ALE

TÄRILOR ROMÂNE

RUSIA
DE

CONST. CALMUSCHI
PROFESOR

- -
TIPOGRAFIA BUCIUMUL. P. P. STÁNESCU

www.dacoromanica.ro
 RELATIUNILE POLITICE
LE

ROMÂNE

RUSIA
DE

CONST. CALMUSCH1
PROFESOR

- -
TIPOGRAFIA P. P. STANESCU

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Legând firele trecutului, din vechile cronice,
rate cárti sfinte ale neamului nostru, pi din multimea
de documente, odoare pretioase adunate cu mare
de vrednici pi priceputi, rhinbi uimit
indurerat, väzând prin câte prirnejdii a fost sä tread pi
câte chinuri i-a fost scris sä acest popor martir.
nu ce te mai mult, räbdarea cu care a
suferit, ori täria cu care a rezistat. Sunt mari fdrä sea-
män aceste calitáti la un popor : ele au fost ce
ne-a aparat de loviturile unui trecut pi sunt
garantia cea mai pentru asigurarea unui viitor
fericit.
departe de
puiu de vultur aruncat de pe märetele vârfuri sadate
de soare in singuratece locuri, peste cari furtunele s'au
deslântuit cu tooth furia, valuri s'au revärsat näpraz-
nice, a fost acest neam al nostru; când il socotiau
vrâjma0 mai ingenunchiat, mai istovit, ters din
celor vii, se glasuri de rdsbunare se ridicau,
mántuitori deschideau drumul larg, poporul
românesc din propria-i cenusä ca paserea ibis,
Cdci din vultur vultur na§te, din stejar stejar räsare".
Multi au fäcut mult räu acestui neam al nostru, multi
dumani avut-a, ca nimic el sä fi fost de vink
Dwriani din fundul lumei, vecini,
Si cine-ar putea crede!... chiar dumani, frati cre§tini!
Dar prin dumanilor, s'a intins câte-o

www.dacoromanica.ro
mânä prieteneascä, care ne-a dat sprijin ne-a adus
mângâiere. Noi, urmasii celor ce-au suferit atât odine-
nu trebue sä ui,tämmâna ce le-a venit in ajutor.
Dach ce träim azi in alte imprejuriri, ni se pare
mic ajutorul de, atunci, sä gkndim pentru acele
vremuri el era ,de multe ori era tot ce se
putea face. In zilele mai negre ale trecutului, s'a
ridicat de la o mare care
fäcut ori ne-a voit bine când putea sä ne räu, care
ne-a apärat când putea sä ne sugrume. dacä se va
gäsi am avut sä suferim chiar de la aceastä
impärätie, ne popoarele
sunt conduse de oameni, oamenii nu sunt toti la fel
natura omeneascd nu e perfecta. Judecata istoriei nu
se pe fapte izolate, ci pe totalitatea tabloul
nu se de aproape, ci de la cuvenita depärtare,
ca liniile sä se degajeze de umbre, contururile sä-si
capete relieful coloritul sä se arMe in adevärata lui
Aceastä carte este inchinatä adevärului istoric,
cum ese el cronicele, documentele scriitorii tim-
pului. Ea nu este nici o apologie interesatä, nici o cri-
pätimasä. Tocmai spre inläturarea acestei
toate faptele sunt sprijinite pe isvoarele documentele
cele mai autorizate, aprecierile sunt putine, läsate
mai mult in seama cititorului, le scoatä el singur din
fapte. E posibil ca cele cuprinse aceastä carte sä se
ciocneascd cu uncle idei preconcepute sau cu uncle cu-
rente deja formate. Ea nu este o lucrare polemicd, dar
nici nu se poate alipi pärerilor bazate pe fapte neexis-
tente, pe procese de intenni ori pe vagi. Studiind
politice ale noastre cu Rusia, m'am
sä le arM, nu ni se pare au fost, sau cum
ne-ar sä se au fost, ci cum ele
din isvoarele timpului evenimentelor.

CONST. CALMUSCIII
Galati,

www.dacoromanica.ro
Prime le rela(iuni ale Domnilor români cu Rusia

Se crede genere, cd pânä la relatiunile lui Petru

mare cu Dimitrie Cantemir Constantin Brânco-
vcanu, altele mai n'ar mai fi existat intre Täri le
Române Rusia. Lucrul nu stä ast-fel. Mai multi Domni
români au avut relatiuni cu Tarii i unele destul de
semnate.
Prima relatiune cu un principe din Rusia o
are Stefan mare prin cäsatoria sa la 1463
Principesa Evdochia de Kiew, sora sau fiica lui Simion
Olelcovici Principe le Kiewului. Insä pe atunci Kiew
nu parte din Rusia : el era un principat
loniei. Nu se dacä Stefan cel mare a contractat
aceastä cAsätorie din vre-un interes politic, ori numai
din inclinarea inimei, cum a contractat pi alte cäsatorii
mai tärziu.
mai puternieä se fäcu intre
1) Stefan IV, mai mare Domn al Mokiovei, din vechea
familie a este fiul lui Bogdan al are cea mai
rioasä xi mai lunga domnie in Moldova 1457-1504.
Gr. Urechiä Letopisite vol. I pag. 152 spune cá Evdochia
era sora lui Simion Impäratul, iar cronicarul lesesc spune cä era
fata lui Simion.
A. D. Xenopol Istoria Romnilor pag. 395.

www.dacoromanica.ro
 6

mare pi Ivan al Ill Vasilievici, unul din mai

Tari ai Moscvei. ') Stefan in cdsätorie pe fiica
sa Elena lui Ivan cel tänär, fiul lui Ivan al Ill, in anul
1483.
Nu incape aceastä avea un
scop politic. cel mare, un minunat cunoscii-
tor de oameni pi de situatii, dädea bine seamä de
calitätile pi puterea mereu crescândd a lui Ivan al III. El zi-
cea, cä Ivan e un extraordinar ; stä liniptit
si pe dusmani, iar eu, continuu nu pot
sd-mi apär tara" 2). Intr'un timp, când mare
era in vräjmä§ie cu toti vecinii säi, Polonii pi Ungurii,
cari nu-i inspirau nici-o incredere chiar in timp de pace,
cu Turcii stricat dupä luptele de la Racova pi Räsbo-
eni, cu slabii Domni ai Munteniei in
gere,-el punea mare pret pe prietenia inrudirea unui
Principe apa de puternic ca Ivan al III.
aliantä formalä chiar se stabilise intre
mare pi Ivan al III, cu ocasia incuscrirei aliantä de
care avea nevoie Ivan, din cauza rdsboiului cu
tuania, isbucnit in 1482
Prin legâtura cu Ivan al pe lângä interesele
Moldovei ale lui proprii, mai avea vedere un mare
interes : unirea principilor crestini din orient impotriva
Turcilor. Pentru atingerea acestui scop cd mare
ia rolul de inpäciuitor al acestor principi '), dupä
pi Ivan al Ill joad acelasi rol neintelegerile dintre ginerele
säu Alexandru, Ducele Lituaniei, pi eel mare. In
1494 trirnite o la Ivan al Ill, pi reuseste a face
1) Ivan al III Vasilievici mare este fiul lui Vasile orb
domneste pe tronul Moscovei de la 1462-1505, find
poran lui mare. Este din mai inselunali
cipi : statul prin numeroase cuceriri, introduce civilisa-
occidentald si pune bazele diplumatici rusesti. El e oare-cum
predecesorul lui Petru mare multe privinti.
2) A. Rambaud Histoire de la Russie pag. 187.
9 A. Rambaud Histoire de la Rassie pag. 197.
A. D. Xenopol Istoria Romúnilor IV. pag. 495.
4) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. II pag. 386 urm.
N. lorga Istoria lui Wfati "el mare pag. 254

www.dacoromanica.ro
 7

pácarea acestuia ginerele Alexandru, Duce le Li-

tuaniei 1). stefan se bucura in timpul acesta de
incredcre la Ivan, putin mai tar-
ziu in 1495, Alexandru al Lituaniei, care se stricasc cu
Stefan, se plânse la Ivan inpotriva lui, Tarul nu pune
mare pe plângerile ginerelui pi-i cam
ca el este prietenul lui stefan de pe timpul
Regelui Casimir al Polonei, pe când cu Alexandru abia
s'ar fi impacat, pi ca va trimite o in Moldova sä
vadä stau lucrurile
Existä o trimisä probabil in urma acestora,
de mare la Ivan al Ill, foarte importantä, care
pe deoparte se vede autoritatea de care se bucura
fan la Ivan, vorbindu-i de la egal la egal ; pe de alta,
referindu-se la o alta interventie favoarea lui A-
lexandru, reaminteste Tarului tratatul de dintre
ei, pi-i modul urmätor la invitarea ce-i fä-
cea acesta de a ridica armele inpotriva lui Alexandru :
Eard dcspre acea ce ne ati zis, nu se va face
,,pace marele Principe Alexandru, tu vei trimite pi la
noi, ca pi eu Thscrisele tratafului pi dupd
tarea sä ajut pi sä nävälesc asupra lor ; pi
tu adu-ti aminte : ai trimis pe solii la noi,
Ivan Berson pi Diacul pi ei ne-au spus din par-
tea ta, ca noi sä pace cu marele Principe A-
lexandru al Lituaniei, ginerele tu ai cu
el pace pi tratat ; pi noi atunce, cuvintele tale,
am el pace am crucea pi am
cut cu el tratat Finalul pune bine in evide
dorinta in folosul : Toti rcgii
Alexandra, fiul lui Casemir, Polonici, este Duce in
Lituania in 15i1, când dupa moartea loan Al-
bert, devine Rege al Poloniei la 1306. Se
Elena, fiica Tarului Moscvei Ivan al Ill, cu care este continui
lupte.
2) A. D. Xenopol citat.
Documentele lui din 1495.
Publicat in intregime in Uricaral lui Codrescn vol.
Ill. pag. 75, din mitrica ituaniei, ce se pastreaza la. Sena-
tul din Petersburg. Data scrisorei lipseste.

www.dacoromanica.ro
 8

si toji domnitorii crestini, câji sunt, pi toatä partea a-

pusanä a Italice, sä intrunesc pi so pregAtesc,
si ar voi stee inpotriva pi bine ar fi ca
si tu ai pace cu crestinii, dinpreund cu dom-
nitorii crestini sä stai in contra pägänätäjei.
Alexandru al Lituaniei, mereu in cu socrul
sOu Ivan, trimite mai târziu o la
du-se de neajunsurile ce face Ivan in
tuania pi cere ajutor de la in potriva acestuia.
Solia este probabil trimisä 1502, Alexandru, ca
sä inboldiascd mai mult pe i-i spune :
despre fiica ta pi despre nepotul täu, te vor
mai pe larg solii cu ce cinste sunt trataji. Toc-
mai acel an in disgrajia lui Ivan al Ill, Elena
fiica lui
Totusi Domn nu se lasä condus de re-
sentimente räspunde lui Alexandru,
pi el a trimes mai
soli la Ivan pentru a pacea, Alexan-
dru e vinovat in purtarile lui fatO de Ivan, dar totusi
trimite un sol, pe Costea Diacul, ca sä intervie din
nou pentru pace : .....iarä noi am fi bucurosi, am
putea face intre voi iubire pi pace pi tratat, precum
au fost pi mai "
Imprejurärile au fäcut, ca cel mare sä nu oh-
tie avantajele ce spera din legdturile lui cu Ivan al III.
van moare pe la 1490, din cdsätoria
cu Elena un copil, Dimitrie, mostenitorul legal al tronu-
lui Moscvei. Ivan al III se casätorise a doua
prin intervenjia Papei Paul al cu Sofia, fiica lui Toma
Paleologul, fratele ultimului Impärat bisantin, cäsätorie
ce mägulise mult amorul propriu al lui Ivan, pi din care
avusese un fiu, pe Vasile. Cu toate Ivan
mult la Elena pi la fiul ei Dimitrie, o mare luptä de
influents pi preponderanjä se näscu Elena, nora lui
al III, pi satin acestuia Sofia. Curtea pi mos-
covitä se importi in partide. La inceput triumfä par-
1) Ambele aceste documente foarte importante sunt publicate
Uricarul lui Th. Codrescu vol. Ill pag. 77 urm.

www.dacoromanica.ro
 9

Elenei, dar apoi fu invins de Sofia. Fiul acestcia,

Vasile, fu recunoscut mo§tenitor al tronului, Elena
in desgra(ie muri in 1505, in an cu socrul ei
Ivan, Dimitrie pe la 1509
Necontestat aceste au mult le-
dintre Stefan mare pi Ivan al moartea
prematurd a lui cel tânär-o adevdratä nenorocire
-pe tronul Moscvei ar fi stat descedenta lui Stefan
mare ar fi fost almintrelea soarta Tärilor române !

Timp de vre-o trei-zeci ani nu se mai relatiuni

intre Domnii români pi Curtea din Moscva. In 1532
Petru Domnul Moldovei, in urma infrângerei
sale la Oberlin, in neintelegere cu Polonii compromis
in ochii Turcilor, sä capete sprijin de la Vasile
Ivanovici, Tarul Moscvei Intre Petru Vasile
Ivanovici a fost un schimb de ambasade. La 3 Mai 1532
Tarul trimite la Petru pe sub-diacul Eli-
zarov, in ce scop nu se La 7 Noembrie 1533, Iva§cu
se reintoarce la Moscva, insotit de trimisul lui
Petru Rare§, ca sä sprijin de la Vasile Ivanovici
inpotriva lui Sigismund, Regele Poloniei. Tarul räspun-
zind e pace cu Polonia nu poate interveni cu
armele, trimisul lui Petru l'a rugat so mijlociascd
la Sultanul Soliman, ca dea ajutor inpotriva Polo-
nilor1). Nu se cunoa§te resultatul misiunei lui ;
probabil eh Tarul nici n'a avut timp intervie, a
murit foarte curând aceasta.

1) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. Il pag. 403.

A. Rambaud Histoire de la Rassie pag. 203.
N. forga Istoria lui mare pag. 255.
2) Petru Rares, fiu natural al lui Stefan mare,
in douä in Moldova de la 1527-1538 ni de la 1541-1546.
Vasile Ivanovici, Tarul Moscvei, fiul lui Ivan Ill, dom-
de la 1505-1533. El continuä cuceririle incepute de
civilizatia, primeste bine pe sträini la sa
se incunjurä rnultä
4) Th. Codrescu Uricarul vol. Ill pag.
A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. pag. 548.

www.dacoromanica.ro
 Altä inccrcare spre a relua relatiunile Moscva
o face Mihai Viteazul 1) in 1600. Cuprins de avânt
boinic, incurajat de cucerirea Transilvaniei, Mihai ipi
pune in sä cuceriascd pi Moldova, iar
leremia Movilä, Domnul Moldovei, era sustinut de Poloni,
Mihai concepe planul de a cuceri pi importi Polonia,
deja slabitä prin nurneroase lupte pi desbinäri interne.
El era de mai 'nainte in bune relatiuni Tarul Mosc-
vei, Boris Godunov pi-i propune pentru
ceasta pe urmätoarele base : Rusia Lituania, Aus-
tria sä ia Polonia occidentalä, Suedia sä Livonia, iar
partea de sud a Poloniei sä lui Mihai. Planul
lui Mihai fusese aflat de Poloni : Regele Poloniei Sigis-
mund vorbeste de el intr'o scrisoare adresatä Principelui
Leon Sapieha in 4 1600 ca pi jesuitul Lajcewsky
in cuvantarea tinutä la moartea numitului Prin-
cipe Necontestat cd propunerea lui Mihai suridea a-
venturosului Tar, cu ochii vesnic atintiti asupra Poloniei;
dar Mihai, nerndätor slab diplomat, precipitä lucru-
rile, inträ Moldova, unde dcsi victorios, soarta se
toarce foarte repede contra lui atât aici cât pi in
silvania Muntenia, dupä putin timp tronul pi
viata.

Necontenitele in:ursiuni ale Cazacilor de la Don

teritoriile turcesti de pe coastele nordice ale
Negre, mäntineau o permanentä ei Turci.
Din cetatea Azof, Cazacii pradau pi devastau corä-
bale turcesti aproape de Constantinopol.
Mihai Viteazul, fiul lui Petrascu domneste
Muntenia de la 1593-1601.
2) Boris usurpatorul tronului Mosevei dupä moar-
tea lui Feodor, ultimul din dinastia lui domneste co
one-care glorie de la 1593-1605 zadar a stabili
dinastia sa pe tronul Moscvei, sau Feodor fu ucis
curând dupä moartea Dupä opt de turburAri se
urcä pe dinastia Romanof cu Mihail Romanof.
A. D. Xenopol Istoria Romänilor vol. III pag. 231.
N. lui pag. 335.
Arhiva istorica a Rom. vol. III pag. 52.

www.dacoromanica.ro
 11

Poarta, ptiind Vasile Lupu Domnul Moldovei,

brine relatiulli Tarul Mihail Romanof
sä intei vie la acesta spre a nu da ajiitor Cazacilor.
Vasile Lupu trimite douä ambasade la Moscva : in cea
de a doua convinge pe Tar a päräsi Azof, ce-i
fusese oferitä de Cazaci, sub pretecst, cas contrar,
Turcii ar mäcelari pe crestini, pi nu ar fi cu cale pentru
o cetate, Tarul protector al sä expue pe drept
credinciosi la un ast-fel de pericol. Mihail Romanof as-
cultä pe Vasile Lupu pi evacuiazA Azoful, ce cade in
Turcilor, ast-fel o a cirri
parare mai târziu va costa-o mult pe Rusia. Vasile Lupo
spera prin acest succes diplomatic si-pi
positia la Constantinopol ; nu reuseste din cauza
politicei schimbAtoare a Turcilor

Românii aveau nu numai relatiuni politice Rusii,

ci culturale. In secolul XVII mai ales, aceste
sunt foarte strânse. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu
era Mitropolit la Kiew Petru ce a avut
relatiuni culturale cu Moldova. El in intelegere
Vasile Lupu adunä la lasi un sinod, la care iau parte
pi delegati ai Patriachului din Constantinopol, spre a
cerceta catehismul säu, indreptat contra propagandei
calviniste, lucrare ce fu mai recunoscutd ca
oficialá in biserica 4).
Vasile Lupu cere in 1639 Mitropolitului Petru Movilä,
trimitä dasali de slavonie pi mcsteri tiparnici pen-
tru pi tipografia ce avea o pe
mänästirea Trei-Erarchi din Iasi. Petru Movilä trimite
pe un invatat Sofronie Pociatski, care organi-

1) Vasile Lupo, Domnul Moldovei la 1634-1653.

2) Mihad fondatorul dinastiei Romanof,
la 1613-1643.
3) A. D. Xenopol vol. IV pag. 34.
Vittorio Historic: de tempi correnti vol. pag. 863.
i) A. D. Xenopol Romúnilm vol. IV pag. 68.

www.dacoromanica.ro
 12

zeazá de la Trei-Erarchi ajunge

egumen al acelei mändstiri ').
Mitropolitul Varlam vorbeste pi el in cazania lui
despre uneltele de tipar trimise de Petru Movilä.
In 2 Aprilie 1656 Gheorghe stefan, Domnul Mol-
dovei, un suret prin care privilegiile dasca-
lilor rusi de la Trei-Erarchi adusi de la Kiew in timpul
lui le Lupu, läudând mult activitatea
Invätatul Mitropolit al Moldovei Dosofteiu era in
strânse legâturi culturale cu Rusia, unde se retrage
la sfârsitul vietei lui, un alt invätat moldovan Nico-
Milescu este trimis ca ambasador al Rusiei in China
(1675-1678) lasä mai multe scrieri in ruseste.
Dar nu numai Moldova cultura Rusiei, ci
Rusia se adresa Moldovei. Pare cá in secolul al XVII
multi moldoveni se duceau la Curtea ruseascä.
M. Kogälniceanu zice : ...in veacurile al XVI pi al XVII,
Moldova este una din cele dintäi a Europei, in
care inventia lui Gutenberg, tipografia, se introduce.
,,Dascalii, caligrafiipi pravelistii români se la
Curtea Rusiei pi un fiu al Moldovei se invredni-
ceste a fi invätätorul lui Petru cel mare..."

1) A. D. Xenopol Atoria Romdnilor vol. IV pag. 81.

2) Th. Codrescu Uricarul vol. III pag. 279.
M. Kogilniceanu introductiv la sul de Istoria
nafionald.

www.dacoromanica.ro
 Relatiunile lui Petru cel mare cu le Române

Pânä la Petru mare, relatiunile Domnilor ro-

mâni Curtea din Moscva au fost mai mult sporadice.
Sub unii Domni erau mai strânse, sub altii erau slabe
ori päräsite cu totul pentru un timp.
Inch de sub Tarul Alexe Mihailovici tatäl lui Petru
mare, se face o incercare de a se pune o mai
serioasä relatiunilor dintre Täri le Române pi Curtea mos-
covitä. Relatiunile Ru§i pi Turci nu erau bane pi
Alexe Mihailovici era bucuros a gäsi aliati contra Tar-
cHor. In 1672 Mire Turci pi Poloni, Dornnii
români, Stefan Petriceicu al Moldovei") pi
al Munteniei, pe Turci in folosul Polonilor, pi
cer in 1674 protectia pi sprijinul lui Alexe 4). Tarul este
gata sä tratat ei, sä trimitá o§ti Moldova
pi Muntenia pentru apararea pi ajute pi
1) Alexe Mihailovici, al doilea Rornanof, domneste de la
1645-1676, face mai multe räsboaie, cucereste Srnolensk, Kiew
alte tinuturi, introduce oare-cari reforme religioase, favorizeazá
dustria exploatarea minelor.
2) Stefan Petriceicu, Domnul Moldovei 1672-1674.
Grigore Ghica, Domnul Munteniei de la 1660-1664
de la 1672-1674.
A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. IV pag. 322.
A. Ranibaud Histoire de la Rassie pag. 327.

www.dacoromanica.ro
 14

In acest de tratat, Tarul numWe pe Domnii

români suverani", titlu ce nu li se mai
atunci, dovedind ast-fel atentia ce Tarul dädea chiar unor
Domni slabi trecdtori ca Stefan Petriceicu Grigore
Ghica, in deosebire de Poartd, care-i trata ca pe nite
slujitori. Repedea mazilire a acestor Domni fäcu sä nu
la nici-un resultat tratativele cu Alexe Mihailovici.
Petru mare 1) este mai
nat Tar al Rusiei unul din cei mai mari suverani din
lume. El este orient semenele lui Ludovic XIV, cu
deosebirea ci pe când Regele-Soare se urcase pe tronul
unei deplin intemeiatä civilizatd, Petru face el al-
definitivä temeinicä a sale, introduce
civilizatia occidentului transformä Rusia dintr'un stat
semi-asiatic european. Diplomat el
o eri de constanta priceputd, care
va duce Rusia din succese succese. Apärätor hotärit al
creOnilor, el nu pregetä a le da puternicul lui sprijin,
ori de ce nationalitate ar fi ei ori-când ncvoia
Cu fulgerátoarea lui pdtrundere nu a-si da
seami de starea Tárilor Române, sprijinul dat aerator
ar fi in folosul tuturor.
Starea tärilor noastre era cu totul deprimatä. Po-
porul, säräcit inconOent, prea putin
de evenimentele politice. Rärnânea numai clasa boe-
reascä, care conducea afacerile Boerimea
cea veche a Tärilor Române se iransformase parte
murise, parte särdcise. Se multe elemente
sträine. Aceastä boerime avea multe
vitii era minatä de ambitiunea puterei a tronurilor.
Nu se poate contesta ca ea insä-si era desgustatä
de situatia de atunci.
Schimbärile ale dornnilor, pretentiile
mereu crescânda a Turcilor, neintreruptele ris-
Petru mare din mai mari
este fondatorul moderne. cuceriri ho-
pint la Marea Marea face o
foarte abilä, iubeste cultura civiiizatia, chiamä
sträini profitä de cultura reformeaz religiunea.

www.dacoromanica.ro
 15

boaie pi tulburäri, aruncaserá TArile in miserie pi

ncsigurantä. Turcii, uitând conditiile vechilor tratate,
numiau pi scoteau pe domni dupa plac pentru bani,
ii tratau ca pe niste simpli slujitori ai unor täri supuse
pi se amestecau in toate afacerile läuntrice. La rândul
acesti domni de azi pe Wine cäutau sä se
teasca in scurt timp, poporul, prigonind pe ad-
versarii pi tolerând ori-ce partisanilor.
De la alti vecini nu mai era nimic de asteptat. Ro-
mânii prea dc multe ori speranta intrin$ii
pi tot-deauna s'au arätat
nesinceri ; ei erau in decadentá si sub ame-
nintarea a Rusiei pi a Suediei. Ungurii erau
supusi, de la Mohaci in 1523, pi nu mai
contau ca natiune. Austria dusesc in tot-deauna o poli-
ticA fatA de cu hatä inclinarea sincerä
a Românilor cAtre dânsa. Românii din Transilvania sufe-
rise persecutiuni religioase pi cädcau adesea ori
dintre catolicism, protestantism pi calvinisit In-
gratitudinea Imparatului Rudolf fatA de Mihai Viteazul,
victirna increderei lui Imparatul habsburgic, era
proaspätä. Cantacuzino, Domnul Munteniei,
Gheorghe Duca, Domnul Moldovei, partisani ai Austriaci-
le atâta sprijin in räsboiul cu Tur-
cii pi la asediul Vienei de la 1683, primul perde tocmal
din aceastä tronul pi viata cel de al doilea
perde tronul chiar 1683, ca Austria, victorioasä
puternicä, sA dea cel mai mic sprijin oamenilor ce o
servise atät. Modul traditional al Austriei de a
binefacerile primite, dupA ce scapä de nevoie ! Branco-
veanu, atât de Austriacilor, incât mersese
a le divulga planurile secretele de ale
este lasat in voia soartei, ca o acum netrebui-
toare, cAnd printeo singurä intervenire energici Austria
ar fi putut sA-i salveze, nu tronul, ccl putin viata !
Ba ambasadorul Austriei asistA ca la ui u
spectacol la executarea lui Brancoveanu, care fäcuse
servicii monarhiei habsburgice !

www.dacoromanica.ro
 16

Era natural dar ca curent se formeze in fa-

voarea printre boerimea lor române. natiune
puternica se ridica la meazd-noapte pi risirit ;
o putere ortodoxi se apärdtoarea crestinätätei. In
slabele relatiuni de acum ale ei Tärile
nu-§i desmintise nici-odatä cuvantul, pi sprijinul ei
n'a putut deveni efectiv in vremea lui Petriceicu
pi Gregore vina nu fusese a ei, ci a evenimen-
telor. Credinta ortodoxi era puternic infiltratä atât in
boerime, pi in piturile de jos ale poporului nostru,
6i era firesc, ca pi unii pi altii si-pi indrepte ochii
sä-§i nädejdea in cei ce se inchinau in acelasi mod
pi ficiau slujba dumnezeeascd in aceiasi credintd. Când
erau incalcate pi batjocorite, când nationalitatea era
strivitä, religia era singurul patrimoniu ce le mai rämäsese
in el se concentra tot ce avuseserd
;

lege mosie. Rusia se arata apärätoarea aces-

tui patrimoniu in potriva tuturor primejdiilor ; spre ea
dar sä se sperantele Romanilor.
intre Români pi Ru§i era se facä de
pe vremea lui Cantacuzino. Acesta trimite in
1688 o la Moscva, sprijinul pi protectiunea
Rusiei. De§i lucrurile erau tulburi Rusia, Petru
foarte domnia fratele Ivan
al IV, sub quasi-tutela surorei Sofia, ambii Tari primirä
cu propunerile Domnului muntean pi-i
ajutor, indemnând pe sä se tari pi
strämutati, si nu se anexeze ori sä se altor state
Dar moartea lui Cantacuzino intâmplatä putin
dupi aceasta, in 1689, chiar anul care Petru cel mare
singur Imparat, incheerea acestui tratat.
Tocmai peste vre-o doud-zeci ani legaturile Tarilor
Ronfâne cu Rusia devin efective, provocate de o serie
de imprejuriri. Intre Rusi pi Turci erau neintelegeri,
Petru cel mare, constant politicei sale, cäuta sä intindä
hotarele Rusiei la Marea reuseste in
1696 sä ia cetatea Azof, de Rusi pi de
Mitilineu de pag. 68.

www.dacoromanica.ro
 17

Turci. Turcii de coalitia europeand, nevoiti

in 1699 dezastruoasa pace de la Carlovitz, fac
pace cu in 1702, Azof acordân-
du-le dreptul de navigare in Marea Bosfor.
Aceste conditiuni nu conveniau de Turciei le
ceptase numai de nevoie, apropierea
Rusiei o nelinisteau mult; Turcii asteptau bucuros vre-o
ocazie potrivitd spre a reveni asupra
In 1709 Petru mare invinsese cu pe
Carol al XII, Regele Suediei, la Pultava. Aventurosul Rege
se refugiase la Bender, de unde, ros de ambitie de dorul
rdsbunärei, prin toate mijloacele ridice pe Turci
inpotriva lor. Petru mare cunostea acestea, se
astepta la räsboiu era bucuros aliati in
Domnii români.
Propunerile pare au venit de data aceasta de
la Branconveanu 1), dublu
fatä de Rusi, cum fäcuse cu Austriacii Turcii, tri-
mite la Petru eel mare, bätälia de la Pultava, o
deputatiune, care felicite pe Tar pentru isbânzile lui
roage a face pace cu Suedezii, spre a se
inpotriva Turcilor, asigurându-I Tärile Române sunt
gata armele contra pdgânilor. Petru multumeste
lui Brancoveanu pentru felicildri, trimite mai multe
daruri portretul impodobit cu petre scumpe
cd ce va pacea cu Regele Suediei,
va gäsi motiv de a se ridica inpotriva Turcilor chiar
dacd n'ar fi altele deck de a mäntui de jugul
lor provinciile cari sunt de religia lui" 2).
Petru mare socotia sincer pe Brancoveanu,
arMa planurile lui credea se poate bizui pe spri-
jinul oferit. Brancoveanu acea ne-
dându-se de prieten al Rusilor al Turcilor
trddându-i rând pe pe unii pe altii. Turcii

1) Basarab, Domnul Munteniei de

la 1688-1714.
2) A. D. Xenopol Romailor vol. IV pag. 441.
Hurmuzaki vol. I supl. I pag. 392.

www.dacoromanica.ro
 18

bänuiau cu tot dinadinsul nesinceritatea lui

cáci primiserd denuntäri pi de la Carol al XII de la
Hanul tätäresc, cu toate sfortdrile lui Brancoveanu de
a-i ca trädätori pi pe Mihail Racovitä pi
pe Dimitrie Cantemir, Domnii Moldovei. Petru mare,
cunoscând mai putin pe Brancoveanu, nu-§i putea
chipui atâta lipsä de lealitate, mai ales ca acesta
sese pi la Ia§i, e la dispozitia lui, ha primise
de la Petru pi 300 pungi de bani, in schimb
30.000 oameni zaharea indestulätoare. El strinsese
vre-o 20.000 oameni la Urlati adunase chiar pro-
visiunile necesare, dar tocmai la momentul oportun, când
trebuia sä vie ajutorul Ru§ilor, speriat pi de trecerea
prematurd a spatarului Toma Cantacuzino, desface ta-
bära de la Urlati, restitue banii pi se retrage Tärgo-
vi§te, contribuind prin aceasta la infrângerea Ru§ilor de
la Stänile§ti. Politica nesincerd a lui Brancoveanu de
data aceasta ; el autase prin pi
fägädueli mincinoase a-§i menaja interesele pozitia in
ciocnirea dintre cei doi giganti reu§ise mimai a se
descredita in fata amândurora.
In cea ce prive§te Moldova, propunerea vine tot din
parte. Mihail Racovitä domnia peric-
se cu Petru, sä päräseascä pentru mo-
ment tronul, sä se Rusia pi apoi sä vie
ajutor rusesc, sä-§i intemeeze o domnie durabilä
Dar Mihail Racovitä, de Carol al XII pi de Branco-
veanu, nu avu timp sä-§i pue planul in executare, este
prins, dus la Constantinopol
räzhoiul ruso-turc se apropia. Poarta
avea nevoie, mai vârtos in Moldova, de apropiatä
de Ru§i, de un domn desävâr§ire devotat. Dânsa
credea cä nu poate face o alegere mai nimeritä decât
persoana lui Dimitrie Cantemir care träise foarte
1) Mihail de trei ori Moldova de
1704-1705, de la 1707-1709 de la 1716-1727, iar in Mun-
de ori de la 1730-1731 de la 1741-1744.
1. Neculce Letopisete vol. II pag. 291.
Dimitrie Doninul Moldovei 1710-1711.

www.dacoromanica.ro
mult in Constantinopol, unde Mcuse o culturä aleasá
pi unde se bucura de foartä trecere. Cantemir mai
primise i misiunea de a prinde pe Brancoveanu,
fägäduindu-i-se pentru aceasta domnia neschimbatä a
iar Moldova sA fie pus domn o
agreatá de Cantemir
Putin timp dupA venirea sa pe tronul Mol-
dovei, Cantemir trece de partea Rusilor.
Scriitorii sunt impArtin asupra faptului de cine s'ar
fi fácut primul pas. Carra spune cä Petru ar fi trimis la
Canternir pe un doctor grec Policala sd-i propue a-
cu conditii prea avantajoase" ). Neculai Muste
spune cA Canternir a trimis pe un boer credincios al
säu Stefan Luculenco Visternicul la Impäratul Moscului
cu cärti la sine pi de la tard" Neculai Costin
spune Cantemir a trimis pe Procopie Cdpitanul sA
cA
propue aliantä lui Petru, cá dacä ii va da
bani, va ridica 20.000 Moldoveni 4). loan Ne-
culce spune cA a trimis pe Luca Visternicul, care a pi
tratatul cu Petru cc! mare ). De altmintrelia
Cantemir spune cä a trirnis un sol credincios la
Tar spre a-i serviciile Este deci mult mai pro-
babil ca propunerea sä fi vend de la Cantemir. Petru
cel mare nu putca cunoaste sentimentele intime ale lui
Cantemir; il tia devotat Turcilor, trimis Moldova ca
omul de incredere, i nu putea hazarda o ast-fel de
propunere, timp apa de scurt de la venirea sa
in domnie, când nirnic nu träda schimbarea sen-
timentelor lui.
Este incomparabil mult mai interesantä alipirea lui
1) Dim. Cantemir Istoria Imperiului
I. Neculce Letopisefe vol. II pag.
Cronica a Moldovei-Letopisele vol. III pag. 118.
M. Carra Istoria Moldavia pag. 112.
2) M. Carra Istoria pag. 53.
N. Muste Letopisete vol. III 44.
4) N. Costin vol. II pag. 92.
I. Neculce vol. pa-g. 335.
. D. Cantemir Imperiulai

www.dacoromanica.ro
 20

Cantemir de Rusi, decât lui Brancoveanu

Mihail Racovitä. Pe când Brancoveanu era nesincer
fäcea o politicä douä fete, crezând va menaja
bine interesele, pe child Mihail Racovitä cäuta
la Rusi numai motive personale, nici-un
la tara lui, Cantemir trece in mod demn cava-
leresc, incheind un tratat in regula, in cari se sti-
pulau toate conditiunile ce priviau Moldova.
Cari sä fi fost dar motivele acestei treceri ?
Neculce Cronica anonimá a Moldovei, pretind
ch Brancoveanu, neprietenul lui Cantemir, incepuse
sape la Poartá ch aesta temându-se de mazilie s'a
dat de partea Rusilor 1).
Cantemir spune ch Poarta fägäduise domnia pe
scutindu-I de tribut de ori-ce altä dare. Abia
ajuns in Moldova, marele Vizir cere peschesul pentru
Sultan pentru el, zaharea pentru armatä, poduri, lo-
cuinte pe timpul ernei pentru Cazaci Suedezi, aju-
tor armat primavarä pentru räsboiul contra Rusilor.
Acestea toate desgustându-1 fäcándu-1 sä peardä
derea in Turci, l'au indemnat sä trench de partea Rusilor
Pärerea lui Neculce e putin verosimild. Cantemir
era omul de incredere al Portei. Neculce spune,
ch de atâta incredere se bucura, Vizirul scria Pasei
din Tighina, Cantemir face Portei mult mai bune
servicii de cât acel Pasä, atâta credintä laudO
avea Dumitrascu-Vodä la Poartä, apoi Pasa de la
Tighina tot la Dumitrascu-Voda trimitea de lua vesti
de scria la 3). E putin admisibil, Branco-
veanu, de bänuit acum de Poartä, ar fi mai putut
sä-i inspire lui Cantemir atâta temere, ca acesta ia
o de Va fi ceva adevär in
spusele lui Cantemir, va fi avut nemultumiri din partea
Turcilor prin pretentiile dar el, cu trecerea de care
') 1. Neculce Letopisefe vol. II pag. 304.
Cronica anonima a Moldovei-Letopise(e vol. III pag. 118.
2) D. Cantemir Istoria
1. Neculce Lelopisete vol. pag. 304.

www.dacoromanica.ro
 21

Lucura la Pearl), ar fi putut sä impace lucrurile.

