.g.;
Banatul Timi oarei). În perioada imediat urm toare (1716-'21), acest nume a fost folosit constant i
aproape excusiv – al turi de forma simpl Banat – de autorit $ilor imperiale militare i cele ale
administra$iei locale i centrale. Scris în limba german , i prima diplom imperial (1719)
referitoare la regiune folose te tot forma Temesvarer Banat (nr. 12).
˜ Nu a existat o hot râre formal prin care s se fi acordat regiunii numele de Banat211 dup
cucerirea din 1716-'18. Ar fi fost i ciudat ca o astfel de hot râre s existe pentru c , la acea dat ,
numele exista deja în uz curent de peste 30 de ani (din 1685).
˜ Prin cucerirea din 1716-'18, denumirea geografic Banatus Timisvariensis / Banatus /Banatus
Temesiensis / devine o denumire administrativ .
˜ Autorit $ile cezaro-cr ie ti aveau cuno tiin$e precare cu privire la data când a ap rut denumirea
de Banat. Astfel, într-un raport din 1734 (nr. 41), prin care regiunea b n $ean este prezentat
noului ei conduc tor militar i civil, se avanseaz perioada 1524-'52 de apari$ie a numelui Banat în
timp ce, f r nici un temei, Francesco GRISELINI, în prima monografie istoric i de istorie
natural a Banatului publicat în 1780, afirm c numele apare în anul 1615 (nr. 168). Ambele date
sunt incorecte. În acest moment, nu exist informa$ii care s indice folosirea numelui înainte de
toamna anului 1685.
˜ Explica$iile de epoc 212 referitoare originea denumirii Banatului sunt pline de contradic$ii. De
exemplu, Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI (1726) sus$ine c numele regiunii provine de la
fort rea$a Temeswar (nr. 35) în timp ce în Banater Landesbeschreibungen din 1760 se afirm c râul
Timi este la originea numelui regiunii (nr. 107).
˜ Grafia numelui Temeswarer Banat este extreme de diferit func$ie de autorul documentului
(Temesvarer Bannat, Temeswarer Bannath, Temeswarer Panat41, Banat von Temesvar, Bannath Temesvar
etc.). În documentele de epoc (1716-'20) întâlnim chiar i ciudate construc$ii hibride cu specific
maghiar (Bannat Tömösvariensis, Tömösvarer Banat, Temesvárer Banat, Banat von Temésvar (sic!))213,
sârbesc (Bannat Temisvar) ori germano-latin (Temeswarer Banatus).
n Banatus Timisvariensis214 Ban + atus (l.l.) Timisvar (Temesvár, Timi oara) + iensis (l.l.).
Construc$ia cuvântului Banatus nu s-a f cut pornind de la un existent Banat (Banat + us215) ci
plecând de la demnitatea de ban(us) + atus, unde "atus" este o termina$ie adjectival specific
limbii latine.
Metoda cea mai comun de a ob$ine un adjectiv toponimic în limba latin este de-a ad uga -(i)ensis216
ca sufix al unui substantiv propriu de tipul localitate, regiune etc. Deci, Timisvariensis = Timisvar /
Temesvar + iensis = Timi oar(a) + ei = Timi+oarei.
˜ Pentru c astfel am ob$inut un substantiv propriu, specific unei denumiri geografice, acesta trebuie
scris obligatoriu cu majuscul7 (deci, Banatus / Banat). În pu$ine documente de epoc întâlnim i

209 i nu numai la acest aspect! Multe h r$i din secolul XVIII redau înc o imagine trunchiat a realit $ilor geografice elementare ale regiunii.
210 autorit $ile habsburgice folosesc mult mai des forma Temesvarer Bannat decât pe cea corect academic de Temeswarer Banat.
211 sau Banatus Timisvariensis, Banatus Temesiensis (l.l.) / Temeschwarer Banat, Temeser Banat (l.g.).
212 din secolul XVIII: 1726 (nr. 35), 12.12.1734 (nr. 42), 1760 (nr. 102), 1779-'80 (nr. 162).
213 "ö" în loc de "e" este specific unor dialecte ale limbii maghiare vechi iar în acest limb cetate se scrie corect vár (l.m.).
214 în acest studiu am ales s utilizez forma Banatus Timisvariensis doar pentru c ea este cea atestat ini$ial în 16851.
215 Banat este de genus neutrum (l.l.) iar "us" este termina$ia pentru nominativ singular.
216 în cazul nostru, pentru c Temesvar se termin într-o consoan ("r"), termina$ia specific este "-iensis".

39
forma banat, care, prin utilizarea literei mici la începutul cuvântului, ne poate indica simpl o
gre eal de grafie.
˜ Prin Tratatul de pace de la Beograd (18.09.1739) are loc i prima recunoaGtere interna8ional7 a
numelui Banat (Timi orean), la peste jum tate de secol de la prima atestare a acestuia (1685).
˜ De-a lungul întregului secol XVIII se folose te constant, i nu doar în limbajul oficial al adminis-
tra$iei habsburgice, atât denumirea de Banatul Timi oarei cât i cele de Banat ori Banatul Timi ului. De
aceea, putem chiar vorbi de o surprinz toare lips7 de rigoare formal7 la nivelul administra$iei
habsburgice. Aceasta se reg se te atât în folosirea mai multor nume pentru aceea i institu$ie de
conducere local la nivelul Banatului cât i în denumirea teritoriului care va fi încorporat
administrativ în regatul ungar în 1778.
˜ Chiar dac forma Banatus / Banat a ap rut înc din secolul XVII (1689-'90217), ea nu a reu it s se
impun definitiv în decursul secolului XVIII în detrimentul numelor Banatus Timisvariensis / Banatus
Temesiensis.
˜ Banatus Temesiensis = Ban + atus (l.l.) Temes + iensis218. Temes (l.m.) este numele râului i
comitatului219 Timi . În mod normal, ne-am fi a teptat ca numele Banatului (din Banatus
Temesiensis) s provin direct de la râul Timi dar explica$iile, care sunt oferite în secolul XVIII, –
tractus Temesiensis, qui vulgo Bannatus dicitur (26.03.1779; nr. 159), Districtum Temesiensem, inde a
pluribus retro annis nominee Banatus compellatum (23.04.1779; nr. 161) – indic surprinz tor regiunea220
Timi drept component a numelui Banatus Temesiensis.
˜ Chiar dac nu are relevan$ absolut , statistica ne arat c doar în circa 12% din sursele
nominalizate în acest studiu s-a folosit denumirea de Banat Timi ean (Banatus Temesiensis /
Temeser Banat).
˜ Prima apari$ie a numelui Banatul Timi ului (-.09.1698) a implicat i apari$ia unei dihotomii7
referitoare la numele regiunii: Banatul Timi oarei / Banatul Timi ului. Acest fenomen este prezent i
în perioada de organizare a noii regiuni neoacquistice221 (1716-'18) fiind vizibil i în titulatura diferitelor
organisme de conducere local a acesteia.
˜ Dup aproape un secol (1685-1775), dihotomia Banatul Timi oarei versus Banatul Timi ului înc
persist chiar i la cel mai înalt nivel al administra$ie b n $ene. Iar dovada clar este documentul
oficial din 12.09./10.10.1775 (nr. 137) în care ambele forme – Temesvarer Bannat (l.g.) i Bannatus
Temesiensis (l.l.) – sunt folosite concomitent de administra$ia b n $ean , de parc cele dou nume ar
fi echivalente la nivel terminologic iar aceast echivalen$ este ceva normal i de la sine în$eles. Alte
dovezi ale existen$ei acestei dihotomii sunt identificate la nr. 41, 107 i 164.
˜ Aceast dihotomie o reg sim i în cazul celor mai informa$i, referitor la realit $ile b n $ene,
oameni din epoc 222; cei care cuno teau chiar intim regiunea din punct de vedere geografic, istoric,
etnic i cuno teau în detaliu administra$ia acesteia etc. (nr. 41, 102). De exemplu, Francesco
GRISELINI, cel care a locuit în Banat în perioada septembrie 1774 - ianuarie 1777, folose te în titlul
c r$ii sale223 temeswarer Banats (l.g.) pentru ca harta topografic anexat lucr rii sale s fie intitulat
Tabula Bannatus Temesiensis ... (l.l.) (nr. 162).
˜ Existente în toate epocile224 i la toate nivelele, traducerile greGite39, 225 ale binomului Banatus
Timisvariensis / Banatus Temesiensis sporesc inevitabil dihotomia existent .

