U.A.U.I.M.

CURS
MORFOLOGIE URBANA
ANALIZA MORFO- TIPOLOGICA
URBANA
2013-2014

ANUL II - A/U/P

CURS 4
“LECTIA TRECULTULUI”
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Conf.dr.arh. ANGELICA STAN

I. LECTIA TRECUTULUI
3 SCOLI CLASICE DE MORFOLOGIE
URBANA:
Italiană
Franceză
Britanică

+ EXPERIENTA OLANDEZA
contemporana >>> studiu individual
1. Scoala Italiana de morfologie
A_Salverio Muratori
“Studi per una operante historia urbană di Venezia”, 1959
>> “metoda tipologică”
- 4 scări (complexitate tipologica crescatoare):
construcţie >cartier >oraş > teritoriu
Tipul este o construcţie de
convenţii şi norme care
există într-o anume regiune
sau oraş şi care a evoluat în
timp pe seama experienţei
(Muratori).
B_Carlo Aymonino, Aldo Rossi
“Architettura della città” /“The architecture of the city”, 1966
“La città di Padova”, 1970

>> abordare analitică a spaţiului urban şi

arhitectural

- notiunea de “permanenţă” a structurii urbane

- notiunea de “rezilienţa” - capacitate de

adaptare pozitivă a sistemului morfologic la
factorii de noutate formala și funcţională
introduşi la un moment dat.
Tipologii care relaţionează CONSTRUCTIA cu FORMA
ORASULUI (partea cu intregul)
C_Gianfranco Cannigia, Gian Luigi Maffei
>> metoda “atomistă” (1975 – 1990):
“Il progetto nell ’edilizia di base’, 1984”
“Letture di Firenze”, 1985

> creşterea urbana si dinamica tesuturilor urbane

> procese de formare autonome
> dependenţa tipurilor de locul formării lor: tipul
clădirii este “proiect colectiv”

- Conceptul de “arhetip” ca esenţă a tipurilor,

care poate genera tipuri noi, încorporand lecţia
trecutului extinsă critic către prezent fără riscul
pastişei
Abordarea “atomista” - creativitate ghidată de context
în 5 trepte – 5 scări:
2. Scoala franceza
Phillippe Panerai, Jean Castex, Jean-Charles Depaule
Christian de Portzamparc, Bruno Fortier
“Elements d’ analyse urbaine” 1980 (1972 - 1975)
“Formes urbaines: de l’ îlot à la barre”, 1977,
“Analyse Urbaine”, 1999/2002

- analiza aspectelor sociale aferente formelor

urbane şi arhitecturale
Orasul = producător de relaţii sociale şi
economice care se reflectă în forma fizică

- descoperirea logicii formei de organizare >>

“citirea oraşului”, nu imitaţia formelor!
Oraşul este considerat mai mult decât un
aranjament abstract de date

Analiza MTU include şi modul de “experimentare” al

spatiului urban, „urmele” sociale sunt considerate
indicatori ai vieţii urbane.

-Accent pe PROCES
Atitudinea în școala franceză de morfologie /
„crezuri”:

-fară prejudecăți sau poziții predeterminate în

analiza părților componente ale țesutului
urban!

-fară judecăti rapide!

-analiza urbană = „recâștigarea orașului”

-NU imitarea formala – ci înțelegerea formei

Christian de Portzamparc -
Insula deschisă
(L'Ilot ouvert, Open Block)
3. Scoala britanica

Gordon Cullen, M.R.G.Conzen, Birmingham School

Conzen, (2004). Thinking About Urban Form. Papers on Urban
Morpohology 1932-1998. Berna: Peter Lang European Academic
Publishers.

studiul orasului
ca "peisaj urban"
(townscape) ideea
de regiuni
morfologice în
funcţie de care se pot
stabili strategii de
intervenţie
Etape/pasi:
Planul urban
Tiparul (patternul) _ forma + utilizare
Evolutia_ciclul Burgage
Limitele: Fringe belt-ului a generat ideea
de regiuni morfologice
II. ELEMENTE MORFOLOGICE
PRIMARE
STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

IDENTIFICARE “CUM”

HABITATUL
ORIENTARE “UNDE”
Christian Norberg - Schulz

INTERIORIZARE A LUCRURILOR
IDENTIFICAREA
“UMANIZARE” A LOCURILOR

CRESTEREA DESCHIDERE CATRE MEDIU/ RELATIONAREA

(CULTIVAREA)

GESTIUNEA REPERELOR DE ORIENTARE

ORIENTAREA element fundamental in sistemul de orientare
al omului in lume, tinand de nevoia de
securitate/siguranta a omului
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE IN SPATIUL URBAN

Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare

Punctul Centrul

Linia Axa

Suprafata Insula, zona, cartierul

Volumul Forma urbana

 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie relatie retea

In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un

loc oarecare intrat in memoria colectiva.
Punctul
Rol de semnalizare/ de
informare asupra unui
element particular, sau
asupra continutului unei
locatii

Rol de ierarhizare -
intre elemente similare
(localitati)

Rol de semnificare/
simbolizare - participa la
conturarea unui specific
PUNCTE - LOCATII
(localitati de diferite
marimi, elemente naturale
particulare)