Erau motive mai puternice ce lui Cantemir nu-i
convenia le
Cantemir, adânc cunoscdtor al
ipi bine de decadenta in care se afla. Tim-
lui Mahomed al II pi Solirnan Magnificul trecu-
será ; Turcia fusese de coalitia europeanä pi de
; pacea de la Carlovitz marca inceputul
Cantemir nu mai avea incredere in puterea Turcilor, pe
când Rusia apärea märeatá, biruitoare,
care va lua apárarea crestinätätei, care nu
nimic, care nu impunea nici o sarcinä, care dânsa dädea
bani, cearä. Acolo era puterea pi speranta.
Fireste relele purtäri ale Turcilor in principate,
comia pi ultimele pretentii, nerespectarea angajamen-
telor ce Poarta ipi luase fatä de el, au contribuit a
pärerea lui Cantemir, a-i märi neincrederea desgustul.
Cantemir o spune manifestul ce dä
...Turcii n'au respectat tratatul de prede-
cesorul nostru Bogdan, prin care tara se obliga a
pläti Sultanului numai 4000 galbeni, 40 cai pi 24
pe an, pi au Tara Moldovei tot felul de
asupriri, sau ocupând cetätile ei, invoind Ta-
tarilor a o prada, luând in robie pe fiii pi sotiile noastre
spre a-si face de ele, pe fie-ce zi tributul
pânä la grad, a devenit err neputintä de
puns, ne-am unit milostiv pi credin-
cios al Rusiei Petru Alexievici, care a ridicat arma spre
a pe crestini din jugul robiei mahornedane...
Nu trebue se uite apoi Cantemir gäsise in
Moldova un puternic curent favoarea Rupilor, cum
era pi Muntenia. Multi boeri pi Mitropolitul Ghedcon,
socotindu-1 pe Cantemir la inceput devotat Turcilor, nu'l
agreau pi nu a-I pe acest motiv
Neculce, hatmanul pi de incredere al lui Cantemir,
spune lämurit : cä atunci erau toti crestinii bucurosi
1) A. D. Xenopol htoria Românilor vol. 1V pag. 513.
1. Neculce Letopisefe vol. pag. 305.

www.dacoromanica.ro
 22

Moscalilor, nu numai eu, ch scriau altii mai 'nainte

vreme de chemau pe Moscali, mai 'nainte Du-
mitrascu-Voda 1). Tot Neculce raporteaM o convor-
bire a Cantemir, in care acesta-i zice : ca voi
toti vä chivirnisiti totii ca sä la crestini,
si numai singur rämäiu pentru voi la ;
eh v'am eu credinta voasträ, ati fugit toti;
eu am rämas ). Ori cAt de autoi itari ar fi fost
dornnii, nu puteau a nu samä de vointa
mai ales un orn inteligent ca Dimitrie Cante-
mir, in ni§te timpuri tulburi ca Si aceastä vointä
aceste sentimente se manifestä cu un adevärat elan
cu ocazia primirei lui mare in lasi la inccputul
räsboiului din 1711.
Mai erau inch alte motive cc pe
a fi de partea Rusilor. Räsboiul isbucnise mai
din provockile Turciei, care dhdea ajutor lui
Carol al XII, in provinciile sale calchnd cea
mai elementard notiune de dreptul gintilor, pusesc la
inchisoare pe ambasadorul Rusiei la Constantinopol.
dar Turcia, apdsätoarea crestinilor, insultase Rusia
declarase räsboi acestei puteri, ce era in mod firesc sin-
gura apärätoare efectivä a crestinilor subjugati. Petru
spune lämurit aceasta in manifestul säu : Gem apäsati
sub jugul barbarilor Grecii, Bulgarii, Valachii Serbii,
dovedind prin nepornenita rnizerie, pretueste la
Turci creclinta tratatelor" Ar fi fost dar de neinteles,
cum crestinii sä nu fie de partea Rusilor, cari se ridi-
caserA tocmai spre apärarca räsboiului un ca-
racter sacru.
Cu toate aceste motive, Dimitrie Cantemir nu trecu
neconditionat de partea Rusilor, nici nu se numai
la interesele lui, cum fäcurä alti domni. El fácu cu Tarul
un tratat toatä pe care din cauza importantei
lui netägaduite, in extenso :
I. Neculce Letopisefe vol. II pag. 310.
Neculce Letopisete vol. II pag. 310.
Zinkeisen Istoria otoman vol. V pag. 412.

www.dacoromanica.ro
 23

Tara Moldovel fie pi Bu-

geagul, pi toate tot a fie: nu-
mai, deodatä prin aseze
s'a tara ; apoi ostea Moski-
Birö nu dee tara
Pre Domnü nu maziléscd la
; pi pre din sä fie, pre
alege tara.
Némula ad nu ésä din domnie ;
s'ar sau lepada legea, atunce a-
cela s
Pre
s din
maziléscd la
morte, sau mare vini s-I
Vama pi targuri s fie venitul Dornni-
dare s nu fie.
Mazilif pi mönastirile stäpdnésca ocinile, mo-
pi sI; pi s-sl ice pi de stop!, pi
de pi gostinä de oi de pre sae.
Pece de óste sa fie gata in pi
peratia sä-le dee lefe din visteriea din
Stolip.
Din sä nu s amestice in boeriile Moldo-
vd, s se
insóre s nu cumpere.
Domnula pre s nu fie perde,
orl-ce greséla ar face, tuturorú, pi färä de
iscalitura Mitropolitulul.
Catre aceste i-au data titä de domnie s se
scrie mai de cinste pi mai de dup cum se scriu
Doman acum ; apa : Seninatula te-
rei Moldovil, Samoderjetu (adecä stäpänitora)
si Volegatora prietena) terei Moskicesti ;
nu care nume este óre-ce
mai de giosü decât a care se
tineste serenissimus, Oro Presdfélnise, le-
pepce Esniosfintunii. titá
chip ca s se Doman MoldoviI 1).
1. Neculce Letopisete vol. II pag. 306. M. Carra in

www.dacoromanica.ro
 24

Acest tratat a fost ratificat la Lusk de

Tar pecetluit pecetea Impärätiei la 13 April 1711,
apoi remis lui Cantemir ').
Importanta acestui tratat avantajele lui pentru
Moldova sunt de netägaduit, cäci el punä capät
multor rele, cari acum nenorocirea Mol-
dovei. El garanta teritoriul Moldovei in vechile ei ho-
tare, pe cari Turcii le calcaserä mereu, färä nici un res-
pect pentru trecutele tratate. Tot de important e fap-
tul stabilirei fäcând-o ereditard in familia lui
Cantemir, cautând a fixa ast-fel pe tronul Moldovei o
dinastie definitiva nationalä. Necontenitele schimbari de
domni, pi competitiunile la cari dädeau nas-
tere, injosiserd caracterele pi Turcilor prilej de
a se amesteca mereu treburile läuntrice ale
a-i pune tronul la mezat ; oameni conrupti pi ambitiosi
nu se sfiau a tärgui tronul in haremuri serai,
de la pasi ori curtesane ; de a invoca sprijinul, de multe
ori armat, al strainilor, in contra propriei patriei.
Consecintele se vedeau repede starea tärilor noastre
era o dovadá vie. Cu domnia definitiva ereditard des-
parea una cele mai insemnate cauze de turburari,
de jafuri de nenorociri. Prin acest tratat se punea
frâu rapacitätei domnilor, stabilindu-se pi märginin-
du-se därile ce se puteau lua, la venitul vämei Ocnei
altor târguri. Sistemul nenorocit intrebuintat de atâtia
domni, de-a arunca biruri mari, spre agonisi o bunk
avere, cu care se in tron ori sä-si
asigure o inbelsugatá pe viitor, trebuia sä
sfârsit acum. Cantemir, cu experienta nenorocirilor tre-
cute ale Moldovei, sä ori-ce amestic, ori-ce
influentä sträinä, fie chiar a unei puteri ortodoxe ; de
acea nu ca Rusii se stabiliascd nici
toria Moldaviei a Românii" si Mitilineu Colectiunea de tra-
tate" dau alte versiuni, cari nu altereazá fondul tratatului.
ca versiunea lui este cea adevaratd, cáci trá-
in aceste si intimul Dim. Cantemir, cunoaste
foarte bine lucrurile le da forma cea mai veridica.
') M. Carra Istoria Moldaviei a Romanii pag. 54.

www.dacoromanica.ro
 25

mod Moldova, nici sä asezeminte, nici sä

in legäturi de familie Moldovenii. El reuseste, in
schirnbul avantajelor obtinute, ca tara nu plätiascd
nici un bir, inlaturind pi putinta abuzurilor ce se fäceau
plata lui, cum se intimpla cu Turcii. Cantemir ipi
Odra seamä, cu toate acestea, linistea pi siguranta
nu puteau fi in tot-deauna garantate, spriji-
nul unei armate, pi de acea prevede in tratat
rea unei ostiri permanente de zece mii oameni.
E foarte de mirat lucru cum unii oameni de
spirite superioare, au criticat chiar pi acest tratat, väzând
in el dorinta de acaparare a Rusiei. Pali de avantajele
vädite ale tratatului, in lipsa unor dovezi contrare, ori
a unor tendinte ce ar unde-va in el, ei se
pe conjecturi pi fac proces de intentii, alegind
Rusia reglementeze starea tärilor noastre,
ca se le poatä pe urmi bine subjuga. Judecata pi
condamnarea nu se poate face pe bazä de
tentii atribuite. Petru cel mare ar fi fäcut acest
tratat cu intentia de cotropire, n'avea nici un interes
sä reglementeze starea tärilor. invingätor, el le-ar
fi putut cotropi cu cea mai mare usurintä,
nevoie a mai reglementa ceva, fiind dati starea de
decadentä ; invins, toatá regulamentarea el
nu le-ar fi putut cotropi, din insä-si cauza invingerei.
Deci o reglementare cu aceste scopuri era inutili
pi caz pi in altul, lucru ce nu putea scape
unui ca Petru mare, ca compromitä gratuit
pe Rusi in ochii Românilor. Tot apa de lesne de price-
put era lui Petru mare, o reglementare a Tärilor
Române, ar fi indreptat starea ar fi ridicat simtul
politic al societätei, ar fi fäcut pe conducdtorii tärilor
mai patrioti pi mai vigilenti, cum erau pe vremea domni-
mari ; deci Petru ar fi lucrat contra tendinte-
sale de cotropire, dacä le-ar fi avut, acest lucru
nu putea scapa lui.
S'a zis infiintarea unei armate de zece mii oameni,
intretinutä de visteria ar fi o a

www.dacoromanica.ro
 26

scopurilor de rusificare ale lui Petru mare; ea ar

fi putut sä fie comandatd de ofiteri ru§i Rusia
§i-ar fi putut forma un de putere militarä in
Moldova. larä-§i proces de intentii ; in acest mud, se
poate cea mai frumoasä cea mai sincerä faptä
a cui-va. Dar admitând chiar, cä armata moldoveneascd
ar fi primit instructori ru§i, lucru ce nu transpird
solut de niari, totu§i nici aceastä alegatiune nu dove-
de§te nimic. Cantemir era convins de necesitatea unei
mici armate. Evident aceastä armatä avea nevoie sä fie
instruitä. De la cine ar fi putut cere instructori ? De la
Turci, cari ne erau ? De la Poloni, cari erau
in decadentä pi ne erau ei vräjma§i? De la Austriaci,
cari fuseserä tot-deauna neleali de ? Moldovenii
mai primiserä instructor de la Ru§i pe alt : pe
cultural religios, mai favorabil influentei
ruse§ti. Pe timpul lui Vasile Lupu al lui Gheorghe
Stefan, Moldova era in strinse legáturi culturale pi bise-
rice§ti cu Rusia; ea primise corti pi tipografii
din Rusia; cu toate acestea nici influenta nu
ne-a cotropit, nici Românii nu s'au desnationalizat prin
aceasta. S'au mai vdzut exemple de armate instruite
conduse de ofiteri sträini, färä nici o
toare pentru natiune : armata turceascd acum vre-o 20
ani a fost reorganizatä de Von der Goltz-Pap in-
struitä de ofiteri germani, iar rezultatul a fost anal
singur, inbunätätirea sa, doveditä prin victoriile repur-
tate ultimul ei räsboiu Grecii. In Macedonia este
geandarmerie i in Creta a fost-ocupatiune
sträinä nimeni nu le-a atribuit unor tendinte
cotropire. Rusia a avut de multe ori armate de ocupa-
tiune in noastre, cu totul alt-ceva decât minus-
cula armata moldoveneascä de Cantemir ; au
fost pi timpuri cari putea sä nu le mai retraga nici
odatä, pi totu§i le-a retras.
Infrângerea lui Petru mare la Prut, a fäcut ca
tratatul dintre el pi Cantemir sä nu da roadele
a§teptate. Cu toate acestea o paralelä se impune

www.dacoromanica.ro
 27

modul lui Petru mare de a trata Täri le Române

domnii al Turcilor. Când Petru cel mare
avuse nevoie de spiijinul Täri lor Române le trimise bani
ca sä-si plätiascä ajutoarele ; Turcii storceau in
imprejuräri identice. Petru venind in Iasi se duce in
primul la Mitropolie sä asculte slujba religioask
bisericile pi mänästirile din capitala Moldovei,
se poartä färä nici-o mândrie, Canternir
de la egal la egal, jar pe boerii tärei primeste cu
dragoste pi cuviintä pofteste la masa 1).
Turcii vcniau ca sälbateci, jäfuiau neso-
cotiau totul, impuneau chiar dornnului cele mai
toare slujbc, ca lui Antioh Cantemir, care a fost nevoit
sä lucreze de-avalma cu salahorii la santurile cetatii
2). In multe ocazii domnii români pentru Turci
nu erau decât niste vatafi de salahori.
Petru mare a pierdut bätälia de la Prut pi poate
cä la aceasta a contribuit pânä la oare-care punct pi
Cantemir, nu din rea vointa ori nesinceritate, ci din oare-
care lipsä de prevedere pi preparatie, din cauza extremei
lipse in care se gäsia Moldova. Totusi Petru mare nu
i-a pästrat mai arts resentiment; el a pe Dom-
nul moldovean de furia turceasck l'a luat cu sine in
Rusia, a Pretreat de averi pi onoruri pe el pi pe familia
lui. Rusia, taxatá pe atunci de sálbaticd, trata
cu clragoste recunostintä pe prietenii ei, chiar când
nu-i aduseserd foloase. Turcii aruncau inchisoare chiar
pe domnii cei mai devotati ei, ca pe Nicolae Mavro-
cordat, iar Austria desi victorioasä rämânea nepdsätoare
pi rece fatä de nenorocirile domnilor ce-i fäcuserä ser-
vicii pi se devotaserä cauzei sale, ca Mihai Vitcazul,
ban Cantacuzino pi Gheorghe Duca.

1. Neculce Letopisefe vol. a pag. 315.

N. Costin Letopisefe vol. pag. 102.
N. Muste Letopisefe vol. III pag.
2) N. Costin Letopisefe vol. Ipag. 54.
N. Muste Letopisefe vol. pag. 33.

www.dacoromanica.ro
 Evenimentele de la 1718-1739

tratatul de la Prut, relatiunile Rusiei

rile totul. Prohabil Petru mare
sä se fi desgustat la oare-care punct de politica
tärilor noastre. Apoi in urma insuccesului säu, avea ne-
voie sä se reculeagä. Afacerile din Persia,
cu oare-cari neintelegeri Turcii, aträgiau
atentia in alte pärti. Moartea lui Petru mare in 1725,
desele schimbari de domnie aceasta, creau
siei alt soiu de preocupatiuni.
Turcii erau obositi
secutive apropiate, pi destul de ocupati chestiuni
pi exterioare.
Toate acestea câmp liber Austriei a-pi urmári
visurile de márire a reusi sä punä picorul
pi Tärile
Române. incercare fäcuse a se in Mol-
dova pe la inceputul celei de a doua domnii a lui Ni-
Mavrocordat când pusesä mâna pe Dorna pi
pe o de pámânt de la hotarul Campulungului
bucovinean Transilvania 2), nici un drept pi con-
1) Nicolae Mavrocordat domne$te in Moldova in 1710 de
la 1711-1716, in Muntenia de la 1716-1730.
2) Acsente Uricarul Letopigte vol. II pag. 138.

www.dacoromanica.ro
 29

trar stipulatiunilor päcei de la Carlovitz ; dar fusese ne-

voitä a se retrage, grape intervenirilor repetate pi ener-
gice ale Domnului moldovan.
In 1714 isbucneste un Turci Vene-
zieni ; Turcii Morea, ce apartinea Veneziei, pi in
putine zile o cuprind. Austria, ale apetituri se
deschiseserd prin pacea de la Carlovitz, gäseste un pre-
test de contra Turciei, face aliantä cu Venezia pi
Portei 1716. Ea invoacä nu mai pu-
tin de pase motive spre a declara rdzboiul, printre cari
de al doilea e privitor la Române. In el
ce aräta pericolul ce ar fi pentru austriacd
in Transilvania, din intärirea Turcilor in Moldova, o
puca mila de Wile noastre in cari Turcul
aducd la ultima mizerie pi apasare acest serman
por, e mai mult ca sigur, scopul säu e de a
rdci putin câte putin pi a estermina pe Valahi pi Mol-
doveni, spre a nu putea sä se ridice pi sä se
cu Tatarii pi alte natiuni pentru libertatea
Austria luând motiv de räzboi suferintele pi libertatea
!

Este foarte mentalitatea boerilor munteni

pi politica ce o fac in aceastä irnprejurare. Cea mai mare
parte se dau de partea Austriei pi lipsa de patrio-
tism merge acolo, propun a
tara Austriei. Chiar Cantacuzino care
rise pe Brancoveanu pi le corespon-
denta secretä a acestuia Austriacii, intere-
sele turcesti pi se pune in serviciul Austriei in modul
eel mai putin demn. Intr'o scrisoare generalul Stein-
ville care se aräta totul gata a servi pe Es-
celenta Sa, spune pregätirele räzboinice ale Turci-
sunt foarte mari pi i cerut cai care,
cum nu s'au mai dat vre-o datä, din aceastä nenorocitä
Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 143.
2) Cantacuzino, Domnul Munteniei 1714-1716.
Generalul Steinville, comandantul austriace din Tran
silvania in rdzboiul austro-turc 1716-1718.

www.dacoromanica.ro
 30

pe care numai mila lui Dumnezeu ar mai putea-o

scapa de atâtea nenorociri '). Tuturor le era milä de
biata tarä, când era vorba Dar
politica trädätoare a lui Cantacuzino fu
cunoscutd de Turci el o cu capul,
mai ca si Brancoveanu. Pare cá cereasa a
târziat data aceasta mai putin ca ori când !
Umilinta boerilor de Austria merge la
desgust. Ei trimit la 23 Septembre 1717 o deputa-
tiune la Principele Eugeniu de Savoia 2), cerându-i nu
mai putin decal sa un Corp suficient de trupe,
spre a pune stapânire pe locurile situate pe malul Du-
närei pânä la acesta singurul de a
putea pästra Valachia
Un an mai târziu, vederea incheierei
erii cer din in termenii cei mai josnici Austriei, sä
le gratia de a supune Muntenia, par'co temân-
du-se de a nu li se acorda favoare, aratá
Impdratului Carol VI toate avantajele ce ar avea din
supunerea Munteniei : ....sä se indure V. C. C. M. a or-
dona ori-ce mod provinciei Valachiei, fie
prelungindu-se rdsboiul, fie incheindu-se pacea
aceasta nu numai va mAri meritul V. C. C. M
fata lui Dumnczeu 0i gloria fata lumei, dar va
aduce foarte avantaje ratiunei Voastre
de stat, intereselor militare 0i propriului Vostru
fisc, cum prea respectuoasa relatiune A. reprezintd
cu toatä supunerea slaba noasträ pri:epere 0i marele
nostru zel. Se mai roagä ca ce
va avea glorioasa stapânire a Valachiei", sä le
Domn cu decret imperial pe prea umilitul prea cre-
dinciosul servitor George Cantacuzino" 4).
ce hal ajunsese boerimea tärei, care se ruga cu

1) Hurmuzaki Documente vol. VI. pag. 147.

2) Eugenia de Savoia, unul clin cei mai mari generali aus-
triaci, träeste de la 1663-1736.
Hurmuzaki Documente VI pug. 197.
1) Hurmuzaki Documente vol. VI pug. 232-233.

www.dacoromanica.ro
 31

Austriacilor, jertfirea
in schimbul avantajelor personate ce sperau!
Sa ne mai dar, un ca loan
vrocordat, loc-Iiitorul de Domn al Munteniei, pe timpul
captivitAtei fratelui Niculae la Austriaci, cu
lumea i pe toti, e gala a Muntenia
Turcilor, Austriacilor, numai spre a-si asigura
tronul acestei nenorocite täri, spre satisfacerea
pi nevoilor sale !

Austria era de aceste propuneri,

cari dadeau o justificare pe fatä planurilor sale secrete
de mult fäurite pentru cotropirea tärilor noastre. Prin-
cipele Eugeniu de Savoia raportul säu atre Impáratul
Carol VI spune bocrii nlunteni au trimis o delegatie
compusa din predicatorul loan Abrami, generalul Ru-
doll Golescu pi marele visternic Stirbey, cari cer
patru puncte, cari mai insemnate sunt, sus-
tineti când se va pacea, cucerirea posesiunea
intregei Valachii, pi prin aceastá intreprindere glorioasd,
nu un intreg popor aduce sub do-
Voastrd, dar st privilegii po-
litice econornice, aici specificate sub litera A ; iar
mai departe ca ar fi foarte bine, ca
se facd fard o favorabild, tot ce
eventual s'ar putea intOrnpla in vittor
Ce cauzä putea impinge pe boerii munteni la o
Mich de servilá fatä de Austria, a'si vinde
S'ar la prima vedere apäsärile Turcilor
asprimea lui Nicolae Mavrocordat impingeau la
aceasta. Apäsdrile Turcilor puteau le destepte simIul
patriotic pi sä-i la rezistentä. De altmintrelia
in toate imprejurärile, interesul le dicta, erau destul
de servili pi fatä de Turci, färä a se mai la apä-
ce le serviau mai mult drept cal de când
le convenia. Asprimea lui Nicolae Mavrocordat s'ar putea
lua mai mult ca o consecinIä a purtärei boerilor,
ca o Mavrocordat, in Moldova pi la in-
)) Hurmuzaki vol. VI pag. 217.

www.dacoromanica.ro
 32

ceputul domniei sale in Muntenia, a fost cât se poate

de omenos pi a luat multe mäsuri folositoare ; el nu
devine aspru boerii, deck când se convinge fac
austriacd pi sunt contra Turcilor, in unui
räsboiu apa de periculos pentru pi aceastá pur-
tare e foarte explicabild din partea unui domn ca Ma-
vrocordat, totul credincios Turciei.
Era o mai puternicd ce pe boerii
teni atât de austrofili. Austria, prin pacea de la Carlovitz,
venind in atingere directä Tärile Române, ipi aruncase
privirile asupra pi ar fi avut mare interes a pune
mâna pe dânsele. Pentru aceasta, ea cerca prin tot felul
de mijloace ademenitoare a atrage spre ea pe boeri,
singura clasá hotäritoare in stat, lucru nu tocmai greu
ni§te oameni, ce nu mai aveau o scânteie de patrio-
tism. Cuvintele Principelui Eugeniu de Savoia raportul
mai sus citat Impäratul Carol VI a se face
o favorabild, pentru tot ce eventual s'ar
putea in viitor", lämurit planurile pi
politica Austriei.
Existi un alt document i mai important, o
soare a generalului Steinville din 14 Mai 1718
Plenipotenjiarii imperiali, insärcinaji tratarea päcei,
in care se in mod planurile perfide ale
Austriei in potriva noastre. El zice textual
cele cinci judeje ale Valachiei Transilva-
nia, Vâlcea, Jiul de Sus, Jiul de Jos, pi
hedinji, ar trebui sä fie privite ca un teritoriu direct
al M. S. acum doi ani s'a pus aici picior temei-
nic din ; ci ar trebui se aici influenja;
ca in fine prin aceasta cele-alte doudsprezece districte
muntene0, despre care loan Mavrocordat, ce inci le
administreazd pi acum in numele Turcilor, admite
aveji un drept public asupra pi prin urmare
dispuneti prin ocupatiune in afacerile po-
litice i economice. Steinville face o descriere
a Olteniei, arátând importanta a Oltului,
preconisând pi ocuparea Lovitei, ca i a

www.dacoromanica.ro
 33

Topologului, akoi se de
foloasele ce Austria ar trage din ele. Mai departe adaugä:
din punct de vedere politic, cele cinci judete sunt in-
semnate, din cauza situatiei bor, din ele se poate
observa cea mai nzare actiunile Valachilor
a-i intr'un neintrerupt respect supunere
Impamt. Mai departe continua : acme, ca trecem
la Principatul Moldovei, mi-ar fi foarte pläcut sä
dacd exist vre-o cd s'ar putea addugi ceva
din el la Transilvania". Ocupându-se apoi de
torile drumurile, ce Moldova cu Transilvania,
zice : pe se Rodna Dorna, ce ar fi
de ad fie ocupate, cdci de aici ar putea fi obser-
vat triconfiniul Moldovei, Maranwroului Poloniei,
iar pentra aceasta n'ar fi nepotrivit orasul moldovenesc
Câmpulunr. in punctele importante bo-
Moldovei din partea muntoasä pi conchide :

el e a face impracticabil pasul Terzburg,

in caz când ar trebui sä se ia in Haromseck o dispo-
zitie contra Moldovei, ne fie in punctul acesta spa-
tele cAtre Valachia liber sigur ; curn pe de
parte e bine se comunicatia cu Valachia,
se Kimpiner-Pass, care ar face dintre
Moldova Valachia, s'ar aduce aceasta la
deplinirc, atunci districtul Prahova, care se spre
Transilvania, Burzerland Haromseck de
la Terzburg pdna la Berecz, ar fi nimerit le
barn in noastre 1).
Importanta acestui document este f margini. El
cuprinde firul conducdtor al politicei seculare austriace
de noi, parte realizatä in trecut, pi poate täsind
fundul secretul cancelariilor,
visurile mdgulitoare ale viitorului. Pasul pasul
era a pune mâna deocamdatä pe cheile pi punc-
tele strategice ale Carpatilor ; restul avea vie de la sine.
Inceputul se face cu Oltenia pi Bucovina

1) Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 212.

3

www.dacoromanica.ro
 34

situl nu a venit, conform asteptdrilor, vina nu este a

Austriacilor.
Austria voise chiar prin tratatul de la Passarovitz
ambele principate. Aceasta reesä din de-
din documente : o scrisoare a ambasa-
dorului olandez Colyer grefierul Faget, din 19
lunie 1718, in care spune Impäratul austriac cere
cele ale Moldovei, ca
pendinte de Ungaiiei o scrisoare din
partea aceluiasi ambasador, la 20 lunie 1718, tot
din Passarovitz ca pi precedenta, in care spune cd de-
legatii turci nu admit cu nici un pret cererile plenipo-
tentiarilor austriaci de a li se ceda Valachia Moldova;
un raport al ambasadorului francez de Bonnac
Regele Luduvic al XV 1); scrisoarea ambasadorului en-
glez lord Sutton din 10 lunie 1718 generalul St.
Saphorin
In prin tratatul de pace de ia Passarovitz
1718, Austria este nevoitä a se multumi pentru moment
numai cu Oltenia, apteptând ca in viitor vre-o alta o-
cazie favorabild intrupeze intregul ei vis, supune-
rea complectä a principatelor.
pe Oltenia, Austria se pe fold
repede cine e. Purtarea ei fatä de locuitorii este
din cele mai tiranice, iar mai mari decât sub
Tura Comisarii imperiali din Oltenia considerau aceastä
tarA ca prin puterea armelor pi o tratau ast-fel.
Unul din ei Ignatie Haan, raport catre Impärat,
aratä deosebirea intre Transilvania, supusä conditional,
Oltenia, prin puterea armelor : de acea nu
Utrebue tratat cu ea nici-o imprejurare toate re-
formele sunt de pe cale autoritard
Abuzurile cele ne mai pomenite se comiteau. Cor-
vezile nu se ispráviau, iar cei, ce aveau care, bui sau cai
erau obligati sä le facA pi pentru ei pentru ce nu
1) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 442-443.
2) Hurmuzaki Documente vol. VI pag.
3) A. D. Xenopol vol. V pag. 97.

www.dacoromanica.ro
 35

aveau. Soldatii austriaci se purtau fatá de popor ca niste

adevarati sálbateci. Nici ienicerii când veniau prin le
Române nu comiteau abuzuri mai nesuferite, deck ar-
matele tot de nedisciplinate ale germane,
mai adaugandu-se imprejurarea, cf deosebire
de ocupatiile cari erau scurte, acea a Ger-
manilor se prelungia la nesfArsit 1). Däri le directe se
urcá mereu. In 1728 erau pentru toatá Oltenia sumä
de 211.856 fiorini ; dtipä 10 ani, in 1738, le gäsim ri-
dicate la 244.802 fiorini, iar därile indirecte se ridie
cam tot Ast-fel pentru Olteniei, redusä
numai la 29.341 contribuabili, därile se urcau la 20 fiorini
de cap de familie ; dar sumi aproape egale cu aceste
se räpiau din munca poporului de functionari insárcinati
cu incasarea därilor 2). Austria Muse o altä loviturä
rnaterialä Olteniei, reducând valoarea monedei. Moneda
obisnuitä Muntenia era zlotul, care pretuia fiorin pi
6 cräitari ; Austria i-i reduce valoarea numai la fiorin,
ast-fel cá deocamdatä se perde 6 cräitari la fie-care zlot
sau fiorin ( 12 bani la 2 fr. 25 actuali). Apoi sub pre-
textul cä monedele erau please pi metalul räu, Austria
le reduce cursul cu 9 cräitari, cä bietul popor
perdea la fie-ce zlot 15 craitari sau un sfert din valoarea
lui ) (cam 35 bani la 2 lei 25 in monedä actualä).
ful era nemai pomenit !
Dar Austria sälbateca ei dominatiune a mers mai
departe Turcii, atingând chiar religiunea
Turcii pägâni, prädau, distrugeau, dar in mod
oficial de religiunea nu s'au atins, cum Austria a
avut facá. latá in un document
curios 5i eloquent aceastä privintä ; este porunca Con-
siliului imperial de räsboi din 10 Octombre 1731, prin
care se impune locuitorilor de religiune greco-schismaticá
a Duminicile särbätorile catolice: Ne-a

1) A. D. Xenopol Istoria Romailor vol. V pag. 101.

2) A. D. Xenopol Istoria Romänilor vol. V pag. 102.
:;) A. D. Xenopol Istoria Românilor vol. V pag. 102.
Hurniuzaki Documente vol. VI pag. 471 unm.

www.dacoromanica.ro
 36

prea läudata Cancelarie a Ungariei, desi M.

S. a poruncit lanuarie, ca toate Duminicile sdr-
religiei catolico-ronzane fie de lo-
cuitorii de supusii ; totu§i rnajori-
tatea locuitorilor de rit greco-schismatic de la granitele
militare de la Dunärea, Tisa Mure nu s'au confor-
mat insä Duminicile särbätorile religiei
dominante trebue sä fie observate nurnai decât in toate
supuse road, aceasta e conformitate
cu prea sä noi
si in timp sä li se ordone, ca sus-numitele Du-
minici pi särbdtori ale bisericei catolico-rornane sä fie
(inute de cei supusi de rit greco-schismatic, de la
grani(ele militare, quoad opus externum 1).
Rezultatele acestei politici funeste nu a se
vedea. Locuitorii säräciti fug cu din judetul
Mehedinti e aproape pustiu, din Romanati
in 1731 peste 2000 familii, din peste 1500.
crurile cele mai necesare sunt enorm de scumpe pi a-
ceastá scumpete agricultura, meseriile pi co-
niertul, mult mai infloritoare sub administi atia turceasca,
Locuitorii nu mai pot birurile, dar Austria vra bani,
e mai ca ori-cine; când e vorba de bani nici-o
.consideratie nu e valabila. Turcia vremi de restriste
iartä därile pe oare-care timp, Austria nu concepe o ast-
fel de ideie; ea le stoarce prin mijloacele cele mai säl-
batice. un tablou exact pi de
nelegiuirile comise atunci de Austria Oltenia: cei
rdma§i, ali§veri§ul, nu mai
rdspunde därile. a se pune in lucrare mijloacc
silnice, precum cetluirea capetelor, inchiderea pi afu-
rnarea oamenilor cu funi de gunoi, sau copiilor
desbräcati prin geroasä, tocmai acele4 mijloace
aplicate pi 'nainte. Comisarii imperiali, totdeauna
in nevoie de bani, ingroziau pe vornici pentru strân-
gerea ; acetia vätäjei, cari la
lor schingiuiau oamenii
1) Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 495.
2) A. D. Xenopol Istoria vol. V pag. 103.

www.dacoromanica.ro
 37

Boerii pi egumenii cari ardoare

supunerea Austriaci, avuseserd acum dovada
stie Austria tie pi blân-
deta. In plângeri adresate comtelui Wallis,
insárcinatul Austriei de a inspecta Oltenia, ei. dau la
o serie de abuzuri pi ').
Ast-fel spre luminarea tuturor, Austria ne-a dat
dovezi de blândeta pi cinstea administratiei sale,
de purtarea ei parinteasca de un nenorocit popor,
care se de la sine Majestätei sale catolice.
A fost o a Provedintei,
nirea austriaca asupra Olteniei nu a tinut mai mult de
21 ani. Un räsboiu isbucneste între Rusia Turcia la
1735. Austria era aliata Rusiei pi in ast-fel de calitate
sä cea mai atât de aliata
ei, cât pi de Turcia. In 1737 se deschide un con-
gres la Nemirov pentru a se aplana ruso-
turce. Congresul se tine mult prin stäruintele Austriei,
ca din aceasta facá un mijloc de presiune asupra
Turcid. In adevär Austria, mai motiv, cere
Turciei o cesiune de teritorii, o parte din Muntenia
de la ; sigur ca la delimitare, Austria
ar fi pilaf dupä obiceiu rotunzeascä pi
bucatica. Nu nurnai Turcia, dar Rusia, aliata
Austriei, indignatä de aceastä cerere ; Rusia ca
punä capät pretençiilor Austriei pi salveze
noastre de o inghitire recunoasterea
Moldovei Manteniei ca neatarnate sub protec-
toratul
Dar nici propunerea de plenipotentiarii
pärätesei Ana nu fu pi con-
Austriacii sunt pretutindeni de Turci
pi nevoiti a pacea de la Belgrad in 1739, prin
care dau Munteniei Oltenia;
smulge din ghiarele Austriei prada ce o cu atâta
Rusii sunt victoriosi, totusi incheie pi ei pace
1) Hurmuzaki Documente vol. VI pag. 425, 428, 454,504,
etc.

www.dacoromanica.ro
 38

cu Turcii in aceiasi zi, multumindu-se co avantaje ne-

insemnate.
comparatie se impune purtarea Austriei pi
a Rusiei de : Rusii Crimea, Otceacof pi
multe teritorii, pe Turci la Stavutshane, tre-
cuserä Prutul pi intraserä in Moldova ; totusi la incheierea
päcei Rusia n'a luat un centimetru din teritoriile noastre,
lucru ce putea face usurintä. Impäräteasa Ana Iva-
novna se aratä succesoare a lui Petru ccl mare
in simtirnintele ci generoase fard de Le-a voit
bindle, sä tärile noastre netarnate; n'a pu-
tut aceasta, räu nu ne-a fäcut nici-unul. Ce-ar fi fäcut
Austria pi ar fi luat in identice !
Unii scriitori, printre cari cronicarul Neculce,
pretind Munich, generalul Impärätesei Ana Ivanovna,
sosind in ar fi impus Moldovei niste conditiuni grele,
printre cari partea lui de profit personal n'ar fi fost
exclusä. Mai chiar la Neculce se observä o con-
trazicere : el spune c" a in o sap-
; pi au in tóte chiama
pe Mitropolitulü, i pre Caimacami, pre ti boeri ;
si-i puné la masä de-i cinstia" Cum e dar posibil
ca un ast-fel de sä se fi schimbat infra
färä motiv, impunä boerilor ast-fel
de poncturi", ba pi ameninte ca va da foc
de nu le vor E foarte probabild oare-care
sau exagerare din partea lui Neculce.
Dar chiar fi fost, intru se solidarizeazd
purtarea generalului Münich cu a Impärdtesei Ana
novna politica ? Impäräteasa Ana,
motive politice interne, se incunjurase cu multi sträini,
mai ales Germani, Münich era clintre acestia. El nu
poate dar nici sentimentele rusesti, nici direc-
tiva politicei rusesti. El era numai ostas, un bun
in solda pi se bizuia pe principiul la guerre
comme la guerre". Sentimentele binevoitoare ale
pärätesei Ana fatä de noi se din
Neculce vol. pag. 408.

www.dacoromanica.ro
 39

congresul de la Nernirov ; desinteresarea ei pacea de

la Belgrad este o nouä dovadä a sentimentelor sale
o complectä desmintire lui dach
au fost a§a.

www.dacoromanica.ro
 Caterina a H Täri le

Rsboiul de la 1768-1774 pacea de la

Cuciuc-Cainargi.