217 pân acum acest an este limita inferioar pentru atestarea formei simple Banat. Dar cum cercetarea nu este înc încheiat , sunt
convins c în arhivele vieneze mai exist documente care vor apropia i mai mult aceast atestare de anul 1685.
218 TimiG (l.r.) - Temes (l.m.) - Temesiensis (Timi ului) este în limba latin derivatul adjectival al numelui propriu Temesium (= Temes +

-ium; unde "-ium" este termina$ia specific limbii latine pentru numele care se termin cu o consoan ; în cazul nostru, Temes / "s").
219 medieval ungar = (vár)megye (l.m.) / comitat (l.g.; l.r.). Numele râului Timi este atestat istoric sub forma Temesium (l.l.).
220 comitatul, districtul.
221 neoacquisticum (l.l.) = újszerzeményi (l.m.) = (bun/teritoriu) nou dobândit. Cu privire la statutul de drept al unui teritoriu

neoacquisticum, vezi Theodor MAYER, Verwaltungsreform in Ungarn nach der Türkenzeit, Wien - Leipzig, Gerlach - Wiedling, 1911, p. 60 i
urm toarele (apud CF, 19, nota 13). Edi$ia a doua a c r$ii poart acela i titlu dar este revizuit3 i îmbun3t3?it3 i Herausgegeben von Josef
Fleckenstein und Heinz Stoob. Bearbeitet von Adalbert Toth, Sigmaringen, Jan Thorbecke Verlag, 1980, XII + 147 Site.
222 Franz Leopold Anton PONZ, Freiherr von ENGELSHOFEN67, Johann Florimund BAUMBERG68, Johann Jakob Benedikt, Freiherr von

NEFFZERN69, Christoph Konrad LIEBLEIN, Edler von LIEBENSTEIN103.

223 Încercare de istorie politic3 i natural3 a Banatului Timi oarei (FG) care a fost publicat la Wien (1780) cu titlul Versuch einer politischen und

natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an Standespersonen und Gelehrte (FGW); vezi nr. 133 i 162.
224 secolele XVII-XXI.
225 vezi notele 22 i 89 precum i observa$iile f cute la: nr. 5, nr. 30, nr. 69, nr. 107, nr. 118 i nr. 168.

40
˜ Dihotomia Banatul Timi oarei / Banatul Timi ului a fost o constant pân la începutul secolului
XX i doar folosirea exhaustiv a termenului Banat poate s o rezolve definitiv.
˜ Explica$iile de epoc – din 1726, 12.12.1734, 1760, 1779-'80 (nr. 35, 41, 107, 168) – referitoare la
denumirea Banatului sunt pline de contradic$ii i inexactit $i. De exemplu, Marsigli (1726) sus$ine
c numele regiunii provine de la fort rea$a Temeswar în timp ce în Banater Landesbeschreibungen
(1760) se afirm c râul Timi este la originea numelui regiunii.
˜ Banatul (Timi oarei / Timi ului) nu a fost niciodat men$ionat direct în titulatura oficial a
împ ratului226 intrând în categoria "usw., usw."227.
˜ Opinia lui SZENTKLÁRAY JenK (SJ, 17)228 din 1879 nu se confirm ; Banatul a fost numit Banatul
Timi oarei - Banat - Banatul Timi ului cu mult înainte de 13.10.17176 / 12.07.1718 i cu mult dup
1.02.177813.
˜ În nici un moment regiunea b n $ean , definit de Mure - Tisza - Dun re - Mun$ii Carpa$i, nu
s-a numit @ara Banatului dup cum afirm , f r temei, Costin FENEpAN datorit neadecvatei
traduceri229 pe care o face titulaturii administra$iei b n $ene: Banater Landes-Einrichtungs-Commision
drept Comisia de organizare a @3rii Banatului i Banater Landes-Administration drept Administra?ia
@3rii Banatului230.
În acest caz, nu este bine ca Land (l.g.) s nu fie tradus drept ?ar3 (l.r.) pentru c :
1. Chiar dac Land înseamn i ;ar% în limba german , aceasta nu este singurul în$eles al
cuvântului. El mai înseamn i regiune, ;inut, stat, p%mânt iar azi, în Germania i Austria, este o
unitate (provincie) administrativ autonom , având organ legislativ propriu (Landtag) i guvern
propriu.
Cuvântul Land avea în sec. XVII-XVIII dou în$elesuri majore: de terra i de regio (DW, XII, 90-104).
Dac traducem ad litteram231 aceste cuvinte ob$inem: terra = ?inut, ?ar3; regio = zon3, regiune, ?inut,
domeniu particular. Or, din cele cinci în$elesuri – ?inut, ?ar3, zon3, regiune, domeniu particular – doar
unul singur implic conceptul de stat (cel legat de terra) în timp ce în limba român , cuvântul ;ar%
(cu sens administrativ) implic azi automat conceptul de stat.

226 nici în titlul împ ratului Karl VI i nici în cel al Mariei Theresia ori împ ratului Joseph II.
227 i.e. und so weiter, und so weiter (l.g.) / i a a mai departe (etc.).
228 "... 1718. julius 12-dikén ... Ezentúl hatvanhárom évig, vagys 1779-ig viselte a tartománz a ”Temesi Bánság” nevezetét." (SJ, 17). Este ciudat

aceast afirma$ie a lui Szentkláray; chiar el ofer multe exemple în lucrarea sa din care rezult clar c i numele Banatul Timi oarei a fost
folosit constant dup 1716. Probabil c Szentkláray este influen$at puternic de realitatea politic i administrativ numit Serbischen
Wojwodschaft und des Temeser Banats pe care a cunoscut-o direct copil i adolescent fiind.
229 dar nici chiar Fene an nu este consecvent pentru c traduce (kaiserliche) Banater Landes-Administration i drept Administra?ia (imperial3 a)

Banatului (CF, 39).

230 De unde a ap rut aceast echivalare Banater Landes-Administration ‚ Administra?ia @3rii Banatului? Cred c poate fi vorba de o

interpretare neadecvat de c tre Costin FENEpAN a unor documente de epoc (30.08.1770) legate de cazul Doma nea - C nicea (nr. 122) de
împotrivirea la trecerea sub administra$ie militar odat cu constituirea batalionului de grani$ (CF4, 202-244).
Totu i trebuie amintit c , înc din 1984, odat cu publicarea lucr rii lui Francesco GRISELINI, Încercare de istorie politic3 i natural3 a
Banatului Timi oarei, Costin FENEpAN, traduc torul i editorul acesteia, traducea defectuos deja – vezi i observa$iile de la nr. 168 – Land
drept @ar3 (ori chiar Banat!):
-Landesadministrationspræsidenten (FGW: I, X 4) pre edinte al Administra?iei @3rii (FG, 24)
-k.(aiserliche) k.(önigliche) Landesadministration (FGW, I, 179) Administra?ia cezaro-regeasc3 a @3rii Banatului (FG, 144)
-der Landesadministration (FGW: I, 179) Administra?ia @3rii Banatului (FG, 144)
-Landesadministration (FGW: I, 185) Administra?ia @3rii (FG, 149)
-Landesstelle (FGW: I, 179) Administra?ia @3rii Banatului (FG, 145)
-Landesregierung (FGW: I, 180) Administra?ia @3rii (FG, 145)
-Bannat Temeswar Landesadministrationspræsidenten (FGW: I, 213) pre edintele Administra?ie @3rii Banatului (FG, 169)
-das Land (FGW: I, 77) @ara (FG, 76).
Dar Costin FENEpAN î i permite chiar luxul de-a inventa lucruri pe care Griselini nu le-a scris niciodat ! Doar câteva exemple sunt
edificatoare în acest sens:
-Der Feldmarschal Franz Mercy, damaliger Gouverneur dieser Provinz (FGW: I, 152) /i.e. Feldmare alul Franz Mercy, guvernatorul de atunci al
acestei provincii (tr.m.) Guvernatorul de atunci al Banatului, feldmare alul Francisc Mercy (FG, 126) i nota 50.
-im Land (FGW: I, 179, 180, 185) în Banat (FG, 145, 145, 149) (sic!)
-dieses Landes (FGW: II, 4) Banat (sic!) (FG, 231)
-Grafen von Temeswar / i.e. Timi oara (FGW, I, 44) comi?ii de Timi (sic!) (FG, 54)
-Ban von Servien /i.e. Serbia (FGW, I, 29) ban al Severinului (sic!) (FG, 45)
Etc.
-die Distrikte von Karansebes und Lugosch vo Steffan ehemals Ban gewesen war (FDW, I, 93) a zonei (sic!) Caransebe ului i Lugojului, unde
Bocskay (sic!) fusese odinioar3 ban (FG, 87). Etc.
231 din l.l. în l.r. folosind limba latin clasic .

