Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
178
4.2. LUCRĂRI DE REFERINŢĂ REALIZATE PENTRU
CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR ŞI VERSANŢILOR
1:
1 2:3 Sistem rutier existent 2:3
1
1:
179
Fig. 4.3. Poziţionarea drenului longitudinal
1:
1 2:3 Sistem rutier existent
180
Fig. 4.6. Detalii cămin de vizitare
181
Fig. 4.8. Detalii cap de evacuare la drenuri în săpătură, plan, secţiuni transversale
182
4.2.2. REABILITARE DN2 CONTRACT 5.2P PASAJ km 107+297
183
4.2.3. LUCRĂRI DE CONSOLIDARE PE DN 1A km 125 – km
184
4.2.4. REABILITARE PRIMARĂ DN 1A SĂCELE km 70+400-km 190+359
Fig. 4.12. Profil transversal km 125 cu ranforţi din coloane ancorate; refacere
sistem rutier şi parapet metalic greu: zid de retenţie din gabioane
Fig. 4.13. Profil transversal km 141+400 cu lucrări de consolidare: Zid din gabioane, drenuri forate orizontal,
podeţ tablă ondulată, amenajări cu pereu; Profil transversal km 133+500 şi 134+500
185
Fig. 4.14. Consolidare cu minipiloţi injectaţi cu radier din beton armat, drenuri longitudinale
186
4.2.5. DEVIERE DN 29D Km 18+500-Km 20+816
1 :1
1:1
1:1
187
Fig. 4.17. Profil transversal de debleu km 20 + 534.95
188
4.2.6. CONSOLIDARE DN 67D km 92+000 – km 92+400
Situaţia existentă
Alunecările s-au declanşat în anul 1995 când rambleul drumului a fost rupt pe toată
lăţimea carosabilului, circulaţia fiind întreruptă. Debleul drumului cu o pantă de 700…800
prezenta numeroase izvoare cu debit permanent.
Pentru redeschiderea provizorie a circulaţiei a fost montat un pod provizoriu metalic
de inventar.
În continuare s-au produs noi alunecări ale deluviului şi datorită precipitaţiilor
bogate, s-au dezvoltat procesele fluvio-torenţiale de modelare a terenului: eroziune şi
transportul materialelor în lungul ravenelor formate.
189
Pe versantul stâng, pe zonele de debleu, procesul de eroziune şi a deluviului s-a
extins, având loc alunecări pe versant care, au culminat cu cea din ianuarie 2003 când, în
zona centrală, a avut loc o ruptură a deluviului cu o înălţime de (8…10) m care a antrenat pe
o lungime de (60 – 70) m deluviul existent iar drumul a fost blocat în totalitate, rupând zidul
de căptuşire din gabioane pe o lungime de 50 m .
Pe versantul amonte, la 70 ... 80 m de marginea drumului, deluviul împădurit rămas a
format un perete înclinat de 70o ... 80o care prezintă urme de fisuri şi crăpături. Zonele
laterale, adiacente zonei centrale descrise anterior, prezintă pereţi ale deluviului cu înălţimi
de 1 ... 3 m, fisuraţi.
In mai 2003 a avut loc o extindere a zonei alunecării deluviului, la cele două capete
ale alunecării iniţiale, care au antrenat şi capetele zonei cu gabioane de căptuşire neatinse de
alunecarea din ianuarie 2003 .
Fenomenul de alunecare al deluviului s-a extins în toamna anului 2003 şi în tot cursul
anului 2004, până în aprilie-mai 2005, când au avut loc inundaţii datorate ploilor torenţiale.
Aceste deluvii sunt foarte periculoase, deoarece, în anotimpul umed, se pot crea
condiţii de producere bruscă a unor alunecări cu efecte care ar putea fi catastrofale.