De la 1739 pânä la 1768, in interval numai

ani, au fost 13 domni in Moldova tot
atâtea in Muntenia, o medie dar de 2 pi 3 luni pen-
Ira fie-care domnie ; au fost domnii mai scurte.
Starea Tärilor Române ajunsese in timpul acesta
adevärat vrednicä de Poarta nu avea cea mai
grijä de ele, ea se gândia numai la schimbarea
domniilor. Aceste schimbari se fäceau prin cele
mai josnice, din motivele cele mai neinsemnate cu
scopul mai interesat, profitul bänesc. Fanariotii cum-
parau domniile cu bani multi ; in urmä cheltuiau foarte
mult spre a se pe tronuri, ori a schimba un
tron altul. Banii cheltuiti a scoate din
noastre prin ori-ce cat mai repede.
Birurile cele mai nedrep e erau impuse, iar stringerea
se modul eel mai silnic mai neomenos.
La acestea se adäugiau jafurile nedreptätie boerilor
calugärilor, epidemii epizotii, asupriri,

www.dacoromanica.ro
 41

dáciuni de tot felul. Nesiguranta bunurilor pi a-

junsese la extrem, tärile se pustiau, numärul locultorilor
mereu, ingreuind ast-fel sarcina contribuabililor
Un singur Dornn, Constantin Mavrocordat 1),
mai cu spirit mai luminat, oare-cari
reforme, destul de moderate de pi totusi
provoacä nemultumirea claselor diriguitoare interesate,
incât aduc scoaterea sau mutarea lui din tron.
Austria, constanta noasträ n'a a
ne in toate ocaziile. Intre Moldova pi Prusia se
stabilise oare-care vite. Austria captureazä
mai multe convoaie nu voieste a le restitui, nici a
desdäuna pe negutitori, sub diferite pretexte, cu toatá
energica intervenire a Dornnului Moldovei loan Cale-
I); ba la intervenirea Domnului moldovean
cancelarul imperiului, comtele de Kaunitz, acesta nici
nu-i räspunde personal ci aceasta pe
maresalul Montoya de Cardona Rusiei tra-
pe Domnii prilor Române aproape de la egal la
egal, unui rninistru austriac i se o injosire a
räspunde la scrisoarea Printului Moldovei ! Austria in-
calcá mai de multe ori hotarele Moldovei, cea ce pro-
voacä energice protestári din partea lui Gregore Ghica
Gregore Calemah 4).
In timpul acesta relatiunile noastre cu Rusia sunt
slabe. Marele imperiu este preocupat de o crizä
internd, cc mai multe s.himbäri de domnie.
Impäräteasa Ana rnoare hi 1740 pi-i
pe tron un copil, Ivan al VI, sub regenta lui Biren, dar
o revolutie rästoarnd pi aduce pe 1741 pe
1) Mavrocordat domnete de 6 ori in Muntenia
4 ori in Aloldova in interval 39 ani, de la 1730-1769.
loan Domnul Moldovei de la 1753-1761.
A. D. Xenopol Romdnilor vol. V pag. 14).
Hurmuzaki Documente vol. pag. 22.
A. D. Xenopol vol. V pag. 151.
Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 51.
Gregore Ghica Domnul Moldovei de la 1764-1767.
Gregore Calemah, Domnul Moldovei de la 1761-1764
la 1767-1769.

www.dacoromanica.ro
 42

fiica lui Petru eelmare Elisabeta Petrovna. Im-

päräteasä si inteligentä domneste pri-
cepere la 1760, când moare pe neasteptate, läsând
tronul lui al Ill, fiul surorei sale Ana Petrovna,
deci nepot lui Petru mare. Petru al III, partizan al
politicei germane mare admirator al lui Frederic al
face o politica germanofild ce nu Rusiei a-
timp. El este rästurnat printr'o revolutie is 1762
vine pe tron sotia sa, marea Impäräteasä Caterina a 1).
Douä mari räsboaie europene, rásboiul pentru succesiu-
nea Austriei de la 1741-1745 si räsboiul de ani
de la 1756-1763, foarte mult Rusia
timpul putinta a se ingriji cele ce se
petreceau in principatele dunärene.
In curând afacerile Poloniei aveau devinä cauza
unui mare räsboi, de al treilea Rusi Turci,
de la 1768-1774, räsboiu ce are atâta influentä asupra
tärilor noastre. Murind Regele Poloniei August al III in
1763, se tide pentru alegerea noului
rege : o a Curtei, care sustinea pe Principele de
Saxa, canditatul Franciei al Austriei, o
tional& care sustinea pe Stanislas Poniatovschi, descen-
dent din insemnata familie Czartoryski. Dreptatea
.simtimântul national erau de partea acestei din urmä
partide. Caterina solicitata, i-i sprijinul, Ponia-
tovschi fu ales Rege al Poloniei.
Printre relele ce bântuiau Polonia, erau neinte-
legerile religioase. Ortodoxii protestantii, numiti desi-
denti, erau intru atât in Polonia, fuseserá
exclusi de la exercitiul drepturilor publice, ba chiar
al cultului C-u toate dreptele reclamatiuni, tot
1) Caterina a Principesa de Anlialt-Zerbst, sotia lui Petru
al III, domneste de la 1762-1795; este cea mai mare Impärä-
teasä a Rusiei cea mai insemnatä Suveranä din Europa
timpul opera lui Petru mare, victorii
strälucite, intinde limitele imperiului, face o politica din cele
iscusite, protejeazä artele, literele, stiintele, agricultura, industria,
comertul, intretine relatiuni strinse cu toli oamenii scriitorii
din epoca sa.

www.dacoromanica.ro
 43

sprijinul promis de Poniatovschi, nobilimea

se opune in a le recunoaste dreptatea, o energie
de o mai hunä. Atunci acestia apel
la Caterina, care le sprijinul. Va fi fost in aceasta
un calcul politic, se poate ; nu se poate nega,
simtimAntul religios, spiritul liberal vederile largi ale
marei nu au indemnat-o tot a sprijini
cauza unor nenorociti, ce suferiau pe nedrept. Dieta po-
fu nevoitä a recunoaste drepturile desidentilor,
dar o parte din nobilime, nemultumitä de aceasta,
bibatá de ideile medievale, confedera-
tiunca de la Bar fäcu o insurectiune, a platformä
era apärarea liberului veto netolerantei religioase.
Oamenii enlancipati, filosofii francezi Voltaire in frunte,
sustineau cauza desidentilor ; Caterina era de partea
dreptätei a libertätei. Francia a drei era pe
atunci orbeste de Ducele de Choiseul, rninistrul
lui Ludovic al XV, Austria vesnic interesatä a pescui
apä sustiniau pe confederatii de la
Bar. In cele din mereu a cere ajutorul
Turciei, Choiseul pi ambasadorul Franciei la Con-
stantinopol de Vergennes, pentru succesul cauzei
de ei, mereu in fata Turcilor pericolul pi
tendintele de expansiune ale Rusiei. Aceste stäruinte
nite cu felurife cu baiiii juvaerurile confede-
ratilor trimise la Constantinopol, fäcurä efectul.
räsboiului fu usor gäsit lucru de nirnic, calcarea
hotarelor turcesti de Rusi. In realitate faptul stätea
alt-fel nistc rusi haidamaks", trecuserd ho-
tarul in Bältilor din Basarabia trupele rusesti
tocmai urmariau pentru aceasta ; dar lucrul fu de-
naturat pi Poarta declarä rásboi Rusiei Octombre
1768
latä dar Caterina a in fata räsboiu, ne-
neprovocat de declarat de Turcia,
la aceasta de interese sträinc. Ca mai totdeauna de
data aceasta, Turcia serveste de instrument, celor ce
A. Rambaud Histoire la Rassie pag. 466.

www.dacoromanica.ro
 44

voiau sä loviascä Rusia, färä propriul rizic pericol.

Dacä Rusia s'ar fi amestecat cel putin in afacerile
tinilor din imperial otoman, aceasta ar fi putut constitui
un casus belli ; dar Turcia apärând interesele catolicilor
din Polonia in potriva Rusiei, este una din acele fic-
tiuni diplomatice, ce ating ridicolul. dar motivul
rdsboiului este de ordin religios Caterina aratä
in manifestul : Poarta mahomedand cu naturala ei
perfidie biserica noasträ ortodoxa, väzând partea
ce am luat pentru religiunea noasträ din Polonia, a-
pärând vechile ei privilegii dupä proiectele de pace
garantie, ce cu timpul au fost cu usurpate in
contra legilor a din pur capritiu färä
nici-o caud legitimä, ne-a declarat räsboiu ; pentru
acea suntem noi etc..... 1). Era foarte
natural dar, cf in ast-fel de Caterina sä se
adreseze prin manifestul ei popoarelor crestine din
otomanä, reamintindu-le serie de
nedreptäti, de persecutiuni de apäsári suferite din
partea Turcilor, sä-i a se ridica impotriva ju-
gului otoman a da sprijinul armatelor crestine,
ce luptau pentru crestinätate.
Acest manifest Caterinei, ca ei poli-
tick au fost acuzate de nesinceritate supuse criticei
celei mai pätirnase, insinuându-se cA rásboiul a fost voit
pus la cale de dânsa, din tendinta de expansiune in
dauna imperiului otoman, cAutAnd a se servi de crestini
ca de un mijloc spre atingerea acestui scop. Din cele
ce preced se poate vedea cauzele acestui räsboiu, pro-
vocat de Turcia ca instrument al intereselor
de provgcare sau de atingere a din partea
Rusiei. Din contra, el a fost o surprindere pentru Ca-
terina, nepreparatä pentru acest rásboi, fapt ce se do-
prin ce au Intimpinat prin
oare-cari Infrângeri ce au suferit la inceputul rdsboiului.
De almintrelia in scriitorii timpului de atunci, ca
cei de azi, in documentele diplomatice, faptele sunt
1) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 63.

www.dacoromanica.ro
 45

de clare, pentru un cercetätor impartial, nu poate

fi nici-o controversä. Chiar pacea de la Cuciuc-Cainargi,
care pune capät acestui räsboi, de avan-
taje materiale pentru Rusia, este inca o dovadä impotriva
acuzatiunilor aduse Caterinei.
Declararea räsboiului a produs un efect extraordi-
nar in principatele române. S'a zis cá Rusia de mai
'nainte ar fi trimis emisari Tärile Române, spre
prepara terenul a le indemna sä tread de partea ei.
Faptul nu comportä nici-o critick din contra e foarte
natural, ca o putere caz de sä caute a-si a-
trage simpatii a-si face partizani; o purtare
ar fi tocmai o dovadá de nedestoinicie nepricepere.
Dar oare Rusia avea nevoie pentru aceasta sä a-
lerge la fägAdueli zadarnice, la conrupere de constiinti,
la mijloace nepermise ? Nici de fel, nici nu s'a servit
de ast-fel de mijloace. Un curent pentru Rusia incepuse
a se forma Tärile Române de Petru mare;
el devenise de puternic in timpul lui Petru,
mai toatá boerimea Moldovei a Munteniei trecuse de
partea lui, ce se declarase rásboiul de la 1711.
Invingerea lui Petru la Prut, släbirea relatiunilor cu Rusia
timp de mai bine de 50 ani de atunci nu-i mai
ocazie sä se manifeste. Politi :a nefastä a Tur-
cilor in principate, asupririle jafurile ultimilor domni
fanarioti, mai mult acest curent, când
ocazia se prezintä din nou, simpatiile Rusi in-
crederea ei se cu mai multä Se
poate ca alipirea boerilor puterile crestine, Austria
Rusia, ori de ori isbucnia vre-un räsboiu intre
ele Turcia, sä fi fost dictatä din motive personale;
e necontestat purtarea Turciei Tarile Române
a domnilor numiti de ea era atât de exasperantk
este explicabil cä bocrimea sä fi väzut tot-dea-
una un salvator in aceste puteri. Evident ei cad
exces, nu sä cumpäniascd faptele, sä pästreze limita,
sä caute a trage din imprejuräri folosul cet mai mare ;
simtimântul politic ei este rudimentar patriotic

www.dacoromanica.ro
 46

atrofiat ; purtarea insa se explia printr'un concurs

de cauze, unele justificate, altele nu.
In Moldova in frunte Mitropolitul Gavril,
boerimea toatä, se adreseaza Principelui Galitzin, ca u-
nui trimis al Providentei, pi ajutorul
inte de a fi trecut hotarul Corespondenta cu
Principele Galitzin apoi cu feld-maresalui Rumianzof
aratá bucuria bolnavului pe patul de moarte, care
zäreste mântuirea 1). Nu se poate afirma ca o cores-
pondentä de care tine cinci
chiar ca Rusii sa fi trecut Moldova, ar fi putut
fi preparata sau fácutá sub influenja generalilor ;

ea este rezultanta unui simtimânt general.

In Muntenia lucrurile stau la ; mare parte din
boeri sunt favorabili Rusiei pi cea mai insemnatá familie
boereascd, a Cantacuzinestilor, care pi trecut se ara-
tase devotatá dá pe fatá pi acum sentimen-
tele sale pentru Rusia pi pentru ea cu un mare
devotament. Insu-pi Domnul Munteniei Gregore Ghica 2)
este favorabil iar prinderea lui de Rusi
in Bucuresti pi captivitatea in Rusia par mai muit
voite, decât impuse. Rusia, tot-deauna recunoscAtoare
adeväratilor säi prieteni, mai târziu pe Gregore
Ghica spre a obtinea Moldovei, iar pe unul
dintre Cantacuzinesti, Mihai, care trece in Rusia, Cate-
rina face general-maior därueste insemnate
Moldovenii primesc cu un entuziasm mare pe
neralul Elmpt, primul dintre generalii rubi, cari in
Apropiindu-se de Iasi acesti doi generali 4)
oastea le-au esit spie Copou Mitro-

1) Toatá aceastá coresponclentá este pui)licatá in Uricarul

lui Th. Codrescu vol. VI pag. 353-433, in Arhiva
a lui M. KogálnIceanu vol. 1 pag. 123-243.
Gregore Ghica domneste In Muntenia de la 176B-1769,
In Moldova de la 1764-1767 de la 1774-1777, cind este
ucis in de Turci, din caua cä se opusese cu energie la
pirea Bucovinei.
A. D. Xenopol Rornânilor vol. V pag. 169.
Elmpt era de generalul Prozorovsclii.

www.dacoromanica.ro
 47

politul Gavriil, clirosul bisericesc, pi toti

boerii ce s'au intimpinându-i cinste mare,
si inchinându-le deasupra unei tipsii cheile curtei Gos-
pod. au venit in frumos alaiu, pi cu
in rânduialA regulatd, pi intrat in biserica
Mitropoliei, generalii ofiterii pi Mitropolitul, pi
boerii pi norodul ce s'a intâmplat. puse pe
analoghicon in bisericei sfânta cruce pi evan-
ghelia, pi luminele aprinse, s'au citit in auzul tuturor
jurämäntul arätat, riclicate in sus mânile drepte
cu degete, al 2-lea pi al 3-lea, deschise pi
in sus 1).
In Muntenia se petrece acelapi lucru, Rusii sunt
cu un entuziasm indescriptibil, ca niste salvatori.
Generalul rus Stoffeln, dupä ce bätu cumplit pe
la Giurgiu, inträ in in strigätele de bucurie
ale locuitorilor. Mitropolitul Gregorie, arhiereii pi boerii
depuserä lui insemniile domnesti, jurând cre-
dintä pi supunere Impäräteasa tuturor Rusiilor.
Cele-alte orase, tArgurile pi satele de asemenea 2).
Cum s'ar putea sustine dar aceste lucruri erau
pregätite de ? generalii rusi vor fi incurajat a-
pornire, e posibil pi natural ; e necontestat
cä era o pornire generald a tuturor claselor populatiunei,
cari 'pi pusese Rusi ultima sperantä. Aceastä pornire
este justificatA prin purtarea sälbaticä
a care declarând haine Tärile Române, le dAcluse
in mod oficial oardelor turcesti
au fost apa de späimântätoare,
de Saint-Priest, ambasadorul Franciei la Constantinopol,
prietenul pi sustinätorul Turcilor, aratá indignarea in
rapoartele sale Ducele de Choiseul, ministrul de
externe al Franciei : Poarta procedeazA modul
mai nedrept pi mai nepotrivit. Ea a dat prin Muftiu o
fetva, care declarä trädätori pe Mold*eni, pentru cd
au depus de Rusiei, cea ce de sigur
M. Kogälniceanu Arhiva romdneasc vol. 1 pag. 132.
Gr. Tocilescu Istoria editia 11 pag. 412.

www.dacoromanica.ro
 48

ei nu puteau nu facä. Aceasta e indoialä, ca

justifice cruzimele pe cari Turcii le-au Mptuit in acea
in timpul ultimei campanii pe cari le vor mai
fäptui in campania urrnätoare" La 18 Decembre 1769
de Saint-Priest scrie Duce de Choiseul : Nu vä
pot spune nimic despre operatiunile proiectate tim-
pul ernei. numai fetva de proscripjiune contra
Moldovenilor, cäreia una asemenea se da contra
Valachilor, porunceste tuturor Musulmapilor din Rome-
lia de a lua armele spre a merge sä extermine pe
cesti necredinciosi, dându-i pe ei bunurile pradä
ldcomiei soldatilor 2). In toatä voluminoasa corespon-
dentä a Mitropolitului Moldovei Gavril generalii rusi
se vede spaima de care era cuprins poporul Mol-
dovei rugámintile necurmate spre a nu fi päräsit de
Rusi, lucru ce di Indeplinesc. Cum
mai poate fi dar vorba de presiunea Rusilor spre a
smulge juräminte de credintk când la vechile simpatii
ce Române nutriau pentru Rusi, se adaug groaza
ce le-o inspirau Turcii, contra nu aveau
pärare, deck sprijinul rusesc ? Din aceste cauze Tärile
Române se plecau Rusiei in mod fatal, ca ea
aibá nevoie a mai impinge la aceasta.
Dar clerul boerii de data aceasta nu
pästreze mäsura cad in exces. Se trimit deputatiuni
din Moldova din Muntenia la Petersburg spre a
china Wile Rusiei. Deputatiunea Moldovei era campus"
din Inochentie, episcopul Husilor, Vartolomeu, arhiman-
drit egumenul mänästirei Solca, Benedict, egumenul
mänastirei Moldovita, biv vel logofätul loan Paladi
biv vel spatarul Enacache Milu. Ei duc o carte de
chinäciune din partea Moldovei Caterina, carte ce
cu apelativul : Intru toate prea luminatä, intru
toate prea blagorodnick covârsitoare,
de Incununatá, singurä stäpânitoare, mare
Doanmä Impäräteasä a Rusia, prea milostivä

Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 795.

2) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 797.

www.dacoromanica.ro
 49

Cu Indatoritä supunere
si plecdciune, toti aducem prea puternicei stdpänirei
Voastre." apoi räsboiul Caterinei contra Tur-
cilor cu al lui Constantin mare contra lui Maxentiu,
multumes: pentru marele bine ce le-a scotin-
du-i de sub jugul turcesc sfärsesc declarând : adu-
cent supunerea cea robeascä, toat bunavointä pi
primire, pi slujitoare pi credinta noasträ
cea jurdmâut.
Cartea de este pi de o
insemnare de ponturi ce s'au dat de deputatii Mol-
dovei, pentru cereri ce s'au socotit ca din
partea obstiei la Imperatritä, pentru ocârmuire. Foarte
interesante sunt aceste ponturi dintre cari iatä cele
vrednice de luare aminte:
La ocgrmuirea fie aristocratie, aded sA
se 12 boeri mari de starea cari fie
aceiasi cinste nume de boerie, precum mai
inte, de la vel-logofät. apoi
rarea atributiunilor boerilor ce vor fi la con-
ducerea treburilor publice.
SA se cee un general cu o de oaste, câtä
va fi din destul, pentru paza marginilor tärei, carele
sä fie lasi de aici ränduiascd oastea
pe la margini.
Slujba cea a generalului fie ocârmuirea
ostilor, ce vor fi de atát din cât pi
din läcuitori.
Pe boerii ce vor fi alesi la ocârmuire, fie-carele
cu nume de boerie, generalul cu
caftan." 2)
boerii Moldovei pástreazd o
de autonomie boerii Munteniei nu mai
nimic, ei tree marginile pi propun su-
punerea pi incorporarea definitivä a la
ruseasa Delegatia Munteniei se compune din Ore-
M. Kogälniceanu Arhiva româneascd vol. 1 pag. 152.
2) M. Kogälniceanu Arhiva vol. 1 pag. 202.

4
www.dacoromanica.ro
 50

Mitropolitul visternicul Mihail Can-

tacuzino pi logofdtul Nicolae Brancoveanu. Cartea
de incepe ast-fel:
Prea puternicei, prea binecredincioasei de Dum-
nezeu cinstitei, pi prea cinstitei unsei Domnului, birui-
toarei, purtätoarei de semnul biruintei, singurä stäpâni-
toarei Impärätesei a toatä Rusia, Doamnei pi
noastre cei mare la nume Ecaterina.
Plecatä aducem, pi
cioarelor Tale celor pi singure stäpânitoare!
pe larg asupra binefacerilor aduse Munteniei de
Caterina, multumirile cele mai calde sfársesc
declarând, ca deapururia prea credincioase
slugi pi prea ferbinti slujitori pi f de lene
tori poruncilor pi supusi; pi märturisind
toatä supunerea cea credincioasä ca la prea
cinstita mare pi stäpânä unsa
Impäräteasa noasträ, ne atre Dumnezeu 1)
Adresa Muntenilor este pi ea de o
de cereri privitoare la organizarea mai nepatrio-
tice de cât ale Moldoveiiilor. Iatä cele mai principale :
Tara se tot una cu eparhiile ce
stdpâneste prea puternica Rusiei, pi la vre-
mea päcei ce se va face, ni:i cum si nu se lase
sä iarä-si la tiräneasca cea dintäi a Agarinenilor.
De vreme cä locul nostru, din nestatornicia Tur-
cilor, au cäzut supt desävdepiti neoränduialä, ne ru-
gäm ca sä se aseze in tara noasträ legile pi ränduiala
Rusiei pe deplin.
Partea mireneascd pi bisericeascä sä fie supt
dreptarea St. Sinod, obiceiurile. st. biserici din
Rusia; pi sä stäpânire mânästirile asupra liga-
nilor pi a mosiilor, dupi afiorosirele pi
hrisoavelor domnesti, care sä se pi mai
Fiii casele boerilor celor mari pi al doilea,
cd§tige privilegiile pi sä se din mila
impäräteascä.
1) M. Kogälniceanu Arhiva vol. I pag. 180.

www.dacoromanica.ro
 51

Averile pi tiganii se
la pi doph
rAnduiala Rusici."
cari erau simtimintele pi mentalitatea claselor
diriguitoare din Tärile acele In
fata strAinilor pi a greutätilor de tot felul, patria nu
are nici o valoare pi nu mai gäseste nici un in ini-
ma Ion. Boerii moldoveni mai pästreazA doar o
din ea; boerii Munteniei o distrug nici
nu mai de patria ci de locul nostru"
cer incorporarea ei imperiul rusesc. Tot ce-i pre-
ocupA este interesul Ion personal : setea de putere-o
putere ilusorie pi aceasta-si dragostea de avere. Cea
mare parte din cererile Moldovenilor sunt privitoare
la intocmirea boeriilor, la atributiunile pi avantajele
pi numai ici-colo, in treacät privire tot la privi-
legiile pi avantajele boerilor, se de unele afa-
ceri ale tärei, ca finantele, pi administratia. Mun-
se aratA jos ca Moldovenii pi privinta
patriotic-dacA o comparatie se mai poate
in privinta organisärei pi sub raportul cultu-
ral-adresa de o prolixitate pi de o redactare
Ei sacrifica pi ford pi legi pi bisericä, totul
in pi se ocupä numai de privilegiile pi de
tigul material. Biserica singurul asil al ionalitätei, poate
sA se insträineze, numai mánästirile pästreze tiganii
pi cari sä pi se mai incA. Tara poate
deveni provincie ruseascA, ha chiar voesc pi cer aceasta,
numai boerii cästige privilegiile averile pi
ganii sA se ba sä se mai i
din mila !Despre vre-o indreptare a Wei,
despre vre-o mäsurä privitoare la public, despre
vre-o a stärei acelui nenorocit popor, asu-
pra apasau toate peste
care treceau toate valurile, nici un gänd, nici o privire,
nici o alusie. El nu esistä pentru nu era
pi a lui, ci numai a boerilor, pi o vindeau, ca
M. Kogálniceanu romdneascd vol. 1 pag. 210.

www.dacoromanica.ro
 52

sä-si asigure pi averi. Aceasta era conceptiunea

politica a claselor diriguitoare din Moldova pi Muntenia
timpul Caterinei a II. Foarte insemnate constatari,
pentru cele ce se vor petrece mai târziu.
Tot ca o ilustratie a mentalitätei claselor dirigui-
toare de atunci, de nu are importantä politicä, este
adresa ce o fac o seamä de jupänese väduve din Mol-
dova cätre Caterina a II. In acea adresä, ce se
pläng, unora le-au murit boerii din randuiala lui
Dumnezeu, altora din strâmbdtatea pi räutatea
nilor Turd, le-au rämas copii de crescut
fete mari de cdsätorit, stransorile pi zestrile
räsapit pi s'au prädat, s'a rápit hrana caselor,
bucatele, straile, trupurilor, s'au
räsdpit pustiit casele, in au rämas la cel din
urmd istov"; atâta tânguire pi jalanie, s'ar
párea aceste jupänese sdrente pi pe drumuri,
zind mâna treatorilor Impärätesei;
conclusia este cererea de a fi volnice sä-si
mosiile satele, cu slugile ce se aflä de ne slujesc
pentru casele noastre, iobagii nostri, cu robii ce
avem la casele noastre;
Sd nu supärate a se lua oameni de oaste din
iobagii nostri sau din robii de pe la casele noastre.
55 nu däm bir sau dajde pe toate bucatele noas-
tre ce vom avea, epe. cai, vaci, boi, oi, stupi,
tori, sau pe vin din noastre, cum nici din toatä
hrana pämäntului, ce am face din mosiile noastre.
55 fim volnice a ne lua tot venitul pi dijma de
pe drepte mopiile noastre, din toate rodurile
tului, din cele vietuitoare dobitoace....
dar jupänesele, ce se cd-s apa de säracite,
singure cá mosii, case, vii, vite, iobagi,
robi, cu atâta azi chiar ar constitui
insemnate averi; säräcia era numai ca capete scu-
tiri pi privilegii. De avea sufere cine-va de greutätile
räsboiului, acest cine-va nu trebuiau fie jupanesele
M. Kogälniceauu vol. pag. 176.

www.dacoromanica.ro
 53

cu mosii, case, vii, vite, iobagi, robi, ci tot ticálosul

taran, care nu mai avea ce perde, pi era deprins a
feri. Ce va fi zis Caterina a de simtimintele ideile
claselor diriguitoare din ambele principate
Din toate acestea reese cu prisosintä ce usor era
atunci ori-cui de a supune Tärile pentru
terina a II lucrul era usor, cáci aceste täri, prin
representantii cei mai autorisati, i se
cate ele singure pi cereau a fi incorporate Rusiei, iar
dänsa putea invoace dreptul de cucerire;
totusi Caterina a nu a fäcut-o. Nu numai nu a
trat supunere aceste tari, ce de fapt erau supuse,
dar pentru ele planuri de märete, in
la realisarea nu s'ar fi opus
räutatea consecintele ar fi fost necalcu-
noastre ar fi ajuns la o desvoltare, de
labile, pi tärile
care nici nu ne putem da seamä. totusi urmä
Caterinei a fost criticatä cu apa patimä nedreaptd,
binefacerile ei negate, intentiile ei tägäduite, multe fapte
trecute sub cine räscoleste toate
acestea pi le cu nepärtinire, in refleyul luminos
al trecutului, nu poate sä nu fie cuprins de gratitudine
pi de admiratie, pentru aceastä mare pi
mare sustinätoare a tärilor noastre.
E de remarcat faptul, cä in concertul criticelor pätimase,
s'a ridicat un glas mare pi autorisat, ocasie so-
lemnä, glasul unui mare ministru idei foarte demo-
cratice liberale, ca sä spuic adevärul pi
prinosul recunostintei lui pi a tärei mernoriei
pärätese. M. Kogälniceanu in discursul säu fata
congresului din Berlin, in ziva de Julie 1878, spune:
Romania indeplini datoriile de recunostintä
si a dat adesea de aceasta. Ea uitä nici
istoria, nici nurnele binefäcätorilor ei; ea venereazd in
Caterina cea mare pi in Niculae I pe generosii autori ai
tratatelor de la Kainardji pi Adrianopol 1). Este o primä
1) M. Corespondenfa vol. 1

pag. 206.

www.dacoromanica.ro
 54

recunoastere a binefacerilor ce ne-a adus Caterina a II;

faptele ce vor da prin ele alte dovezi
nevole comentarii.
Caterina a II n'a avut nici-odatd intentia a-pi anexa
Täri le Române. dete un afirmativ cere-
rilor de supunere fäcute de deputatii Moldovei pi
teniei, o pentru a nu-si insträina pi
increderea Ea nu putea pune curent pe nipte
oameni, ce abia atunci vedea pi a sentimente
idei trebue sä-i fi dat mult de gândit, cu planurile in-
time politicei sale. Caterina indepen-
dente Moldova Muntenia unindu-le singur
stat, sub un prin( sträin. Cadidatul ce Caterina avea
in pectore" pentru noul principat, era Principele Enric
de Prusia, fratele Frederic cel mare. Principele
Enric era un cult, inteligent pi unul din
mai mari generali ai timpului motive
dictau aceasta: sentimentele pi mila de niste popoare
nenorocite, de aceiasi religiune dänsa, ce-i implorau
sprijinul pi-pi puneau ea ultima nädejde, lucru
ce reesä din toate manifestärile Caterinei; interesul po-
litic de a crea stat mai puternic intre ea pi Turcia,
un fel de état-tampon, rupt din turceascä,
gänd de-a o micsura, a o släbi, a-i pune un vräjma
in Probabil Caterina, care 'pi de
politica nesincerä a Austriei,
necesar a ridica hotarele Rusiei pi Austriei, un stat
de oare-care importantä, menit a tendintele de
expansiune ale Austriei spre Dunärea pi Marea Neagrá.
Caterina a fost cu 80 ani premergätoarea ideilor
politice de la 1856; prin ea, unirea principatelor prin-
cipele sträin s'ar fi realisat 80 ani mai curând, iar
pe tronul acestui principat ar fi stat, gratie Caterinei a
din mai Hohenzollern.
de umilire decadentd ar fi fost inläturatä,
un lung de lupte, sacrificii pi primejdii ar fi fost e-
vitat. Tärile Române unite ar fi putut 80 ani mai
pe calea progresului; acei 80 ani, in

www.dacoromanica.ro
 55

jur'ärile de atunci, ar fi echivalat 200 ani de

Docurnentele timpului sunt de dovezi pentru
aceasta. Este special de mare in aceastä
privintä corespondenta diplomatica a lui Frederic al H
ambasadorii sOi, Von acreditat pe Cur-
tea din Petersburg, Von Zegelin, acreditat pe
Curtea din Constantinopol; ele sunt publicate de D-1
N. Iorga in Colectiunea de acte pi fragmente, privi-
toare la Tärile Române". Frederic al aliatul Ca-
terinei, era natural sä la Petersburg unul din
mai abili diplomati; pentru aceasta scrisorile lui Von
Solms sunt de o veracitate afará de ori-ce
de o importantä esceptionald prin secretele ce contin.
Primele indicatiuni despre sus mentionatele idei ale
Caterinei se chiar din Mai 1770, la o lunä
ce primise juramântul de supunere al
Moldovenilor i Muntenilor. Aceasta e o Im-
päräteasa acceptase numai de acea supunere,
dach intentiile ei, de a face independente Moldova pi
Muntenia, sunt deja obiectul corespondentelor diplomatice
in Mai pi lunie 1770, este imposibil cA acest plan sA
nu fi fost conceput mai de juramântul de su-
punere, ce deputatii Moldovei pi Munteniei depusesera
numai cu o in ziva de 10 April 1770. ci
inch odatä Caterina acceptase numai de
supunere, neavând incredere in deputatii moldoveni
munteni, spre a-i initia planurile sale.
La 17 Mai 1770 ambasadorul francez de Saint-
Priest Ducelui de Choiseul ca lordul Cathea-
i-i vorbepte de gelosia ce se presupune a fi prins
Curtea din Viena din pricina succeselor Ru§ilor in
lachia, Moldova la Marea el pretinde
ca aceasta nu poate fi adevarat, pentru cA Curtea din
Viena plie, ca Rusia nu voqte pentru ea
nici Valalda, nici Moldova
alt raport al lui de Saint-Priest cAtre Du-
cele de Choiseul, adresat din Constantinopol la 16 lunie
1) Hurmuzaki, Documente vol. 1 supl. I pag. 806.

www.dacoromanica.ro
 56

1770, acesta din curierul ambasadorului engles,

ce i'a fost comunicat de un lacheu polon, a aflat
acesta (ambasadorul engles) Curtea din Pe-
tersburg, pentru asigurarea datá celei din Viena, ca
nu va pästra sine nici Valahia, nici Mol-
dova, destäinuire de care el se teme, ca aceasta
tea din Viena) st nu fact rea la Cons-
tantinopol. 1)
Mai arati aceasta, prea
bine informatul Von raportul Frederic
al II, adresat din Petersburg la 19 lunie 1770; el con-
tine purul adevär, Von Sohns nu putea sä nu arate
Regelui adeväratele planuri ale aliatei lui. Mai
Mai, fdrd de a compromite, pot da asi-
gurdri, nu are nici de de
a face din Moldova i Valahia provinch
Ea ar voi sä le substragd de sub donzinafiunea
ceascä, are intenfia a face din ele un de
tere intermediarä. ce ca Impäräteasa Caterina
nu-si va pune in esecutare planul, de a
sulta pe Frederic, aliatul ei, ti-I sfätueste a se
lege cu Austria in aceastä privintä, prevede et Im-
päräteasa ar putea impinge lucrurile pânä la o
gratie din aceastä Dad lucrurile s'ar
curea iute de cum s'a crezut acum,
e de presupus acest cas, ci se vor gäsi aici oameni
destul de cari, pentru a o incäerare
generald in Europa, ar face tot posibilul spre a
tdri pe Impärdteasä la acest proiect,
mindu-se de a dirima Hotinul Benderul, ce
le va fi luat, a restitui Turcilor toate locurile cu-
cerite. 2)
Lucrurile si din ce ce, din causa opti-
a Austrici la planurile Caterinei, in
Von Solms asigurä din nou pe Regele despre
tentiile Impärätesei prin raportul din 6 lulie 1770: In
i) Hurmuzaki, vol. I I pag. 808.
2) N. Acte ti fragmente vol. pag. 29.

www.dacoromanica.ro
 57

cea ce priveste faptul, comtele Panin I) spune, da-

Curtea din Viena n'ar vedea de fel alta nevoie de
a incepe un ast-fel de de cât Rusia ar vai
sä pentru dânsa Moldova pi Valahia, atunci
se poate spera ca ea va face de e-
venimentul va da dreptate Impärätesei Rusiei, ea
n'a avut nici o daiä intentia.,..
La 28 lulie 1770 Ministerul afacerilor sträine din
Francia serie ambasadorului de Saint-Priest: Trebue
sä vä pun in vedere, Domnule, cd demersul Rusiei pe
Iânga Curtea din Viena destäinuirile ce aceasta din
urmd ne-a facut, ne aduc la fapte
foarte importante: Rusia pi-a luat angaja-
mentul de a pästra pentru dansa nici Valahia, nici
Moldova; al doilea, Curtea din Viena este
constringd Rusia a restabili posesiunea in statu-quo,., )
La 2 August 1770, Frederic al scrie lui Von Ze-
ambasadorul sän din Constantinopol cd se vor
, intimpina greutati, Rusia va insista ca
si sä fie de la Turci pi declarate ca
dependente de imparätia turceascä....
La 9 Decembre 1770 Caterina a II a o foarte
importanta scrisoare lui Frederic al in ea con-
ditiunile In care an fi dispusä pacea cu Turcii,
intentiile sale mai sus expuse asupra principatelor,
hotarirea ei a nu ceda nimic. Scrisoarea
aceasta totul a Caterinei a impresionat pe
Frederic al care a pi insärcinat pe ambasadorul sau
Von Solms sa prin ministrul de externe al Rusiei,
Panin, a atenua la ori-care punct conditiile
impuse de Caterina. Von Solms raporteaza Regelui
la 30 lanuar 1771 a fäcut representatiuni comtelui
Panin, cd cum s'a pärut Majestätei Voastre
ditiile sunt prea ca ele vor intimpina
, foarte mari obstacole, cd acea scrisoare nu era de
Comtele Nichita Panin, ministrul de externe al
N Acte ni fragmente vol. II pag. 32.
) Hurinuzaki Documente vol. I s upl. I pag. 811.
4) N. lorga Acte fragmente 11 pag. 33.