41
 2. În feudalismul occidental terra este un termen specific care se refer la un domeniu supus
rela$iilor de vasalitate232 i nu are nici o leg tur conceptual cu structura teritorial popular
româneasc a "?3rii"233. Or, construc$ia administrativ a Banatului apare doar în 1716-'18, are o
origine occidental 234 i nu are nici o leg tur conceptual cu institu$ia "?3rilor" (române ti)235.
3. Numele administra$iei cezaro-cr ie ti din Banat a fost când Banater Landes-Administration când
Temesvarer Landes-Administration236, când Banater Cameral administration237, când Bannatische Lander
Administration238 etc.239. De exemplu, forma Temesvarer Landes-Administration este folosit de Carl
Friedrich, Graf von HATZFELD, pre edintele Camerei Aulice, în raportul s u adresat împ r tesei
Maria Theresia la 22.01.1764 (CF4, 87-88). Dar Temesvarer Landes-Administration nu se poate traduce
drept Administra?ia @3rii Timi orene ci doar drept Administra?ia provincial3240 timi orean3. Pe cale de
consecin$ , rezult i c traducerea fene ian Banater Landes-Administration drept Administra?ia @3rii
Banatului este defectuoas .
4. În istoriografia b n $ean de limb român s-a folosit constant titulatura de Administra?ie
Provincial3 (B3n3?ean3, a Banatului)241 înc din secolul XIX.
5. Costin FENEpAN tie foarte bine c administra$ia cezaro-cr iasc i Casa de Habsburg a privit
Banatul întotdeauna drept o provincie i nu drept o ;ar%242. Aceasta se vede foarte bine i din ceea
ce chiar el scrie: "La 24 decembrie 1768, prin decret al împ3r3tesei, Administra?ia Banatului i s-a dat
ordinul ca, odat3 cu începerea noului an 1769, s3 asigure revenirea tuturor veniturilor provinciei (i.e.
Temesvarer Banat / Banatul Timi oarei în original -n.m.) sub autoritatea Departamentului in
Banaticis et Domanialibus al Camerei Aulice" (CF, 73). Aceast afirma$ie se bazeaz chiar pe textul
decretului cezaro-cr iesc care specific : Erstens seÿnd in Folge der Allerhöchsten Resolution ddto. 24.
December 1768 die dem Banco als eine Bedeckung wegen geleisteten Kriegs-Aushilfen zu Administriren und
zu geniessen eingeraumte samentliche Proventen des Temesvarer Banat nunmehro a 1-ma Januarÿ Anno
1769 der Kaÿserl. Königl. Hofkammer wiederum zu übergeben (SJ, 197, nota 1).
În memoriile sale, scrise în limba francez , Albert SACHSEN, Herzog von TESCHEN160,
ginerele împ r tesei Maria Theresia, vorbe te de cette Province (aceast3 provincie -tr.m) atunci când
face referire la Banatul anului 1768 (SJ, 194, nota 1). Or, în limba francez , province înseamn doar
provincie, regiune, diviziune teritorial3. Etc.243
6. În istoriografia i limba maghiar 244, cuvântul Landes (l.g.) are în$eles de tartomány(i) (l.m.;
provincie; provincial, de provincie). SZENTKLÁRAY JenK (SJ, 143) a tradus Landes Administration
(l.g.) drept tartományi administratio (l.m.; administra$ia provincial ) / tartományi kormányszék (l.m.)
(guvern mântul provincial). De asemenea, Dr. BOROVSZKY Samu traduce Landes tot cu în$elesul
de tartományi (provincial)245.
De aceea, traducerile adecvate ale numelui organismelor administrative b n $ene246 sunt (tr.m.):

232 Stelian BREZEANU, Model european i realitate local3 în întemeierile statale medievale române ti. Un caz: «Terra Bazarab», în Revista istoric3,
serie nou , tom V, nr. 3-4, Martie-Aprilie 1994, p. 211-232; p. 213 (republicat în Stelian BREZEANU, Romanitatea oriental3 în evul mediu.
De la cet3?enii romani la na?iunea medieval3, Bucure ti, Editura All Educa$ional, Seria All Istoric, 1999, 248 pg., ISBN 973-684-062-2; p. 209-
219).
233 cele formate din Romanii populare (N. Iorga) care, la rîndul lor, sunt constituite dintr-o uniune de comunit $i rurale.
234 chiar i la nivelul numelui pentru c Banatus (de Severin) este consemnat în 1233 ca o realitate administrativ a regatului medieval ungar.
235 conceptul de "$ar ", atât de drag istoriografiei na$ional-comuniste, se bazeaz doar pe o traducere inadecvat a termenului terra (din

latina medieval ) drept ?ar3. Mai multe despre aceast problem într-un viitor studiu [ http://www.banat.ro/academica/terra.htm ].
236 CF4, 87-88, 222, 236.
237 MN, 29-30; CDMB, nr. crt. 125, 2.
238 MN, 40; CDMB, nr. crt. 188.
239 nu a existat o singur denumire standard a a cum las s se în$eleag Costin FENEpAN (CF, 49). Acest fenomen este o alt dovad a

lipsei de rigoare formal la nivelul administra$iei centrale i locale.

240 sau regional3.
241 "Fiind noua crea$iune (i.e. Banatul la 1718 -n.m.) expus la atacurile Turcilor i afacerile ei ruinate, s'a încredin$at regularea acestora

a a numitei administra?iuni provinciale (Landes-Administration), ... Administra$iunea provincial a Banatului ..." (PD, III, 131-132); "Toate
celelalte districte ale Banatului au fost subordonate a a numitei administra?iuni provinciale c. r. (K. K. Landes-Administration)" (PD, III, 140).
În 1939, Grigore POPIlI folose te denumirea Administra?ia Provincial3 B3n3?ean3 (GP, 12).
242 cu sau f r ghilimele! Culmea este c Fene an nu- i d seama de contradic$ia (lara Banatului / provincie) pe care o promoveaz .
243 exemplele de acest gen sunt mult prea multe pentru a putea fi men$ionate aici.
244 în contextul începutului de secol XVIII în Banat.
245 Landes Einrichtungs Commission (l.g.) este tradus drept tartományszabályozó bizottság (l.m.) (T, 64).
246 din l.g. în l.r.

42
Landes-Administration = Administra$ia provincial (sau regional );
Banater Landes-Administration = Administra$ia provincial b n $ean 247;
Kayserliche Banater Landes-Administration = Imperiala248 administra$ie provincial b n $ean ;
Temesvarer Landes-Administration = Administra$ia provincial timi orean ;
Banater Landes-Einrichtungs-Commision = Comisia provincial de organizare a Banatului.
˜ Autorit $ile cezaro-cr ie ti nu au renun$at la folosirea denumirii de Banat / Banatul Timi oarei
odat cu retrocedarea din 1778. Surprinz tor249, numele de Banat este folosit chiar i de autorit $ile
regatului ungar i dup aceast dat (de exemplu, nr. 227).
˜ La sfâr itul secolului XVIII, prin încorporarea în regatul ungar (1778), denumirea administrativ
Temeswarer Banat devine o pur denumire geografic .
˜ Problemele ridicate de denumirea Banatului în secolul XVIII reverbereaz puternic i în secolul
urm tor250.