190
Fig. 4.21. Mai 2003 – extinderea zonei de alunecare a deluviului
191
Lucrări proiectate
Din acest proiect au fost executate ziduri din beton monolit pe o lungime de 84 m şi
doi ranforţi cu consolă
Fig. 4.23. ranforţi din beton armat cu console la partea superioară, fundaţi pe zidul de beton monolit
192
SECTIUNE A-A
Scara 1:100
Zona de retinere a ebulmentului care trebuie
curatata ori da cate ori s-a umplut cu material Zid de retentie a ebulmentului
L > 10.00
Se stabileste pe teren de catre
proiectant la data executiei lucrarii
Umplutura din zidarie
g1.5 de piatra bruta sau 4x0.20
bolovani de rau 4.00 2.00 =0.80
g2
50
Rand 5 G2 g2r
50
50
Rand 4 g2 G2
5 x 1.00=5.00
G2r
50
50
Rand 3 g1 g2 g2r
50
50
Rand 2 G2 G2r
50
50
Rand 1 g2 2% g2r
50
5:1
Teren natural
2.50
(stanca)
C 16/20
0.90
1:3
1.50...2.50
> 4.00
SECTIUNE C-C
Scara 1:100
g1 g2r
0.50
0.50
g1.5 g2r
5 x 1.00=5.00
0.50
0.50
5:1
g1.5 g2r
0.50
0.50
g2 g2r
0.50
0.50
g2 g2r
0.50
Teren natural
2.50
(stanca)
C 16/20
0.90
1:3
1.50...2.50
> 4.00
193
In anul 2005 au fost proiectate lucrari de continuare a unor lucrări rămase de executat
din proiectul august 2003 şi de adaptare la situaţia de atunci a lucrarilor de sprijinire cu
ranforţi din beton armat şi gabioane proiectate in august 2003 şi anume:
- executarea în continuare a zidului din beton monolit .
- ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată din piatrăa brută amplasate în zonele
cu ravene pe versant .
- ziduri-ranfort din zidărie de piatră brută care veneau în contact direct cu versantul .
194
Fig. 4.27. Ziduri din gabioane umplute cu zidărie uscată
195
Fig. 4.29. Desprinderea rocilor din versant
196
Fig. 4.31. Starea îmbunătăţită a versantului
197
4.2.7. REABILITARE PRIMARĂ DN 15 TOPLIŢA –POIANA LARGULUI
Km 175+273- km 244+200
198
4.2.8. PROTECŢIE VERSANŢI DN 7 CĂCIULATA-BREZOI,
JUDEŢUL VÂLCEA km 198+000 - 226+000
C
pe creasta superioară a pantei.
~1.0m
suprapunere ~0.15m
Structura permite căderea
suprapunere ~0.15m
3.5m
Ancora
199
Plasa este alcătuită din sârmă de diametru 3 sau 4mm împletite o singură dată.
Rezultă o structură romboidală tridimensională. Sârma este fabricată din oţel de înaltă
rezistenţă şi este protejată anticoroziv.
Plasa se fixeaza pe tot conturul, iar atunci când se doreşte o protecţie activă se
fixează şi în câmp cu ancore şi plăci de ancorare.
O altă utilizare a plaselor din sârme spiralate este recomandată în cazul ranforsării
unui sistem mai vechi de protecţie care fie s-a uzat, fie s-a umplut deja cu material desprins
din versant.
Plasa este alcătuita din "toroane" care au câte trei fire Ø4mm în secţiune împletite
pentru a rezulta o reţea romboidală. Firul este extrem de dur, rezistent la abraziune şi
protejat anticoroziv.
Ancorele utilizate sunt alcătuite din sârme răsucite (cabluri) din oţel de înaltă
rezistenţă (rezistenţa la întindere de 1770N/mm2). Flexibilitatea le permite preluarea forţelor
care deviaza cu 300 faţă de axul forajului. Bucla de prindere este prevăzută cu o ţeava din
oţel pentru protecţie anticorozivă. Ancorele permit prinderea laterală a cablului de susţinere
a plasei.
Cablul de susţinere se amplasează paralel cu muchia superioară a versantului. Tăierea
la lungimea necesară se face la faţa locului
Structura cuprinde elemente de prindere: clip pentru cablu, inel de legătura între
cablul de susţinere şi ancore, cablu de bordare (asigură legarea plaselor adiacente între ele
sau de cablul de susţinere).
In anumite situaţii se impune prinderea laterală a plasei de versant; este necesară în
aceste cazuri folosirea cablurilor de susţinere laterală. Un astfel de caz se intalneşte atunci
când trebuie creată o "pâlnie" de captare a fragmentelor de rocă şi de conducere spre zona
de depunere la baza versantului. "Gura pâlniei" este creată prin amplasarea în poziţie
favorabilă a unui stâlp de vârful căruia se fixează cabul de susţinere superior.