www.dacoromanica.ro
 58

cât o apologie a sentimentelor Impárätesei; fi

dar ca, pentru a linisti pe Majestatea asupra
de cari pare a se teme din pricina hotärirei,
cu care Rusia insistá asupra conditiilor propuse, el
(Panin) ar fi putut angaja pe Suverana lui a face cu-
noscute articolele asupra ea s'ar putea hotäri
sä accepte oare-care modificare, niai ales cea ce
priveste independen(a Moldovei Valalziei...." 1)
Caterina rämâne fermä hotärirea ei de a
face din Tärile Române un stat separat independent,
Von Solms raporteazd lui Frederic al la 21
Mai 1771 o conversatie a lui cu comtele Panin, care
mentioneazä printre mäsurile de sigurantä la incheerea
cu Turcii acea dacd s'ar face din Moldova pi
din Valahia un asezemânt separat...."
S'a zis mai sus ci Impäräteasa Caterina avea in
pectore" candidat la tronul Tärilor Române unite pe
Principele Enric de Prusia. Ea nu voia sä anunte
aceastä candidaturd, de cât in extremis", când ar istovi
alte argumente; de acea diplomatii nu aflä despre a-
ceasta de cât la inceputul 1771, spre marea
rare incurcáturä a Von Solms raporteazd din
Petersburg Regelui Frederic al la 24 Mai 1771: Pare
in sfärsit Curtea din Viena in aparentä, ce
ea s'a convins, cä aceste provincii (Moldova
lahia) nu vor face parte din imperiul Rusiei, nu-i
mai repugni atäta ca trecut a le vedea luate de la
Turci. In convorbirile ce am avut Principele Lob-
kowitz 9, m'a lasat sä ci asupra acestui lucru
s'ar putea gäsi mijlocul a se pune de acord, 5i in
altä zi mi-a spus in mod hotärit, ca ar voi
a se aduce aceste provincii Principele de Prusia,
el nu se Curtea sa n'ar fi multumitä de
acest vecin.... 4) Lucrul pärea de Inaintat, cät
N. Acte fragmente vol. pag. 35.
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 37.
Principele Lobkowitz, ambasadorul Austriei la Petersburg
in acest limp.
N. lorga Acte ri fragmente vol. pag. 38.

www.dacoromanica.ro
 59

Von lms in raportul oho, lucrul ar fi con-

trar intereselor lui Frederic dorintei Principelui Enric
si cu toate acestea, la cea ce, cum cred, Alteta
Sa ar fi obligat a se
Frederic al H, care lash cunostea bine jocul
al politicei austriace, scrie lui Von la 28 Mai
1771 : Judecând, duph cele ce mi-au parvenit asupra
modului de a gándi al acestui prim-ministru austriac '),
el nu va voi s audä a se vorbi despre independenta
Moldovei Valahiei". ')
La 8 lunie 1771 al 11 din
nou pe ch dintr'o comunicare ce baronul
Von Swiezen, ambasadorul austriac la Berlin, a mi-
nisterului prusian, ch Curtea din Viena nu va
voi audä vorbindu-se de independenta Crimeei, ca
si de acea a Moldovei Valahiei...."
La 28 Julie 1771 Von raporteazd din
lui Frederic al 11 o conversatie avutä cu comtele Panin,
care pe deoparte se vede hotárirea nesträmutatä a
Caterinei de a nu admite vre-o modificare asupra
ditiei de a lua Moldova Valahia din mâna Turcilor,
pe de alta es la sentimentele generoase crestinesti
de cari dänsa era animatä pentru Wile noastre, a
merge phob la ca sh le apere. Comtele Panin mi-a
declarat positiv, ai un principiu
nesträmutat de onoare de religie, ch dupä ce a avut
fcricirca aceste täri crestine de la puterea
mahomedand, nu le remitä nici-odatä unei alte pa-
teri, de a crestinilor; ch ea ar fi gata accepte
ori-ce ce s'ar putea imagina, spre a
asupra acestor cd cea ce o priveste, renuntä in
totul, dar cä ar putea-o obliga sd le res-
titue Turcilor....
La 20 August 1771 Von lui Frederic
i) Venceslas Anton, Principe de Kaunitz-Rietberg, prim-mi-
nistru ni cancelar Austriei, unul din mai mari dusmani ai
prilor Române.
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 38.
N. lorga Acte 1i fragmente vol. II pag. 39.
4) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 41.

www.dacoromanica.ro
 60

al nestrámutatd a Caterinei: Din

modul in care se priveste aici afacere, nu cred
a fi de-a angaja pe restitue
aceste provincii Portei, Curtea din Viena
ar voi s'o oblige s'ar naste din aceasta o
care nu s'ar in timp de generatii,
ar reinoi, in rtsboiul ce ar resulta, toate ororile cru-gi
ciadelor ale rdsboaelor religioase....
Impiráteasa Caterina dea Austriei una din
cele formale mai categorice declaratiuni, menitä
a face convingerea ori-cui judect drept, pretexte
ori gânduri rele. Ea la 1771 in mod
dential, prin cancelarul ei, intentiile sale Printului Lob-
kowitz, ambasadorul Aus:riei, spre a fi transmise
din Viera, aceste sunt de luminoase de
cristalisate, cât pentru ori-cine ele
ar fi fäcut ori-ce imposibild. intregime acest
comunicat, unul din cele mai insemnate documente din
timp :
Majestatea Sa Imperiala in mânele sale cele
douI principate cucerite armele, pe cari Ea ar pu-
tea le prin dreptul de cucerire pentru des-
pdgubirea sa, sä le
ca st fie in purtarea ei nimic, de conform cu e-
chitatea proccdeele general admise in ori-se si-
sau, putin, Ea ar putea cere seches-
trul administratiei guvernului acestor provincii,
pentru un numAr de ani la aco-
perirea despdgubiri cheltuelelor efective ale
rdsboiului. Dar Majestatea Sa Imperiali, nevoind
fel, ca din motivul nurnai al propriului interes, ori
cat de drept ar fi el, pacea st fie nici a
face nenorocirea särmanilor locuitori crestini ai pro-
vinciilor acestora, cart cer in numelc religiei al drep-
st nu fie pusi din nou sub jugul Mahomedani-
ior; jertfeste favoarea unei celei-l-alte consideratiuni,
N. Acte 5i fragmente vol. 11 pag. 44.

www.dacoromanica.ro
 61

ant de pi inimei sale, despitubirea ce

Dânsa necontestat este in drept sä o renuntä la
ea chiar din acest moment fatä de
ca Valalda Moldova, co intinderea (ardor apa
au Jost sub domnia Turcilor. fie recunoscute ca
state libere independente, scoase ca de
, sub domnia Ea ca le din Viena
0
Si
Berlin unsärcinarea a garanta acest
toate acestea Austria nu vra nu vra
')."
se
In sfârsit Caterina desperatd de
voitoare a Austriei, se hotäräste apel la
diatiunea lui Frederic al Von Solms raporteazd la
30 August 1771 aceastä privintä: Se doreste mult a
se asigura, dacA Majestatea Voasträ ar binevoi sä facA
aceastä ultimä incercare, spre a cAuta sä
acea Curte (din Viena) fäcut o idee
pentru a o scoate din greseala ei, acest scop
jestatea s'o asigure: ci Impäräteasa (Caterina)
nu urmäreste absolut alt lucru, de cit a släbi pe vräj-
masul ei, spre a se pune la de a fi din nou
atacatd; ca prin modul care propune a face a-
ceasta, ea ar aduce, In acelasi timp in care
pentru propriul imperiu, un serviciu Intregei
tinätäti, Austriei mai ales; ea este gata re-
nunte complect la ori-ce pretentiune asupra Moldovei
si a Valahiei; cd ea ar din Viena
hotdrirea a le da ori-cärui principe crestin ar voi sau
cui ar crede ed aceste provincii pot conveni, numai
nu se mai de sub stäpânirea Portei.... 0).
Poate mai luminos ca ori-unde, reese din acest docu-
ment generositatea pi abnegatiunea Caterinei, care spre
a asigura mai mult pe Austria de intentiile ei curate,
o a dispune Onsa asupra soartei acestor
asupra principelui, ce ar fi li se dea. mai cate-
gorici declaratie, o asigurare mai formali, luând
1) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag.
2) N. lorga Acte at fragmente vol. II pag. 45.

www.dacoromanica.ro
 62

garant pe un Rege ca Frederic al nu se

putea da; dar Austria nu se convinge nid ava,
nu voia sä se convingd. Interesul ei nu era sä asigure
independenta pi unirea Tärilor Române, voia Ca-
terina, ci sä le
Intentiile Caterinei de a realisa independenta prilor
Române se dovedesc din alte isvoare. Von Zegelin,
ambasadorul lui Frederic al II la Constantinopol,
raporteazd la 3 August 1771 : Observ cd cele con-
principale, anume independenta Tatarilm; ca
a Moldovei pi Valahiei, ar fi supuse la infinite greu-
täti. ar fi silitä Poarta, grelele conclitiuni
actuale, sä le primeascd, atunci e foarte natural, ca
la prima ocasie cu Rusia,
acel cas poate nu-i va fi de usor acestei din urmä
puteri sA tie sub pumnul ei pe Turci. ce aratä
putinele avantaje ce Rusia ar trage din independenta
Tatarilor, Moldovei Valahiei, Von Zegelin
Aceasta ar desvolta cu sigurantä la Austriaci o mare
gelosie,cu atât mai mult, cu cât câte-va mii de familii
din Valahia Moldova, cari s'au stabilit Ungaria pi
Transilvania, s'ar reintoarce, ceea ce ar da o o-
casie Curtei din Viena, ca sä se facA asupra
provinciilor, ca Turcia s'o poatä impedica."
Intr'un alt raport din 17 Septembrie 1771
Frederic al II, Von cdSultanul
al Ill mai ar continua zece ani rdsboiul,
de cât sä primiascd conditiile injositore de-a acorda
independenta Tatarilor, Moldovenilor pi Valahilor. 2).
Insupi de Saint-Priest, prietert atât de bun al Tur-
cilor al Rusilor, comentând raportul
cAtreDucele de Choiseul, trimis din Constantinopol la
17 Mai 1771, conditiunile de pace ale Rusiei, spune
Asupra punctului al doilea, Impärdteasa cere ca un
drept acela de a proteja popoarele dintre Da-
') N. larga Acte fragmente vol. 11 pag. 43.
2) N. lorga Acte fragmente vot. pag. 47.

www.dacoromanica.ro
 63

ghestan muntele Caucas, läsand neutra restul

lor intermediare celor
Ceea ce se prin aceasta nu-i mai
putin de independenta provinciilor Moldovei Vo-
lahiei acea a Tatarilor, asupra Impäräteasa
ar putea, zice Ea, sä un vechiu drept de suve-
ranitate, de care se desista.... )
Cum dar in urma tuturor acestora s'ar mai
sinceritatea intentiilor Caterinei
fatä de ? cu toate acestea s'au gäsit nu
de rând, ci scriitori de ce nu puteau sä nu cu-
docamentele de mai sus, cari totusi au
pasiunea ji tägada adevärului pint acolo, to au
scris in lucrki de valoare puterile europene au
oprit pe Caterina sä fact din fruntaria
ptrtliel ori nid acum nu trebuia ca Rusia
st una din dorintele ei cele mai vii, pu-
nerea stäpânirei pe Tkile Române !"
S'a mers pint acolo, luându-se ca motiv o
adresatä feld-maresalului Rumianzof contra unor
volintiri" ce fäceau prädäciuni prin Moldova, sä fie a-
cusatä de acestea armatä ruseascd, coman-
dantii ei, st se Românii prin dominarea ru-
seascr erau apasati tot atâta, dact nu mai greu" ca
sub Turci! Las'ci prin scrisoarea nitre Rumianzof, ca
prin ardtarea de starea nu se face cea
mai reclamatie contra armatei rusesti sau coman-
dantilor ei, ci se spune despre volintirii sträini
si cei de care cei din fard mai malt s'au
pentru ca scutiascd casele de proviant de
alte trebuincioase armiei, cum pe fratii pe ru-
deniile lor mai departe ci cele luate la ar-
mie nu s'au cunoscut, ce s'au luat din tart
s'au sfârsit": dar tocmai se ci s'a cerut lui
Rumianzof sä ränduiascd un impärätesc
dant la lasi ", care sä organiseze modul de hprovisio-
1) Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. 1 pag. 844.

www.dacoromanica.ro
 64

nare al armatei, cea ce Rumianzof a pi a ).

Va era de ni5te vagabonzi, cari la
ceputul rasboiului ne pe la finale lui 1769,
numai la vre-o trei luni dupa trecerea armatelor
in Moldova-tocmai profitänd de faptul Lomandantii
rusi nu avusesera timpul a rechizitioinrile,
de incurcaturile inerente unor ast-fel de imprejurari,
se dädeau la jafuri pi ! Sa admitem chiar,
lucrul s'a fi putut intâmpla, ca vre un ofiter rus ori
vre-un sä fi comis vre-o nedreptate sau vre-un
abus, abusuri se comit pi azi situatii tulburi,
co atAt mai mult se cornite in timp de
acum 150 ani; dar a solidarisa acestea o
armatä o mare pasul e foarte riscat !
Anul 1772 a avut p mare importanta din pricina
a evenimente : conventiunea secreta austro-turca
pi afacerile Poloniei. El imparte rasboiul de la 1768-
1874 in douä fase, prima la 1772, a doua dupä 1772.
Din cele mai inainte expuse s'a riclicat putin välul
asupra politicei interesate a Austriei contra noastra, prin
opunerea desperata la intentiile Caterinei a II, de a ne
da independenta pi unirea sub un print In cele
ce se vor vedea ce o pe Aus-
tria sä se opunä, pi scopurile interesate ce urmária.
Austria cäuta sä profite de imprejural ile de atunci a
pune pe o din daca
n'ar putea sa le intregime pentru aceasta
nu-i convenia nici o dispostie favorabila principatelor.
Ea cristaliseaza aceastä politicä a ei printr'o fairnoasa
dilema, instructiile date 1771 Printului Lob-
kowitz, ambasadorul la Petersburg, care-i raportase
Caterinei privitoare la independenta principatelor
Ia unirea sub un principe strain. In Leea ce pri-
veste Moldova pi Valaha este deopotriva incompa-
tibil s'guranta pi sfatelor austriace, ca a-
ceste doua provincii sä domnia inui alt
principe slab sau tare, acea ta tot : eSci,
) M. Kogälniceanu Arhiva rornânea ca I 20o.

www.dacoromanica.ro
 65

dad el ar fi puternic, acest câstig (principatele) märind

in mod considerabil puterea s'ar distruge echilibrul,
pe care linistea Europei general, mai ales a pu-
terilor vecine, fac indispesabil; in schimb, el ar
fi slab, Moldova Valahia in mânele sale, n'ar mai
fi o barierá stare a opri incursiunile Tatarilor, cari
de voe sau nevoie trecând prin aceste douä provincii,
;,ar putea tot momentul sä devasteze statele
narhiei austriace aceastä parte..., Nu esistá dar
mai pretioasá despre nesinceritatea
Austriei, care un singur scop, a pune 'mâna pe
principate. nu-i convine nici o nici o alternativd.
Basatä pe aceastä politick ea nu se sfieste a ri-
dica la pretentiile sale, servindu-se pentru
tigul cause, când de amenintári, când de promisiuni.
La 18 Mai 1770, de Saint-Priest raporteazd deja
din Constantinopol Ducelui de Choiseul o
pace nu se va face Poartä Curtea
din Viena, ori dacá armistifiul nu se va
npäratal (Maria Teresa sau al ar putea foarte
bine sä gândiascä a relua ceea ce a perdut prin pacea
de la Belgrad." Prin pacea de la Belgrad Austria per-
duse Oltenia, deci la reluarea acestea fintea.
La 3 lunie 1772 de Saint Priest raporteazd minis-
trului frances Ducele d'Aiguillon, Poarta va ceda
Curtei imperiale (din Viena) o parte din Valalzia i et
va fixa limitele Valahia Transilvania,
spre satisfactiune din Viena." )
Bine informatul Von Solms raporteazd Regelui säu
de la 28 lunie 1771 despre pretentiile Austriei, ce
i-au fost comunicate in mod oficial de Principele Lob-
kowitz de altá parte acest ministru mi-a spus,
cä duct Curtea sa (cea din Viena) ar avea o
fi acea de a restabili vechile limite ale Transilvaniei,
pdnd la in
') Hurmuzaki rocumente vol. I supl. I pag. 858.
2) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 807.
8) Hurmuzaki Documente vol. supl. I pag.
4) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 40.

www.dacoromanica.ro
 66

Austria fácuse importante pregátiri militare spre a

pune mâna pe principate prin tarp, dart n'ar fi putut
reusi prin tratative diplomatice. laid ce Valcrois-
sant la 4 Septembrie 1771 ministrului francez D'Ai-
guillon: Diversi ofiteri austriaci sositi la Mile Mehadia,
venind de la cordonul ce-1 trupele
riale in Transilvania, spun positiv se fac drumuri
pentru a pätrunde in Moldova pi Valahia, atât din spre
Bistrita, cât pi din spre Braslavia (Brapov ?); cd di-
ferite trenuri de artilerie pi in general tot ce-i de ne-
voie spre a intra campanie, au ajuns la Hermanstad
si in diferite alte orase ale numitei provincii, unde se
fac magasine considerabile; cd Impäratul (Idsef al
trebue sä vie incognito; acest Principe va merge
inainte spre a recunoaste diferitele trecdtori; ca se tae
pädurile; s'au ales caiii ce sunt necesari escortei,
Majestätei Sale Imperiale.... 2).
In sfârsit Austria ajuns scopul, prin
intimidäri pe de o parte, prin promisiuni pe de alta,
respepte a smulge Turciei, faimosul tratat secret din 6
Iulie 1771. latá continutul :
Art. I. Sublima va pláti Curtei Imperiale
pentru cheltuelile pregätirilor de doud-zeci mii
oungi de argint, fie-care de cinci sute piastri....; dad
Curtea Imperiald ar socoti necesar sä intrebuinteze
douä sau trei mii pungi pentru isbända oari-ceiror
secrete, Ea poate s'o ce va avisa
despre aceasta, va fi indemnizatä, pi numita suma
va fi plätitä de Sublima Poartd. Scopurile secrete erau
conruperea de constiinte, pentru care Austriei nu erau
de ajuns cele doud-zeci mii de pungi, ci tot Turcia
trebuia sä plätiascä. pi desinteresatä I

Art. II. Sublima Poartá spre a märturisi

dinea perfecta ei recunostintá pentru procedee
asa de generoase, manifestate de M. M. L. L. L I. pi
1) Ofiter francez, recomandat de guvernul francez pi de am-
basadorul de Saint-Priest; el venise spre a se pune serviciul
Portei al confideratilor de la Bar.
Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. I pag. 851.

www.dacoromanica.ro
 67

l. R. Apostolice, le va remite de band voie le va

ddrui toatá partea dependen(ilor provinciei Valahiei,
märginite de o parte cu hotarul Transilvaniei a
natului de parte eu Duarea, de
cea-l-altd parte cu Curtea Imperiald va mai
esercita superioritatea sa asupra riului Olt.
Sfaturile de odinioarä ale lui Steinville se puneau
practicd; Austria nu se mai multumia numai cu Oltenia,
ea punea stäpânire pe tot era urmeze
ai departe.
Art. III.... Se va se va h l'amiable"
vechile hotare dupá Incheerea acest
aranjament se va a satisface Curtea Imperiald."1)
Evident, Curtea Imperialá bine ce inseamná
rectifica hotarele viitorul apropiat o va dovedi numai
de cât.
latá dar, dovedit prin propriile ei acte, cine era
vrajma§a noastrá cine sä ne ! Aus-
tria nu se sfie§te macar a spune In acest tratat, cä l'a
din datorii mutuale de prietenie", din pro-
cedee generoase", dintr'un scop foarte salutar a res-
tabili pacea mod convenabil cu demnitatea
periului otoman Turcii puteau
I drept cuvânt sä
zicá: fereste-ne, Doamne, de prieteni
Când s'a aflat esistenta continutul acestui tratat,
s'a produs la Petesburg o indignare extraordinara
legitimä. Rusia, care de mult bänuia intentiile Austriei,
Panin comunicase lui Von Solms, ca de-ar fi
sä cedeze at-va asupra principatelor, aceasta sá
se fárá intervenirea Curtei din Viena, spre a nu
se crede acest sacrificiu i-a fost smuls de acea
Curte se a lua másuri extreme, unele irea-
lisabile chiar, pi se cu sträpicie de räsboiu
contra Austriei.
ambasadorul frances de la Constantinopol
de Saint-Priest, amicul Turcilor foarte bine-voitor
1) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 86.
2) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 49.

www.dacoromanica.ro
 68

Curtei din Viena, e desgustat de läcomia Austriei, pe

care o blameazá mai multe rapoarte Ministerul
de Externe al Franciei. Intr'un raport la sfär§itul anului
1772 el Läcomia austriacd a cäutat sä
parte." ce aratä continutul tratatului austro-
turc din 6 1771, spune
lie nici-odatd nu
mai susceptibile de tot felul de
terpretäri. Dar, Turcii nu mai mult. De almintrelia
starea in care se aflä, interesa atât de ca
sä câstige un aliat de puternic, in cât nu mai
dräzniau a fi pointilleux. '). La 14 Martie 1773 de
Saint-Priest din nou cd secret al Curtei
din Viena este mereu de a-§i menaja cesiunea
hiei austriace (Otlenia), pentru care ar da la
12 milioane chiar amicii Austriei sunt
desgustati de purtarea ei o ast-fel, cari ar
putea fi sentirnentele oamenilor impartiali !
Afacerile Poloniei erau menite aibi mare
rire asupra evenimentelor. Anarhia din
starea de släbiciune care se inspirase
lui Frederic al II idea de a pune mâna pe o parte din
ea, care-i era foarte necesard, spre a-§i mári uni po-
sesiunile sale spre Marea El nu putea face sin-
gur aceasta, a provoca nemultumirea Rusiei
Austriei. Spre a evita aceasta, emise idea impirtirei Po-
loniei aceste trei puteri ralieze pe Ru-
sia Austria la planurile lui. El intrebuintä acest
scop toate mijloacele, ce-i oferiau inteli-
genta lui.
Caterina nu planurile lui Frederic. Ea
voia si mântie integritatea Poloniei, esercitând influenta
sa, ca Suverana unui stat vecin mare Dar Frederic
§tiu profite minunat de imprejurdri si intrebuinteze
fatá de Caterina toate mijloacele de persuasiune :
din orient a nemultumit pe Austria Francia,
cea s'a aliat Turcia, iar cea de a doua
1) Hurmuzaki Documente vol. I pag. 873.
2) Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. pag. 879.
A. Rambaud Histoire de la Russie pag. 468.

www.dacoromanica.ro
 69

tot sprijinul; s'ar putea expune la un

cu Austria Francia pe cu Turcia; el, a-
liatul ei, n'ar putea-o ajuta, snit in urma a
mari rasboaie, cel pentru succesiunea Austriei cel de
sapte ani; s'ar putea despagubi de cheltuelile rás-
boiului, cu o parte din Polonia, dandu-i drept compen-
principatele române, compensatie ce Caterina n'a
admis cu nici un pret. Frederic a insistat atunci, ca
renunte Caterina la independenta principatelor, nevoind
sä accepte propunerea de a se da tronul fratelui
Principele Enric, le restitue Turcilor; et aceasta,
cu o cesiune din teritoriul Poloniei, ce s'ar
face Austriei, ar multumi-o, renunte la vräj-
mäsia ei contra Rusiei la alianta cu Turcia. Caterina
se gásia in grea cumpänä: din causa unui
de patru ani cu Turcia Polonia, amenintatä de
Austria, de Francia, riscând a perde alianta
cu Frederic, care tocmai se isprävia atunci, se
reste in fine a primi propunerile acestuia. La 17 Fe-
bruarie 1772 se inchee intre Prusia Rusia tratatul de
Poloniei, la care Austria cu grabá
entusiasm Aprilie acelasi an. Prusia lua un
toriu 900.000 locuitori, Rusia unul cu 1.500.000 locuitori,
iar Austria, obiceiul ei, Intrebuintând toate mij-
loacele, niste false, uitând vechea
telegere cu Turcia de a-i face parte din desmembrarea
Poloniei, ia partea leului, un teritoriu cu 2.500.000
Ast-fel invidia läcomia Austriei, interesele lui
Frederic al II paralizeaza independenta unirea
noastre sub un print plänuite de Caterina a II.
Tot atunci se a se face pacea cu Turcii.
Se adunä congrese, la Focsani in August
1772, altul la in iarna anilor 1772 1773, cari
nu dau nici-un resultat, din causa Turcilor, ce se o-
pun indtrjire pretentiilor destul de reduse ale Ca-
terinei. Rasboiul reincepe, dar la sfârsitul lui 1773 mu-
rind Sultanul Mustafa al III urmandu-i pe tron Abdul-
Hamid 1, o serie de victorii ale Rusilor,

www.dacoromanica.ro
Turcii se hotäresc sä primiascä pacea la 10 lie
1774 tratatul de la Cuciuc-Cainargi, compus din
28 articole. Din acest tratat tot art. 16 este privitor la
Wile noastre, pentru aceasta il däm Intregime:
Imperiul rusesc inapoiaää Sublimei Porti toatä
sarabia, cu orasele Akerman, lia, Ismail, cu toate
tärgurile satele cu tot ce contine aceastä provin-
cie, precum de asemenea cetatea Ben-
der. Asemenea imperiul Rusiei Sublimei Porti
provinciile Valahia Moldova, toate cetätile, ora-
sele, târgurile, satele tot ce ele cotin, Sublima
Poartá le primeste conditiile urmätoare, cu
a le päzi cu sfintenie:
a) De a observa de tog locuitorii acestor prin-
cipate de ori-ce consideratie, rang, stare, chemare sau
origine ar putea fi, cea mai esceptie,
nistia absolutá uitarea stipulate in primul
articol al acestui tratat in favoarea tuturor acelora,
cari de fapt ar fi comis vre-o crimä, ori ar fi fost
bánuiti cd au avut pagube intereselor
Sublimei restabilindu-i in vechile demnitäti,
ranguri stdpâniri, restituindu-le bunurile de cari
ei se bucurau de actual.
b) De a nu impiedica nici un mod liberul
citiu al religiunei crestine, a nu pune nici o pieded
la constructiunea de noi biserici la repararea celor
vechi, cum s'a mai 'nainte.
c) De a restitui mândstirilor altor particulari
pdmânturile stäpânirile ce le apartineau mai
cari le-au fost luate nici un drept, asezate im-
prejurimile Bräilei, Hotinului, Benderului, etc. numite
astd-zi raia.
d) De a avea pentru consideratia deosebitä
ce se cuvine stärei lui.
e) De a acorda familiilor, ce doresc sä-si
siasca patria pentru a se stabili aiurea, esire
cu toate bunurile iar pentru ca aceste familii
poatä cum se cuvine afacerile li se

www.dacoromanica.ro
 71

un termen de un an pentru aceastä liberä emigrare

din patria socotindu-se din ziva care acest
tratat va fi
De a nu cere nici a impune vre-o pen-
tru datorii vechi, de ori-ce ar fi ele.
g) De a nu cere de la aceste popoare nici o con-
tributie nici o platä pe tot timpul duratei
iar din causa devastdrilor la cari ele au fost expuse,
de a le scuti de ori-ce imposit pe timp de doi ani,
socotindu-se din ziva intärirei presentului tratat.
h) La Implinirea termenulni Poarta
a intrebuinta toatä umanitatea generositatea
la impunerile bani ce va face, de a le primi prin
deputati ce-i vor fi trlmisi la fie-cari doi ani; la ter-
menul de platá al acestor imposite, nici pasii, nici
guvernatorii, nici persoanä ori-cine ar fi, nu va
putea tolera, nici cere de la dânsele alte pläti sau im-
puneri, sub ori-ce pretecst sau numire ar fi; ele tre-
bue a se bucura de toate acele avantaje de cari s'au
bucurat timpul domniei defunctului Sultan.
i) Poarta permite principilor acestor douä state
sä aibä pe lângä dânsa câte-un insärcinat de
luati dintre crestinii de comuniune greacä, cari vor
supraveghia afacerile privitoare la zisele principate, vor
fi tratati cu bunätate de Poartä, cu toatá putina
importantä, considerati ca persoane bucurându-se de
dreptul gintilor, adecá la addpostul ori-cdrei violente.
j) Poarta consimte de asemenea, ca cum
imprejurdrile acestor principate vor putea cere,
ca ministrii Curtei Imperiale a Rusiei, residând pe lângä
ea, poatä vorbi favoarea promite de a-i
asculta toatä consideratiunea ce se cuvine puterilor
amice respectate. 3).
Ast-fel se aceastä mare dramä, care
soarta Române a trecut prin toate fasele, de la
Acest tratat este dat in Hurmuzaki Documente, vol 1 supl.
pag. 898; V. A. Urechiä Istoria Romdnilor, vol. pag. 24;
A. D. Xenopol Istoria vol. V pag. 191; Ein Rama-
nischer Senator Russisch-Türkischen Verträge pag.37.

www.dacoromanica.ro
 72

cele mai triste perspective, de a fi acaparate de Austria,

la cele mai strälucite, de a fi transformate de
Rusia singur stat independent sub domnia unui
principe sträin. Soarta a voit sä rämânem tot cum eram
sä induräm calvarul, dar tratatul de la Cuciuc-
Cainargi dä o sperantä o dovadá de märinimia
siei. In preocupärile grave prin care trecea, ea nu uita
särmanele popoare ce-si ridicaserd ochii spre ea,
speranta in ea. Neputând realisa tot binele ce
voia, cauti ne dea, macar cât ne putea da. Ci-
tirea punctelor din art. 16 al tratatului este suficientä;
compararea inbunätätirilor propuse cu ticilopia stärei
trecute ori-ce critid face ori-ce co-
mentariu. Nu vorbim de dreptul de intercesiune,
la punctul j; avantajele ce el ne-a adus, vor
reesi singure din cele ce urmeazä, mai bine de cât din
ori-ce am spune acum.
Am arätat la început aprecierile lui Mihail Kogäl-
niceanu fäcute congresul de la Berlin asupra Impä-
rätesei Caterina a II a tratatului de la Cuciuc-Cainargi );
vom pärerea marelui istoric
patriot V. A. Urechiä : Rusia pe de o parte prin
art. 16 al tratatului de la Cuciuc-Cainargi se multumia
cu un minimum de privilegii acordate principatelor de
cdtre Turcia, iar pe de altä parte, pe sub mini, in-
tetia divanurile române tot mai mult sä
indrumeazd ast-fel tärile spre independen(ä. Facem noi
oare din aceastä constatare o acusare pentru Rusia ?
Nu, negresit; chiar protectiunea Rusiel pe la 1774,
In arätat, s'ar documenta räu intentionatä pen-
tru viitor, istoricul nu poate sa-i aducä imputdri, cäci
causa era pe atunci generos in defnitiv in-
dependenta, ori cât ar fi crezut Rusia cá va servi ve-
derilor ei politice, avea si fie, precum o vedem astä-zi,
o mare dobändä a tärilor noastre ).
1) Vezi pag. 53.
2) V. A. Urechiä Romdnilor vol. I pag.20.

www.dacoromanica.ro
 73

b).
Bucovinei

Intentiile de cotropire ale Austriei asupra tärilor

noastre erau mai de mult cunoscute; toate faptele
documentele timpului le dovedesc. Faimoasa scrisoare
a generalului Steinville ) tot planul Austriei,
pe care l'a urmärit un secol jumätate cu o neclintitä
indârjire. Pacea de la Belgrad opreste pe Austria din
avântul ei smulge din Oltenia,
de pämânt räpitä atâta fätärnicie läcomie, portita
prin care pajura austriacd se furisa sä-si facä drum,
färä demnitate dar pe pämântul nostru.
tria nu se putea idea ch i-a prada
cäuta sä profite de ori-ce imprejurdri, sä o recapete din
mai mare, mai frumoasä, dar tot pe furis, färä
risce nimic, s'o coste nimic.
Ultimul räsboiu dintre Rusi iTurci i se päru cd-i
alert minunatä ocasie. Din cele mai sus expuse, din
corespondenta a timpului, s'a väzut
rile de cotropire ale Austriei. Tratatul secret dintre ea
Fourth de la 6 1771 2) párea cä va asigura
Austriei prada urmäritä. Imprejurärile au tinut-o pentru
moment In aici, ca sä-si pue ghiarele pe o pradá
mai mare, Polonia. Austria nu indeplinise nici una din
conditiile acelui tratat, nu armase nici un soldat
Portei din banii ce primise de la aceasta, dar
abia se pacea de la Cuciuc-Cainargi, Austria
gäseste mo.ive ca sä räpiascá o bucatä din pämântul
rilor noastre, a provinciilor, cari, putin oficial
liticeste apartineau Portei, ei, cäreia-i promise a-
parare ajutor
In cercurile diplomatice apucdturile Austriei se
nosteau de mult. de un an mai bine
incheerei de la Cuciuc-Cainargi, Austria incepuse
1) ezi pag. 32.
2) V ezi pag. 66.

www.dacoromanica.ro
 74

cotropirea Modovei. lath in ce termeni raporteazä la 17

Februar 1773 de Saint-Priest ministrului de externe al
Franciei, raport de o mare importantä, din el se
vede pe de o parte apuaturile necorecte ale Austriei,
pe de alta modul cum le chiar un al Aus-
triei un sustindtor al politicei sale, cum era amba-
sadorul frances de la Contantinopol: Cred a fi
cunostiintat deja, nereusita stabilirei hotarelor
Moldova se datoreste läcomiei pi nedestoiniciei comi-
sarului austriac. E usor a intelege, Poarta n'a avut
nevoie de insinuAri sträine pentru a respinge niste
ce depäsiau cererile Curtei din Viena, arätate
i ntr'o hartä ce ea a presintat-o pi care a servit ca
basä conventiunei Gcneralul Barko a mai cerut 32
sate peste linia trash pe hartä, färä a mai vorbi, eh
cale de 30 ceasuri ea a fost depäsitä regiunea mun-
toasä; ch Poarta era prin acest mod de a pro-
cede pi ea nu vedea putinta sh peste cele
32 de sate chestiune; e datoria Curtei din Viena
a face lucrurile ratiune pi dreptate, pi totul
s'ar di momentul ce s'ar reveni la termenii din
conventiune. M'am silit mult a o cedeze, pa-
nändu-i in vedere ne mai smulge Curtei
din Viena ceea ce a apucat, ar fi mai bine sä con-
simtä de voie, de cät a läsa subsiste un shin-
bure de neintelege cu o Curte vecinä pi puternicd
In fapt, nu pricep cum Curtea din Viena a pus
hartd mai putin de voia capete pi s'a putut
gratuit expune la violarea unei conventiuni apa de
curand incheiatä. ')
incheerea de la Cuciuc-Cainargi,
Austria merge repede, indigneazd pe diplomati.
Von Solms raporteazd din Peterzburg la 18 Octombre
1774 lui Frederic al comtele Panin i-a spus cä
Austria a pus stälpi de hotar parte a Moldovei,
pe care o revandicd ca o veche a Poloniei.
De oare ce el nu crede Poarta va consimti la a-
1) Hurmuzaki Documente vol. 1 I pag. 877.

www.dacoromanica.ro
 75

ceastd pretentie, lui nu i se pare imposibil ca Poarta

sd nu-i declare care ea (Austria) nu se
poate bizui pe sprijinul puterilor, pe cari le-a ofensat
prin procedeele sale, Rusia nu are de sigur inten-
a-i da cel mai sprijin." Putin mai târziu la
28 Octombre 1774, Von raportând lui Frederic
asupra aceleasi chestiuni, zice: Intinderea Austriacilor
in Moldova este privitá ca o läcomie ca o
ciune contra cärora adevär nu i s'ar
putea opune, ceea ce s'ar vedea pläcere,
cum e credinta ca se va face de
Turci. 2).
Nu era vorba numai de Moldova, ci de
Muntenia, a incälcare se fâcea deopotrivd. din
1773 Poarta are cunostintä, cA trupe austriace au intrat
Oltenia, cerând esplicatiuni, i se dspunde cA Aus-
tria voind construiascd o hartä nouä, are nevoie de
niste másurdtori, voeste a stärpi niste bande
de hoti Poarta replid drept cuvânt nu s'au mai
asemenea mäsuri luate pe teritoriul ei de o
amid aliatä, cere retragerea acelor trupe spre a
evita urmári despläcute. 8) Dar Austria nici nu vrea s'audä,
ea merge Von Zegelin, ambasadorul
prusian din Constantinopol, la 16 Noembre 1774
lui Frederic al : Acum causa pentru care
Curtea vienesä se pune in stäpânirea Valahiei austriace
(Oltenia).Aceasta din incheatá de Poartá
cu Thugut la 6 lulie 1771. Cu toate Poarta a plätit
din stipulatele 10 milioane piastri la suma de
750.000, totusi Curtea vienesä n'a indeplinit nici una din
obligatiunile ce luat prin aceasta, ci mai mult
a läsat Poarta nici un ajutor... Cu toate acestea ea
nu se sfieste pue stäpânire pe Valahia austriacd
in acesi timp ei polonä

1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 76.

2) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 77
3) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 101.
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 73.

www.dacoromanica.ro
 76

Moldova. Sunt curios sä aflu, cum priveste Poarta

lucrurile " 1).
Cam timp de Vergennes, noul ministru
de externe al Franciei, informeaza la 20 Decembre 1774
de esplicatiunile ce i le-a dat comtele de Mercy, am-
basadorul austriac la Paris, uimirea asupra
procedeelor pi spuselor Austriei : Am onoarea a vá
face cunoscut, Domnule, declaratiunea pe care D-1
comte de Mercy mi-a fäcut-o Marti 29 Noembre
lativ la sgomotgle ce se raspandisera asupra ocupa-
tiunei cMor-va districe ale Moldovei Valahiei de tru-
pele austriace. De pi spusele sale imi din mai
multe puncte de vedere amfibologice, negarea ori-cdrei
in Moldova era de formalä, nu
se putea pune la indoialä o asertiune, pe care nimic
din partea noasträ nu o provocase. nouä declara-
tiune, pe care acest ambasador mi-a fäcut-o Martia
trecutd, cu totul fata lucrurilor confirmä tot
ceea ce din ptiri particulare se räspändise asupra a-
cestui punct. ce de Vergennes recapituleazd cu-
noscutele pretexte ale Austriei, Trebue sä a-
daog, Domnule, ca in comunicare Domnul
comte de Mercy a amestecat in Moldova
Valahia, in nu-i posibil a pricepe ceea ce a voit
sä-mi spue. E de prisos previu observatiile pe cari
tesätura acestei insinudri vi le vor naste. märginesc
numai a releva: nu vad de ca tratatele intre
Poartd pi Austria fi läsat hotarele nesigure pi 2
pând in momentul cand am päräsit Constatinopolul 2),
nu fusese din partea Curtei din nici-o
chestie relativä la ci numai pentru a face pacea
vesnicd."3) Ambasadorul frances tot cam atunci
raport al procedarea Austriei de uswpare,
de oare ce conventiunea de la 6 1771 nefiind ese-
1) N. Acte fragmente vol. II pag. 80.
Fusese ambasador al Franciei Constantinopol.
3) Hurmuzki Documente I I pag. 913.

www.dacoromanica.ro
 77

cutatä, nu-i poate constitui un tiflu. ') lasi

dor prin alte rapoarte din 17 Februar 1775 pi 2
Martie 1775, in prim rdspunsurile contraditorii
pi afirmärile neesacte ale diplomatiei austriace ches-
tiunea Bucovinei de al doilea subliniazd
desgust mijloacele nedemne intrebuintate de Austria
pentru cotropirea Moldovei, cä nn esistä docu-
ment, care sä justifica usurpArile" Austriei
spune cä invasiunea este pi nu se uncle
se va ea cuprinde acum a cincia parte
a provinciei mai bun pämânt, unde se gäsesc
mai mult de 300 3) ce idee are despre fap-
tele pi purtarea Austriei, chiar diplomatia unei Curti
inrudite, prietene binevoitoare, cum era Curtea
francesd.
Planurile Austriei asupra Munteniei erau cunoscute
pi la Petersburg, Von Solms scrie lui Frederic al
la 25 Martie 1775: ....Trebue a se admira procedeul
mestesugit al Principelui Kaunitz. mult incunjur,
el pipäe Poarta asupra intreprinderilor din
Moldova, sA atingh pe cele din Valahia, reserván-
du-le de sigur ca de gratie, când va vedea
Poarta se cum el se mäguleste a crede,
asupra primului punct. 4).
La inceputul anului 1776 Frederic al II
pe Von Zegelin la Constantinopol prin Von Gaffron,
cest din urmä mai favorabil causei Românilor. In inte-
resantele lui rapoarte se aratA foarte luminos toate mes-
tesugurile politicei lacome a Austriei. La 3 lunie 1776,
acesta raporteazd lui Frederic al H: ,....Indräsnesc a
märturisi sinceritatea, de care meu
pentru serviciul Majestätei Voastre fägädueste er-
tare, de a nu putea bAnuiala, Poarta se mA-
guleste in casul unei noi cu Rusia,
1) Hurmuzaki Documente vol. supl. I pag. 915.
2) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 920.
3) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pug. 924.
4) N. lorga Acte fragmente vol. II pag.103.

www.dacoromanica.ro
 78

ar fi ajutatá de Austria. Poarta nu va fi mai putin

ca dar e de ajuns ca Curtea din Vie-
na aibá mâncárimi de a pune din mâna pe
Valahia austriacd, in urmä a se apropia de
Marea Adriaticd, unde totul este devotat, pentru
ca acesta sä fie momentul a Mgädui totul, a risca
nimic, cuvântul. Cáci, când un interpret
al Portei zice-ce ar fi fost oare, Austria ne-ar
fi cerut din nou Valahia, asupra areia dänsa are pre-
tentiuni intemeiate"-sunt drept a crede totul
e posibil La 18 Noembre 1776 Von Gaffron scrie
Austriecii au cerut Portei Incä o parte din Vala-
hia 2), iar la 25 lanuarie 1777 Von Solms scrie lui
Frederic al H, a prevenit pe comtele Panin, Aus-
triecii ridia pretentiuni asupra Valahiei la 8).
Von Gaffron raportul de la 18 Februar 1777
demasa admirabil uneltirile jesuitice ale Austriei: ....Imi
pare a vedea foarte planul Austriecilor, prefá-
cându-se a se forta sä reinceperea rdsboiului
intre Poartá Rusia, n'a fost, decât ca intimidänd
Poarta, s'o facá a veni a-i Valahia, pentru a
angaja Curtea a nu lupta contra Rusiei,
in cas de rupturá aceasta, putin a rámânea
neuträ."4). Intr'un alt raport Von Gaffron spune s'a
pus in corespondentä cu Gregore Domnul Mol-
dovei, spre a putea pdtrunde intrigele aus-
triace. Tot in acelasi sens raporteazd Von Solms lui
Frederic al la 9 Mai 1777 Printul Kaunitz spre
,,a asigura Curtei sale câstigarea Valahiei a dat Portei
fägAdueli de 5).
Se vede färä urmá de din cele de mai sus,
de cotropire ale Austriei In Moldova Mun-
tenia. Afará de acestea sunt numeroase dovezi in
4) N. lorga Acte 8i vol. II pag. 127.
N. lorga Acte ni fragmente vol. II pag. 129.
N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 130.
4 N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 131.
N. lorga Acte 0i fragmente vol. II pag. 132.

www.dacoromanica.ro
 79

colectia de documente a lui Hurmuzaki a N.

Cari sunt motivele pe cari Austria le invoad pen-

tru rápirea Bucovinei ? Ele sunt comunicate oficial
siei de Principele Lobkowitz, ambasadorul austriac
la Petersburg, in sensul urmätor: câ de mai multe
veacuri hotarele dintre Austria Turcia erau nesigure,
ceea ce provoca conflicte neintelegeri, pentru
rarea Austria a cenit de mai multe ori Turciei
numirea unei comisiuni, dar färä resultat; la
ceputul din 1768-1774, ca se apere de
invasiunea ciumei a trupelor neregulate tnrcesti, a
fost nevoitá tragh un cordon, ca sä nu-si creeze
a crezut necesar trage dincolo
de hotarele litigiu; 3 asupra districtului
vinei putea dovedi cu acte cu alte probe, el apar-
tinuse Pocutiei, iar Poarta il smulsese câte putin pe
nedrept. Austria a mai adaos in urmä alte motive,
ca oprirea desertiunilor diu armata austriacd
unei comunicatiuni mai directe Galitia Tran-
silvania. 2)
E inutil a mai discuta valoarea acestor motive. Nu
numai faptele toti istoricii nostri le reduc la nimic,
dar diplomatii acelui timp, in loath corespon-
denta le gäsesc valoare, considerd
Austriei ca niste usurpatiuni le vestejesc in termenii
cei mai aspri. S'a ce päreri avea despre acestea
cum le taxa chiar diplomatia francesä care acel
timp era cu Austria. Mai la acestea
raportul lui de Saint-Priest din 29 lanuar 1774, in care
vorbeste de läcomia Impäratului Austriei de a pune
mäna pe vechea Orsovä pe un colt al Moldovei
,,dintre Transilvania 4), acel din 14 Noem-
brie 1774, care spune politica austriacd n'are
N. lorga Acte ai fragmente vol. II pag. 88.
2 A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. V pag. 210.
Vezi pag. 74, 76. 77.
4) Hurmuzakt Documente vol. I I pag. 889.

www.dacoromanica.ro
 80

pentru moment alt ceva vedere,

subalternd ce manifestä, ce-mi pare incompatibild cu
ideile mari." 1). Citatiunile s'ar putea la
din corespondenta dintre Ministerul de externe al
Franciei cu ambasada din Constantinopol, pu-
blicatä in colectiunea Hurmuzaki. Tot la fei considerd
faptele Austriei diplomatia prusiand, care se concer-
mereu asupra mijloacelor de a-i pune le
une ori in termeni, cari intrec ori ce reservä
diplomaticd, insusi Frederic al II scrie la 18 la-
nuarie 1775 lui Von Zegelin: Austria are tot-deauna
gust sä se fare ceva vecinilor,
pofta ei de a se intinde nu va Poarta
poate fi Austria va merge mai departe de
cat se 2).
Austria a intrebuintat cele mai perfide mijloace
spre a putea pune pe Bucovina. Ea a spus tot
felul de neadeváruri fatä de Turcia, fatA de puterile ea-
ropene, fate de toatá ba e o rectificare de
ba un schimb de teritorii, ba are vechi drep-
turi asupra Bucovinei, f dovedi nici-odatd
nimic. Prin subtilitáti reserve mintale a inselat buna
credintä a Turciei, aliata ei, conventiunea
secretA de la 6 1771 cuvintele in aranjamentul
hotarelor, Poarta se va a satisface Curtea Impe-
rialä, ca de acest lucru sä se folosiasca ca
de o politä alb, spre a lua ori In toatá cores-
pondenta diplomaticd asupra Bucovinei, dintre
Kaunitz, ministrul de externe al Austriei, Thugut, am-
basadorul austriac la Constantinopol, mai inversu-
nati mai neleali dusmani ai Romänilor, se vede
ura patima in potriva noastrá, läcomia seamAn
de a ne insinuárile cele mai ordinare, mijloacele
1) Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 909.
2) N. Acte 8i fragmente vol. II pag. 94.
coresponclentä e publicatá In Hurmuzaki Docu-
mente vol. VII parte In Th. Codrescu Uricarul vol. XIV
pag. 257.

www.dacoromanica.ro
 81

cele mai jesuitice pi mai nedemne ce-si indicau unul

altuia spre ajunge scopul. Austria
vântul sfiald, scrieri pi härti false,
mereu teritorii peste teritorii pi când e prinsä
in flagrant delict, se cu senindtate de
dere arund vina pe generalii dar tot nu restitue
ce a luat. 1) Se serveste de cei mai ordinari spioni, ca
de un Iacovache Rizu, socru lui Gregore Ghica, la Cons-
tantinopol, care merge cu degradarea a trada
secretele ginerelui säu, Domnul Moldovei, cu risi-
cul positiei vietei acestuia; ba cea ce e mai trist, ipi
face un spion chiar din Domnul Munteniei Alecsandru
Ipsilante. latá ce raporteazd Thugut lui Kaunitz in a-
ceastá privintä la 4 lanuar 1775: ....Pentru ch Printul
Alecsandru cu mine am discutat in ce mod am putea
tinea o corespondentä mai strânsh, Voevodul insusi a
spus, ch ar fi nimerit procur o cifrä datä de mine,
cu ajutorul ne am putea scri de
riositatea celor-alti. Cum nu se poate prevedea ce
loase s'ar putea aduce Curtei din intelegerile secrete
cu Printul Alecsandru, mai ales considerand viitoarea
stare a acestei täri (!), cât pi in ceea ce priveste nego-
cierile districtului bucovinean, propune Altetei voastre
dacd n'ar crede nimerit inpärtásiascd o
francesä sau italiand. 2). In aceiasi zi Thugut
alt raport plin de perversitate pi de aratá lui Kau-
toate mipcdrile lui Gregore Ghica, Domnul Mol-
dovei, denuntate lui in mod secret de Alecsandru Ipsi-
lante. Când toate aceste mijloace nu-i par suficiente,
Austria la conruptie, la conruperea constiintilor
prin mdguliri, intrigi pi fägddueli, la conruptia cea
mai degrädätore, prin bani. Ea pe Tahir-Aga,

1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 121.

2) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 111.
Acest raport de cea mai mare importantä e publicat In
Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 112 In Th. Codrescu
vol. XIV pag. 257.

www.dacoromanica.ro
 82

comisarul turcesc pentru delimitare, cu 1000 galbeni 1);

cumpere cu 30.000 fiorini pe Melek-Mehmed,
papa din Hotin, insärcinat de Poartä supravegherea
de delimitare 2); lacovache Rizu
cu 1000 galbeni, ca arate lui Thugut toate hártiile
veniau din Moldova 3); conrupe la Constantinopl pe
Effendi, bani cu daruri de pret, ca asigure
lui ochii asupra tot convine
Austriecilor 4); pi pe multi alti mijloacele
nevrednice de o mare impárátie, ce se
fäleste cu titlul de romano-catolicd, ca o
bucatO din unor tárisoare nenorocite, a
popor a avut naivitatea sä i se
tregi, a Printi riscat positia via)" din
devotament pentru ea.
Care a fost rolul Rusiei aceastá dureroasá
cere pentru ? S'a zis Rusia a rämas indiferentd
la despoiarea noastre, nu le-a dat nici un
sprijin, n'a de ocasia ce i se oferia spre
a esercita dreptul de intercesiune favoarea noasträ
ce-si reservase prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi,
la rigoare ar fi trebuit sä a lua armele,
ca sä ne apere. Vom analisa aceste critici, spre a do-
vedi sunt nedrepte din pasiune.
Mai este neesact Rusia ar fi rämas indi-
ferentä. A ridicat glasul la Constantinopol foarte
sus, basa dreptului de intercesiune, a rechema
pe ambasadorul ei, Printul Repnin iar mai s'a
opus cu toatá energia la incAlcári ce voia sä
Austria cu delimitarea Bucovinei 7); a intervenit cu ener-
1) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 173.
2)' N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 122.
A. D. Xenopol Istoria Românitor vol. V pag. 222
3) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 197.
4) N. lorga Acte fragmenle vol. II pag. 125.
Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 182.
5) Vezi Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 180, 182, 188,
196, 253.
Hurmuzaki Documente supl. I vol. I pag. 911, 912.
7) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 253, 262, 271.

www.dacoromanica.ro
gie pe lângt Curtea din Viena; a st miste
favoarea noastrt Curtea prusiand, cu care Rusia era
aliatt; a chiar imposibilul in acel timp,
st dispue pentru noi Curtea din Versailles, propuindu-i
pentru tármurirea apucáturilor Austriei; dar n'a
reusit. Cele ce vor aduce dovezi materiale
despre toate acestea.
Din ce causA n'a ? Din cauza situatiei po-
litice generale a Cu toate succesele ei, Rusia
se gtsia politiceate isolatá pânt la oare-care punct.
Cu Turcia abia incheiase pacea dupA un de
ani. Aceastä pace, care Turcia perdea foarte putin, i
se párea totusi umilitoare pdgubitoare, dupA instiga-
tide Austriei. Poarta aratá de la rea credinth in
executarea tratatului de la Cuciuc-Cainargi; ea respinge
stáruintele Rusiei a se da domnia pe domnilor Mol-
dovei Munteniei; le tributul, contra stipulatiu-
nilor tratatului sA tie de representatiunile
Rusiei; cautá din ori ce un motiv de ceartt pare gata sA
rdsboiul. lath ce raporteazd aceasth
din Constantinopol Von Gaffron lui Frederic al la 3 lunie
776. ....Poarta ref usA categoric a executa toate punctele
tratatului de pace se poartá in tot-deauna ast-fel,
in cAt s'ar zice cA ea doreste mai curând st
rdsboiul, ori ce s'ar Intâmpla, de cât sA suf ere ca Prin-
cipii Valahiei Moldovei sä domniascd pe viatA,
mai ales sA nu máriascd, consimtimântul ministrului
Rusiei, tributul anual ce acesti Principi plätesc Portei.
Acest ultim articol a dat nastere la vii discutiuni
Poartá ministrul Rusiei.... 1). Deci de partea aceasta,
Rusia se lovia de reavointA incápátinare, in
aceste chestiuni, cât a Bucovinei, nu avea
nici o posibilitate de succes pe cale
Austria era partea interesatä. De Rusia o primise
la Poloniei, unde Invârtise lucrurile
cAt luase o parte atât de mare cât a celor-l-alti doi a-
impreunt, Austria nu devenise amica Rusiei, iar
1) N. lorga Acte fragmente vol. H pag. 126.

www.dacoromanica.ro
 84

noun ne era vräjmasä pe fatä. Rusia face representa-

la Viena, cere esplicatii ambasadorul vienes din
Petersburg, dar acesta, conform sistemului austriac,
ráspunsuri indoelnice pi confuse, invoacá motive neesacte,
lucrurile ca câstige timp. 1) Rusia vedea
bine nici de la Austria nu poate nimic
pe cale pasnicá era convinsä ca ambasadorul fran-
ces de Sainf-Priest, ca din Viena nu i se mai
poate smulge .ceea ce a apucat. 2)
De la Francia, Rusia, nu poate nimic astepta, cáci
aceasta sustinea politica Austriei, cu care era unitá prin
de prietenie, iar Curtile prin legáturi de ru-
denie. Von spune chiar lui Frederic al II, cd
Austria este unitä cu Francia, in scop, ca cea dintäi
realiseze planurile sale asupra Munteniei, iar cea
de a doua creeze Rusiei preocupäri. 4) De almintrelia
ministrul de externe al Franciei transmite de mai multe
ori multumirile Regelui ale sale proprii
rului de Saint-Priest, pentru sprijinul ce l'a dat Austriei
afacerea Bucovinei. La 4 1775, Ministerul afa-
cerilor sträine scrie lui de Saint-Priest: Veti Dom nule,
cá Curtea din Viena ne-a comunicat incheerea tratatului
cu Poarta privitor la hotarele Moldovei. Regele
arMat satisfactia cea mai vie cea mal sincerá asu-
pra acestui eveniment. Pe deasupra, nu pot de cât sA
vä repet ceea ce v'am mai spus deja, despre apro-
barea ce Majestatea Sa a dat-o purtärei voastre tot
cursul acestei pi am satisfacerea a
Curtea din Viena vä recunoaste acelasi merit.
Când mai târziu se neintelegeri Austria pi
Turcia pentru delimitarea Bucovinei, de Saint-Priest
demnase pe Turcia cedeze, ministrul afacerilor
sträine scrie la 2 April 1776: Pe deasupra, Dom-
1) N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 88.
2) Vezi pag. 74
3) Regele Franciei Ludovic al XVI era cAsätorit Maria
Antoneta, fiica Mariei Tereza, Impäräteasa Austriei.
4) N. lorga Acte frajmente vol. II pag. 133.
5) Hurmuzaki, Documente vol. I supl. I pag. 936.

www.dacoromanica.ro
 85

nule, Regele este foarte multumit de purtarea de

limbajul ce ati avut aceastä ocasiune. Ali Indeplinit
perfect scopul M. S. care era de a dispune Poarta
des complaisances par des insinuations ménagées". 1).
totusi Rusia nu desesperd. Ea Prusia
sä Francia de nedreptátile comise de
Austrieci, ca toate trei o care ar fi sin-
gurul de a impedica usurpärile pi planurile
de cucerire ale Austriei 2). Lucrul nu reuseste,
chci era imposibil a hotäri pe un Rege slab ca Ludovic
al XVI, care se conducea vederele sale Maria
Antoneta, principesa austriacd, sä legdturile tocmai
Curtea austriacd, care se apa de aproape.
Rusia nu putea sprijin de cát Prusia,
adevär Prusia da sprijin, dar numai moral, sfa-
turi, diplomatick incurajdri la resistenta, dar
nimic alt ceva. Rusia, pe cale nu
ajunge la nimic, se a lua armele, de pi era
totul obositä urma unui rásboiu de ani,
abia care-i provocase mari cheltueli pi mari pier-
de oameni. Ea era gata la acest nou sacrificiu-lu-
crul se va dovedi din cele ce urmeaza-dar chiar
sprijinul Prusiei se opreste aici; Prusia din diferite mo-
tive nu voeste de pi face totul spre a
opri pe Rusia de la aceasta. La 20 Decembre 1774
Von Solms lui Frederic al II, in urma unei inter-
comtele Panin: ....Aceastä intervorbire
pare a dovedi, cd In ceea ce'l priveste, comtele Panin
ar fi foarte dispus sä fach a interveni Curtea sa in a-
facerea hotarelor, ar fi vorba numai de ideile
Majestätei Voastre; dar concursul intereselor din
Viena aceasta, nesiguranta asupra Indeplinirei päcei
si evenimentelor ce s'ar produce Cur-
tea din Viena pi imi par a fi causa care '1 fac
nehotärit reservat a se decide.... 8).
1) Hurmuzaki, Documente vol. I supl. I pag. 948 Vezi inch
op. citat pag. 951, 952. 953.
2) N. Acte fragmente vol. II pag. 141, 144.
3) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 87.

www.dacoromanica.ro
 86

Diplomatia francesä indignarea

rhea Rusiei, de Saint-Priest scrie la Paris de la 2
Decembre 1774 ca Rusia este de din
aceasta causA, in aceasta trebue sA fie causa re-
chemärei Printului Repnin la Petersburg La 9 April
1775 de Saint- Priest comunicA Ministerului afacerilor
sträine, Frederic al H a comunicat ambasadorului
din Contantinopol cA cu toatä istovirea din causa
ultimului räsboiu, el nu ar putea sA rAspundä, Ru-
sia nu voeste deja sA armele aceasa vio-
2).
in ce scrie Frederic al la 5 Martie
1775 ambasadorului sAu Von Zegelin la Constantinopol:
Sä nu crezi cumva cA Curtea ar fi in
gere cu mine cu Rusia. Rusia e foarte de
acest lucru, i dacd n'ar fi de ultimul
rdsboiu, m'api pune cd de mult s'ar fi luat
de cu Austria." 3). La 13 Martie 1775 Von Solms
scrie din Petersburg lui Frederic al II ca comtele
Panin l'a sA cA s'ar fi cuvenit a se
opune usurpatiunilor Curtei din Viena in Polonia in
Moldova cresterei puterei ce capätä, chiar cu riscul
unui pi cd aceasta a fost pdrerea lui, pe care
v'a cunoscutd, Sire, in modul, de a
cu Curtea sa" 4) Cine dar putea mai bine
planurile Caterinei de singurul ei aliat sincer, Fre-
deric al II, ambasadorul Von Solms, prin care
se toate propunerile intregul schimb de
Dar Frederic al este cu contra rAs-
boiului. El scrie de la 26 Noembre 1774 lui Von Solms:
FAM nu convine intereselor noastre actuale sA
ne opunem Austriei prin sau prin demersuri,
cari ne-ar putea expune unui rásboiu." . In raportul
sus citat din 13 Martie 1775 lui Von Solms cAtre
Hurmuzaki Documente vol. 1 supl. I pag. 911.
2 Hurmuzaki Documente vol. I supl. I pag. 929.
3 N. lorga Acte fragmente vot. II pag. 99.
4 N. Acte fragmente vol. pag. 100.
N. Iorga Acte fragment vol. II pag. 83,

www.dacoromanica.ro
 87

Frederic al H, acesla .,..Dar cum Majestatea

Voasträ a fost tot-deauna de pärere, ca n'ar trebui
Curte (vienesä) ati desfátuit a se
lua mäsuri, ce ar fi putut sä ne a ne declara con-
tra ei, Curtea Rusiei, care, prin situatia ei, este
cea mai indepärtatä de a se putea teme de puterea
austriacd, s'a conformat acestei páreri, ca nu
dea de cale de luat, de cât a läsa sä lucre-
ze Curtea din Viena...., rámânând ca prin alte
mijloace s'o impedice a intra in posesiunea pâmân-
tului La 8 April 1775 Frederic al II scrie din
lui Von Ati putut vedea, pi din cele din urmá
ordine imediate ale mele, ca gândul meu nu-i de
sa recurgem acum la arme, spre a ne opune intreprin-
derilor ale Curtei din Viena, dar fmi pare
a fi in interesul comun al celor puteri (Rusia
Prusia) a ne intelege pi a ne concerta din timp asu-
pra mijloacelor de a pune, in mod eficace,
bune stavile vederilor ambitioase ale Casei de Austria...
Ce mai putea dar face Rusia In aceastä situatie ?
Era posibil a declara ? Omeneste judecând
era peste Ea ar fi avut contra ei pe langa Aus-
tria pi pe Turcia ca putere beligerantd, cáci pe deoparte
aceasta, nemultumitä de tratatul de la Cuciuc-Cainargi,
ocasia reinceapd rdsboiul, pe de parte
influenta covársitoare a Austriei la Poartä mijloacele
de cari se servia, ar fi târît-o cu la
contra Rusiei. Francia era devotatá a Austriei,
sustinea politica ei, casele domnitoare erau înrudite
de aproape; in casul unui rásboi s'ar fi dat cu sigu-
de partea Austriei. In Polonia, prin intrigele aus-
triace pi francese ar fi isbucnit revolutia contra Rusiei.
Prusia, contra ori-cdrui rásboui, nu i-ar fi dat nici
un sprijin, s'ar fi märginit poate in casul cel mai bun
a pastra neutralitatea. Rusia s'ar fi intr'un
cu din Europa, o revolutiune
coastä, la interval numai de un an alt rásboiu,
1) N. Acte fragmente vol. II pag. 106.

www.dacoromanica.ro
 88

ce finuse ani, in care fäcuse atätea sacrificii de

bani oameni. Un singur one poate merge cu dragostea
cu sacrificiile pentru cineva la uitarea de sine,
rdspunderea lui e limitatá redusä nurnai
la el; dar rdspunderea unui Impârat sau a unui de
stat este imensä, cáci el poate aduce sacrificiul unui
popor ruina natiunei sale. A cere sacrificiul
unui stat pentru altul, este omene§te imposibil: esemplul
aceasta nu l'a dat niel odatá istoria, tocmai
imposibil.
In ast-fel de imprejurfri, Rusiei nu-i mai rämäsese
un singur a satui, a Poarta
prin toate mijloacele sä se la sacrificarea Buco-
vinei läcomiei austriace. Rusia unire Prusia au
fäcut tot ce le a stat putintä. 1). Dar Turcia era prea
prea rduvoitoare de noi; oamenii ei poli-
tici prea venali; politica austriacd prea lipsitä de scru-
pule; imprejurtrile ne au fost prea dureros
fatale.
un de a
din istoria noastre. Austria este parta$
la uciderea lui Gregore Ghica, nefericitul Dom n al
dovei, ce a plätit cu sângele säu de ce
o apara ? Din corespondenta urmatá intre Kaunitz
Thugut relativá la Bucovina ura ce
acesti vräjmasi ai Românilor aveau contra lui Von-
Ghica. Ei nu-i menajeazd epitetele de Grec färä
de criminal"; mäsurile lui de apárarea
le numesc proiete oribile uneltiri veninoase"; ca doi
räu voitori ce stau la ori curse, ei pun
la cale adoarmá pe Ghica cu vorbe frumoase
fägddueli; dar fapta e premeditatd, conceputä nu
de cât momentul esecutdrei. 2). Deja la 4 lanuar
1775 Thugut lui Kaunitz relativ la Gregore Ghica
Vezi in Hurmuzaki Documente I I in N. large
Acte fragmente vol. cele ce se la anii 1774-1777.
2) corespondenta dintre Kaunitz Thugut in Hurmu-
zaki Documente vol. VII Th. Codrescu Uricarul vol. XIV
ag. 257.

www.dacoromanica.ro
 89

afacerea districtului Bucovinei, nu se va

putea a-1 aduce la acere de cât prin frica ce i-ar ins-
pira-o forta a Prea Inaltei Curti Imperia-
le",1) iar la 3.Iu lie 1775 Thugut devine categoric i prea-
nuntä crima: Dupd timpuri pi Imprejuräri s'ar putea
contra lui un ton mai ridicat, precum i
amenin(drile cele mai serioase, cu atât mai usor cu cât
ar atârna de pläcerea Curtei prea a pedepsi
clziar personal prin másuri de fapt pe acest Grec
fals pi ca pentru aceastá sä se
nascd cu Poarta vre-o neintelegere. Crima este mär-
turisitd, ba se chiar complicii:
Este imposibil a se aduce in apärare motivele,
in timpul asasindrei lui Ghica, Thugut nu mai era
Constantinopol, cu Tassara; ch nu se vede
plänuindu-se nimic despre uciderea lui Ghica in cores-
pondenta dintre Kaunitz pi Tassara; Austria nu mai
avea interes fie ucis cáci se consumase
pirea Bucovinei. Se poate prea bine ca Tassara sä nu
fi fost amestecat in asasinarea lui Ghica, cáci planul
fusese conceput mai dinainte de Kaunitz pi Thugut, cari
momentul favorabil spre a fi ezecutat; tocmai
pentru aceasta Kaunitz nu mai avea nici o nevoie a
pune cuno§tintä pe Tassara. Cei ce concep sta-
bilesc planul unei crime, nu nici o datá in cu-
pi pe altii, de cari nevoie. Austria avea
tocmai interes ca sä nu mai esiste. Ea nu re-
nuntase la planurile de cotropire in Moldova pi Mun-
tenia, chiar timpul uciderei lui Ghica erau inch
neintelegeri pentru hotare; se temea dar ca in impre-
mai favorabile, opunerea pi patrioticd a lui
Ghica i-ar putea aduce mari piedeci pi strica planurile,
iar esemplul shu ar putea gäsi imitatori. Deci Austria in
primul interesatd ca Gregore G'Aica sä nu mai esiste.
In aceastä afacere, ca in toa e afacerile de
criminalä, fapta se dovede§te prin corespondenta fap-
Th. Codrescu Uricarul vol. XIV pag. 265.
2) Hurmuzaki Documente vol. pag. 185.

www.dacoromanica.ro
 90

tasilor, prin desfäsurarea Imprejurärilor, prin interesul

ce acusatii aveau ca victima sä verdictul istoriei
nu poate fi altul, decât cá Austria este vinovatä ca
autor moral asasinarea lui Ghica Von.
c).
Rdsboiul de la 1787-1791; pacea de la
de la
Pacea de la 1774 era mai mult aparentA. Turcia,
instigatä de Austria pi pänä la oare-care punct de
Francia, punea o fenomenalä rea vointä in esecutarea
tratatului, inclinând mai mult a incepe un nou rásboiu.
Von Gaffron deja despre acestea pe Frederic
al II de la 3 lunie 1776. 1) Poarta se aratá de dap-
mänoasä cu noi, cât nu pierde nici o Imprejurara
de a ne lovi. In interval numai de 16 ani de la 1774-1790,
ea ne face cele mai mari rele: vinde Bucovina Austriei;
sacrifica interesele noastre economice Austriei, prin con-
ventiunea comerciall ce a incheiat cu aceastä putere In
1784: ucide doi domni, pe Gregore Ghica 1777 pi pe
Nicolae Mavrogheni In 1790. 2) Dacá Portei nu putea
conveni politica lui Gregore Ghica, purtarea lui
vrogheni serviciile ce el a adus Portei la inceputul
räsboiului sunt mai pe sus de ori-ce bänuialä. Mavro-
gheni a fost cel mai credincios Domn cOtre Poartá
uciderea lui sälbatea pi prin nimic justificatä, este
dovada cruzime pi destrabälärei politicei care
nu-si mai cruta nici prietenii cei mai devotati. Tot in-
tervalul de timp de la 1774 pânä la 1787, când isbuc-
neste räsboiu, este ocupat de apucAturile neomene0i ale
Turcilor, de planurile Austriei a ne cotropi, de sfortärile
Rusiei a face sä se respecte tratatul de la Cuciuc-
Cainargi, a ne proteja a ne apara. Pentru aceasta
Rusia e nevoitä sä se razeme de mai multe ori pe
dreptul de intercesiune.
Prima afacere ce ese la ivealä este acea a consu-
Vezi pag. 83
2) Nicolae Domnul Munteniei de la 1786-1789.

www.dacoromanica.ro
 91

latelor. Rusia cäpätase dreptul prin art. 11 al tratatului

de la Cuciuc-Cainargi, stabiliascA consuli pi vice-
consuli ori unde ar crede; dispositia era desävärsire
clarä pi nu mai putea da vre-unei interpretdri. Ru-
sia voe§te din 1779 useze de acest drept al ei, dar
Poarta se opune prin toate mijloacele cu atâta ener-
gie, Von Gaffron scrie la 11 Decembre 1781 lui
Frederic al II Sultanul Abdul-Hamid I a avut idea
de a risca mai curând jumdtatea din lui, de
cât consima la stabilirea unui consul rusesc in
Jasi....") Motivele invocate de Poartá sunt de putin
temeinice, in cât ambasadorul Franciei de Saint-
Priest o consiliazd in rânduri satisfacd ce-
rerile Rusiei, cari sunt drepte pi conform tratatului, de
cât ca o sä devie causa unei Totu§i
Poarta se opune, tärägäneaza conform obiceiului säu, pi
dupä tot felul de intorsäturi incurcáturi, abia in De-
cembre 1781 recunoascerea primului consul rus
Lascarof pentru Moldova, Muntenia pi Basarabia, cu
resedinta in Bucure§ti. 2)
A fost atacat pi acest pas al Rusiei, zicându-se
consulii ei In principate ar fi fost sploni, agenti provo-
de desordini pi elemente de rusificare. Asertiunea
e gratuitä pi nu o dovede§te nici-un fapt. Ea se spri-
jinä numai pe o alegatiune a ambasadorului austriac
din Constantinopol, baronul Herbert Rathkeal, inteun
raport din 10 Septembre 1782 dire Kaunitz. In el
ca sä justifice apucAturile agentului austriac Raicevici,
spune cá Domnul Munteniei Caragea ar intretinea re-
consulul rusesc Lascarof, cá locuinta acestuia
ar fi frequentatA de boeri cä consulul s'ar amesteca
in protectiuni pi intrigi.8) Adid tocmai raportul amba-
sadorului austriac se fie luat ca dovadä de bunä cre-
dintä pi sinceritate pentru noi pi contra Rusiei? Vom
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 155.
2) Chestia infiinjärei consulatelor este pe larg tratatä Hur-
muzaki Documente vol. I pag.986-1002 V. A.
Istoria Românilor vol. I pag. 179-189.
Documente vol, VII pag. 371.

www.dacoromanica.ro
 92

vedea Herbert Rathkeal cautá sá ponegriascá

pe Lascarof, tocmai ca sá poatá justifica pe Raicevici.
Austria ce auzise Rusiei s'a recunoscut
dreptul de a hnea consuli in principate, cere ea a-
cest drept pe un oare-care Raicevici, pe care
Poarta, fárá greutatea ce opusese Rusiei, recunoa0e
consul austriac la 25 Septembre 1783. Acesta este un
fel de 'n lunä." Despre el faptele lui vom
lasa sá vorbiascá documentele contemporane.
descrie Caragea 1) printr'un raport adresat Portei la
9 lulie 1782, de a fi recunoscut consul: Este
de notorietate cá numitul Raicevici, ragusan, care
timp de sau opt ani consecutivi a fost ser-
viciul predecesorului meu, in calitate de secretar pen-
tru limbele france, cunoscut vestit ca räu,
§i intrigant, dupá fuga copiilor predecesorului
meu, a päräsit serviciul, urmând pe numitii copii,
s'a dus la Viena, unde neincetând acum
scântea desordinei incurcâturei, tot
timpul instigatii uneltiri. 2) Abia numit consul
lui Alecsandru Mavrocordat, Domnul Moldovei, 3) cá
va veni cere sá-i prepare gazdä. Mavrocordat,
nu numai cá-i prepará gazdá, dar la sosirea lui In la§i,
trimite salute de buná-venire. Raicevici pe
trimi§ii Domnului o mojicie estremä, le spune
Domnul va avea un trist sf befit, face la adresa
a tot felul de oameni insinuatiunile cele
mai calomnioase pe Domn, va aráta
el, ce-i stare sä agentul din Viena. Ma-
vrocordat raporteazá toate acestea cá
nu poate transminte toate vorbele necuviincioase, ce
Raicevici le a rostit. 4) Poarta se supárá protesteazá
pe ambasadorul austriac; aceasta, intr'o scurtá
notä din 21 Noembre 1783 recunoa0e de formá drep-
Mcolae Caragea, Domnul Munteniei de la 1782-1783.
2 Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 365.
u Mavrocordat I, fiul lui Constantin Mavrocordat,
domneste in Moldova de la 1782-1785.
4) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 410.