ABREVIERI
abr. = abreviare l.t. = în limba turc
cap. = capitol n.m. = nota mea
i.e. = id est (l.l.) / asta este sau în alte cuvinte (NN) = prenume necunoscut / NN = nomen nescio (l.l.)
h.m. = hart manuscris nr. = num rul
h.t. = hart tip rit (separat pe foi ori în atlas) p. = pagina
l.b. = în limba bulgar pg. = pagini
l.c. = în limba ceh sb.m. = sublinierea mea
l.cr. = în limba croat tr.m. = traducerea mea
l.f. = în limba francez v = verso / (p.) 40v = (pagina) 40 verso
l.g. = în limba german vol. = volum
l.gr. = în limba greac u.a. = unit $i arhivistice
l.it. = în limba italian * = n scut
l.l. = în limba latin † = decedat
l.m. = în limba maghiar ~ = circa
l.r. = în limba român (?) = nesigur, presupunere
l.s. = în limba sârb \ = rând nou
l.sk. = în limba slovac
AT, BG, CZ, DE, FR, HR, HU, IT, PL, RO, RS, SK, UA, USA = abrevieri standardizate ale numelui unor $ rii conform
codului ISO 3166-1 i ISO 3166-1-alpha-2.

NOTE
1] Normativele generale interna$ionale de folosire a numelor geografice prev d obligativitatea red rii denumirilor
oficiale actuale. Am f cut excep$ie de la aceast regul doar când am citat dintr-un document de epoc i acest lucru este
reflectat prin folosirea scrisului italic.
2] Toate cit rile sunt men$inate prin folosirea scrisului italic.
3] Am socotit c este bine ca numele personajelor istorice s fie cele pe care ace tia le-au purtat i nu am folosit numele
sub care acestea sunt cunoscute în cultura român .
4] * hart care s-a aflat în posesia lui Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI i se afl acum depozitat în fondul Marsigli de
la Biblioteca Universitaria di Bologna, IT.
5] ** hart care se afl acum depozitat la Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE.
6] (XXX) = înseamn c harta este nesemnat dar autorul ei este cunoscut fiind XXX.
7] (nesemnat ; XXX) = înseamn c harta este nesemnat dar autorul ei este probabil XXX (sau, în cazul lui Luigi
Ferdinando MARSIGLI, a fost în posesia acestuia).
8] N:(icolas) de FER = înseamn c pe harta este inscrip$ionat doar N: de FER dar numele complet este cunoscut.
9] Toate h r$ile identificate la Országos Széchényi Könyvtár Térképtára sub cota "TM" urmeaz s fie renumerotate.
10] O variant intermediar a acestui studiu a fost prezentat public, în premier , la data de 27.11.2007, în cadrul cadrul
Sesiunii Etiin;ifice Anuale de Istorie (sec$iunea Istorie Modern ), edi$ia a XVII-a (organizator Muzeul Banatului din
Timi oara).

247 sau Administra$ia provincial a Banatului.

248 sau Împ3r3teasca.
249 pentru c întreaga cultur maghiar a fost ( i înc este!) extrem de reticient în a folosi denumirea de Banat / Bánság pentru c îl

considerau un nume pur habsburgic. Mai multe am nunte asupra acestui aspect sunt disponibile în studiul Efemerele denumiri ale
Banatului (Temesköz, Raška, Vla ca) [ http://www.banat.ro/nume_efemere.htm ].
250 i ele sunt clarificate în studiul Denumirile Banatului în secolul XIX [ http://www.banat.ro/XIX.pdf ].

43
 O variant mult condensat a fost prezentat public, la data de 5.09.2008, la Zrenianin, RS, în cadrul manifest rii
tiin$ifice interna$ionale Memorialul Radu Flora, edi$ia a XVII, organizat de Societatea de limba român3 din Voivodina, Novi
Sad, Republica Serbia.

TRADUCERI (l.g.)
Edler = nobil
Freiherr = baron
Graf = conte
Generalleutnant = general-locotenent
Generalfeldwachtmeister = general-maior (înainte de ~1750)
Generalmajor = general-maior (din ~1750)
General der Kavallerie = general de cavalerie
Hauptmann = c pitan
Feldzeugmeister = general de artilerie / infanterie / geniu
Feldmarschall-Leutnant = general-locotenent
Feldmarschall = mare al
Oberstleutnant = locotenent-colonel
Oberst = colonel
Oberverwalter = administrator- ef
Reichsgraf = conte al Sacrului Imperiu Roman de Na$iune German / Sacrum Romanum Imperium (l.l.), Heiligen Römischen
Reiches Deutscher Nation (l.g.)

BIBLIOGRAFIE
În cadrul studiului s-a citat sub forma JS, 70 ceea ce înseamn pagina 70 a c r$ii definite în cadrul bibliografiei de JS iar
KB, 144-145, 231-232, 403-404 înseamn c harta cu num rul 144-145 este descris la paginile 231-232 i reprodus la
paginile 403-404 în cartea definit de KB în cadrul bibliografiei.
Cu numere romane s-a indicat num rul volumului atunci când este cazul.
AB = Sorin FORlIU, Despre prima atestare a denumirii Banatvs Timisvariensis (1685), în revista Analele Banatului,
Serie Nou , Arheologie - Istorie, nr. XIV / 2 (Istorie Medie, Modern i Contemporan ), Editura Mirton,
Timi oara, 2006, 436 pg., ISSN 1221-678X; p. 67-113 + o hart .
http://www.muzeulbanatului.ro/istorie/publicatii/analele_banatului_vol2_2006_f.htm
vezi i la http://www.banat.ro/nume.htm
AD = Adattár Délmagyarország XVIII. századi történetéhez, A "Délmagyarországi Történelmi és Régészti Muzeum-
Társulat" megbizasábol szerkeszti BARÓTI Lajos, Temesvár, nyomatott a Csanád-Egyházmegyei Könyvsajtón,
I. kötet (I-IV rész.), 1893-'96, [VIII], 539 lap, [6] + XLVII; II. kötet (V-IX rész.), 1900-'04, [IV], 625 lap + LXXVIII.
APP = Dr. Anton Peter PETRI, Biographisches Lexicon des Banater Deutschtums, Mühldorf / Inn, Marquartstein, Th.
Breit Druck + Verlag GmbH, 1992, 2198 coloane, ISBN 3-922046-76-2.
APP2 = Anton Peter PETRI, Die Festung Temeschwar im 18. Jahrhundert: Beiträge zur Erinnerung an die Befreiung der
Banater Hauptstadt vor 250 Jahren, Veroffentlichungen, Reihe B, Bd. 20, Verlag Südostdeutsches Kulturwerk,
München, 1966, 100 pg.
AS = Alfons SCHÄFER (unter Mitwirkung von Helmut WEBER), Inventar der handgezeichneten Karten und Pläne zur
europäischen Kriegsgeschichte des 16. - 19. Jahrhunderts im Generallandesarchiv Karlsruhe, Kohlhammer Verlag,
Series Veröffentlichungen der Staatlichen Archivverwaltung Baden-Württemberg, Band 25, Stuttgart, 1971, XL
+ 307 pg.; (toate h r$ile de la Karlsruhe citate în acest studiu sunt h r$i manuscris).
ASB = Dr. Antonio SCHMIDT-BRENTANO, Kaiserliche und k.k. Generale (1618-1815), Österreichisches Staatsarchiv /
A. Schmidt-Brentano, 2006, 115 pg., disponibil doar pe pagina de Internet a Österreichisches Staatsarchiv:
http://www.oesta.gv.at/Docs/2006/11/20/Kaiserliche%20bzw_%20k_%20k_%20Generale%201618-1815%20_Liste_.pdf
Al = Aurel lINT€, Coloniz3rile habsburgice în Banat 1716-1740, Editura Facla, Timi oara, 1972, 216 pg.
CDAD = Arhivele Na$ionale ale României - Direc$ia jude$ean Timi , Fond nr. 52, Colec?ia de documente din achizi?ii i
dona?ii, anii extremi 1516-1989, 292 u.a., Dosar nr. crt. (Nr. actului) š: p. š .
CDMB = Arhivele Na$ionale ale României - Direc$ia jude$ean Timi , Fond nr. 117, Colec?ia de documente Muzeul Banatului,
anii extremi: 1353-1948, 859 u.a., Dosar nr. crt. (Nr. actului) š: p. š .
CF = Costin FENEpAN, Administra?ie i fiscalitate în Banatul imperial 1716-1778, Editura de Vest, Timi oara, 1997, 212
pg., ISBN 973-36-0700-3.
CF2 = Costin FENEpAN, "Reglementarea" din 1693 a comitatului Severinului, în revista Banatica, nr. 4, Muzeul de
Istorie al jude$ului Cara -Severin, Re i$a, 1977, 525 pg.; p. 242 (traducerea documentului este f cut de Costin
FENEpAN în Comitatul Severinului la sfâr itul secolului al XVII-lea, revista Tibiscum, nr. 7, Muzeul jude$ean de
Etnografie i Istorie local - Caransebe , 1988, 342 pg.; p. 201-202).
CF3 = Costin FENEpAN, St3pâni i supu i în comitatul Severinului în timpul celei de-a doua ocupa?ii habsburgice (1688-1699),
în revista Banatica, nr. 14, Muzeul de Istorie al jude$ului Cara -Severin, Editura Banatica, Re i$a, 1996, 502 pg.,
ISSN 1222-0612; p. 150-151, p. 178-179.
CF4 = Costin FENEpAN, Cnezi i obercnezi în Banatul imperial 1716-1778, Editura Academiei Române, Bucure ti, 1996,
256 pg., ISBN 973-27-0535-3.