Ancorele utilizate pot fi din cabluri (fixarea pe contur) sau bare autoperforante (cu
secţiune plină sau cu gol central). Punerea în tensiune a plasei se realizeaza cu ajutorul
plăcilor de ancoraj rigide. Ancorele pot fi utilizate şi la fixarea locală a blocurilor cu
potenţial ridicat de desprindere/cădere, eliminându-se astfel operaţiunile riscante de
îndepărtare controlată a acestora.
Structura are în compunere cabluri perimetrale (pe toate cele patru laturi); atunci
când se doreţte mularea cât mai aproape de stâncă a plasei se utilizeaza cabluri intermediare,
trecute pe sub plăcile de ancoraj.
Prinderea plaselor adiacente se realizează cu inele de legătura de 3/8".
200
• Structura tip barieră de protecţie împotriva căderilor de pietre protejează
împotriva impactului produs de pietrele în cădere. Pornind de la structura versantului
se poate aprecia mărimea blocurilor cu potenţial de desprindere, înălţimea de cădere
şi traiectoria probabilă. Astfel se poate calcula energia cinetică pe care trebuie să o
preia bariera de protecţie. Structura trebuie să fie foarte rezistentă şi deformabilă. La
impact deplasarea plasei depăşeşte 2m, iar înălţimea se reduce la 85% din înălţimea
de construcţie.
1000 mm
G
B
500 mm
C
F E
A
A
SECTIUNE A-A
Pentru protectia impotriva caderilor de stanci s-a proiectat o copertina din beton
armat la km 206+300.
201
Fig.4.35. Copertina – vedere in plan
202
4.2.9. AUTOSTRADA TRANSILVANIA SECTOR 2 SI 3,
TÂRGU MUREŞ –BORŞ
Protectie taluz
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%
1:1
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
1:2
1:2
4% 4%
.
min 2% min 2%
0%...4% 0%...4%
Decapare teren vegetal
Linie teren natural
Geotextil Perna de balast
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00206-R Umplutura din material coeziv conform Caiet de Sarcini
(Terasamente / Strat de forma) XES-00207-R
Fig. 4.37. Profil transversal tip R1 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal
înierbat şi pernă de balast
1
1:
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
1:2
min 2%
1:2
4%...10%
Geotextil 4%..10%
.
Fig. 4.38. Profil transversal tip R2 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal
înierbat şi pernă de balast
1:1
4.0%
4.0%
H max=7.50 m
min 2% 1:2
4%
1:1
4% 1:2
4% 1:1
4%
4% 1:1
Geotextil 4%
4%
1:1
4%
4% 1 :1
Decapare teren vegetal 4%
4% >10%
Perna de balast Linie fundatie rambleu 4%
conform cu Caietul Linie teren natural
de Sarcini XES-00206-R Umplutura din material coeziv
conform Caiet de Sarcini
(Terasamente / Strat de forma)
XES-00207-R
Fig. 4.39. Profil transversal tip R3 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal
înierbat şi pernă de balast
203
Protectie taluz conform
cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
Se aplica la debleele cu H > 7.50 m
max.7.50 m
Protectie taluz conform Sant din beton turnat
cu Caietul de Sarcini XES-00211-R pe loc C20/25 2%
sau din elemente
din beton prefabricat C25/30
6.00 m
Sant din beton turnat pe loc C20/25
1:2
sau din elemente din C25/30
2.5% 2.5%
1:
1 :1 1
4.0%
4.0%
1 :1
Ax proiectat
1:
1
Fig. 4.40. Profil transversal tip D1 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal
înierbat şi asanare cu drenaj longitudinal
Protectie taluz
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R Sant din beton turnat
Protectie taluz pe loc C20/25
conform cu Caietul de sau din elemente din
Sarcini XES-00211-R
H= 6.00 m
2.5% 2.5%
1:1
4.0% 4.0%
1:1
beton prefabricat C25/30
5.00
Hmax = 7.50m
min 2%
Fig. 4.41. Profil transversal tip R4 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat
Protectie taluz
Protectie taluz
conform cu Caietul de
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R
Sarcini XES-00211-R
H max = 7.50m
H2 = 6.00 m
4%
1:1
1:1
4.0% 4.0%
1 :2
1:2
Hmax=7.50m
min 2%
5.00 1:2
Fig. 4.42. Profil transversal tip R5 - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat şi strat de
îmbunătăţire a fundaţiei pentru rambleele amplasate pe teren moale si umed
204
Protectie taluz
Protectie taluz
conform cu Caietul de
conform cu Caietul de
Sarcini XES-00211-R
Hmax = 7.50 m
Sarcini XES-00211-R 2.5% 2.5%
1
1:
4.0%
4.0%
1:2
2.00 1:2
2%
2%
2%
Geotextil
Umplutura din material
coeziv Teren suport
Linie teren natural
Umplutura de material
granular Decapare teren necorespunzator
Fig. 4.43. Profil transversal tip R6A - protecţie taluz rambleu cu pamant vegetal înierbat
1:
1
4.0% 4.0%
1:2
1:2 min.1.50
min 2%
min 2%
2% 2%
Fig. 4.44. Profil transversal tip R6B - protecţie taluz rambleu cu pământ vegetal înierbat
2.5% 2.5%
0
1:6 1:
1:6
1:1 1
1: 1
1 :1
4.0%
4.0%
VEDERE IN PLAN
1.00 1.00
Protectie berma
Fig. 4.45. Profil transversal tip D2 - protecţie taluz debleu cu mască drenantă
205
Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
Protectie taluz cu masca drenanta
Protectie taluz cu masca drenanta
6.00 m
Sant din beton turnat pe loc C20/25
sau din elemente din C25/30 Sant din beton turnat pe loc C20/25
sau din elemente din C25/30
2.5% 2.5% 2.5% 2.5%
1:6 1:
1:6
1: 1 1
1
1:
1:1
1:1
4.0%
4.0%
Fig. 4.46. Profil transversal tip D2A - protecţie parţială taluz debleu cu mască drenantă
PROTECTIE TALUZ DEBLEU CU PAMANT VEGETAL INIERBAT SI ASANARE CU Protectie taluz conform cu Caietul de Sarcini XES-00211-R
DRENURI FORATE ORIZONTAL
PROFIL TRANSVERSAL TIP - D3 Protectie berma
6.00 m
Casiu pe taluz max. 20.00m
2.5% 2.5%
Cap de dren
1:6 1 :1
1:6
1
1:
1 :1
4.0%
4.0%
conform Caiet de Sarcini Umplutura din material corespunzator conform Caiet de Sarcini
Dren longitudinal Tub canalizare
.00m
max. 20
DETALIU Tub PVC perforat DN 90 mm
Protectie taluz invelit in geotextil,
max. 20.00m
Casiu pe taluz
Tub PVC perforat DN 90 mm,
invelit in geotextil L=max.20.00 m Casiu pe taluz
Beton C20/25
Pinten beton C 20 /25 Drenuri forate orizontal
SECTIUNE " 2-2"
Fig. 4.47. Profil transversal tip D3 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal
înierbat şi asanare cu drenuri forate orizontal
206
Protectie berma .
Protectie taluz
Saibe drenante
5.00
Saibe drenante Sant din beton turnat pe loc C20/25
6.00m
sau din elemente din beton prefabricat C25/30
1:1
1
:1
1 :1
4 .0%
12.00m
4.0%
20
Strat de forma) XES-00207-R
Umplutura cu pietris (7-25) conform
caiet Sarcini XES-00216 - R SECTIUNE "1-1"
4.00 - 6.00m
6.00
Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm
0.2 .30
Barbacana DN 200 mm din tub PVC neperforat Umplutura cu
0
1
Sant din beton turnat pe loc C20/25 pietris (7-25)
sau din elemente din beton prefabricat C25/30 Geotextil 1.00 1.00
Geotextil
7.90
1.00
4.00 - 6.00 m
Sant din beton turnat pe loc C20/25
sau din elemente din beton prefabricat C25/30 12.00
Tub riflat perforat din PVC, DN 160 mm
saibe drenante
Protectie taluz conform cu
Caietul de Sarcini XES-00211 - R
1.00
Fig. 4.48. Profil transversal tip D4 - protecţie taluz debleu cu pământ vegetal
înierbat şi asanare cu şaibe drenante
207
4.2.10. CONSOLIDARE VERSANŢI DN 10 KM 81+000, PROIECTUL
NEFIIND PE DEPLIN SOLUŢIONAT NICI PÂNĂ ÎN PREZENT
DATORITĂ FENOMENELOR COMPLEXE DE ALUNECARE ŞI
CURGERE GRAVITAŢIONALĂ ACTIVE CARE SE
MANIFESTĂ ÎN ZONĂ.
Drumul naţional 10 face legătura între oraşele reşedinţe de judeţ Buzău şi Braşov.