www.dacoromanica.ro
tatea Portei, dar se a spune a raportat
cazul la Viena, de oare-ce impiegat nu depinde de
jurisdictiunea lui.1) motivul era totul fals, se do-
dintr'o scrisoare ce acelasi ambasador a-
lui Raicevici la 10 lanuar 1785, in care-i trage
linia de de Domnii tärilor române,
crisia räutatea caracteristia politicei austriace,
spune cum l'a justificat la cum a aruncat toatä
vina asupra Domnilor. El nu inceleaza de a-i
dexteritatea pe cât de activä pe atât de hotáritä, indem-
lucreze interventiunea
ministrilor otomani este mai redutabild in perspectivd,
deck in realitate", asigura se de in-
treaga incredere a Curtei, talentele lui, lunga lui
zelul pentru serviciile imperiale
sunt cunoscute. 2) latá ce specimene de consuli tri-
mitea Austria in Wile noastre, cari ambasadorul
austriac din Constantinopol nu numai nu se sfia a sta
In relatiuni, dar in aceastá poli-
acest ambasador, Herbert de Rathkeal, care se
la ast-fel de mijloace 9i se servia de oameni ca
Raicevici, fâcea insinuatiuni asupra consulului rus,
este frequentatä casa de boeri ! Dar care consul rus a
comis pe a parte macar fapte ca ale lui Raicevici ?
la cine erau sä se boerii ? La un cu firea
temperamentul lui Raicevici ? Se poate oare compara
purtarea a lui Lascarof a succesorului acestuia
Ivan Severin, apucdturile Raicevici ? Purtarea
lui Raicevici e o ilustratie a politicei aus-
triace: mdguliri fägädueli, când are nevoie,
brutalitate, când fäcut interesul.
Austria nu pierde o ocasiune in
interesele noastre economice. Ea incheie Poarta la 24
Februar 1784 o conventie in care partea
privitoare la TArile Române este opera lui Rai-
cevici. Art. al II al acelei conventiuni in care se
1) Hurmuzaki Documente vol. VII, pag. 411.
2) Hurmuzaki Documente vol. VII pag. 426.

www.dacoromanica.ro
 94

drepturile scutirile supusilor negustorilor austriaci

ca reducerea taxei vamale la 3°/,, pare a fi indreptat
mai mult contra Tärilor Române, când spune in Mol-
dova Muntenia se fäcuse diferite abusuri (?) contrare
regulei ficsate in provinciile otomane, când Domnilor
acestor täri Poarta le atrage atentia cu energie
ca sä aplice dispositiile nouei conventiuni. Prin aceastá
conventiune Române pierd tacsa de transit ce
Austria o plátia pentru märfurile transitate prin
noastre ca dreptul de pe plätiau su-
pusii austriaci ce locuiau Moldova Muntenia. 1)
latá cum V. A. considerd acea :
Aplicatiunea acestel conventiuni sau macar silinta ce-si
dete Raicevici, agentul Austriei, de a se aplica acea
conventie, mai ales cât priveste drepturile pi scutirile
suditilor pi de 30 , au fäcut In mai multe
rânduri obiectul cercetdrilor noastre. Am constatat ma-
rile saderi aduse financelor, comerciuld In genere
demnitätei statelor române, prin conventia austro-turcd
din 1784. 2).
Nerespectarea tratatului de la Cuciuc-Cainargi pi
necontenitele abusuri ce Turcia comitea principate
o silesc pe Rusia intervie de mai multe ori,
la 10 Martie 1779 se conventiunea de la
Ainali-Kawak. Aceastá conventiune, 9 articole,
tratatul de la Cuciuc-Cainargi. Rusia nu
uita nici de data aceasta Române; art. 7 din
conventiune este esclusiv privitor la principate, ale
drepturi Rusia o datä a le ocroti. In acest
articol se prevede, nu se va aduce nici o
cultului sau zidirei de biserici; se vor restitui
nästirilor particularilor bunurile din tinuturile Hoti-
nului, Benderului, Bräilei i din alte porti, se va lasa
stäpânire particularilor asupra diferitelor bunuri
ce au in timpul ocupatiunei rusesti; se va
') Acte fragmente vol. II pag. 178.
2) V. A. Urechiä vol. pag. 533. Tot a-
1

colo textul conventiei ordinul Sultanului atre Dom-

nul Munteniei pentru aplicarea conventiei.

www.dacoromanica.ro
 95

trata respect clerul din principate; et tributul va fi

impus moderatiune adus Portei prin
nationali la fie-care doi ani, ca vre-un
functionar turc, ori-cine ar fi, sä se poatá amesteca
ori cere ceva peste sau de tribut; principatele
vor avea la Constantinopol insärcinati de
conform dreptului ginfilor"; Rusia
a nu dreptul de intercesiune favoarea
principatelor decât numai pentru conservarea invio-
labild a convinctiunilor specificate acest articol.
Conventiunea e de Hagi Abdulrezzac, fost Reis-
Effendi i atunci Nisciangi, de Stachief, ambasa-
dorul Rusiei la Constantinopol.
E de observat in aceastá conventiune,
in chestia consulatului, extrema a diplomatiei
ruse§ti, care se fese tot felul de intrigi se
fac insinuatiunile cele mai räu voitoare,
dea Turciei cele mai categorice dovezi de lealitate.
Tocmai pentru aceasta, ambasadorul Stachieff, ca st
ori-ce bánuiald, prin conventiune, et
Curtea sa nu va interveni favoarea principatelor, de
cât când conventiunea va fi La fel procedeazd
Bulgakof, succesorul lui Stachieff in chestia consulatelor,
spune lui Reis-Effendi et pentru a inlätura ori-
ce asupra purtárei consulului
este autorisat sä scoatá din pe acest functionar,
la cel dintäi just motiv de nemultumire, pe care l'ar
da guvernului." 2). Fart alte comentarii, numai
a se face comparatie purtarea ambasadorilor
acea a ambasadorului austriac, care nu numai
et nu purtarea consulului in urma
matiunilor de temeinice chiar ale Domnilor, ba
din contra conspira cu el, incuraja in acea purtarea,
indemnându-1 sä a intriga la rásturnarea
Domnilor. Ne intrebtm cu mirare fata acestor fapte
1) conventiune e publicatä in Ein rumänischer Se-
nator Die russiscz-turkischen pag. 48.
2) V. A. Istoria Románilor vol. 1 pag. 188.

www.dacoromanica.ro
 96

necontestate, cum se mai poate afirma consulii ru-

sesti erau agenti provocAtori, asupra celor austriaci
aproape se trece cu vederea ?
Dar Turcia este incorigibild. Ea de a doua
zi conventiunea de la Ainali-Kawak, in interval
numai de 13 ani, de la 1774-1787, patru Domni
Muntenia: Alecsandru Ipsilanti, Nicolae Caragea, Mihail
$utu pi Nicolae Mavrogheni; cinci Moldova: Gregore
Ghica, Constantin Moruzi, Alecsandru Mavrocordat I,
Alecsandru Mavrocordat al II pi Alecsandru Ipsilante,
dintre cari pe unii i-i tine pe tron câte un singur an;
märeste tributul impune felurite däri sarcini;
veste tot chipul interesele Tärilor Române; face un
fel de febricitantd, in care de multe ori nu se
mai poate vedea usul ratiunei. Rusia e nevoith mereu sh
dreptul de intercesiune, spre a pune
capát abusurilor. La 19 Noembre 1782 ea presintä
un memoriu, unde in art. 3 imputh cu energie,
nu inceteazd de a calca legamintele ei vedere cu
principatele. Rusia le-a restituit in 1774 Turciei
conditia espresä, libertatea pi privilegiile acordate
de Mahomed al IV locuitorilor vor fi mäntinute in in-
tregime Rusia va avea dreptul de a intercede In
favoarea bosh este mereu gata a ruina a-
Turcia
ceste schimbänd adesea domnitorii arun-
când asupra sarcini, cari apasá pe bietii locuitori.
Rusia cere ca Molao a pi Valahia sä fie tratate con-
form pacea din 1774, pi ca sä nu mai fie nici o
echivocitate, se esplice Turcia asupra tributului ce
principatele vor avea de plätit pe viitor, cum pi des-
pre sarcinilor introduse prin abu-
suri. 1). In 1783 Rusia intervine din nou contra
zilirei lui Caragea sacrificat pretentiilor austriace, carc
domnise numai un an, arátând desavantajele causate
Tärilor Rornâne aceste schimbdri.2). In 1784 Rusia
face alte interventiuni acelasi scop când in
V. A. Urechiä Istoria Românilor vol. 1 pag. 200.
2 V. A. Istoria Românilor vol. I pag. 221.
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 176, 177.

www.dacoromanica.ro
 97

fine reuseste sä 1784 Sultanului Abdul-Hamid

I un hatiserif, cu urmAtoarele dispositiuni favoarea
principatelor :
Supusii ambelor nu vor mai avea de plätit
de cit tributul nu alte sub deosebite
numiri, cari se obisnuiau a se lua ultimului
rAsboiu.
Voevozii nu vor mai fi dest:.tuiti, pe cât timp
nu vor niste semne invederate de räscoalä, con-
form tratatelor ce esistä Curtea Sultanului cea
ruseascA.
Birul se va de prin agentii
Principilor din Constantinopol nu la trimisi turci in
principate.
Turcii nu vor avea dreptul de a-si cumpära
bile Tärile de a-si turmele, ori de
a vre-o cerere pe locuitori.
Tributul se la 619 pungi pentru Munte,iia,
135 pungi pentru Moldova, 90.000 lei, ambele täri
pentru Bairamului, 65.000 lei pentru sär-
bAtoarea Rachiabie.
nu se mai nimic Principilor la confir-
marea la schimbarea vizirilor sau altor dre-
gAtori.
Se vede din acestea, ca in timp ce Austria
prin toate inijloacele si ne ne distrugd,
Rusia, trecând prin toate dificultAtile, infruntand reaua
a Portei, se sileste asigure mai mult drep-
turile principatelor, sä garanteze stabilitatea Domnilor,
sä regulamenteze tributul, sä linistea buna
stare. Cum dar se poate blama dreptul de intercesiune
ce-si reservase Rusia cum se poate sustine drep-
tul acesta intrebuinta interesul ? tali cum a-
purtare a Rusiei este judecatä de un martor
cular, o desinteresatä distinsA, Von Gaffron,
ambasadorul Prusiei la Constantinopol, raportul a-
i) e publicat in Hurmuzaki Documente vol.
VII, pag. 420 extras in A. D. Xenopol Istoria 80100000e vol.
V pag. 262.

www.dacoromanica.ro
dresat Regelui la 26 April 1784: Acest firman este
numai efectul representatiunilor verbale ale ministrului
Rusiei 1), care, iubit stimat pentru caracterul a-
sezat spiritul impacinitor, a avut creditul a-
dueb la indeplinire un pasaj al tratatului de la Cainargi,
relativ la numitele principate....
Neintelegerile dintre Turci crescând din ce
in ce, isbucneste cel de al patrulea räsboiu ei, de-
clarat tot de Poartä la 3 August De data aceasta
Austria era pe aliata Rusiei. Vom analisa jocul de
influente, planurile politica fäcutä de principalele pu-
europene cu privire la Wile noastre in cursul a-
cestui
Austria, coform politicei sale, desnationa-
lisarea Românilor pe toate chile i cotropirea noasträ.
Ternându-se de elementul românesc din Bucovina, ea
cautä spre desnationalisa colonii arme-
nesti. Kaunitz in 1780 instructiuni lui Herbert de
Rathkeal se cu Poarta aceastä 3)
La Constantinopol se cunostea dorinta Austriei de
a mai cotropi ceva din Tattle Române, cáci la 11 De-
cembrie 1781, Von Gaffron raporteazd lui Frederic al
Austriacii pretind, de niste sume ce
nu le-ar fi fost plätite, li se mai cuvine districtul Craio-
vei un altul Moldova. ') Austria persistá in pre-
tentiile ei, la 17 April 1784, Frederic al II scrie
lui Von Görtz C), ambasadorul din Petersburg ea
ImpAratul Austriei a cerut Portei un aranjament de-
finitiv al hotarelor voeste sä profite de
ocasie numai spre a escamota Portei vre-un dis-
trict din Sclavonia, dar inch pe acel al Valahiei,
Bulgakof ambasador al Rusiei la Constantinopol,
Stachieff, la declararea räzboiului din 1787, cAnd este in-
chis la Edicule.
2) N. lorga Acte ei fragmente vol. pag. 179.
Hurmuzaki Documente vol. Vil pag. 318.
I) N. lorga Acte ifragnzente vol. 11 pag. 154.
Comteie de Görtz este numit ambasador al Prusiei la Pe-
tersburg, in retragerei lui Von in Septembre 1779
stA in acel post pAnA in 1785.

www.dacoromanica.ro
intre pi '). In Mai 1784 amba-
sadorul prusian din Constantinopol Von
prin Diez, i se dá acestuia urmätoarele instruc-
tiuni: caute a se informa, afectatiune pi
a se descoperi, despre vederile ce Curtea din Viena
poate sä asupra Moldovei pi Valahiei in in-
tregime sau asupra oari-ckor districte din aceste pro-
vincii. Se crede ea va cäuta apropie cea
dintäi ocasie partea Valahiei, care este asezatä
Dunkea pi asupra ckui district ea formu-
leazA o pretentie pe basa fratatului de la Passarowitz."2).
In timpul räsboiului, Austria credea deja scopul a-
juns pi Principele Coburg, ce fusese deja insärcinat cu
administratiunea Munteniei, impune juramânt,
fäcut un anume formular, care cuprindea cä Aus-
triacii mântuind de robia Thrcilor numai prin
puterea armelor, Românii jurä pentru dânsii pi pentru
urmasii credintä pi supunere Austriei, ca unii ce
au font odatä tributari Regilor Austriacii,
sä-si justifice falsificau pAnA istoria,
ponogrindu-ne trecutul !
In Prusia moare Frederic, al la 17 August 1786
pi urmeazá pe troll nepotul Frederic-Vilhelm al II 4),
de o inferioritate absolutá de ilustrul prede-
cesor. Acesta schimbä brusc politica binevoitoare a lui
Frederic al fatä de noi, pi ca sä-si mai bine
teresele, se aproprie de Austria. El propune Turciei chiar
de la isbucnirea räsboiului urmátoarea curioasä aliantä:
Poarta cedeze Austriei toatá Moldova pi Valahia,
iar Rusiei Crimea. Otciacov pi Basarabia, conditie
ca Regele Prusiei, Francia pi alte puteri, pe cari le-ar
face se asocieze, sä garanteze imperiului otoman
esistenta sa constantá Europa, dincolo de
in mod ca acest pi Unna sä fie
N. Ade fragmente vol. II pag. 178.
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 181.
V. A. vol. III pag. 328.
4) Frederic-Vilhelm al II, Regele Prusiei de la 1786-1797.

www.dacoromanica.ro
eternä imperiul otoman pi cre§tinätate." 1).
Poarta nu prime§te acest curios ajutor, prin
care o despoia de o parte de insemnatä din 1mph-
rátia sa, Frederic-Vilhelm II se voie§te im-
pue deasila, dupä proverbul iube§te-mä ori te taiu".
El la 3 1789 ambasadorului Diez sä
spue Portei propunerea lui, nu
poate nu voete sä facä Poarta nici-un fel
de aliant6; Turcii vor fi norocopi vor face
progrese, se vor aräta mai inclinati a-i adopta pi urma
planul iar nu, atunci se vor simti foarte
riciti a cäuta alianta ajutorul Ba ceea ce-i
mai nostirn, e cä Frederic-Vilhelm al II amenintá pe
Poartä chiar räsboiu, numai ca sä-i primiascä desin-
teresatul rho ajutor. La 4 lulie 1789, ministrul prusian
Hertzberg ambasadorului Diez: ch dacá Poarta
refuzd aceastä aliantä, am luat deja hotärirea, ch Re-
gele va pentru a esecuta acest plan, chiar
contra vointei Portei, ceea ce va face situatiunea ei
mult mai rea. Dach Regele trimite opt-zeci mii oarneni
cdtre Moldova (!) un bun general celor
Curti imperiale, afacerea va fu iute isprävitá. 3)
Pe partea bufä a acestei amenintäri,
mutul unui general, ea mai ch scoala politicá
a Austriei bune resultate, cu sistemul de a
tinde unuia mâna ca sä-i iai punga a-I strânge
brate strivi. Bietii Turci puteau drept
vânt zicá, fere§te-ne, Doamne, de apa prieteni de
ajutor ! In adevär, cá Frederic-Vilhelm al tot con-
form scoalei ipi fäcuse bine planul: acorda
Rusiei Crimea, pi Basarabia; Austriei Moldova
Valahia, ca aceasta sä restitue Poloniei
Galitia; iar Polonia sh dea Prusiei Danzig, Thorn
palatinatele Posnaniei pi Calisch.4) Toatä lumea ar fi
fost multumitä .... et le roi de Prusse, iar.... plätia I
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 226, 227, 229, 262.
2) N. lorga Acte ri fragmente vol. pag. 274.
3) N. lorga Acte vol. pag. 275.
4) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 228 urm.

www.dacoromanica.ro
 101

Francia propune in 1788 o pace care ne sacrifica

numai pe jumdtate, in urmdtoarele conditiuni: Rusia
renunte la Crimea, Poarta sb-i cedeze in schimb
ciacov, Bender Basarabia; Austria capete Belgrad,
Hotin o parte diu Bosnia; Moldova Muntenia
provincii independente. ) Dar lucrul nu se rea-
lisearb din diferite cause, marea revolutie francesd,
lui Ludovic al XVI atätea evenimente ce se
precipitä unele dupä altele iau Franciei ori-ce posibili-
tate a se ocupa de acea politid externä, care nu venia
direct in atingere.
Cine dar ne mai sustine in câncl
Turcia era sdrobitä, când Francia era in revolutie,
când cele douä mari puteri europene, Austria Prusia,
sunt contra au interes sä ne ? 0 sin-
putere ne mai de ajutor, Rusia. Toc-
mai concursul acesta de este o puternicd
de sentimentele curate de intentiile bune ce
Rusia avea pentru noi. Rusia ar fi voit ne
cuprindä, ori s'ar fi desinteresat de noi, putea sta la
Austria Prusia, singurele state ce mai
rämäseserä putenice in Europa. aceste state
aveau interesul de a-si hotarele, s'ar fi
putut repede face: ori ne-ar fi impärtit; ori ne-ar fi
dat Austriei, in schimbul unei largi compensatiuni ce
Rusia ar fi obtinut Polonia in Turcia europeand
asiaticä; ori ne-ar fi luat ea, compensând Austria
largi teritorii Serbia, Bosnia spre Marea Adriatia
Cine s'ar mai fi putut opune, cei puternici
erau interesati partasi la acest lucru ? Tocmai faptul
nu s'a fäcut aceasta, când Austria Prusia o voiau,
e Rusia, putere ce se putea opune,
s'a opus; el constitue un argument puternic contra ce-
ce Rusia ne supunä.
Caterina a H urmäreste planul in privinta prin-
cipatelor, de a le declara independente. La 10 lanuar
1783 ambasadorul prusian din Petersburg Von
) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 247,

www.dacoromanica.ro
 102

scrie Caterina, s'ar sä scoatä Moldova pi

Valahia de sub jugul Portei pi le lase intr'o specie
de independentä la un al treilea...."')
Dupä declararea räsboiului Rusii obtin insemnate
succese militare asupra Turcilor, pe când Austriacii con-
duc räsboiul moliciune pi nepricepere pi sunt de mai
multe ori bätuti de Turci pi de Nicolae Mavrogheni, Dom-
nul Munteniei. Din aceastä causä cuvântul Rusiei avea
sä aibä mai multä autoritate in tratativele de pace.
Propuneri de pace incep sä se de prin 1789
pi Caterina pune ele independenta Tárilor Române.
Von ambasadorul prusian la Petersbug 2), scrie
la 27 1789 lui Frederic-Vilhelm al II ....cä
Impäräteasa este in tratatiVe Impäratul Austriei pen-
tru pacea Turcii mi se spune sigur, cä Ea i-a
trimis un plan de pacificare, care s'ar da Portei
cetätile Otciacov pi Belgrad, därämate, provinciile Mol-
dovei i Valahiei la principi independen(i; s'ar insista
insä asupra plätei despägubirilor de räsboiu.... 5) In
1790 conditiunile de pace ale Rusiei sunt categorice;
ele sunt aduse In mod oficial la cunostinta lui Frederic-
Vilhelm al II, care le comunicá tot in acest mod
basadorului säu Von la Petersburg: ....CI Rusia
voeste a-si pästra tot teritoriul pânä la Nistru, im-
preunä orasul Akerman; provinciile
Moldova i Valahia vor fi ridicate la rangul de prin-
cipate independente, sub dominatiunea unui principe
de rit grec, principele Potemkin...." 4).
Asupra lui Potemkin este pärerea personalä a lui Fre-
deric-Vilhelm. Caterina se din ce in ce mai
mult hi idea independentei principatelor, la care nu
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 164.
2) In acest timp ambasadorii prusiani la Petersburg s'au
schimbat cam des. Von Görtz päráseste ambasada in toamna
nului 1785, este numit timpul ambasadei aruia
moare Frederic al II. In toamna lui 1787 aceasta este Inlocuit cu
Von care stä pant toamna lui 1789, este
cu Von Goltz.
3) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 286.
4) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 292.

www.dacoromanica.ro
voe§te sä mai renunte, ca timpul precedentului
räsboiu, ast-fel ca la 9 Martie 1790, Von Goltz rapor-
lui Frederic-Vilhelm al II asupra conditiilor de
pace propuse de Caterina: ....Au voit mä asigure ca
asemenea independenta Moldovei, Valahiei i
presintatä la Berlin ca punct de negociare, a de-
venit la Londra o conditiune sine qua non...."'). Acest
fapt este reconfirmat peste câte-va zile tot de Von
altä scrisoare câträ Frederic-Vilhelm E lucru
curios, istoricii noWi nu pomenesc de aceste trata-
tive, nici de conditiile favorabile pentru Tärile Române,
de V. A. Urechiä, care neinläturând nici-odatá
faptele, chiar când nu-i convin, spune, Caterina pro-
puse, cum vâzusem, ca conditiune de pace, se de-
dare Principatele independente, un Domn Suveran,
ca barierd intre Rusia Turcia....
lath enorma deosebire cum ne tratau cele douä
puteri aliate: pe când Austria sä ne falsi-
ficând i istoria trecutului nostru cu afirmarea cä
am fost tributari regilor ungure§ti, Rusia cerea din
puteri independenta tärilor noastre din care fäcea o con-
dipune sine qua non.
S'a zis ch Rusia sustinand independenta noastrá, ar
fi fost interesatd, ca sä dea aceste täri, sau macar Mol-
dova, Principelui Potemkin. Este adevärat ca Prin-
cipele Potemkin avea timpul
derei sale la§i se incunjurase cu mare fast, trata
cu afabilitate pe toatä lumea, special pe
boeri, ca simpatii. Nu este nici-o
Rusia ar fi sau impus candi-
1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 297.
Anglia Prusia Interveniau pentru pace din aceastá causá
se fáceau tratative la Londra Berlin.
N. Acte fragmente pag. 298.
V. A. Istoria Romdnilor vol. III pag. 302.
4) Gregore Alecsandrovici Potemkin, de stat si general
semnat rus, a comandantul fortelor ruseste rásboiu din
1787-1791, pe a condus tratativele de pace a murit in
la 1791, In vrástá de 55

www.dacoromanica.ro
 104

datura lui Potemkin la tronul Moldovei. Afirmatiunea

se pe faptul Potemkin se bucura de
favoare la Caterina, pe bânuiala dansa ar fi putut
merge a-i un tron. Dar Potemkin insu-pi era
apa de putin sigur de sprijinul Rusiei, ipi prepara
singur mijloacele de a-§i ajunge scopul, pe deoparte
a-§i atrage simpatii pi a-§i forma un partid in
Moldova, pe de ta umblând sä obtie de la Poartá prin-
cipatul Moldovei sub suzeranitatea ei. 1). In ultimul timp
pare Potemkit. nici nu era in gratiile
tesei Caterina 2). de acetsta Caterina a bine
o ast-fel de propunere, cât de ar fi fost, tot
ar fi putut da nastere la bánueli pi nu ar fi fost accep-
Diplomatia Europei era contra numirei lui Po-
temkin, pi Hertzberg, ministrul lui Frederic-Vilhelm al
scrie ambasadorului Diez, ....Potemkin sä
devie Suveranul Moldovei Valahiei, ceea-ce n'ar con-
veni nici-unei puteri, decât lui singur. Ast-fel nu va
fi susfinut de nici-una.... 3). Pentru acestea Caterina
nu face nici o propunere in privinta lui Potemkin, nici
nu'l sustine fatá cu nimeni.
Diferite aduc sfâr§itul rdsboiului in 1791.
Austria pace cu Turci la 4 August
1791, iar Rusia, o serie de victorii strälu-
cite, incheie pacea la la§i in 29 Decembre 1791. Este
interesant de pi cu ocasia acestor deosebirea
modul in care Austria pi Rusia a trata
Române. Austria prin conventiunea de la
Reichenbach din 27 lulie 1790, premergAtoare
cât prin tratatul de la din moment ce n'a
pune mâna pe principate, le lasä in voia soartei,
nu esprimä de formä macar un gând sau o idee ge-
neroasä pentru ele; se sä-§i pi

1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 290 291.

V. A. Urechiá Istoria Românitor vol. III pag. 442.
8) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 270.

www.dacoromanica.ro
 105

prin acest tratat posesiunea Bucovinei. 1). Rusia era

positie foarte avantagioasd; ea repurtase victorii strälu-
cite contra Turcilor, sfärsise räsboiul cu Suedia, era sus-
tinutá de opiniunea pi parlamentard din Anglia,
comta pe neutralitatea Austriei, chiar basa de
la ea putea dar sä impue Turciei conditiuni de
pace oneroase. totusi aceastá pace se face pe basa
de statu-quo. Rusia, schimbul sacrificiilor pi cheltue-
lilor din timpul rdsboiului, nu nimic, ba se
aratá de generoasä fatä de halul in care se gäsia
Turcia, cá pi la despágubirea de räsboiu in
sumä de 12 milioane piastri. 2). In timp ce Austria,
i se presinta ocasie favorabild, storcea pe Turcia de bani,
chiar mimai pentru servicii fägdduite, dar neîndeplinite,
Rusia pi la ceea ce era mai in drept sá cearä, des-
pdgubirea de räsboiu. Aceasta ca continutul tratatului
de la erau dovezi de sinceritatea Rusiei, când
clara ch ....Rusia nu s'a nici-odatá la distru-
gerea monarhiei otomane, nici la däunarea echilibrului
general, cum au bârfit numai neamicii säi.
Rusia nu a uitat un lucru insá nici de data aceasta:
soarta prilor Române. Art. 4 al tratatului de la Iasi
este consacrat pe de-a noastre. Prin el
se impune nou obligatiunea de a indeplini
sfintenie clausele stipulate in folosul Valahiei pi Mun-
teniei prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi, prin conven-
tiunea din 10 Martie 1779 pi prin actul de la 28
cembre 1783; de a la plata datoriilor din trecut;
de a nu cere principatelor nici-o contributiune sau platá
din timpul rdsboiului, ci din contra a le erta tributul pe
doi ani; de a da deplinä libertate celor ce ar voi se
mute din acordändu-le un termen de 14 luni. 4).
Intregul tratat de la e publicat in Hurmuzaki
vol. VII pag. 523. Vezi V. A. Istoria
vol. III pag. 434 A. D. Xenopol Romdnilor
vol. V pag. 301.
2) V. A. Istoria Roncleilor vol. III pag. 443.
V. A. Urechiä Istoria Roindnilor vol. III pag. 439.
Tratatul este publicat pe de-a intregul In Ein rumänischer
Senator Die russisch-tiirkischen pag. 55,

www.dacoromanica.ro
 106

Ast-fel când Rusia nu ne poate cu un pas

se silepte prin toate mijloacele a ne apara a
ne garanta ce obtinusem.

www.dacoromanica.ro
 V.

Evenimentele de la 1802-1812

Cu toate sfortärile Rusiei prin tratatul de la Iasi,

prin precedentele tratate, conventiuni interveniri, ca sä
asigure oare-care liniste prosperitate Tärilor Române,
starea devine din ce In ce mai nenorocitä. Turcia
pärea ajunsä la zilelor sale. Situatia ei internä,
ca cea externä erau intolerabile. ConducAtorii imperiului
otoman, incapabili pi venali, perduserd cu desävâr-
sire capul. In politica Turciei nu mai e urmä de jude-
catä, de consequentä, de bun simt. Ceea ce se hotärise
azi, in formele cele mai solemne, era calcat a doua zi,
despretul tratatelor angajamentelor de onoare. Ne-
dreptätile cele mai mari, cruzimele cele mai neauzite,
combinatiunile cele imposibile, erau fructele unei
sari de lucruri, ce dovedeau descornpunerea pi anarhia
complectä in care imperiul otoman la sfârsitul
veacului al XVIII.
Tärile Române in prirnul Inc s'au de
plecta desorganisare pi desechilibru al Tur-
ciei. Räul mai mare, desele schimbäri de domni,
ajunsese la paroxism. In interval numai de 10 ani, de
la 1792-1802, se schimbase domni io Muntenia,
cinci in Moldova. '). parte din acesti domni nu erau
1) In In Moldova
I Mail 1791-1793 I) Alecsandru Moruzi 1792-1793
2 Alecsandru Moruzi 1793-1796 2 Mihail 1793-1795
3 Alecsandru Ipsilanti 1796-1797 3 Alecsandru Calirnali 1795-1799
4 Constantin Hangearli 1797-1799 4 Constantin Ipsilanti 1799-1801
5 Alecsandru Moruzi 1799-1801 5 Alecsandru 1801-1802
6 Mihail 1801-1802

www.dacoromanica.ro
 108

lipsiji de bune intenjiuni; unii incepuserä ia chiar

oare-cari mäsuri de indreptarea tärilor. Dar ce puteea face
ei, in domnii de un an sau doi, la tot pasul
de nedreptäjile neomenoase ale Turciei,
tremurând in fie-ce moment, cä vor perde nu numai tro-
nul, dar viata.
La toate mizeriile anterioare din principate, schim-
barea domnilor, apäsärile Turcilor, boerilor,
greutatea därilor, extrema säräcie a locuitorilor, nesi-
epidemii episotii, se mai a-
daugä una grozavä in Muntenia: Pasvan-Oglu. Acesta
era un aventurier, ce se stabilise pi se fortificase in
Vidin. El teroriza Turcia, dicta la Constantinopol, chci
toate de a-1 stâmpära rämäseserä za-
darnice. Pasvan-Oglu era o groazá pentru vecinätate
special pentru Muntenia. jefuia, incendia, ucidea,
färä nici-o milá. Poarta impunea mari rechisijionári in
Muntenia, ba chiar Moldova, pentru armatele ce
trimitea, zicând sä apere Muntenia contra lui Pasvan-
Oglu. Aceste rechisijionäri intreceau toate margeni-
le complectau desävârsita miserie a populajiei. In
schimb armatele turcesti se uniau cu oardele lui
Oglu pi se revärsau asupra nenorocitei sä prade
ce mai era de prädat. latá tabloul esact al
stärei Munteniei din acel timp, fäcut de D-1 A. D. Xe-
nopol :
De ce soseste aproape de Dunärea, Ca-
pitan-pasa scrie lui Hangerli, Domnul Munteniei, ca
caute a porunci tuturor ispravnicilor de prin
judeje, sä indestuleze ostirile sale cu zaharele,
orz, oi, vaci, unt, sare ori-ce ar trebui, ca nu
va tânjiascä ostirile. Pe Iângä trebuia o
câtime prea insemnatä de provizii spre indestularea
unei armate de numeroase, apoi se mai
si o neprecugetatä in pástrarea celor adunate,
in asemenea era greu, cu bona-
vointá a domnului, de indeplinit cu esactitate cererile
turcesti. bunä-oarä Mina, care se cara peste

www.dacoromanica.ro
närea, in de a fi pästratá in saci sau pusä in ham-
bare, era turnatá pe jos in movili imense spulberate
de sau prefäcute in aluat prin aderea ploiei.
Vitele adunate cu mare greu erau adese-ori
de cei ce le päziau, mai departe. Ne mai
gand Muntenia a indestula aceastä päráduialä, Han-
gerli aduse zaharea din Moldova. Pentru procurarea
nesfarsitelor trebuitoare era nevoie de bani.
Se pune domnul pe lucru pentru a-i stoarce
si din piaträ; ie vinäriciul oieritul indoit, impune
mänästirilor cea din aceste de care
sele fusese totdeauna scutite, mai indatorindu-le a
contribui in naturá cu mai multe din obiectele de a-
provisionare. cá atari
nuite nu isbuteste a aduna trebue pentru in-
timpinarea trebuintelor, mai ales era de nevoie sä
mai In pungile lui, vroeste sä scoatä
vackit pe care de la Constantin Mavrocordat nu
mai fusese ridicat. Mitropolitul insä boerii gäsind
darea aceasta legatá cu afurisenie, nu indräsnirá sä o
deslege. Hanger li propuse atunci, ca sä scoatä con-
tributia sub alt nume, acel de gostinärit, numele därei
ce se lua pe mascuri nu pe vite. Boerii nu se in-
voirä nici la acest mijloc iezuitic. Domnul trimise a-
tunci de olac la Patriarhul din Tarigrad, rugandu-1 sä
desfacä asupra acelei oferind Sfintii-
Sale prin capuchihaia al din Constantinopol 50 pungi
de bani pentru ostenealá. Cel mai Malt representant
al religiei moralitätei pe se gräbi a räspunde
dorintelor compatriotului deslegá darea
ritului de afurisenia sub care era inläntuitä. Mitropo-
litul Dositeiu stárueste in refusul säu de a iscáli
deslegarea; tot aoa fac mai multi boeri. Se gäsesc
insä vre-o cari iscAlitura pentru un
numär de pungi de bani, primite de ei sub de
milä domneascd. Indatä ce Domnul avu iscAliturile
apärate, el incinse toatä tara cu strasnice porunci, pen-
tru constatarea numärului vitelor. tocmai pe a-

www.dacoromanica.ro
 110

,,tunci pi nu puturá as-

cunde nici-un cap de de oare-ce le in
tätura casei, usei. Apucati pe neasteptate,
cuitorii nu aveau bani, cu ce sä darea, care
se scrisese surnä insemnatä, anume 2 galbeni
de dincoace pi 2 lei dincolo de Olt. Mumbasirii
rânduiti peste slujbasi, dintre Turd, Greci pi
alte nearnuri tara de la un capät la
altul, ca niste lupi flämânzi, sau ca niste haite de
lepinati apucau pe oarneni a banii. Acestia
neavând cui si vitele mijlocul ernei, negäsind
cui munci pentru a din productul muncei
lor, neavând nici bucate de prisos pe la casele
spre a le desface pi a se pläti din acestora, nu
aveau nici-o putere. Banii trebuiau ordinul
strasnic al Dornnului, sä se impliniascä pânä in 15
zile. Incepurä deci slujbasii a stoarce pi a rnunci pe
locuitori, inchizând pi femei prin casare, pi
candu-i fumuri de gunoiu pi de ardeiu, nedându-le
de mâncare, legandu-i mânele pi bätändu-i
cu bicele la moarte, sau finându-i picioarele
goale ceasuri zapada geroasä. Mai multi oa-
meni pierdurä ta in asemenea chinuri pi poporul
desperat ducând pe in curtea palatului spre a-i
aräta Domnului, acesta le dido raspunsul ingrozitor,
ci dea pi nu-i va omori. ').
Despre jafurile lui Pasvan-Oglu, D-1 A. D. Xenopol
un tablou tot de ingrozitor, ca pi de mai
sus: ....EI (Pasvan-Oglu) pe un coman-
dant al vestit prin cruzimele lui, Manaf-lbrairn,
cu esecutarea Munteniei, pi acesta trecând Dunärea pe
cand oamenii se asteptau mai atacá deodatä
iarmarocul de la Clenov din pri-
vighind tocmai ca niste varsätori de sânge lupi, când
sä gisiasci pe dormind pi pe câni lenevindu-se,
ca sä näväliascä sä sfärâme turma. Negutitorii sunt
surprinsi in mijlocul schimbului de daraveri, de
1) A. D. Xenopol Románilor vol. V pag. 313.

www.dacoromanica.ro
salbatecii Pasvangii, cari návälesc asupra cu säbiile
scoase, sbierând ca niste lei, groaza cuprinde
pe sä f dar impiedicati de neorânduiala
iarmarocului, cei mai multi cad in mânele hotilor, cari
dupd ce le tot ce aveau la sufletul adaug
cruzimea despoiere, taie pe cei mai multi, pe
altii ciuntesc.
Pe când aceste jafuri se petreceau la
alte pärti ale Olteniei, Bucuresti se ves-
tea, Pasvangii se apropie de capital& Se in-
datd un mare divan, in care Domino! (Mihail
tremurând boerilor vestile pe cari le
primise de la ispravnicii de peste sfätueste pe
boeri caute fie-care scaparea cum va putea,
el va addpostire in Transilvania. Un mo-
ment dupt acea butcile domnesti a a-
verea cea mai de pret a urcându-se cu toatä
familia casnicii lui in ele, calea spre Brasov.
Boerii se gräbesc a-1 imitä. inchipuie cine-va spaima
si panica ne mai pomenitd, ce in norod, când
vázuse cdpiteniile sale, Domnul boerii, rupänd-o
de 1 Iatä o mai e nevoie,
de patriotismul virtutea ! Ce enormä deose-
adevdratii boeri de odinioard, cari fata
primejdiei, strânsi Domn, sub umbra steagurilor
tärei, mergeau sä pentru apararea patriei a
neamului, acesti parveniti sau degenerati,
intrigi, inchinati sträinilor, gudurándu-se fata
celui urmä turc tremurând numai la auzul
numelui unui aventurier ce dispunea de câte-va mii de
! s'ar fi fost scurs veacuri acest
Mihail care páräseste tronul tara ce-i
incredintate, de frica unei bande de hoti, alt
Domn sträin, Niculae Mavrogheni, care räsco-
in cenusä virtutea a Românilor,
la räsboiu cu ei sä cuceriascä victorii de la armate in re-
1) A. D. Xenopol Istoria Romänitor vol. V pag. 331.
2) A. D. Xenopol Românitor vol. V pag. 333.

www.dacoromanica.ro
 112

chiar pentru cause sträine de Cu de

boeri cu domni ca Mihail utu, nu e de mirat ca
TArile sä fi ajuns, unde !