44
 CHB = Colonizarile habsburgice în Banat 1716-1740, Aurel lINT€, Editura Facla, Timi oara, 1972, 216 pg.
CJT = Din cronologia jude?ului Timi , Vasile DUDAp (coordonator), Ioan HAlEGAN, Sorin BERGHIAN, Constantin C.
GOMBOp, Mariana CERNICOVA & all, Editura Marineasa, Timi oara, 2004, 516 pg., ISBN 973-631-134-1.
CSTR = C3l3tori str3ini despre @3rile Române, Maria HOLBAN, M.(aria) M.(atilda) ALEXAN-DRESCU-Dersca BULGARU,
Paul CERNOVODEANU, Editura ptiin$ific i Enciclopedic , Bucure ti, vol. VIII, 1983, 690 pg. + 8 pg. ilustra$ii.
CUD = Jean DUMONT, Corps Universel Diplomatique du Droit des Gens; Contenant un Recueuil des Traitez d'Alliance, de
Paix, de Treve, de Neutralité, de Commerce, d'Echange, de Protection & de Garantie, de toutes les Conventions,
Transactions, Pactes, Concordats, & autres Contrats, qui ont été faits en Europe, depuis le Regne de l'Empereur
Charlemagne jusques à présent; Avec les Capitulations imperales et royales; les Sentences Arbitrales dans les Caufes
importantes; les Dèclarations de Guerre, les Contrats de Mariage des Grands Princes, leurs Testaments, Donations,
Renonciations, & Protestations; les Investitures des grands Fiefs; les Erections des Grandes Dignités, celles des grands
Companies de Commerce, & en genéral de tous les Tîtres, sous quelque nom qu'on les désigne, qui peuvent fervir à
fonder, établir ou justifier les Droits et les Interets des Princes et Etats de l'Europe, par Mr. J. Dumont ..., Amsterdam
& The Hague, Brunel & Wetstein, 1726-'31, I-VIII tome; Supplément au Corps Universel Diplomatique du Droit des
Gens ..., Jean Rousset de Missy, Jean Barbeyrac, Les Janssons à Waesberge, Amsterdam & The Hague, 1739.
-tome VII, 2 parties: A Amsterdam: Chez P. Brunel, R. et J. Wetstein, et G. Smith, Henri Waesberge, et Z.
Chatelain; A La Haye: Chez P. Husson et Charles Levier, 1731.
-tome VIII, 2 parties: A Amsterdam: Chez P. Brunel, R. et J. Wetstein, et G. Smith, Henri Waesberge, et Z.
Chatelain; A La Haye: Chez P. Husson et Charles Levier, 1731.
DAA = DEÁK Antal András, Johann Christoph Müller 'határmenti' térképei, în revista Cartographica Hungarica, 4. szám.
1994. december, p. 42-45; (toate h r$ile citate de Deák sunt h r$i manuscris).
DAA2 = Antal András DEÁK, Antecedents of the Map of Hungary by J. C. Müller, în revista IMCøS -International Map
Collectors' Society's- Journal, Spring 1998; Issue No. 72, 70 pg., p. 19-27; (toate h r$ile citate de Deák sunt h r$i
manuscris).
DAA3 = DEÁK Antal András, J. C. Müller kéziratos térképei (varianta în l.m. a DAA4).
DAA4 = Antal András DEÁK, Peace and maps. The manuscript maps of J. C. Müller, studiu prezentat la "Conference on
Public Collections and Science", Budapesta, 1-2.07.1999; (toate h r$ile citate de Deák sunt h r$i manuscris).
DGR = Dic?ionar german-român, Academia Republicii Socialiste România - Institutul de lingvistic , Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1966, 1172 pg.
DPM = (Luigi Ferdinando, conte MARSIGLI), Danubius Pannonico-Mysicus, Observationibus geographicis, astronomicis,
hydrographicis, historicis, physicis perlustratus Et in sex Tomos digestus ab Aloysio Ferd. com. Marsili, Socio Regiarum
Societatum Parisiensis, Londonensis, Monspeliensis. Hagæ comitum, apud P. Gosse, R. Chr. Albertus, P. de Hondt,
Amstelodami, apud Herm. Uytwerf & Franç. Changuion, M.D.CC.XXVI (i.e. 1726 în l.l. -n.m.); noi edi$ii în 1741,
1744 (în limba francez ) i în 2004 (la Vízügyi Múzeum, Leveltár és Könyvgy•jtemény, Budapest, 2004, ISBN
963-217-033-4, 439 pg.; doar volumul I, con$ine i o traducere în limba maghiar dup edi$ia princeps).
Edi$ia în limba francez din 1744 (cea consultat ): DESCRIPTION du DANUBE depuis la montagne de Kalenberg en
Austriche jusqu'au confluent de la rivière Jantra dans la Bulgarie, contenant de OBSERVATIONS geographiques,
astronomiques, hydrographiques, historiques et physiques par Mr. le comte Louis Ferd. de MARSIGLI, member de
la societé Royale de Londres, et des Académies de Paris et de Montpelliére; traduite du Latin, La Haye, chez
Jean SWERT, 1744, 6 vol., gr. fol. et pl.
DSB = Dic?ionarul subdialectului b3n3?ean, Universitatea din Timi oara, Centrul de ptiin$e Sociale - Facultatea de
Filologie, Timi oara, vol. 1: A-albocalmin, 1985, 185 pg.; vol. 2: Albomina-astalalt, 1986, 240 pg.; vol. 3:
Babizui, 1987, 202 pg.
DW = Das Deutsche Wörterbuch 1838-1961, begonnen von Jacob & Wilhelm GRIMM, XVI Bende [in 32 Teilbänden],
Leipzig: S. Hirzel 1854-1960. – Quellenverzeichnis 1971.
EZ = Erich ZÖLLNER, Istoria Austriei. De la începuturi pân3 în prezent, edi$ia a VIII, Editura Enciclopedic , Colec$ia
Biblioteca Enciclopedic de Istorie Universal , Bucure ti, 1997, vol. I-II, ISBN general 973-45-0155-0, vol. I, XVI +
488 pg., ISBN vol. I 973-45-0156-9, vol. II, p. 499-926, ISBN vol. I 973-45-0157-7.
FG = Francesco GRISELINI, Încercare de istorie politic3 i natural3 a Banatului Timi oarei, Prefat , traducere i note de
Costin FENEpAN, Editura Facla, Timi oara, 1984, 336 pg. + o hart ; edi$ia a II-a, Editura de Vest, Timi oara,
2006, 316 pg. + o hart , ISBN (10) 973-36-0422-4, ISBN (13) 978-973-36-0422-8.
FGW = Franz GRISELINI, Versuch einer Politischen und natürlichen Geschichte des temeswarer Banats in Briefen an
Standespersonen und Gelehrte, Wien, im Verlage den Johann Paul Krauß, I-II Theil, 1780251, VI + 301 + 135 pg. + 8
plan e + 1 hart .
GC = Gettysburg College, Gettysburg, Pennsylvania, U.S.A., Musselman Library, John H. W. STUCKENBERG -
Map Collection, nr. ... .
GH = Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER, Beiträge zur Geschichte Alt-Temeschburg. Temesium - einer der alten Namen
Temeschburgs, în cotidianul de limb german Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (AZD), anul 15, nr.
3705, 15.08.2007, Suplimet: Banater Zeitung (BZ), anul 15, nr. 715, p. III - Banater Kulturleben, Teil 1; ADZ, nr.
3710, 22.08.2007, BZ, nr. 716, p. III, Teil 2.
GL = Dr. GLASER Lajos / Ludwig GLASER, A karlsruhei gyLjtemények magyarvonatkozású térképanyaga / Ungarn
betreffende Karten und Pläne in den karlsruher sammlungen, M.(agyar) Kir.(ályi) Állami Térképészet, A