Tronsonul DN 10 adiacent km 81+000 este situat între Acumularea Siriu –în aval – şi
versantul stâng împădurit al Masivului “ Podu Calului” - în amonte.
Materialul alunecat provine din eroziunea progresivă a pereţilor unei viroage situate
aproape de creasta versantului; acest material erodat, depus pe fundul viroagei, este înmuiat
de apa provenită din izvoare. La atingerea masei critice, materialul noroios deversează peste
marginea aval a viroagei şi curge lent pe versant până la bază. Acest fenomen este
amplificat şi grăbit de precipitaţiile mai abundente din anumite perioade.
208
Dată fiind dinamica amplă a fenomenului de instabilitate şi necesitatea urgentă de
redare în exploatare a drumului, s-a stabilit ca intervenţiile în zonă să comporte două faze:
Faza I – Lucrări provizorii
Faza a II-a – Lucrări definitive
Fig. 4.52. Zid de sprijin realizat din bolţari de tip tunel. Ancorare ranforţi. Execuţie rigolă şi cap dren
209
• Protecţia taluzurilor ravenei create în uma alunecării
În vederea combaterii
eroziunii în continuare a malurilor
ravenei create ca urmare a alunecării
versantului s-a prevăzut o protecţie de
taluz cu georeţele însămânţate. Acest tip
de protecţie permite atât refacerea
rapidă a condiţiilor de mediu existente
în zonă înainte de calamitate, cât şi
păstrarea îndelungată a acestora prin
mai buna fixare a vegetaţiei.
210
• Lucrare de protecţie antişoc a ranforţilor şi bolţarilor
În spatele lucrării de susţinere şi retenţie descrisă mai sus s-a prevăzut un prism de
piatră cu secţiune trapezoidală cu înălţime max. de 5m. La partea superioară a prismului se
va executa o lucrare continuă din gabioane cu o înălţime constantă de 1,50m.
Rolul acestor lucrări este de a înlătura efectul de izbire cauzat de eventualele căderi
de stânci asupra betonului ranforţilor şi bolţarilor.
Pentru evitarea stagnării apelor sub prismul de piatră s-au proiectat drenuri în
săpătură în mijlocul fiecărei travei. Aceste drenuri sunt prevăzute cu umplutură drenantă,
tuburi din PVC şi filtru din geotextil. Apele astfel captate se vor evacua la mijlocul fiecărei
travei în rigola drumului a cărei refacere a fost prevăzută în prezentul proiect.
- injecţii cu pastă de ciment în corpul drumului realizate dupa metoda clasică (foraj,
introducere armatură şi pastă de ciment în gaura forată);
-coloane din beton armat solidarizate prin radiere ancorate din beton armat;
-drenuri în săpatură prevazute cu tub de colectare şi umplutură drenantă învelite în
geotextil;
-drenuri forate de la suprafaţă în diferite direcţii;
-refacere sistem rutier.
212
Fig. 4.59. Sitaţia din teren
214
4.2.13. CONSOLIDARE DN 10 Km 88+600
Proiectul cuprinde lucrările de consolidare: coloane Ø 1500 din beton armat si ancore
betonate
Km 88+602.28
4.50
F1
0.45 0.45
22
.00
15.00
30°
16.00
12.50 12.05 12
12.70 0.20 .00
15.00 2.30
6.00
50 33 1.17 5033 5.17
1:3
1:3
2.10
2.10
1.10
1.10
1.50 1.50
25 25
Ø1500
16.00
16.00
Fig. 4.63. Radier pe coloane Ø 1500 Fig. 4.64. Coloane din beton armat Ø 150
Detalii de execuţie
Evacuarea apelor colectate de dren se face prin barbacane prevăzute in zidul din
beton armat, in rigola de la baza debleului.