Ambasadorul lui Frederic Vilhelm al III 1), Regele

Prusiei, Von Knobelsdorf 2), trecând prin Bucuresti in
lunie 1803 la inceputul domniei lui Constantin Ipsilanti 3),
face Regelui säu un detaliat raport asupra tristei stäri
in care se afla Muntenia, din causa lui Pasvan-Oglu:
Chiar in seara sosirei mele, Domnul mi-a fäcut o
visitä incognito. ce mi-a märturisit, cu loath e-
fusiunea inimei sale, sentimentele viei sale recunostinte
pentru interesul ce Majestatea bine-voeste
aibd pentru persoana lui, mi-a fäcut un tablou cu
devdrat a situatiunei critice, in care se
de la venirea lui aici. In toamna gäsise tara
desavârsire ruinatä opt ani consecutivi de ne-
norociri; ch pentru a o parte a räului, el
pase numai decal tara de trupele turcesti, plâtindu-le
solda intârziatä, ast-f el multumindu-le, le angajase
»a Valahia; de atunci, Pasvan-Oglu loco-
tenentii säi nu incetaserá a-i stoarce sume foarte
semnate; cä tara era istovitä visteria goalä;
situatie de desastruosd, o somatie a lui Manaf-
Ibraim punea t-i arata
ch va preface totul in foc in sânge dach trei zile.
,.nu-i va remite suma de 128.000 piastri, provisuni
nutret pentru trupele lui bogate pentru el.
Principele, care nu-i lipsit de energie, e de aceiasi
rere cu mine, singurul de a scapa de toate
Frederic al succesorul lui Frederic al
Rege al Prusiei de la 1797-1840, este nenorocitul adversar al
Napoleon I, care-si vede tara anihilatä dupá bätália de la
in 1806 tratatul de la Tilsit in 1807.
2) Maiorul Von ambasador prusian la Costanti-
nopol in locul lui Diez, la 21 April 1793.
Constantin Munteniei de la
succesorul lui Mihail este lui Alecsandru Ipsilante,
fostul Domn Muntenia Moldova. Prin fuga lui
cu fratele Dimitrie la Viena in 1731, pe tatál a
renunta la domnia Munteniei causase multe despliceri.

www.dacoromanica.ro
 113

aceste supärki, ar fi sä-1 pe Manaf-Ibraim

de a trece Dunkea. Dar, departe de a se putea spri-
jini pe ajutorul absolut necesar al boerilor, lasitatea
este de mare, in cât ei voiau, cum au
anul trecut, st fugá in Transilvania; ei n'au putut fi
retinuti deck printr'o proclamatie a Principelui, prin
care-i amenintä va capul celui boer, ce
ar da semne cá se pregkeste piece.... 1).
In triste imprejurári, o parte din boerii Mun-
teniei se gändesc din nou la Rusia cer protectia Ta-
rul Paul I. 2). Scurta domnie a lui Paul I nu e lipsitä
de griji. El ia parte la a doua coalitie contra Franciei,
In care generalii sAi, in special vestitul Suvorof, re-
poartá insemnate succese; in urmä se cu Na-
poleon I acceptE planul acestuia, spre
domnia lumei. Cu toate aceste preocupatiuni, Paul I nu
nepäsätor la plängerile boerilor munteni. El dA
ordin ambasadorului sAu din Constantinopol, care face
o energicA intervenire la Poartá, ca st pue captt
sordinilor jafurilor comise In Muntenia. In acelasi
timp Paul I scrie in mod foarte sever lui Pasvan-Oglu
st de a präda Muntenia, amenintandu-I
cas contrar va trimite armatA contra lui. Cea ce nu era
stare sA Turcia cu armata ei, Tarul Paul I face
numai cu autoritatea sa. Pasvan-Oglu se supune numai
decât ast-fel, grape intervenirei Paul I, Muntenia
este lasatá pace la moarte acestuia, de
venturierul de la Vidin.
1) N. lorga Acte pi fragmente vol. pag. 382.
2) Paul I, Tarul Rusiei de la 1796-1801, fiul lui Petru al
al Caterinei a II, se urcá pe tron la moartea mamei sale, In 6
Noembre 1796. Avea multe calitäti naturale, dar caracter sombru
bänuitor. declarat al principiilor revolutlei francese,
el este reactionar aboleqte unele luate sub regimul li-
beral al Caterinei. Cade victima unei revolutiuni de palat la 12
Martie 1801.
Dionisie Eclesiarhul pag. 203.

www.dacoromanica.ro
 114

Fiul Alecsandru I I) are o domnie mai agi-

tatá decât tatäl shu, din causa räsboaelor napoleonice;
totusi relatiunile sale cu Române devin din ce
in ce mai strânse. Debuturile lui sunt de cea mai
mare bundvointä pentru principate; el este cel
care, chiar in celor mai grave evnimente, pro-
de ele, ch sä Portei o aplicare
a dispositiilor din tratatele de la Cuciuc-
Cainargi, Ainali-Kawak ladi. Stricându-se prietenia se-
a Francia, din causa expeditiei lui
Napoleon in Egipt in 1798-1799, Turcia vâzându-se
amenintatd in existenta cu Rusia un tratat
de aliantä la 23 Decembre 1798. Basat pe influenta ce-i
dädea aceastá alianta, Alecsandru nu scapä ocasia sä
Inch un mare bine principa(elor 1802 capätä de la
Poartä o notá categoricd in favoarea Tärilor Române.
In notä Poarta spune: .... In basa condi-
tiunilor tratatului de pace dintre Sublima
Rusia, aceastä din putere având dteptul de in-
tercesiune in favoare susziselor asupra no-
tei ce ne-a presentat, din ordinul Curtei sale, amicul
nostru, prea nobilul trimis al Rusiei, resident la Cons-
tantinopol, care, spre a da numitelor conditiuni o
fort& care sä le esecutarea, el cerea
girea câtor-va articole urma mai multor tra-
tative amicale cu trimisul Rusiei, asupra celor ce ce-
rea aceastá chestiune; s'a regulat s'a
couferintd, o discutiune dis-
positiunile dinainte vor fi confirmate consolidate
prin adäugirea altor articole la cele vechi deja espri-
mate prin cele sublime firmane trimise numitelor
provincii cu datele citate mai sus...."2).
1) 1, Rusiei de la fiul lui Paul I,
este contimporan lui Napoleon mare. Inceputul domniei lui
e foarte agent din causa räsboaelor napoleonice a situatiei
interne. Rind pe vrajrnas ori aliat al lui Napoleon,
sandru ia parte la toate coalitiile contra acestuia suportu
ribila campanie a lui Napoleon in Rusia in 1812.
Petrescu, D. A. Sturdza D. C. Sturdza
Acte documente vol. I part. 2 pag. 263.

www.dacoromanica.ro
 115

Odatä cu aceasta Poarta trimite un firman in

ambele principate, in cari, ce pi
reste dispositiile din alte firmane anterioare, date tot pe
basa tratatelor Rusia, adauge urmdtoarele disposi-
tiuni
Si litra nu va mai fi culeasá in de Turcii tri-
misi acolo, ci cumpâratd pi transportatä cu platä la
schelele Dunärei.
Vama din Galati sau Bräila va fi perceputd de
Gospodar prin oamenii pi nu va mai fi apucatá
de perceptorii turci din Chilia.
Dregdtoriile provinciilor române vor fi
boerilor celor mai destoinici, deosebire de sunt
greci sau pdmânteni.
Darea Poartä nu va fi mai mare de-
cat suma de 619 pungi pentru Muntenia pi 135 pungi
si 445 lei pentru Moldova.
Zaireele pi avaidurile ce se cer la confirmarea prin-
cipilor vor fi plätite din veniturile speciale, ale oc-
nelor pi pi nu din därile supusilor.
Domnia Gospodarilor este ficsatä pe ?apte ani.
Ei nu pot fi depusi de acest termen, decât pen-
tru o väditä. Indatá ce o aseminea le va fi pusä
in seam& Turcia va trebui sä pe amba-
sadorul rus, care pi dänsul trebue sä se
delictul s'a comis, doveditä chip nein-.
doelnic vinovdtia domnului, atunci numai depunerea
lui va fi permisd.... ,
Ast-fel, gratie Tarului Alecsandru I, se/ese din sfera
platonice pi se primul pas real spre
stabilitatea domniilor romtne pi inläturarea celei mai mari
calamitäti ce cädea asupra tärilor noastre. Alecsandru I,
care cât de putin angajamentele fags-
1) Aceste lirrnane sunt publicate intregi in Hurmuzaki
cumente, in Ghenadie Petrescu, D. A. Sturdza D. C. Sturdza
Acte pi documente vol. I part. 2, pag. 259, In Th. Codrescu
vol. III pag. 181 p In Papiu Ilarian Tesaur de monu-
mente istorice, vol. I pag. extras in A. D. Xenopol
toria Romdnilor vol. V pag. 346.

www.dacoromanica.ro
 116

duelele ca nu fie dejucate bundle lui intentii,

cum ale Caterinei a 11, cu cele mai
mari garantii schimbarea domnilor. Se va vedea mai jos
cum Poarta a respectat garantiile atát de puternice
luate de Alecsandru I.
Efectele binefäcdtoare ale dreptului de intercesiune
al Rusiei eliberdrei celor firmane se vád repecle.
Consulul rus se simte acum in a interveni la
Alecsandru Domnul Moldovei, spre a pune capät
jafurilor din .... Chiar anul 1802, câte-va zile
dupd incheierea alcdtuirei raportate, consulul Rusiei din
Tárile Române remite lui Alecsandu o
care chip foarte aspru toate
legile ce se comiteau sub a lui ocârmuire. El incepe
prin a pune vedere Principelui, co exagerarea ne-
mäsuratä a impositelor, sub care zac locuitorii acestei
au umplut de pe Suveranul sOu, care s'a
hotärit a le o pärinteascä de ajutor.
Dupd aceea, enumerarea impositelor, aratO
ingrozitoarea adäugire, cere numai decât redu-
cerea la o suportabilä pentru locuitori. Mai
protestä apoi contra despoierei oamenilor de avutul
din partea Turciei a Domnului, a li se da des-
pdgubirea corespunzätoare; contra nenumäratelor
podvezi cari ar cu totul timpul Ora-
nilor nu le-ar invoi a se ocupa de gospodäria
lor; contra numärului mare de Greci adusi de Domn
din Constantinopol, care ar despoia tara
altele mai multe, cerând un räspuns in scris la aceste
observatiuni. ').
Rusia aratá Portei starea nenorocitä a Tärilor
Române interveni, ca in casul in care Domnii
tori ar fi se dea domnia unuia din
cipate Constantin Ipsilante. S'a zis ca Rusia a
tervenit in favoarea lui Ipsilante, era partisanul
1) A. D. Xenopol Istoria Românilor vol. V, pag. 347 Des-
pre jefuirea prilor Române sub Alecsandru si Mihail
de la 1801-1802 vezi Zilot pag. 45 si 81.

www.dacoromanica.ro
 117

ei. Constantin Ipsilante in scurta lui domnie in

Moldova, dovezi a fi un domn bun pi intelept,
de unde Poarta scosese nici-un motiv; boerii
Munteniei cereau mod unanim, iar pentru el interve-
nise pi Frederic al III, Regele Prusiei. Ar pu-
tea fi invinuitä Rusia, intervenia pentru un
numai fiind-cd-i era partisan; cu atât mai
Rusia alegea partisani din oamenii buni, iubiti
in pi stimati in
Constantin Ipsilante 2) chiar de la inceputul domniei
lui in Muntenia, recoman-
darea Rusiei. S'a ce raporta despre dânsul
basadorul prusian Von Knobelsdorf 3); iatá ce scrie des-
pre dânsul Zilot Românul, de pornit de obiceiu
contra domnilor greci: .... Domnul a
tara cu bune inceputuri, pre boeri cinstindu-i
lesnindu-i, pe saraci dorindu-i miluidu-i; asezemânt
fdcu In toatá tara de se cumpära toate breslele la da-
rea dAjdiilor stare pi putere, cu un cuvânt
arata de nu se l'au cerut Domn.... 4).
Ipsilante se ingrijepte numai a pune tara stare
de aparare contra Pasvangiilor; aduce de peste grá-
niceri si panduri, oameni de strânsurd,
negutitori pi Moldoveni pi tuturor le uniforme
pi arme; un corp de artelerie; alatueste in
totul o armatá de vre-o 8000 oomeni; gratie
acestor Pasvangiii Dunärea pi nu
sä mai prade tara. 5) El se poartá cu
tate in afar&pi basat pe sprijinul Rusiei, când Turcii,
socotindu-1 ca pe alti domni, un de vataf al
cer la Constantinopol niste oi, Ipsilante le
prin capuchehaia lui, ultimele capitulatiuni
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 373.
2) Constantin Ipsilante 0i Alex. Moruzi numiti Domni,
mul In Muntenia, al doilea in Moldova, In basa firmanelor de
la 1802, domnesc de la 1802-1806.
8) Vezi pag. 112
Zilot Românul 82.
8) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor pag. 354.

www.dacoromanica.ro
 118

ale Munteniei cu Poarta, sub garantia Rusiei, se opun la

cerere. '). De multä vreme Poarta nu mai capatase
un atât de demn de la un domn din Mile
Române.
Se acusä Alecsandru I, cd infelegea prin dreptul
de intercesiune, a se amesteca in afacerile interne ale
Turciei pi a dicta Portei. Rusia avea dreptul de interce-
siune de 25 ani prin tratatul de la Cuciuc-Cainargi
fusese reconfirmat prin conventiunea de la Ainali-Kawak
pi prin tratatul de la Iasi; totusi, Impáräteasa
Caterina a II se incredea in angajamentde Turcilor
intervenia mod blajin, fägAduelele turcesti au rämas
atâta vreme moartä pentru noi. Alecsandru I, fire
mai hotäritä, nu intelegea se mai eludeze in
chip tratatele; ce i s'a presintat ocasia, a inter-
venit cu energie, iar resultatele s'au
Din nenorocire aceste bune inceputuri para-
prin isbucnirea celui de al cincilea
Rusia Turcia de la 1806-1812. Poarta, sub teroarea
politicei personale pi interesate a lui Napoleon I,
toate dispositiile tratatelor anterioare dintre ea pi Rusia,
dändu-se la amenintäri acte de ostilitate contra Rusiei.
Scoate din domnie, motiv pi contra firmanelor din
1802, pe Constantin Ipsilante pi pe Alecsandru Moruzi,
lipsind putin ca celui sä nu-i ia pi
ordine mai multor pasi din Rumelia trimitä trupe la
Ismail spre a forma un lagär; garnisoanele din
Hotin pi Ismail la 10.000 oameni fie-care; in
Rumelia o armatä numeroasd sub conducerea pasei
Scutari; pune flota pe picior de se
adune insemnate provisiuni pentru trupe;
trecerea vaselor rusesti de priu Bosfor
pi Dardanele, ce fusese asiguratá Rusiei printr'un tratat
formal in Septembre 1805; lasä a injelege nu s'ar
putea opune trecerei armatelor lui Napoleon prin
torul turcesc in casul unui cu
Rusia, atinsä in demnitatea pi siguranta ei, nu pu-
1) A. D. Xenopol Istoria Românilbr vol. V pag. 355.

www.dacoromanica.ro
 119

tea indiferentd. Ea cere explicatiuni pi in-

tervine cu energie la Constantinopol pentru respectarea
tratatelor. Impäratul Alecsandru sigur de mai 'na-
conform obiceiului Turcilor, nu va nici
categoric, nici satisfactie complectd, ales
acum când ei erau sub dependenta absolutä a lui Na-
poleon, ordin, pentru a ma mult cererile sale,
ca un corp de ocupatiune sub conducerea generalului
Michelson in principate. Alecsandru lush
modul cel mai categoric atât Portei, cât pi represen-
tantilor puteriIor sträine, ca pi locuitorilor din princi-
pate prin manifestul nu are câtu-si de putin
de a declara räsboiu, va retrage ostile
sale din principate, imediat ce-i vor fi satisfäcute

In adevär Poarta pe Principi, dar nu

satisface nici-una din cererile cele-alte ale Rusiei: nu
inceteazá cu preparativele militare, nu va
läsa navigarea vaselor rusesti prin Bosfor Dar-
danele, nu nici-o asigurare impotriva trecerei even-
tuale a armatelor lui Napoleon prin Turcia. Evident, in
timpuri normale, Rusia s'ar fi putut multumi numai
cu reintegrarea Principilor Moldovei Munteniei. A-
cum când vârtejul napoleonic vântura toatä Europa,
fapte pi asigurdri isolate pi vagi nu mai erau de ajuns.
Austria, Prusia, statele italiene sguduite din temelii, erau la
discretia lui Napoleon. Prin cuprinderea Dalmatiei,
ratul frances pusese piciorul Peninsula balcanicä, iar
Turcia, in starea ei de sldbiciune decadent& nu o-
feria cea mai garantie s'ar putea opune neas-
tämpäratului cuceritor, când i-ar veni pofta de
Contra cui s'ar mai fi putut armele lui
Napoleon? Contra singurilor state ce mai remäseserd in
picioare Europa, Anglia pi Rusia. Cu Anglia era deja
rândul Rusiei, ce luase parte la toate coali-
contra lui Napoleon, nu putea intârzie. Intr'o ast-
fel de eventualitate foarte probabild, Turcia ar fi fost re-
morcatä impotriva Rusiei, iar trupele turcesti, deja puse

www.dacoromanica.ro
 120

pe picior de ar fi servit drept avangardd

matelor napoleonice. Alecsandru I bine
derea Bosforului pi Dardanelelor era impusä Turcilor de
Napoleon, ca flota ruseascb sä nu face nici-o
miscare sä in Marea ca
basen. Prin urmare nu lucruri de nimic, ori sperante
vagi de a smulge ceva Turciei causau cererile pi pro-
cedarea lui Alecsandru I; numai moment prielnic pen-
tru ceva nu era acum, când pe deoparte Rusia se
vräjmäsie cu Napoleon, pe de alta Turcia
tea sub influenta a acestuia. Rusia se simtia a-
menintatd in siguranta ei; teama pi prude* dictau
ori capete din partea Turciei, ori pi le
ia
Turcia n'a voit ori n'a fost lasatá a satisface ce-
lui Alecsandru pi a declarat rásboiu Rusiei la
sfârsitul anului 1806. A fost lung acest pi peri-
lui numeroase, a expunere nu intrá
In cadrul acestui studiu. le noastre au avut su-
fere mult In timpul rdsboiului, care s'a terminat cu o
nenorocire pentru noi, perderea Basarabiei.
A cui a fost idea, ce cause au dcterminat luarea
Basarabiei pi cum am ajuns la ea, ce ne
restul acestui capitol. Fost-a ideea aceasta a
ratului Alecsandru I? Nu, nici de nici
timpul rdsboiului la anului 1807, Tarul
Alecsandru I nu s'a gândit un moment a cuprinde
rile Române sau o parte din ele; din
sä le arate cea mai mare Aceasta se
vedeste In mod neIndoios prin faptele cores-
diplomaticd din acel timp. Pe la Inceputul
nului 1806, Rusia pi ea de Napoleon bätälia
de la Austerlitz la 2 Decembre 1805, se simte amenin-
de Napoleon pi e foarte Turcia cu care
era nu va putea opune, din causa släbiciunei
sale, o resistent Impäratului frances. Pentru a-
ceasta ea face preparative militare spre frontiera Mol-
dovei, pe cari le Intrebuinta la primul semnal

www.dacoromanica.ro
 121

al lui Napoleon, pune in pe

Turcia despre aceasta. Ambasadorul Prusiei Von Goltz
cuno§tea preparativele, le aduce la cuno§tinta lui Fre-
deric al Ill, aliatul Rusiei, prin raporul din
26 lanuar 1806, In care ....Rusia n'are inten-
tiunea a provoca pericolul, dar crede trebue
infrunte la nevoe i ajutorul aliatei sale
(Turcia). Ea crede de almintrelia, acest plan nu ar
esclude posibilitatea unei care ar putea-o
apropia de Francia, aceasta ar voi s dea asi-
gurri cu desávrsire satisfäctoare pentru mnfinerea
integritätei viitoare a Portei otomane....
Temerile ch Napoleon va pe Turci contra Ru-
siei persistau la Petersburg, din causa atitudinei
nice a ast-fel cd la 19 Martie 1806 Von Goltz
raporteazA lui Frederic al III: Din
prinde din ce ce mai mult aici idea de a se a-
duna trupe considerabile la hotarele Moldovei Man-
teniei, ultimul timp s'a ridicat chiar Consiliul
imperiului o voce, care a necesitatea
acestor provincii. Impratul Alecsandru s'a opus
cci el nu voeste s dea semnalul alarmelor false;
s'a a se lua toate trebuitoare,
spre a putea preveni pe Francesi, casul vre-unui
proiect de a face intre trupe pe teritoriul
sub ori-ce pretext ar fi.... 2).
La 12 lulie 1806 Tarul Alecsandru I, ca sA asi-
gure despre intentiile sale pe amicul aliatul sAu
gele Prusiei Frederic Vilhelm al III, printr'o
conventiune secretA In 7 articole, semnate de
Alecsandru, tratatul dintre Rusia Prusia din 1800.
Prin art. 3 aI acestei conventiuni ambii Suverani
reciproc independenta integritatea o-
3)
DupA ocuparea principatelor, ministrul de externe
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 405.
N. lorga Acte oi fragmente vol. II pag. 406.
8) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte 0i documente
vol. 1 partea pag. 505.

www.dacoromanica.ro
 122

al Rusiei aratá ambasadorului prusian Von Goltz la 25

Octombrie 1806, numai motive de au dictat
ocuparea principatelor .... Subsemnatul
e foarte multumit a ed da asigurarea cea mai formald
Majestatea Sa Impäratut va fi gata a retrage tru-
pele din cele douä provincii, imediat ce Poarta va fi dat
o justá satisfacere tuturor nemultumirilor pe cari Curtea
imperiald este indrept a le formula, dupá stipulatiunile
cele mai precise ce esistO cele imperii. De
almintrelia sincerä a Majestätei Sale Imperiale
este, ca ocupatiunea celor princlpate de
trupe sä nu aducä de o rupturä cu Poarta,
si ministerul imperial n'a neglijat nimic da a presinta
la Constantinopol operatiune in adeväratnl ei
punct de vedere....
Tot acelasi sens se dau instructiuni precise am-
basadorului rusesc la Constantinopol ltalinsky Noem-
brie 1806, spre a declara in modul cel mai ca-
tegoric ....generalul Michelson, comandantul suprem
al armatei de la Nistru, a primit ordin de a
Moldova, nu ca vrajma$, cum reaua nu va In-
tärzia de sigur presinte, dar cu singurul scop de
a face se restabiliascä raporturi, ce au esis-
tat timp intre cele imperii, conform trata-
telor; de a preveni efectele periculoase ale influentei
francese, care se stabileste la Constantinopol care
amenintä Poarta cu o compleetä supunere; sfârsit
de a paralisa planul pe de ambasadorul
Sebastiani ca ) facä a trece o armatä francesä prin
statele otomane, pentru a veni ne atace la Nistru....
In nota Rusiei din 4 Noembre privitoare la
ocupatie, dupá ce se aratá cá ea e provocatá, diu
Turcia angajamentele ei privitoare la prin-
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 411.
2) Comte Horace Sebastiani, ambasadorul lui
poleon I la Constantinopol, joacá un foarte mare rol in aceste
imprejuräri in capitala Turciei.
3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea II pag. 518.

www.dacoromanica.ro
 123

cipate, cá a fäcut preparative militare contra Rusiei pi

din alte cause, conchide .... In aceste circumstante,
Majestatea Sa Impäratul a simtit nevoia de a-si pune
hotarele la adApostul ori-cArei insulte; de a proteja
popoarele, le-a promis, consimtimântul Portei,
a le conserva privilegiile ; de a preveni pi a dejuca
planurile vrâjmasilor ).
La 11 Decembre 1806, ambasadorul prusian Von
lui Frederic Vilhelm al III .... Nu
mai stä in puterea Rusiei de-a ruptura cu
Poarta otomanä, dacä aceasta voeste sä considere o-
cuparea principatelor pi Valahiei ca un act
de agresiune. Rusia s'a explicat deajuns prin de-
claratiunile sale anterioare.... Ea a presintat
mäsurá foarte de curánd sub adeväratul ei punct de
vedere la Constantinopol, a declarat, din mo-
mentul ce Poarta se va Indepliniasca con-
ctitiunile tratatului, Rusia nu va face nici-o greutate
retrage trupele din cele provincii sus menfionate.
Cererile, asupra arora se toatá
gerea, sunt urmatoarele patru:
10 Restabilirea Gospodarilor;
Mântinerea linistei in aceste douä pro-
vincii pi la hotarele posesiunilor rusesti;
30 Libertatea trecerei pavilionului rusese;
40 Reinoirea tratatului cu Anglia. 2).
La 18 lanuar 1807 Von Goltz scrie din nou
gelui .... Majestatea Sa Impäratul Rusiei, care nu
pretinde nimic pentru el, va consimfi, in sunt
sigur, la retragerea trupelor sale din Moldova Va-
lahia, ce Sublima Poartá se va decide a satis-
"face dreptele sale cereri, bazate pe tratate."
La 25 Martie 1807 Von din nou: ....A-
cest ministru 4) mi-a spus: noi vom face mâni pace
N. lorga Acte fragmente vol. I pag. 412.
2 N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 415.
N. sorge Acte fragmente vol. II pag. 420.
4) Andrei de Budberg, ministrul de externe al Rusiei.

www.dacoromanica.ro
 124

Poarta, dad ea voeste si se holdreasci a indeplinl

tratatul, nu ne va trebui nimic mai mult pentru a
retrage trupele noastre din Moldova si Valahia."9
In lunie 1807 se presintä un memoriu rus, cuprin-
mai multe puncte de discutat plenipotentiarii
rail francesi. Punctul 3, privitor la le
are urmätorul continut: Evacuatiunea Moldovei Va-
lahia. Ar fi de ca ficindu-se pacea cu Francia,
putem facultatea de a ne intelege noi cu
Poarta. Cum nu se poate a evita inter-
ventiunea lui Bonaparte in aceastä intelegere, ar trebui
Incercat, promitându-se evacuarea celor principate,
a obtinea conditia, la pacea definitivä Rusia
si Francia, ca Moldova Valahia in
sävarsitul esercitiu al drepturilor privilegiilor, ci
s'au concedat tratatul de la Cuciuc-Cainargi. 2)
Acest memoriu este de un memorandum rus sub
titlul Dupd ce a fäcut räsboiul cu lealitate, Rusia va
face tot ast-fel pacea. In el se spune Rusia este
gata a se cu Poarta prin mediatiunea Franciei
si pe basa tratatelor ce au esistat la ultima rup-
tura. Ea va sacrifica chiar acele avantaje, ce-i erau
asigurate prin tratate, atit va fi posibil (trecerea
vapoarelor de Baratarii, etc). ocupa-
tiunea Mecklemburgului s'a fäcut in urma ocupatiunei
Moldovei Valahiei, pare din momentul ce acestea
vor fi evacuate, Mecklemburgul asemenea sä fie res-
tituit....
In intr'o notä autografd adresatä de Tarul
Alecsandru I lui Napoleon la 5 lulie 1807, acesta re-
confirmA evacuarea principatelor. 3).
La 24 August 1807 se incheie la Slobozia un
Rusi Turci. Prin acest armistitiu se pre-
vedea trupele rusesti vor evacua principatele in timp
1) N. lorga Acte fragmente vol. 11 pag. 421.
2) Dim. Sturdza si C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. 1 partea a pag. 565.
3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte ti dociunente
vol. 1 partea a H pag. 575.

www.dacoromanica.ro
 125

de 35 zile, efectele munifiunile ce se

ocupatiunei. Trupele turce§ti vor din prin-
cipate ele in timp de 35 zile, pästrând
Ismail, Giurgiu. contractante nu se vor
amesteca adminstrarea celor principate Moldova
Valahia, pânä la sosirea plenipotentiarilor
cu incheierea atunci trupele turce§ti nu vor
putea ocupa nici o cetate, cari vor fi, conform ar-
mistifiului, evacuate de trupele ruse§ti; numai locuitorii
vor putea in ele.Rusia va evacua insula Tenedos
ori-ce alt punct din Arhipelag vasele ruse§ti de
vor reintra in porturile ast-fel ca stâmtoarea
Dardanele fie cu totul Vasele turce§ti de
boiu, ce ar fi fost capturate de Ru§i, vor fi inapoiate
Turciei. Prisonierii de se vor restitui in mod
reciproc. Armistifiul era pe timp de 8 luni,
la 21 Martie
Acest armistifiu confinea condifiuni ce nu puteau
conveni Ruslei. Generalul Michelson, Rusiei
cu tratativele de pace, murind chiar atunci, armistifiul
este semnat numai de Lascaroff ratificat de generalul
Meyendorff, care nu avea nici instructiunioici imputer-
niche pentru aceasta. Cu toate aceste trupele ruse§ti
mi§carea de retragere din principate. Dar Turcii,
ce observA aceasta, armistifiul, trec Du-
teritoriul muntean de pe
ocupA Gal*. Din causA, trupele ruse§ti sunt
nevoite armistifiul nu mai esistA de fapt,
cA Turcii imediat, constringând pe Ru§i
a lua de apararc.
Aceste fapte sunt confirmate in mai multe feluri.
Baronul Senfft de Pilsach, noul ambasador al Prusiei
la Constantinopol, pe care Poarta nu voise a-1 primi
care se chiar Bucure§ti, prin urmare in
a cunoa§te lucrurile prin el raporteazd Regelui
sAu la 15 Septembrie 1807, cA ....Turcii, ce Ru§ii
1) Ein rumänischer Senator Die russisch-turkisclzen Ver-
träge pag. 65.

www.dacoromanica.ro
s'au Indepärtat de Dundee, n'au lipsit de a trece acest
fluviu, de a prada tam, de a masacra pi a maltrata
pe locuitori. Poarta otomanä nu este stare a re-
prima aceste desordini, arora Valahia este expusä de
mai multi ani, pentru cd pasii i agalele ce comanda
in lungul Dunärei, sunt ca independenti pi consi-
derd jáfuirea Valahiei ca un drept pi ca un venit al
lor asigurat.... 1).
La 6 Noembre 1807 ministrul de externe al Rusiei
comtele Rumianzof comunia comtelui
basadorul rusesc la Paris, spre a pune vedere
nistrului de externe al Franciei, motivele pentru cari
Rusia nu mai poate executa armistitiul de la Slobozia:
....Acest general (Mekendorff), care a dat ratificarea sa,
färä cerceteze pi sä imputernicire, a ordo-
nat evacuarea provinciilor, fidel acest punt instruc-
fiunilor pe cari predecesorul (Michelson) le primise.
Evacuatiunea promisd se efectua dar; ins' momentul
de a se indeplini, aceastä mäsurä a trebuit sä fie schim-
batä de nevoie, pi chiar acest Meyendorff, care se
gräbia atât de mult stipulatiunile unui
armistitiu, ce n'avea nici-o validitate, a fost impedicat
de Turci de a evacuatiunea deja inceputä.
Cu toate stipulatiunile, cari puneau Dunärea ca barierá,
Turcii trecurä acest fluviu comiserä tot felul de
escese, neajunsuri jafuri; doi ofiteri trimisi de gu-
vernul acestor provincii, furä sacrificati turbärei
lor barbare. Dar ceea ce impuse generalului Meyendorff
de a comanda trupelor sale se opriascä, fu ocuparea
de Turci a Galati, pe care trupele noastre o
evacuaserd. Cu toate acestea art. 3 din armistitiu spune:
pânä la incheierea trupele otomane nu vor pa-
tea ocupa nici o cetate, cari, ca urmare a acestui
mistitiu, vor fi evacuate de trupele rusesti; numai lo-
cuitorii vor putea tetra ele. Generalul Meyendorff a
ocupat din nou cu trupele noastre pi Turcii au
1) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 430.
2) Fiul Rumianzof din timpul Caterinei a

www.dacoromanica.ro
 127

plecat la apropierea Este evident dupt narafiunea

ce fac, et evacuafiunea era legatä cu incheierea
§i ratificarea armistifiului, cu toate et aceasta nu
esistä, nefiind fact daft sancfiunea evacuafiunea
fusese ordonatä st aibt efect desevâr§it.
Mai este evident, cä Turcii, de la originea armistifiului,
Pau anulat ei prin unuia din articolele
cele mai consequente. De atunci, ne-am gäsit, contra
voinfei noastre, färä armistifiu, prin urmare sta-
rea de mai adid starea de rdsboiu...." 1).
In acela§i timp Tarul Alecsandru I comunicA acestea
printr'o scrisoare autografd lui Napoleon I:
....In ceea ce prive§te Poarta, am fost nevoit sä opresc
evacurea Moldovei Valahiei iatá motivele: armis-
tifiul a fosträu incheiat, au fost inserate articole, ce
nu le pot admite. Am pedepsit pe generalul ce
permis ratifica, st aibá drept, generalul
suprem murise decursul acestor fapte. Abia acest ar-
mistifiu fusese ratificat, Turcii permis infrac-
fiuni, trecând de mai multe ori ocupând
Galafii. Insu-§i general s'a nevoit din a-
ceastä sä evacuafiunea, ce
deja. De atunci am propus schimbdri in armistifiu, de
cari generalul Savary 2) a dat comt Majestäfei Voastre,
dar Turcii au refusat a le admite; prin urmare, armis-
tifiul nu esistä nu pot a-mi retrage trupele.... 3).
Generalul Savary este convins de dreptatea Ru§ilor
la 18 Noembre 1807 lui de Champagny, mi-
nistrul de externe al Franciei: Esplicafiunile succesive,
pe cari le-am avut aceastä ocasiune de cari fac
o dare de esactä M. S. vor pune posifia
de a adevdrata causä a neevacuärei Moldovei
§i Valahiei. Prima a fost din nenorocire a Tur-
1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente,
vol. 1 partea a pag. 631.
2) Generalul Savary, ambasadorul lui Napoleon I la Peters-
burg.
Dim. Sturdzi C. Colescu-Vartic Acte doctunente,
vol. I, partea a pag. 660.