La Biblioteca Jude$ean Timi , Sec$ia Patrimoniu, exist câte un exemplar din ambele tiraje ale edi$iei germane datate 1780 (vezi nr.
251

162).

45
 Térképészeti Közlöny 6 sz. különfüzete, Budapest, 1933, 136 pg.; (toate h r$ile citate de Glaser sunt h r$i
manuscris).
GLA = Generallandesarchiv, Karlsruhe, DE; (toate h r$ile de la Karlsruhe citate în acest studiu sunt h r$i manuscris).
GP = Gr.(igore) POPIlI, Date i documente b3n3?ene (1728-1887), Timi oara, Tipografia "Na$ionala", 1939; 28-44.
GT = revista Geographica Timisiensis, Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de chimie-biologie-geografie,
Departamentul de geografie, vol. VIII-IX, 1999-2000, 316 pg., ISSN 124-0079; p. 257-263: Sofronie MUREpAN,
Baronul Philipp Elmpt i cartografierea Banatului.
H= Documente privitóre la Istoria Românilor culese de Eudoxiu de HURMUZAKI, Publicate sub auspiciile Academiei
Române i ale Ministeriului Cultelor i Instruc$iunii publice, vol. V, partea II, 1650-1699, Bucuresci, 1886:
-p. 314, Doc. CCCCLXXI, Septembrie 1698
-p. 329-330, doc CCCCLXXII, 26.01.1699, Tractatul de pace de la Carlov•$.
HHSA = Arhivele Na$ionale ale României, Colec$ia de Microfilme, Microfilme Austria, Östrreichisches Staatsarchiv -
Wien. Haus- Hof und Staatsarchiv, Rola nr. …: Cadrul nr. ...
-Rola nr. 117 = (nr. inventar 1267), Ungarische Akten (Hungarica). Generalia (Hungarica I), Faszikel 197; 197/A.
-Rola nr. 60 = (nr. inventar 1192), Das habsburg-lothringische Familienarchiv, Archivbehelfe, a) Hofreisen,
Karton 16 / Actele Familiei de Habsburg-Lotaringia, Instrumente de arhiv , Karton 16.
-Rola nr. 63 = (nr. inventar 1192), Das habsburg-lothringische Familienarchiv, Archivbehelfe, a) Hofreisen,
Karton 7 / Actele Familiei de Habsburg-Lotaringia, Instrumente de arhiv , Karton 7.
HKA = Arhivele Na$ionale ale României, Colec$ia de Microfilme, Microfilme Austria, Östrreichisches Staatsarchiv -
Wien. Finanz- und Hofkammerarchiv. Hofkammerarchiv, Rola nr. …: Cadrul nr. ...
-Rola nr. 8 = (nr. inventar 902-903), Anhang vermischter ungarischer Gegenstäande / Anex privind diverse
probleme ungare, rote nr. 30.
-Rola nr. 11= (nr. inventar 903), Anhang vermischer ungarischer Gegenstäande / Anex privind diverse
probleme ungare, rote nr. 30.
-Rola nr. 25 = (nr. inventar 1087), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie.
Vechile acte de campanie Epoca pîn la 1815, Faszikel 40-45, 169. (n.m.: rola este filmat necronologic
[descresc tor] iar ordinea logic a paginilor documentelor microfilmate este inversat chiar în cadrul aceluia i
document. Cadrele microfilmului nu sunt numerotate.
-Rola nr. 26 = (nr. inventar 1087), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie.
Vechile acte de campanie Epoca pîn la 1815, Faszikel 169, 173-175. (n.m.: rola este filmat necronologic
[descresc tor] iar ordinea logic a paginilor documentelor microfilmate este inversat chiar în cadrul aceluia i
document).
-Rola nr. 27 = (nr. inventar 1087), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie.
Vechile acte de campanie Epoca pîn la 1815, Faszikel 176, 177, 179. (n.m.: rola este filmat necronologic
[descresc tor] iar ordinea logic a paginilor documentelor microfilmate este inversat chiar în cadrul aceluia i
document).
-Rola nr. 29 = (nr. inventar 1265), Die Feldakten. Die alten Feldakten Epoche bis 1815 / Acte de campanie.
Vechile acte de campanie, Epoca pîn la 1815, 1718/6-13, 1719/1-3, 7, 13, 1736/7-10, 13. (n.m.: rola este filmat
necronologic [descresc tor] iar ordinea logic a paginilor documentelor microfilmate este inversat chiar în
cadrul aceluia i document).
-Rola nr. 89 = (nr. inventar 1149), Landesbeschreibungen / Descrieri de $ ri, provincii, ora e .a.; Karton I b 1.
-Rola nr. 125 = (nr. inventar 1546), Banater Akten, rote nr. 1 SAU rote nr. 2.
-Rola nr. 202 = (nr. inventar 1265), Hilfsorgane des Hofkriegsrates, Das Hofkriegs-Kanzlei-Archiv und Militär-
Depositen-Administration / Organe auxiliare ale Consiliului aulic de r zboi, Arhiva Cancelariei aulice de
r zboi i Administra$ia depozitelor militare.
IDS = Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I. D. SUCIU & R. CONSTANTINESCU, Editura Mitropoliei
Banatului, Timi oara, 1980, vol. I, 624 pg. + XXXXIV; vol. II, 521 pg. (627-1148) + XX.
IDS2 = I. D. SUCIU, Denumirea Banatului înainte de ocuparea habsburgic3 în documentele biserice ti, în revista Mitropolia
Banatului, anul XXXI, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1981, 669-682 p.
IDS3 = I. D. SUCIU, Monografia Mitropoliei Banatului, Timi oara, Editura Mitropoliei Banatului, 1977, pg. 318.
IH = Ioan HAlEGAN, Habitat i popula?ie în Banat (secolele XI-XX), Mvsevm Banaticvm Temesiense, Bibliotheca
Historica et Archeologica Banatica, nr. XXXI, Editura Mirton, Timi oara, 2003, ISBN 973-661-251-1, 236 pg.
IH2 = Ioan HAlEGAN, Lucia SAVULOV, Banatul medieval, în revista Analele Banatului, Serie nou , Arheologie-Istorie,
nr. V / 1997, Editura Mirton, 1997, 500 pg., ISBN 973-578-361-4; p. 179-216.
IM = Ion MATEI, Diploma?ie, hidrotehnic3 i afaceri în secolul al XVIII-lea. Canalul Cerna-Dun3re, în Studii i comunic3ri de
etnografie i istorie, vol. III, Muzeul jude$ean de etnografie i istorie local , Caransebe , 1979, 444 pg.; p. 333-341.
IMR = Imago Mvndi, a review of Early Cartography, Volume 25, (1971), p. 55-64: R. OEHME, A French World Atlas of the
18th Century: The Atlas Général of G. L. Le Rouge.
INV = Direc$ia jude$ean Timi a Arhivelor Na$ionale, Inventar 141 PMT, 256 pg., anul š, p. š .
Istoria = Istoria Românilor, vol. VI - Românii între Europa clasic3 i Europa luminilor (1711-1821), Paul CERNOVODEANU,
Românilor Nicolae EDROIU et all, Academia Român - Sec$ia de ptiin$e Istorice i Arheologie, Editura Enciclopedic ,
Bucure ti, 2002, ISBN 973-45-0381-2, 973-45-0428-2 (vol. VI), 1072 pg. + 64 p. (reproduceeri) + 15 plan e
(genealogice i tabel).
IRM = Ioan MUNTEANU, Rodica MUNTEANU, Timi oara: monografie, Editura Mirton, Timi oara, 2002, 572 pg. + 3