PUNCTE - LOCURI
semnificative in interiorul
tesuturilor urbane/rurale
sau locuri naturale
emblematice pentru un
teritoriu

PUNCTE - MOMENTE
pe un traseu

PUNCTE - PARTI-
neutre, intr-o multime,
nediferentiate, nu
alcatuiesc un sistem
Noerdingen PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL
indica un factor de
CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea

omului la spatiu
 Centricitatea = componenta puternica a
viziunii si motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, “Forta centrului vizual”, 1995

CENTRALITATEA
exprima sintetic raportul dintre eu si lume

Greci situau buricul universului –

Omphalos - la Delphi
Romanii considerau Capitoliul ca si
Kaput mundi
Islamul – Mecca – centrul lumii
Legat de CREATIA LUMII
 CENTRUL

In MORFOLOGIA URBANA = A grupa / a

CENTRUL = element polarizator, de identificare si focaliza/ a
orientare orienta in jurul
unui nucleu
Teoria locurilor
ORASUL – centru polarizator in cadrul centrale
teritoriului (atractie de valori, forta de munca, (Christaller)

etc)

PIATA – centru de intalnire, orientare,

reprezentare in cadrul orasului

CASA – centru al existentei personale

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

 CENTRUL
Centru urban - “inima orasului”, concentrare de valori sau “creierul” orasului
- zona de comanda si control
Problematica centrului orasului

Centru de interes
Centru functional
Centru comercial
Centru de afaceri
Centru istoric
Centru administrativ
Limita - delimitarea zonei
Centru de cartier centrale
Centru civic Dezvoltarea policentrica
Centru de agrement Extinderea “in pata de ulei” a
centrelor
Centru cultural Reprezentativitatea zonei
centrale
Specializarea centrelor
Mixitatea functionala a centrelor
 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Linia

In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,

dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor,
sau axe compozitionale sau axe de perceptie.

•Axa (urbana)

Origine directie interes

 LINIA ca element structurant al teritoriului
= printre primele gesturi creatoare ale omului...

- CARACTER AMBIVALENT
De separare a unor unitati - in sensul delimitarii spatiului

De conexiune_ suport al vectorului de legatura/deplasare

intre 2 puncte de interes ( adapost-loc de productie-
vanatoare, etc)
Dupa forma
(initiala) LINIE - OBIECT

LINIE - HASURA Dupa Rudolf ARNHEIM

ARTA SI PERCEPTIA
LINIE - CONTUR VIZUALA- O PSIHOLOGIE A
VAZULUI CREATOR, ED.
MERIDIANE,1979
Dupa rol in cadrul sistemului teritorial

TIPUL LIMITATIV (atat la nivel

elementar cat si la nivel sistemic)

TIPUL VECTORIAL (orienteaza,

dircetioneaza- cai de transport, etc)

TIPUL DE PROTECTIE (filtreaza,

ocroteste- santuri, canale, garduri,
perdele de protectie)

TIPUL SIMBOLIC (axialitati urbane

bazate pe axe fizice sau virtuale)
 TRASEE (PARCURSURI)

AXA
•Complement al centrului
•Miscare intre centre - ca locuri
cunoscute
•Trasee de orientare (opusa
ratacirii)
•Axe de compozitie
•Axe simbolice, ritualice,
initiatice
Elementele de caracterizare:

Ritm
Puncte de inflexiune
Secvente, subsecvente
Start & terminus
Perspective secventiale
RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE
 TRASEE (PARCURSURI)
TRAME/ GRIDURI

Elemente infra- ordonatoare

Tramele urbane sunt purtatoare ale
expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului
 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
Suprafata - planul
In morfologia orasului – suprafata
primara este parcela (in intravilan),
tarlaua, lotul (in extravilan)
- materializeaza proprietatea

Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare
 Insula urbana (“ILOT”)
De la insulae – in urbanismul roman cladirile
ocupau in intregime un fragment de tesut urban,
delimitat de strazi.

INSULA = Element planimetric supra- ordonator:

ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi
= Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane

- De la punct la suprafata
- De la fragmentare progresiva la comasare
 Casa
•elementul morfologic primar
volumul Gruparea
Anasamblul •elemente supra- ordonatoare
Zona
Cartierul
Inaltimea
Proportia - raportul laturilor
“Greutatea” - raportul plin/gol
Forma
Pozitia PLANUL – MASA
Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat (ANVELOPANTA
Supra - dialogul cu elemente tipologic similare TESUTURILOR)
Zona Element planimetric cu rol de reglementare
Zona Element planimetric cu rol de reglementare
Diviziunea terenului in
zone, subzone si unitati
teritoriale de referinta
(UTR)

Exemplu:
C – Zona centrală

CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI

DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL
URBANISTICE
Utr CP1, CP2, CP3, CP4

CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR

ZONEI PROTEJATE
Utr CA1, CA2

CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL

CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE
IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI
MUNICIPALĂ .
Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6
REGIUNI / CARTIERE / ZONE
Centre + Trasee – structurarea regiunilor
Arhetipul CASTRULUI
•Limitele regiunilor/ cartierelor roman
•Omogenitatea structurala Orasul roman ca imago
•Particularitatile mundi
•Autonomia si cooperarea
Zonele protejate
din Bucuresti