He=1.00m
1.25
1.00 B A
S E C T I U N E C-C
C
1.00 He=1.00m
1.25
2:3
Ax existent
219
4.2.17. ELIMINAREA EFECTELOR INUNDAŢIILOR PE DN 10
km 82+400-82+480, km 83+700-83+800, km 84+300-84+700,
km 85+900, km 87+200-87+500, km 87+600-88+100, km 88+850,
km 88+900-89+170, km 89+600
221
4.2.19. MODERNIZARE DJ 552B RÂPA ROŞIE (DJ 552)
Seghet-Suharu Deznăţui-Gubâncea-Bechet–Călugărei–Verbicioara-
Vorbiţa km 0+000 – 27+275
1:
1
4% 2.5% 2.5% 4%
1: 1:2 2:3
Rigola pereata 1
Ax DJ552B
222
4.2.20. CONSOLIDARE TERASAMENTE ŞI VERSANŢI PE DN 1
Posada Km 114+700-115+000
223
Fig. 4.75. Fotografii din timpul execuţiei
224
Fig. 4.77. Fotografii din timpul execuţiei
S-a corectat traseul în plan prin mărirea razelor de la 90 m la 150 m iar în profil
longitudinal s-au corectat tasările din zona alunecării şi linia roşie în zona racordării cu
podul de la km 115+150. In profil transversal s-a asigurat latimea platformei de 10 m
corespunzatoare unui drum european la care s-au adaugat supralărgirile necesare precum şi
dispozitivele de scurgere a apelor şi cele de siguranţă în exploatare.
225
4.2.21. CONSOLIDARE DN 74 Km 26+800-Km 28+600
226
Fig.4. 81. Profil transversal prin grinda din beton armat
227
4.2.22. RESTAURARE ŞI CONSOLIDARE ZID PRĂBUŞIT ZONA
PRIMĂRIEI - CETATEA SIGHIŞOARA
Pierderea stabilităţii zidului cetăţii s-a produs în luna aprilie 2006 pe o porţiune de ~
55 m, la est de clădirea Primariei.
Fenomenul a fost iniţiat de o prăbuşire a unei zone din zid situat în treimea de jos
(existentă de mai mulţi ani), urmată de o prăbuşire de masă a întregului zid al Cetăţii. Pentru
eliminarea pericolului unei pierderi de stabilitate a masei de pământ dintre PRIMĂRIE şi
ZIDUL CETĂŢII, zona de pământ rămasă în taluz vertical a fost nivelată (în pantă) cu
împingerea pământului spre taluzul din aval.
228
Varianta 2: Lucrare de
sprijinire la baza zidului
existent neprăbuşit cu
minipiloţi foraţi (1
buc./secţ.) şi grindă de
solidarizare a minipiloţilor
In spatele zidului existent,
în vederea reducerii
împingerii active, se
prevede de asemenea o
lucrare cu elemente fişate
(minipiloţi şi ancore
pasive) solidarizate cu o
grindă din beton armat
(Fig. 4.93).
229
• lucrări conexe lucrărilor de consolidare şi restaurare a zidului Cetăţii, constând
în:
- refacere trotuare din dale prefabricate în spatele şi faţa zidului Cetăţii;
- refacere rigolă din piatră cubică în spatele zidului Cetăţii.
230
4.2.23. AUTOSTRADA TRANSILVANIA - Sector 3B10 si 3B12
231
Coloane din beton armat – aceasta soluţie a fost aleasă pentru consolidarea
taluzurilor debleelor înalte instabile. Coloanele cu diametul de 1500 mm se vor amplasa la
baza acestor deblee , la distanţa 1.65 m interax (în lungul drumului) şi se vor solidariza la
partea superioară cu radiere din beton armat.
Ziduri din beton – aceasta soluţie a fost aleasă pentru racordarea capetelor zonelor
de debleu consolidate cu coloane din beton armat .
Protecţie taluz rampe poduri cu geocelule – aceasta soluţie a fost necesară pentru
protejarea rapidă şi de durată a taluzurilor impotriva alunecărilor superficiale ale
materialului granular din rambleu.
Pentru a se evita apariţia tasărilor, la rampele podurilor, mai mari de 3.00 cm pe
perioada de exploatare este necesară o perioadă suplimentară de consolidare a terenului, ce
variază intre 1.5 si 6.0 luni de la terminarea rambleului până la aşternerea straturilor rutiere.
3. Drenaje – au ca rol colectarea apei din stratele granulare ale sistemului rutier în
zonele de debleu, acolo unde cota acestor strate este sub cota rigolelor autostrăzii. Pentru
verificarea funcţionalităţii drenurilor se vor amplasa cămine de vizitare.