46
 h r$i, ISBN 973-585-650-6.
IT = Istoria Timi oarei. Manual op?ional pentru elevii gimnaziilor timi orene, Prof. dr. Ioan HAlEGAN, Cercet tor
tiin$ific I Academia Român -Timi oara, Prof. dr. Cornel PETROMAN, Inspector colar general adjunct,
Inspectoratul colar Timi , Edi$ia I-a, Volumul I, Editura Banatul, Seria Didactica, nr. 1, Timi oara, 2008, 150
pg., ISBN 978-973-88512-0-8 (Vol. 1. ISBN 978-973.(sic!)88512-1-4).
JF = Josef FRANK, Die Besiedlung des südwestlichen Banats im Lichte historischer Karten und Quellen 1690 bis 1821; eine
historisch-geographische Untersuchung, Materialien zur Besiedlung des südwestlichen Banats - nr. 2, Sindelfingen,
Frank, 2005, PPN 12114366X, VIII + 158 Seiten (mit beiliegender CD-ROM).
JJE = Johann Jakob EHRLER, Banatul de la origini pân3 acum (1774) / Das Banat vom Ursprung bis jetso (1774), edi$ie
bilingv îngrijit de Costin Fene an i Volker Wollmann, Editura de Vest, Timi oara, 2000, 234 pg. + 12
reproduceri, ISBN 973-36-0334-1.
JS = John STOYE, Marsigli's Europe, 1680-1730: the life and times of Luigi Ferdinando Marsigli, soldier and virtuoso, Yale
University Press, 1994, 356 pg., ISBN 0300055420.
JW = Josef WOLF, Quellen zur Wirtschafts-, Sozial- und Verwaltungsgeschichte des Banats im 18. Jahrhundert,
Herausgegeben vom Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde, Materialien Heft 5/1995,
Tübingen, 1995, 520 pg, ISSN 0945-425X.
KB = KISARI BALLA György, Marsigli tábornok térképei / La mappe del generale Marsigli, Budapest, 2005, Kanizsai
Nyomda Kft., 540 pg., ISBN 963 460 761 6 (aproape toate h r$ile reproduse de Kisari sunt h r$i manuscris.
Excep$ie fac h r$ile reproduse din DPM: KB, 423-486).
KBG = KISARI BALLA György, Karlsruhei térképek a török háborúk korából / Kriegskarten und Pläne aus der Türkenzeit in
den Karlsruher Sammlungen, Budapest, 2000, Kanizsai Nyomda Kft., 703 pg., ISBN 963 640 878 5 (toate h r$ile
reproduse de Kisari sunt h r$i manuscris).
KL = KISS Lajos, Földrajzi nevek etimológiai szótára, I. Kötet A-K, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1988 (negyedik,
bövitett és javitott kiadás), ISBN 963 05 4567 5 (összkiadásszám), ISBN 963 05 4568 3 (I. Kötet).
KV = PESTY Frigyes, Krassó vármegye története, kiadja Krassó-Szörény vármegye közönsége, az Athenaeum
R.(észvény) Társ.(ulat) könyvnyomdája, Budapest, 1883, IV kötet (oklevéltár), 384 pg.
LCD = "Familienbuch der katholischen Pfarrgemeinde Lenauheim (= Csatád) im Banat 1767-1835/1835/1849" von † Stefan
STADER & Peter TARNAI/TAUGNER, "Feinidentifizierungen und Vorfahrenlisten einzelner Ansiedler von Csatád"
von Dr. Gerhardt HOCHSTRASSER, p. 5-12: Nachrichten zum Ort und Ortsnamen Csatád - Tschatad - Schadat -
Cet3?ie - Strehlenau - Lenauheim im rumänischen Teil des Temescher Banats (auch: Temesköz - Timi ana - Temescher-
Zwischenland), Herausgegeben von der Arbeitsgemeinschaft für Veröffentlichung Banater Familienbücher -
AVBF, Villingen-Schwenningen, 2005, CDROM.
LFM = Luigi Ferdinando MARSILI, Relazioni dei confini della Croazia e della Transilvania a sua Maestà Cesarea (1699-1701),
a cura di Raffaella Gherardi, 2 volume (vol. I, 1699, 273 pg; vol. II, 1700-1701, 259 pg), Modena, Mucchi Editore,
1986, ISBN 88-7000-086-9.
MB = copie existent la Muzeul Banatului din Timi oara, Depozitul de cartografie, inventar num rul ...
MDA = Micul dic?ionar academic, Academia Român , Institutul de lingvistic "Iorgu Iordan- Al. Rosetti", Editura Univers
Enciclopedic, Bucure ti: - volumul I, Literele A-C, 2001, 776 pagini, ISBN 973-8240-69-7;
- volumul II, Literele D-H, 2002, 674 pagini, ISBN 973-637-000-3;
- volumul III, Literele I-Pr, 2003, 1248 pagini, ISBN 973-637-034-8;
- volumul IV, Literele Pr-Z, 2003, 1408 pagini, ISBN 973-637-036-4.
MN = Marlen NEGRESCU, Inventar nr. 1575 CDMB, 15 + 156 pg., p. š .
MN2 = Marlen NEGRESCU, Inventar nr. 1700 CDAD, 2 + 36 pg., p. š .
MNHCV = Muzeul Na$ional al H r$ilor i C r$ii Vechi, Bucure ti, nr. inventar ...
MR = Michael RITTER, Seutter, Probst and Lotter: An Eighteenth-Century Map Publishing House in Germany, publicat în
revista Imago Mvndi, The International Journal for the History of Cartography, vol. 53, (2001), ISSN 0308-5694;
p. 130-135.
NS = Nicolae STOICA de Ha$eg, Cronica Banatului, studiu introductiv, edi$ie, glosar i indice de Damaschin MIOC,
Edi$ia a II-a rev zut , Editura Facla, Timi oara, 1981, 372 pg.
OSZK Kt = Országos Széchényi Könyvtár Kézirattár, Budavári Palota, F épület, Budapest, H-1827, Magyar Köztársaság (HU).
OSZKTK Országos Széchényi Könyvtár Térképtára, Budavári Palota, F épület, VI emelet, Budapest, H-1827, Magyar
= Köztársaság (HU).
Op = colec$ia particular de h r$i "Ovidiu pANDOR", Timi oara.
PD = P.(atriciu) DR€G€LINA, Din Istoria Banatului Severin, Editura "Biblioteca Noastr ", Caransebe , Tipografia
Diecezan , Partea I, 1899, 144 pg.; Partea II, 1900, 179 pg.; Partea III, 1902, 227 pg.
PE = Pál ENGEL, Regatul Sfântului †tefan. Istoria Ungariei Medievale: 895-1526, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, 402
pg. (7 h r$i), ISBN-10 973-7867-63-7, ISBN-13 978-973-7867-63-6.
PF = PESTY Frigyes, A Temesi Bánság elnevezésének jogosulatlansága, Pest, nyomatott Emich G.(usztáv) Magyar
Akad.(émia) Nyomdásznál, 1868, 38 pg. (Olvastatott a Magy.(ar) T.(udományos) Akadémia 1868. jun(ius) 8-dikai
ülésében).
PI = PETROVICS István, Módszertani problémák a középkori Temesvár történetének kutatása kapcsán în VONYÓ József
(szerkesztette), Várostörténet, helytörténet. Elmélet és módszertan, Tanulmányok Pécs TörténetébKl 14, Pécs,
Története Alapítvány, Pécs, 2003, 194 oldal, Korall: társadalomtörténeti folyóirat, ISSN 1586-2410; p. 143-160.
PMT = Direc$ia jude$ean Timi a Arhivelor Na$ionale, Fond nr. 2, Prim3ria municipiului Timi oara, anii extremi 1691-
1857, 4618 u.a., Dosar nr. crt. š: p. š .

47
 RGBl = Reichsgesetzblatt, nr. š / anul , p. š .
RO = Petru RADU, Dimitrie ONCIULESCU, Contribu?ii la istoria înv3?3mântului din Banat pân3 la 1800, Editura litera,
Bucure ti, 1977, 336 pg. + 12 p. (reproduceri).
SJ = SZENTKLÁRAY JenK, Száz év Dél-Magyarország újabb történetébMl, Temesvár, 1879, 520 pg.
SJ2 = SZENTKLÁRAY JenK, Mercy Claudius Florimund kormányzata a temesi bánságban. Újabb részletek
Délmagyarország XVIII. századi történetéhez, Magyar Tudományos Akadémia, Budapest, 1909, 188 pg.
(Olvastatott a Magyar Tudományos Akadémia 1908. deczembet 7-ikén tartott ülésén); publicat în Értekezések a
Történeti Tudo-mányok körébMl, 22 kötet, 1908-1911, p. 205-390.
SL = SZÁNTAI Lajos [1930-2005], Atlas Hungaricus: Magyarország Nyomtatott Térképei, 1528-1850 / Hungary in printed
maps 1528-1850, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1996, vol. I-II, 1-424 /429-776 pg., ISBN 963-05-7402-0 (I-II.
kötet), ISBN 9630574039 (I kötet), ISBN 9630574047 (II. kötet). Index alfabetic al autorilor în SLk, 6, 30-39.
Toate h r$ile reproduse de Szántai sunt h r$i tip rite pe foi sau în atlase.
SLk = SZÁNTAI Lajos, Ami az Atlas Hungaricusból kimaradt, în revista Cartographica Hungarica, (nr.) 6. szám. 1998.
december, pg. 25-29 (Index alfabetic al autorilor, pg. 30-39); 7. szám. 2000. május, pg. 37-40; 8. szám. 2004. május,
pg. 68-74; p. ... .
SP = Sreta PECINJAŸKI, Dvorska Komora o Banatu u 1716 godini, în Spomenik Srpske Akademije Nauka i Umetnosti,
Odeljenje istorjskih nauka, vol. CXXII (1984), Beograd.
T= Dr. BOROVSZKY Samu (& all), Temesvár, Magyarország vármegyéi és városai ... Encyiklopédiája, Országos
Monografia Társaság, Budapest, 1912(?), 294 pg.
TIA = Tibiscus - Istorie-Arheologie, Muzeul Banatului, Timi oara, nr. 4, 1975, Alexandru Z€NESCU - Anton BÜCHL,
Din istoria culturii orezului în Banat în sec. XVIII i XIX, pg. 201-223; p. 205.
TK = Kéziratos térképek az Országos Széchényi Könyvtáraban. E-Térképtár (Virtuális), DVD. Originalul acestor h r$i se
afl depozitate la OSZKTK sub aceea i cot (i.e. TK XXXX).
not7: Toate h r$ile identificate la Országos Széchényi Könyvtár Térképtára sub cota "TM" urmeaz s fie
renumerotate.
TV = Dr. BOROVSZKY Samu (& all), Temes Vármegye, Magyarország vármegyéi és városai ... Encyiklopédiája,
Országos Monografia Társaság, Budapest, 1912(?), 463 pg. + 1 térkep.
VkO = V decká knihovna v Olomouci (Biblioteca ptiin$ific din Olomouc), Bezrugova nr. 3, Olomouc 9, 77911, Ÿeská
republika (CZ); (toate h r$ile de la Olomouc citate în acest studiu sunt h r$i tip rite pe foi sau în atlase).
Vl = Victor lÎRCOVNICU, Istoria înv3?3mîntului din Banat pîn3 în anul 1800, Editura didactic i pedagogic ,
Bucure ti, 1978, 246 pg. + hart .
WHK = Hessisches Staatsarchiv Marburg (DE), Veröffentlichung der historischen Kriegskarten, Wilhelmshöher
Kriegskarten, Band (vol.) š, Karten (harta) nr. š ; (toate h r$ile de la Marburg citate în acest studiu sunt h r$i
manuscris).

Sorin FOR IU
Spl. Nicolae Titulescu
nr. 10A, sc. B, ap. 28
TIMIpOARA - 300158
ROMÂNIA
Telefon/Fax: 0040256491181
E-mail: mbusines@banat.ro
Web: http://www.banat.ro

BANATUS TIMISVARIENSIS vel BANATUS TEMESIENSIS ?

Summary
The problems raised by the Banat’s name are not yet solved properly in the historiography.
The aim of this study is to claryfy one aspect regarding the Banat's name between 1716-1.02.1778;
his name was Banatus Timisvariensis vel Banatus Temesiensis?252
As a research method I used a chronological documentary in which the exact name of the
region was given, the year was specified and the source was cited. As sources of information, I
analyzed mainly maps, original documents from the imperial administration, original literary works
not published yet etc. In all cases, the original form of the name was quoted.
Some of the study’s conclusions are:
˜ In the XVIII century all three names - Banatus Timisvariensis, Banatus, Banatus Temesiensis - were used.

252 in Latin language: Timisoara’s Banat or Timis’s Banat?

48
˜ There was no natural contraction inside the language from Banatus Timisvariensis to Banatus. The
name Banatus was used deliberately on a map, dated 28.08.1698, because everybody in the high circle
of the imperial authorities already knew what to understand under this name.
˜ Only one month after the appearance of the name Banatus (28.08.1698), in September 1698, the
form Temesiensem Banatum (i.e. Banatus Temesiensis) can be found. This is due to a linguistic translation
accident and poor geographical knowledge. This name will again be found only after another
twenty years (in November 1717).
˜ After the imperial conquest from 1716, the initial name of the region was Banatus Timisvariensis /
Temesvariensis (in Latin language) or Temeswarer Banat (in German language) (i.e. Timisoara's
Banat).
˜ The appearance of the name Banatus Temesiensis (-.09.1698) implies the appearance of a dichotomy
regarding the name of the region: Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis.
˜ This dichotomy can again be found in the period of organization (1716-'18) of the neo-acquistic
region as it appears in the name of the many different regional administrative bodies.
˜ After almost a century (1685-1775), the Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis dichotomy is
still present even at the highest level of the regional Banat’s administration.
˜ The dichotomy is present even in the works of the most informed scholars of the XVIII century (like
Francesco GRISELINI).
˜ The wrong translations of the name Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis, which are found
during the XVII-XXI centuries, increased the dichotomy.
˜ The dichotomy Banatus Timisvariensis / Banatus Temesiensis was a constant until the beginning of
the XX century and only the exhaustive use of the name Banat changed this.
˜ Banatus (Timisvariensis / Temesiensis) was not mentioned directly in the emperors title. The name
is hidden under the "usw., usw." (und so weiter, und so weiter (l.g.)/ and so forth; et cetera) category.
˜ The problems raised by the name of the imperial Banat will reverberate in the XIX century and
will be the subject of another study.

Note: this study was presented publicly for the first time at the Sesiunii Etiin;ifice Anuale de Istorie (Annual Scientific
Session of History), edi$ia a XVII-a (organizator Muzeul Banatului din Timi oara) held in Timi oara on 27.11.2007.
The manifestation was organized by the Muzeul Banatului (Banatului Museum) from Timi oara.
In the same day it was published also on Internet [at http://www.banat.ro/XVIII.pdf ].

49