232
4.2.24. LUCRAREA DE CONSOLIDARE DREN ŞI TRANŞEE DRENANTĂ
PENTRU AUTOSTRADA TRANSILVANIA
Sector 2B1 CLUJ-BORŞ
Aerisire dren
drain ventilation
TRANSEE DRENANTA
DRAINAGE TRENCH
DREN
DRAIN
Aerisire dren Pamant vegetal inierbat (50cm) Umplutura drenanta (40...80mm)
drain ventilation Grassed topsoil (50cm) Drainage fill (40...80mm)
Aerisire dren
Drain ventilation
233
PROFIL LONGITUDINAL. ALUNECARE KM 18+250
ZONA TALUZATA
LONGITUDINAL PROFILE. LANDSLIDE DRAINAGE WORKS KM 18+250
SLOPED AREA
4%
2:3
4%
4%
2:3
4%
2:3
4%
2:3
4%
4%
2 :3
2:3
4%
2:3
4%
4%
2:3
4%
2:3
234
Pamant vegetal inierbat (50cm)
Grassed topsoil (50cm)
Aerisire dren ZONA TALUZATA
Drain ventilation Umplutura material corespunzator SLOPED AREA
15 PDU 17 Filling with suitable material
15
8.00
4.00
Protectie cu geotextil
Protection with geotextil
1.00
Umplutura material granular
(40...80 mm)
Granular fill (40...80 mm)
Tub PVC Ø 160 Tub PVC Ø 160
Pipe PVC Ø 160
Pipe PVC Ø 160
F1
Umplutura material granular
(40...80mm)
Filling with granular material PDU 27
PDU 25 PDU 26 (40...80mm)
Protectie cu geotextil
Protection with geotextil
Tub PVC Ø 160 Tub PVC Ø 160
Pipe PVC Ø 160 Pipe PVC Ø 160
Protectie cu geotextil
Protection with geotextil
235
4.2.25. CONSOLIDARE DJ100G PĂDUREA CAZACU
Km 0+400, Km 0+800, Km 0+900 Comuna Vărbilău
Fig.4. 94. Imagini din teren Fig.4. 95. Imagini din timpul execuţiei
236
4.2.26. MODERNIZARE DN 73 PITEŞTI – CÂMPULUNG – BRAŞOV
km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128+250
Solutii poroiectate.
237
Fig.4. 98. Amenajare cu geocelule umplute cu beton
Rigola ranforsata
Km 64+936.71 - 64+990.52
Ac= Km 65+387.61 - 65+405.11
50 50 0.50 Km 70+092.92 - 70+162.92
Km 81+521.59 - 81+738.57
Km 85+304.18 - 86+109.42
Km 86+346.01 - 86+796.01
max. 1.50
Dren in spatele
Km 87+308.47 - 87+478.47
rigolei
Km 87+308.47 - 87+394.00
Km 90+312.30 - 90+612.30
Km 93+758.02 - 93+833.62
25
Nisip pilonat
Beton de pozare
238
d k a
3:1
Zidarie uscata din
piatra bruta
he
PLATFORMA 0.75
Balast in dren Ac= Ac=
0.50 PARTE CAROSABILA 0.50
H
Parapet metalic
Barbacana tip greu
50
2.5-7.0%
2.5-7.0%
30
70
1:2
1:
1
Fundatie adancita de parapet
Zid de debleu
h
din beton
AX PROIECTAT
0.80
3:1
2:3
1:3
1.40
b Bf
Minipiloti armati injectati
L=15.00m
1.00 1.00
Gabioane
1.00
PLATFORMA 0.75
Ac= Ac=
H (m)
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1:2
1:
1
1.00
1.30
AX PROIECTAT
B=H 0.25
Rostuirea cu mortar
a moloanelor existente
PLATFORMA 0.75
Inlocuirea cu beton
Ac= Ac=
a moloanelor dislocate 0.50 PARTE CAROSABILA 0.50
1:2
1:
1.20
1
2:3
1
1:
AX PROIECTAT
2.10
Minipiloti
armati injectati L=15.00m
Fig.4. 103. Reparaţii locale la ziduri existente; consolidare cu trei rânduri de minipiloţi şi radier de beton
239
1.5
0
ta
tan
dis
2.5
m
0
.50
la 2
0m
4.5
L=
ta
tan
sta
dis
0m
rea
5.0
ec
la
0m
ed
3.0
2.5
L=
c or
p
am
0
c
An
de
re
co
An
0m
3.0
L=
2.5
0
0m
2.5
3.0
L=
0
0m
3.0 10%
L=
0.2
5
1:2
1:
1
Fig.4. 104. Protecţie versant cu plase ancorate
1.00 50
Gabion 1.00x1.00m
1.00
Gabion 1.00x1.50m
1.00
PLATFORMA
Ac= Grinda de beton Ac= Parapet de zidarie de piatra
0.50 PARTE CAROSABILA 0.50 existent
2.5-7.0%
2.5-7.0%
1:2
1:
1
care se mentine 1
1:
AX PROIECTAT
H elev.
1.45
Fig.4. 105. Supraînălţare zid existent cu gabioane; preluarea împingerii pământului cu două rânduri de
minipiloţi solidarizaţi cu grindă din beton
240
4.2.27. CONSOLIDARE VERSANT DN 7, KM 242-la Boiţa
PROTECŢIE VERSANŢI CU PLASE ANCORATE
241
După operaţiunea de derulare a plasei pe taluz, se trece la execuţia etajelor
intermediare de ancore ce va realiza împărţirea câmpului plasei în caroiaje cu latura de
5.00 m. Ancorele din câmp au lungimea, de asemenea, variabilă. Pentru câmpurile situate
la înălţimi mai mari de 17m, ancorele au lungimea de 8.00m, iar pentru cele situate la
înălţimi mai mici de 17m, lungimea ancorelor este de 6.00m.
Intre ancorele din câmp, peste plase, se întind bare orizontale de fixare din OB 37
Ф10mm sau cabluri Ф7mm.
242
4.3. ACTIVITATEA DE STUDII GEOTEHNICE
Activitatea geotehnica desfasurata in perioada 2003 – 2008 a continuat traditia
geotehnica inceputa in institut in urma cu peste 50 de ani. Aceasta perioada este
reprezentativa in primul rand datorita inceperii in luna iunie 2003 a unei lucrari de o mare
complexitate si extindere – Autostrada Transilvania - sectorul Targu Mures – Bors. Aceasta
lucrare pe langa problemele tehnice si logistice pe care ni le-a ridicat si pe care a trebuit sa
le rezolvam ne-a pus fata in fata cu modul de organizare si cu dotarea tehnica deosebita a
firmei americane “Bechtel International“, INC careia a trebuit sa ii fim parteneri.
Pentru a putea rezolva toate cerintele acestui complex proiect a trebuit sa actionam
atat pe planul reorganizarii cat si al dotarii cu aparatura si mijloace auto.
Colectivul Geotehnic a fost reorganizat in 4 echipe de investigatie pe teren pentru
dotarea carora au fost achizitionate 3 aparate Standard Penetration Test – Anglia, 1 aparat de
forat “Dando – Anglia” (atat pentru pamanturi cat si pentru roci), 3 masini de teren “Dacia”
pentru transportul muncitorilor si al echipamentelor usoare, 1 autocamion IVECO si 1
autocamion Roman Brasov pentru transportul echipamentelor grele.
Managementul tehnic si administrativ al activitatii de studii geotehnice este prezentat
schematic in cele ce urmeaza:
244
Aceste colaborari cu societati de geofizica precum si faptul ca metodele nedistructive
sunt din ce in ce mai solicitate de beneficiarii nostri datorita complementaritatii lor fata de
investigatiile clasice ne fac sa ne propunem ca prioritara dezvoltarea acestui segment in
cadrul activitatilor de investigare a terenurilor de fundare.
Metodele geofizice, ofera posibilitatea obtinerii de informatii utile in locuri in care de
multe ori instalatiile de forat nu pot fi amplasate si pot fi folosite. Ele furnizeaza imagini de
ansamblu asupra zonei cercetate, punand in evidenta structuri geologice ascunse de forma
paleovailor, limitelor geologice intre formatiuni cu caracteristici geofizice diferite, curgeri
245
de ape subterane si directii preferentiale de curgere ale acestora, goluri subterane naturale
sau artificiale, vechi suprafete de instabilitate care se pot reactiva in anumite conditii.
*
* *
Colaborarea permanenta cu proiectantii, cu parteneri romani si straini si nu in ultimul
rand mediul competitiv in care ne desfasuram activitatea ne-au impus realizarea unor
servicii geotehnice de calitate, competente si livrarea la termenele convenite.
Pentru aceasta si pentru a ne mentine in permanenta in topul firmelor de investigatie
geotehnica obiectivul nostru principal a fost acela de a fi in permanenta bine informati, de a
folosi informatiile pentru veni in intampinarea cerintelor clientului pe care am incercat nu
numai sa le realizam in totalitate dar chiar sa le depasim.
246