www.dacoromanica.ro
 128

cilor de Ru§i. din urmá voiau sä

angajamenetele lui; cei-dintai le-au dat un pre-.
tecst mai mult deck indestulätor, spre a reveni...."
La 26 Noembre 1807 cancelarul Rumianzof cornu-
comtelui alte ale armistitiului de la
Slobozia, comise de Turci: .... Abia armistitiul a fost
incheiat, Turcii au trimis mai multe bastimente in-
carcate cu munitiuni de rásboiu, mai ales cu pulbere,
destinate sá aprovisioneze garnisoana din Ismail. Pos-
turile noastre pe oprirá aceste bastimente,
in urma raportului adresat mareplului Print Prozo-
rowsky, acesta s'a multumit numai a le retrimite Ma-
relui Vizir spunandu.-i aceasta era cea
mai mare dovadä ce ar putea sá-i dea despre mode-
ratiunea dorinta lui de pace.... 2).
Din toate acestea se vede neindoios, ca la
sfarpitul anului 1807 Tarul Alecsandru I n'avea cel mai
mic de a cuprinde Tärile el nu voia
sá se apere de pericolul mereu al lui Na-
poleon. Cum s'a näscut idee, cine a infiltrat-o
mintea Tarului Alecsandru pi a consilierilor ?
Insu-si Napoleon I; el este autorul moral al pierderei
Basarabiei.
Napoleon In aventurioasa lui politicá nu mai res-
pecta nimic, nu mai cruta nimic. Prietenii aliante vechi,
tratate formale, monarhii institutiuni, regi oameni
de stat, toate se rästurnau dintr'un moment in altul, totul
era calcat in picioare de marele rasboinic. ce nu.
se pomenia eri, esista azi, pentru ca sá dispará.
Foarte multe din aceste combinatiuni de o zi n'aveau alt
scop, deck satisfacerea unei ambitiuni de moment al
celui ce ajunsese ordone lumei dupá aceasta
totul disparea, nu nici-un plan consistent, nici
o determinata; adesea resultatele acestei politici de
salturi erau daunätoare intereselor Franciei.
1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. partea a pag. 671.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte mi documente
vol. 1 partea a 11 pag. 677.

www.dacoromanica.ro
 129

Intre Francia Turcia esista o prietenie foarte

che; s'a vázut chiar paginele trecute de mult a
sustinut Francia pe Turcia in diferite imprejuräri. Na-
poleon in 1798, condus numai de idea de a pu-
terea in Marea Mediterand de himera de a
da Angliei o loviturá teribilä, atacandu-i coloniile din
India, face o expeditiune contra Egiptului, ce apartinea
Turciei. El nu se gändi ch prin aceasta atingea gray
Turcia in demnitatea puterea ei, pentru apararea
rora era ia armele. Ast-fel Napoleon, di-
bácie prevedere, in picioare prietenia Tur-
ciei, ce putea fie de mult iar Francia perde
increderea de care se bucura la Constan-
tinopol. Atunci Turcia se cu Rusia, Anglia, Aus-
tria regatul Napolilui contra lui Napoleon, a
doua coalitiune contra Francie 1799-1801.
Curänd pe deoparte animo-
sitatea dintre pe de parte insinudrile fine ale
lui Napoleon pe Tarul Paul I, determinard pe
acesta iasä din ce repurtase la a-
tätea victorii contra Francesilor, a doua coa-
se disolvä. Afecjianea entusiasmul lui Paul I
pentru Napoleon crescurá de mult timp
de scurt, in trimise pe Kolisef indemne pe
Primul-Consul a se declara Rege al Franciei eredi-
tatea coroanei in dinastia sa ca singurul de a
converti principiile revolutionare, ce au armat toatá Eu-
ropa contra Franciei", propunere ce Napoleon se
mai mult dispus a o satisface. Atunci se
tratativele de pace Napoleon I Paul 1,
alatuind marele proiect al unei expeditiuni franco-ruse
India, spre a o scoate de sub dominatiunea 1).
Prin expeditiune, Napoleon avea mari
turcesti cutreerau deja
Arabia provinciile otomane din Asia. Ast-fel Poarta
priveste din ce in ce mai neincredere vráj-
mäsie pe Napoleon.
1) A. Ramband Histoire de la pag. 523.

www.dacoromanica.ro
 130

Asasinarea lui Paul I la 11 Mantie 1801

cât-va lucrurilor. Succesorul acestuia, Alec-
sandru I, nu avea acelasi entusiasm pentru Napoleon;
totusi la 8 Octombrie 1801 se incheie tratatul de pace
Rusia Francia, la 11 Octombre an
o conventiune in care printre altele se stabilia
incheierea Mire Francia i Turcia prin interven-
tiunea Rusiei. Pentru moment expeditiunea in India este
la o parte. Pacea Francia Austria se in-
cheiase prin tratatul de la Lunéville; in curând se
pacea Mire Francia pi Anglia prin tratatul de
la Amiens. Pacea párea pentru moment asiguratd, dând
lui Napoleon o imensä preponderentd; el se
in 1804.
In curând se o multime de
tratatele calcate In 1805 se a treia coa-
litie, din Anglia, Rusia, Austria, Suedia,
gatul Napolilui, urmatä repede de a patra coalitie 1806-
1807. Se desläntuirä lupte eroice, in cari armatele
cese se acoperird de glorie, iar Napoleon ajunse in cul-
mea puterei. Turcia preocupatä de starea a-
din läutrul ei, nu luase parte la aceste
tiuni. Napoleon aducându-si aminte, imperiul otoman
i-ar putea fi de oare-care ca un
spin in coasta Rusiei, incepe sä cultive prietenia Sulta-
nului Selim al trimite ca ambasador pe generalul
Sebastiani, care toate mijloacele, pe deo-
parte a pe Napoleon fata lui Selim, pe de altä
parte vräjmäsi cu Rusia, sprijinul
prietenia lui Napoleon. Incetul cu influenta lui
Napoleon ajunge atât de mare la Costantinopol,
Poarta este la discretia lui, jar Sultanului Selirn do a-
devärate ordine, impunändu-i o pe fatá
Rusiei, in timp ce aceasta era aliatá Turciei. Toate
acestea se foarte din faptele corespondenta
timpului.
La 30 lanuarie 1805 Napoleon I adreseazd din Paris
Sultanului Selim al III o foarte importantá scrisoare, in

www.dacoromanica.ro
 131

care pe deoparte se vede modul autoritar batjocu-

ritor care Impäratul frances trata pe Sultan, pe de
alta intrigele insinuatiunile meOesugite spre ridica
impotriva Rusiei. o foarte pompoasä introducere,
ce nu de el cu restul scrisorei, Napoleon
cepe imediat: ....Tu, descedent al marilor Otomani,
pärat al uneia din cele mai mari din lume,
a-i tu de a domni ? Cum suferi tu, ca Rusia
sä-ti dicteze legi ? Tu refusi a-mi da ceea ce-ti dau:
de orb asupra intereselor tale ?
»Rusia are 15.000 oameni la Corfu, crezi tu sunt
contra ? Bastimentele sale iau obiceiul
a se presinta fata Contantinopolului: e§ti tu atât de
orb pentru a nu vedea zi, fie sub pretextul
de a duce In Rusia trupele cari sunt la Corfu, fie sub
nacela de o o fa-
vorisate de Greci, vor invada capitala, imperiul
va deodatä cu tine ? Dinastia ta va descinde in
noaptea Reis-Effendi te tradeazd; din
divan este Rusiei. Moartea lui Capitan-pa§a
ti-a pe mai bun Te-am prevenit
al
de daub ori, te previn a Gone§te divanul
pedepse§te pe Reis-Effendi domne§te in Cons-
tantinopol, almitrelia e§ti pierdut. In ceea ce pri-
ve§te, am voit fiu prieten. a-mi re-
fusa ceea ce Francia a avut totdeauna, primul pas
la Constantinopol, tu voe§ti rämâi supus
mod servil vräjma§ilor täi, mä voiu ridica pi eu de a-
semenea contra ta; n'am fost nici-odatä un duman
slab Selim. Chiamá minister pe
amicii pe träddtori; increde-te adeväratilor
tai amici, Fracia sau Prusia, ori vei pierde fara ta, re-
ligia ta familia ta. Adeväratii vräjma§i sunt RuO,
pentru ei voesc a domni Marea nu
pot aceasta sa Constantinopolul; pentru-cd sunt
de aceia-§i religiune Grecii, care e a unei
din supu§ii A§tept rdspunsul pentru a ce
trebue gändesc pi fac. tu nu mai

www.dacoromanica.ro
 132

nezi, tu esti totul la dispositia vräjmasilor

Franciei, voi plânge din causa orbirei relei politici
a celui mai vechiu aliat al Franciei; dar voi
cä destinul, care te-a fäcut de mare, voeste
distrugd imperiul Solimanilor, Mustafa, Selimilor; cäci
totul se schimbá pe pämânt, totul piere; Durnnezeu
singur nu va peri 1).
La 5 lunie 1805 Napoleon scrie ministrului oho de
externe Talleyrand ce fel de instructiuni sä dea lui Se-
bastiani la Constantinopol, foarte importante de ase-
menea, ele desväluese hi planurile lui Napoleon hi
mijloacele de a le executa: ....Tinta constantä a poli-
ticei mele este de a face o triplä alianjä mine,
Poartä Persia, indreptatä indirect sau implicit contra
Rusiei Silinta constantä a ambasadorului meu tre-
bue fie de-a arunca descredit asupra Rusiei; trebue
55
sä deprecieze ei militare, vitejia trupelor sale,
In toate chipurile neIncetat; a fi legatiunea rusä
in relatiuni reci färä multä consideratiune; a o trata
mai mult de sus decât oare-care Telul
tuturor negociatiunilor trebue sä fie Inchiderea Bosfo-
rului Rusilor interzicerea trecerei din Marea Medi-
terand In Marea tuturor bastimentelor armate
sau nearmate; sä opriascá a naviga vre-un Grec sub
pavilion rus; a fortifica arma toate contra
Rusiei; a supune pe Georgieni a face pe Poartá sä
reia domnia absolutä asupra Moldovei Valahiei.
Nu voesc de a imperiul Constantinopolului;
de mi s'ar sferturi chiar, nu voesc de
Voiu sä consolidez acest mare imperiu,
si a servi ast-fel de dânsul ca contra
Rusiei. 2).
La Decembrie 1806, Napoleon, pe lângä instruc-
trimise lui Sebastiani, o scrisoare din Posen
Dim Sturdza C. Colescu-Vartic documente
vol. 1 partea a II pag. 431.
Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte ni documente
vol. 1 partea a II pag. 4E8.

www.dacoromanica.ro
 133

Sultanului Selim al III in care, ce-i aratä succe-

sele lui, escitä din nou contra Rusiei: ....Alungá Gos-
podarii rebeli (din principate) pe cari cea nedreaptd
te-a obligat sä-i pui la in despretul fir-
manului täu, ce-i declarase trädätori. Pune din la
locurile pe adevaratii täi servitori pi Gospodari
dupá alegerea ta. Nu acorda Sârbilor concesiunile ce
ei cer cu armele in mâná. DO ordin trupelor tale
sä asupra Hotinului; n'ai sä te mai temi
nimic de Rusia. Am insárcinat pe ambasadorul rneu
sä contracteze cu tine toate invoelile necesare. ai
fost prudent acum, o mai condescendentä
cätre Rusia ar fi släbiciune ar pierde imperiul täu. 1).
Se vede dar foarte din faptele, scrisorile
instructiunile lui Napoleon, cl el este agentul provocator
räsboiului ruso-turc din 1806-1812. el, acest
räsboiu, timp care Rusia Turcia erau de-
opotrivä amenintate de dânsul, in care ele aveau cel
mai mare interes a fi aliate a se apara, n'ar fi avut
Napoleon doria pentru interesele lui: a face
Rusiei, a o forta intrebuinteze parte din ar-
mata ei in altá directie, spre a nu o putea opune
intregime lui. Rásboiul s'a voia contra
intereselor ambelor puteri beligerante; alte Imprejurári
ele s'ar fi putut foarte usor cáciRusia cerea
lucruri de detaliu, foarte drepte pi conforme tratatelor,
iar Turcia era atât de slabä, cât cu nici-un pre( n'ar
fi tin rásboia. Ea l'a declarat cu cea mai mare
fortatá de Napoleon. Ce putea Turcia,
in starea care se gäsia, de ast-fel de de
uneltiri pi de presiuni ? Resultatul acestui rásboiu pro-
vocat de Napoleon nu-1 putea prevedea nimeni; el a
fost pierderea Basarabiei.
Din cele expuse se mai vede un fapt:
dreptate avea Tarul Alecsandru I sä ceará Turciei ga-
rantiile cele mai serioase pi ia mäsurile cele mai
1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pi documente
vol. I partea a pag. 527.

www.dacoromanica.ro
 134

nergice in aceste imprejurdri. El perfect in-

trigele lui Napoleon la Constantinopol, scopul politicei
sale, Indemnurile amenintärile adresate Portei spre a
declara rásbois Rusiei. Era convins ch Turcia nu va
putea resista lui Napoleon, care va impinge-o la
boiu mod sau in altul. Incredintat dar ch
boiul devenise inevitabil, chiar voia Turciei, el era
sä ia másuri pentru apararea sale. Din toate
acestea reesä ch ocuparea principatelor avea in adevär
caracterul pe care'l aratä cu atâta energie Alecsandru
I, o provisorie de precautiune aparare, gata a
o revoca, imecliat ce i s'ar fi oferit garantii suficiente.
Din nenorocire totdeauna mai tari
de cât oamenii, au schimbat mai târziu caracterul a-
cestei ocupatiuni.
Napoleon era tot de nesincer In dragostea ce
afecta acum pentru Turci, ca In toate actele lui,
dictate numai de pi interesul momentului. In a-
celasi timp care pe Turci la pro-
mitându-le tot sprijinul pi garantându-le trata
cu Austria, ca ne dea ei. Intr'o scrisoare a minis-
trului de externe Talleyrand, adresatä din Strasburg la
11 Octombrie 1805 comtelui de Hauterive acesta-i
planurile lui Napoleon: Venezia va fi indepen-
dentä pi nu va fi nici nici Austriei. Na-
poleon va la coroana Italiei, precum a promis.
Suabia, care este un vesnic subiect de nemntelegeri
intre Electorul Bavariei Austria, va fi datá Bavariei,
»sau altui principe. Austria va fi spre a pune
pe Valahia pe Moldova. In aceste conditiuni
Napoleon va face cu Austria un tratat ofensiv de-
fensiv ori-ce idee a unei aliante cu Rusia se va
duce dracului.... 5). Telleyrand face acest sens un
raport lui Napoleon la 17 Octombre 1805, care vor-
1) de Hauterive diplomat frances,
1754-1830.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte doeumente
vol. 1 partea a II pag. 435.

www.dacoromanica.ro
 135

bind de Austria, de pierderile ce are sä sufere corn-

pensatiunile ce are i se dea, zice: .... In schimbul
statelor venetiane, a Tirolului, a posesiunilor din Suabia
si a pretentiunilor sale asupra statelor vecine, i se va
da Valahia, Moldova, Basarabia partea septentrionald
a Bulgariei; atunci pe douä provincii fertile,
cdpätând pentru vectile sale state un debuseu prin
Dundrea, care va fi aproape sub dominatiunea
sa, o portiune din coastele Märei Negre, ea ;nu va
mai regreta de niste compensate cu atâta
imbelsugare...." 1). Tot atunci se face un proiect de
tratat Francia Austria 14 articole, din cari
art. 9 cotinea urmätoarele: .... M. S. Impäratul Fran-
cesilor nu se va opune de ca ratifi-
carea presentului tratat, M. S. Impäratul Germaniei
Austriei sä ocupe cu trupele sale pi sä stäpâniascä
suveranitate, el, succesorii
sdi pe vecie, Valalzia, Moldova, Basarabia pi partea
Bulgariei la nordul unei trase de la confluenta
Siretului la Mangalia, pe Marea
Neagrd. 2). Propunerile lui Talleyrand reflectau pro-
priile idei ale lui Napoleon, sä plie Napoleon
nu permitea nimánui to lucrurile cele mai sä
alte päreri, decât ale lui. Lucrul nu s'a realisat din
causa necontenitelor schimbäri pi främântäri produse
de lmpäratul frances.
Napoleon n'a fost numai provocatorul rdsboiului
ruso-turc din 1806-1812, urma am pierdut
Basarabia; el este chiar autorul material al acestei pier-
care nu s'ar fi efectuat dänsul. Vesnic schim-
bätor simpatiile politica sa, Napoleon luptele
de la Eylau pi Friedland, se la 25 lunie 1807
Tarul Alecsandru I la Tilsit, pe o plutá pâräul
Tilsa. La 7 lulie 1807 se la Tikit un triplu
1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a pag. 439.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a II pag. 443.

www.dacoromanica.ro
 136

tratat Napoleon Alecsandru, prin care cel dintâi

nu numai cä päräseste pe Turci, pe cari cu câte-va luni
fortase sä declare räsboiu Rusiei,
le tot sprijinul, dar sugereazd lui Alecsandru in-
bucdtirea imperiului turcesc propune Basarabia, Mol-
dova pi Muntenia. Din cele trei tratate, primul, 29
articole, stabileste pace pi amicitie Francia Rusia
pi se ocupä mai mult cu aranjarea afacerilor din Ger-
mania. Al doilea tratat contine 7 articole separate, in
care se chestiunile privitoare la Cattaro,
lele Ionic; regatul Napolilui, Baleare pi Creta, Westfalia
câte-va mici din Germania. In fine cel de al treilea,
in 9 articole, este un tratat secret de aliantä ofensivä
pi defensivä Francia pi Rusia, prin care cea din
urmá se angajeazd a se alia celei dintäi la mäsurile
coercitive pi la räsboiului contra Angliei. Art. 8 al a-
cestui tratat este privitor la Turcia pi ne direct.
El este ast-fel conceput: De asemenia, in urma
schimbärilor ce s'au produs la Constantinopol Poarta
nu va accepta mediatiunea Franciei, sau dupá
ce va fi acceptat'o, se va intämpla. ca termen de
trei luni de la deschiderea negociatiunilor, ele nu ar
fi ajuns la un resultat satisfácátor, Francia va face caus
comund cu Rusia contra Porfei otomane, cele
inalte contractante se vor pentru a sub-
strage toate provinciile imperiului otoman din Europa,
afard de Constantinopol pi provincia Rumeliei, de sub
jugul pi apdsdrite Turcilor. 2). Cum de sigur nego-
ciatiunile n'ar fi dat resultat satisfädtor, sorta impe-
riului turcesc era de mai hotäritä.
Pe deoparte continuând räsboiul Anglia, care
1) Sultanul al III fusese detronat in vara anului 1806
printr'o revoltä a ienicerilor, pe cari voia sä-i disfiinteze, In-
locuit cu Mustafa al IV, ce nu domni un an, la 28
lulls 1807, tot ienicerii uciserk la tron pe Mah-
al 11.
2) Toate aceste tratate sunt publicate Intregi in Dim.
Sturdza si C. Colescu-Vartic Acte documente vol. I partea a
pag. 576-584.

www.dacoromanica.ro
 137

opunea o resistentá din cele mai energice, pe dealta,

Napoleon rásboiu in Spania; apoi
ivindu-se el Alecsandru I unele diverginte de ve-
neinsemnate pentru moment, indicii a ceea ce
avea se in viitor, cei doi au o in-
tervedere la Erfurt 1808, scop de a alianta
dintre ei a pune basele himericului plan al lui Na-
poleon, ca sä o expedi(iune franco-rusä in India,
spre a sdrobi pe Anglia coloniile sale, i a
domnia lumei Rusia Francia. la realisarea
acelui plan se la Erfurt in 12 Octombre 1808, con-
ventiunea secretä de aliantá dintre Francia Rusia
14 articole. In art. 5 se prevede inaltele pärti
tractante se angajeazá a privi ca conditiune absolutá a
pdcei Anglia, ca aceasta sä recunoasca Finlanda,
Valahia Moldova ca fácând parte din imperiului
siei, art. 8 se prevede Impäratul Rusiei
zindu-si deja limitele imperiului pänä la in
aceastä parte, reunind Valahia pi Moldova la
periul neputând conditie SS re-
cunoascd integritatea imperiului otoman, Majestatea Sa
Impäratul Napoleon mentionata unire
mitele imperiului rusesc in aceastá parte la
närea. 1).
De la cine a venit propunerea a se da Rusiei Mile
Române? De la Alecsandru nu putea veni, ideile
lui in privintä se el le fäcuse cunoscute
in toate modurile; la Tilsit nu se gândise nici-un
moment la apa ceva. In de aceasta, Alecsandru fu-
sese de Napoleon mai multe bätälii, Turcia
era in räsboiu, situatia Rusiei era destul de
grea; Alecsandru deci nu se putea gândi
tocmai lui Napoleon
Propunerea n'a putut veni decât de la Napoleon.
Cercetarea dovede§te foarte u§or aceasta.
Francia era de 12 ani neintrerupt cu Anglia,
1) Conventiunea publicatä in Dim. Sturdza C,
Colescu-Vartic vol. I partea a II pag. 926.

www.dacoromanica.ro
 138

afará de un scurt interval, ce a urmat de la A-

miens. Vrájmäsia aceste douá tári ajunsese la cul-
e, ura lui Napoleon impotriva Angliei pi ambitia de
ao nu mai cunosteau margeni. Napoleon
cercá toate mijloacele pentru aceasta, färä a putea reusi
pe deplin. In adevär el invinsese toatá Europa centralä,
la nevoie o putea constringe sä adopte mäsurile dictate
de el ori s'o remorce la räsboiu contra Angliei. Mare
incredere nu putea pune aceste state, care-I
urmau de silä ori de fricá. In Europa mai erau daub
state, de cari Napoleon se putea folosi, Turcia pi Rusia.
Turcia putea aduce, starea de
plOns in care se gásia incurcatá in räsboiul cu Rusia,
de chiar Napoleon. Pe urmá Turcia pi Anglia f u-
sese de multä vreme prietenie aliantä. E drept
incercarea putin fericia politicá a amiralului
Duckworth de a forta Dardanelele pi a bloca
tinopolul 1807 stricase pentru moment relatiunile
Turcia pi Anglia, dar pi una alta dädeau
cä mai mult amestecul lui Napoleon fusese causa. Mo-
tive puternice, cari sá pue dusmánie pi dor de rdsbunare
Mire Turcia Anglia, nu erau, pi relatiunile dintre ele
se puteau usor lega din nou. Apoi distanta cea mare
dintre Turcia pi Anglia, desorganisarea armatei flotei
turcesti promiteau putin ajutor efectiv lui Napoleon.
Cu totul almintrelia se presinta Rusia. In adevár
armatele ei fuseserä bátälii, dar nu
distruse; putin timp ea putea ridica armate nouä; iar
pacea probabild cu Turcii, ar fi lasat disponibile ar-
matele rásboiul cu aceasta. Rusia era
un stat mare pi puternic, bine organisat, dispunând de
multe mijloace. Câtä vreme Rusia ar fi rämas
Indärätul ori contra lui Napoleon, sau mai vârtos
dacá s'ar fi aliat cu Anglia pentru o luptä decisivä
in contra lui, acesta nu putea fi sigur a-si atinge
ba s'ar fi gäsit In pericol chiar, când aceste doub
puteri ar fi atras de partea alte state, pline de
resentimente Impotriva Impâratului frances. aliantä

www.dacoromanica.ro
 139

Rusia ar fi sortii de ai lui Napo-

leon. In primul complect sigur Europa,
cáci nimeni nu s'ar mai fi putut ridica contra lui. Ade-
rarea Rusiei la blocul continental Angliei o lo-
cáci perdea singurile relatiuni ce-i mai re-
cu o mare, cu care fácea un foarte in-
tins. Napoleon mai o
gliei: o expeditie in India, pe care s'o scoatä de sub
domnia Angliei, independenta principilor indieni
pentru el punctele principale. Aceastä expe-
nu putea reusi decât cu ajutorul Rusiei,
drumul pe mare nu era sigur, iar pe uscat nu putea
trece decât pe teritoriul rusesc sau imediatá apro-
piere de el; deci sprijinul Rusiei pentru aceasta era
indispensabil. Pentru aceasta Rusia trebuia mari
sacrificii pi SS loviascá chiar in unele interese ale ei. Un
räsboiu impotriva Angliei pi o expeditiune in India costau
enorm pi Rusia perduse foarte oameni cheltuise
foarte multi bani in lupte aproape continue de vre-o 50
Vräjmäsia cu Anglia era o mare pierdere pentru
rusesc, cáci Anglia se exportau mai toate
cerealele Prietenia veche a Angliei nu se des-
mintise nici ea era folositoare populard, pe
când alianta cu Napoleon, detestat in Rusia
din toate punctele de vedere, fi intimpinat nu numai
neincredre, dar opunere vrâjmäsie. Napoleon cu-
toate acestea pi simtia, spre a aceste
obstacole pi a-pi atrage increderea Rusilor, trebue
le dea la impärtirea domniei lumei, ce era se
discute mai târziu, avantaje imediate palpabile.
deocamdatd n'avea ce ofere Rusilor mai po-
trivit pi mai apropiat, le TArile Române. Cu aceasta
Napoleon atingea un scop: provoca contra Rusiei
nemultumirea pi gelosia Austriei, care a pune
in totdeauna mâna pe Prile Române. Ast-fel Napoleon
lovituri de atragea pe Rusia o
cu Austria. Acest plan este mArturisit de

www.dacoromanica.ro
 140

Napoleon mai multe documente din

tiunea D-lui Dim. Sturdza.
Acestea se invedereaza nu numai din logica eveni-
mentelor, dar dintr'o multime de dovezi din sorginte
ruseascä francesä, din alte párti. Alecsandru I
a sustinut toate imprejurärile cu Napoleon i-a oferit
Täri le Române. La 26 Noembre 1807, la patru luni
numai pacea de la Tilsit, relatiunile dintre
Alecsandru Napoleon erau din cele mai cordiale
intelegerea dintre ei perfectd, n'aveau nevoie de
reticente, de reserve, ori de interpretäri, arätau a-
deväratele sentimente, comtele Rumianzof, ministrul de
externe al Rusiei, dä comtelui Tolstoi, ambasadorul
sesc la Paris, urmätoarele instructiuni relative la tratatul
de pace Turcii, ce trebuia sä se prin media-
tiunea lui Napoleon: ....Majestatea Sa doreste. Domnule
Ambasador, ca esplicafi incunjur, manifes-
tand dorinta de a conserva prin acest tratat de pace
stäpanirea Moldovei, Valahiei acelei inguste limbi de
pämant, care neformând o provincie, poartá numele de
Basarabia, Majestatea Sa nu manifestá nici-un proiect
nou de intindere. In diferitele desele intervederi, pe
cari Majestatea Sa le-a avut Impäratul Francesilor
si pe cari Ea le reaminteste mai de
multe ori convorbirea dintre doi avu ca
obiect Poarta otomaná. Majestatea Sa
ratului Francesilor modul de a-si fi fixat sale
privitoare la Turcia. Ea aminteste cu talent
cu energie acest Suveran i-a dovedit necesitatea
absolutä de a impinge atre Asia aceastä putere, atät
de deosebitä de acele cari compun Europa, prin prin-
cipiile unui guvernämant tot de barbar, ca mo-
ravurile ei. Majestatea Sa anzinteste ed Impdratul
Napoleon, lui tnsu-si Morea, Albania pi
Insulele Janke, pe cari le posedä deja, a hotdrit in
comun acord, ca Rusia adauge la imperial ei
Moldova pi Valahia. Tratatul de confine un
ticol relativ la acest subiect, care »de vive voix a tre-

www.dacoromanica.ro
 141

buit sd fie i mai mull precisat. Reesä din acest tablou

fidel CO Impäratul Rusiei nu propune nimic nou, nimio
care sä nu fi fost convenit, i El dore$e aceastd
deplinire a condifiunilor pe cari Impdratul Francesilor
le-a pus.... 1)
La 6 Decembrie 1807 generalul Savary, ambasa-
dorul frances la Petersburg, raporteazd lui Napoleon,
conversatia ce-a avut-o cu Tarul Alecsandru, care
altele declará textual: .... (Napoleon) va da drep-
tate amintindu-si nu i-am vorbit de despre
lahia i Moldova, el mi-a vorbit mai
cd un lung trebue a se nafiunei
cu o care s'o a uita sacrificiile.... 2).
La 23 Decembre 1807 de noul
basador frances la Petersburg, raporteazd lui Napoleon
prima conversatiunea ce-a avut cu Tarul Alecsandru I,
care între altele t-i spune: .... Napoleon a
pronunfat la Tilsit cel cuvOnt asupra Moldovei
Valalziei, ca asupra unei alte pärti a Turciei. El
singur lotul El singur s'a considerat
desfäcut de ori-ce angajament prin depunerea Sulta-
nului Selim.... 8).
La 20 Februar 1808 acelasi ambasador raporteazä
lui Napoleon o altá conversatie cu Alecsandru I,
care acesta-i declará din nou: .... Eu sunt fárá am-
bitie nu tin la aceste provincii decât pen-
tru a consolida sistemul actual 4) a evita värsarea
de sânge. Francesilor, nici nu m'ai fi
gdndit la ele. Ele au suferit atât, cât trebue o jumä-
tate de secol spre a le îndrepta.... . Toate aceste de-
') Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. i partea a II pag. 674.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a II pag. 683.
Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. 1 partea a pag. 689.
de aliante i al lui Napoleon.
Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. partea a pag. 766.

www.dacoromanica.ro
 142

claratiuni räsfrâng adevdratele sentimente ale lui Alec-

sandru I, ele nu erau fäcute nici spre a fi
cate, nici spre a da o justificare, nici a servi ca argument,
ci numai sä se arate faptele cum se petrecuserd.
Diplomatii francesi sunt ceva mai reservati in afir-
marea acestui lucru, voiau sä dublu
menajindu-si la oare-care punct relatiunile cu
Turcia. Totusi sunt numeroase dovezi. La 12 Noembre
1807 printre instructiunile ce se dau lui de Coulaincourt,
noul ambasador frances la Petersburg, sunt acestea:
....Impäratul nu se prea opune la aceastá ocupare a
Valahiei Moldovei de Rusi. Din oare-cari puncte de
vedere, ea poate servi interesele lui, punandu-I in ca- -
sul de a primi equivalentul prin posesiunea oare-cdror
provincii prusiene, ceea ce, släbind aceastá
narhie, consolideazä sistemul federativ al
lui..,. 1). La 9 Februar 1808, ambasadorul rusesc la
Paris comtele in urma mai multor intrevederi
Napoleon, aratä printr'o scrisoare ministrul
de externe rus planurile Impäratului frances: .... Din
aceastä confidentä din mai multe alte indicii, cred
a intrezäri planul de a ne tot mai mult cu
Poarta de a nutri In noi cât mai mult posibil
rinta de-a avea cele deaf principate, la cari Impäratul
Napoleon e foarte departe de a voi ca noi renuntäm;
si el se greu, este numai pentru a ne face
sä plätim mai scump acest câstig.
Sunt deaf märturii foarte pretioase ale lui Napo-
leon, 1809 1810, când relatiunile Mire Fran-
cia Rusia incepuserd a se Impdratul frances,
care când se nu mai pästra nici-o reservä
lasa la o parte diplomatia, scrie foarte supärat la 9 De-
cembre 1809 lui de Champagny, ministrul de
terne, altele cele ce .... Ducele de
1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a II pag. 653.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pi documente
vol. 1 partea a pag. 746.

www.dacoromanica.ro
 143

Vicenza trebuie spue D-lui de Rumianzof

frasä proprie: Pricepeti nu-i nimic purtarea voas-
trá ca Impäratul sä nu fi simtit; in afacerile
cu Austria ati fost culoare. Cum s'a purtat Im-
pdratul? V'a dat o provincie ce pretueste mai mult
deck cheltuelile ce ati fäcut pentru räsboiu declarä
foarte sus ati retinit Finlanda, Moldova Valahia
la imperiul vostru.
Napoleon nemultumit de atitudinea ambasadorului
la Petersburg, ce i se pärea prea moale, ordin
lui de Champagny la 23 lulie 1810 comunice aces-
tuia urmátoarele: Aratati nemultumirea Ducelui de
Vicenza, fiind-cä sufere cä D-1 de Rumianzof spue
lucruri atât de absurde atât de contrare caracterului
meu, ca imputarea cá eu fi pe Turci a le
face cá ar fi obtinut ast-fel Moldova Va-
lahia mea. Ar fi trebuit sä-i räspundä, cd
dacd n'ar fi convenit politicei mele vointei ca Mol-
dova Valahia ad parte din rusesc, nu
prin niste miserabile intrigi m'asi fi opus, dar cu o
armatä de 400.000 oameni, cari ar fi fäcut, sper, o
sabild diversiune....
Planurile lui Napoleon asupra Impártirei Turciei
cesiunei tärilor noastre Rusiei erau cunoscute altor curti
europene. Comtele Metternich, ambasadorul austriac
la Paris, raporteazd la 18 lanuar 1808 ministrului de
terne din Viena, cä Talleyrand, esind de la o confe-
rintä cu Napoleon, i-a spus cä acesta voeste sä
cu Rusia imperiul turcesc a se asocia
Austria. 4).
Prusia era de asemenia in curent. Von Schla-
den, ambasadorul prusian la Petersburg, raporteazd lui
Ambasadorul frances la Petersburg.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a II pag. 938.
3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a pag. 952.
4) Sturdza i C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. 1 a pag. 719.

www.dacoromanica.ro
 144

Freederic Vilhelm III la Noembre 1808: ....Francia, pro-

mitind prin pacea de la Tilsit de a interpune bunele ei
oficii pentru a restabili pacea Rusia Poarta
otomand, se pare cd de atunci s'a servit cu
nare de aceastä circumstantä pentru asigura cre-
ditul de ambele pärti. Moldova pi Valahia vor trebui
fie zi pretul buneivointi a cabinetului din Pe-
tersburg, timp ce la Constantinopol se
a aceste provincii prin protectiunea lui
Napoleon.... La 18 Decembrie 1810 Frederic Vil-
helm al Ill sgrie lui Von Schladen : .... De altä parte,
stim din prea bun Impdratul Napoleon a zis
Printului Kurakin 2), la plecarea sa din Paris, de
oare-ce era In interesul ca cele Curti
periale (Austria pi Rusia) sä nu fie prea bine
el ar fi foarte multumit sä Rusia In posesiunea
Molclovei pi Valahiei, aceasta ar fi un subiect
de perpetuä gelozie Mire Curtile dn St. Petersburg pi
Viena.... 3) La inceputul lui 1811, pe când Francia nu
se stricase cu Rusia, Frederic Vilhelm al III
lui Von Schladen: .... Se pretinde ch scrisoarea
Irnpäratului Napoleon prin D-1 de Cernisef Im-
pdratului Alecsandru contine altele sfatul de a nu
Acorda de Turcilor conditiuni favorabile decât
cele ce s'au acordat.... 4).
Turcia se depteptase pi Sebastiani rapor-
la 15 Februar 1808 resultatul unei conferinte a
lui cu turci: Inältimea Sa,
a observat cu o schimbul ce s'a
cut dispositiunile Franciei. aici M. S. Imp-
ratul Francesilor de prietenie pi in-
teres, cari '1 consolau in nesiguranta pi primejdiile
sitiunei sale. Astä-zi, face cunoscut un care
trebue Turcia cele groaznice desor-
1) N. lorga Acte fragmente II pag. 442.
2) Ambasadorul rusesc la Paris.
N. Acte ni fragmente vol. II pag. 456,
4) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 457.

www.dacoromanica.ro
 145

dini nu o comunicare de importantä cu

nici o de ajutor, nici o promisiune de spri-
jin. Nici-odatá Sublima Poarta nu va a ceda
-Moldova pi Valahia; ea de o mie de ori
boiul aceastá umilire.... 1)
Când relatiunile dintre Francia Rusia se
cu desävärsire ele este pe punctul de
a isbucni, Napoleon schimbe din nou jocul
politicei sale, lust falsitate El cautá a se pune
bine cu Austria pi Turcia, in
timp uneia pi alteia Tárile Române, cu reserva a le da
cui interesele lui i-ar dicta mai mult. Ast-fel la 27
pril 1811 Maret, ministrul de externe al lui Napoleon
instructii lui Latour-Maubourg, ambasadorul frances
la Constantinopol, ca a face cu Turcia,
promitindu-i Francia ar garanta Porfei Moldova pi
Muntenia, in cas de succes, ceea ce nu e indoelnic,
cele armate s'ar combina pentru a reda
Crimea.... Toate acestea trebuesc spuse cu prudenfd
Idrd a compromite nimic, alianfa cu Rusia nu este
ruptä file se pot aplana.... 2).
In acelasi timp Napoleon Austriei Ro-
La 25 Martie 1811 el instructiuni ambasa-
dorului frances la Viena comtele Otto, ca sä ne ofere
Austriei, schimbul ajutorului ce aceasta i-ar da
boiul contra Rusiei 3). La 17 Decembre 1811 in
ce Printului de Schwarzenberg, ambasadorul aus-
triac din Paris, Napoleon Austriei
noastre. Metternich, in raportul fäcut Impäratului Aus-
triei asupra acestei spune: .... In ceea ce pri-
cosecintele : Imparatul Francesilor
privege Moldova Valahia, ca Serbia, ca provincii
austriace; ca apa a garb trebue
1) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
1 partea a pag, 758.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. 1 partea a 11 pag. 997.
3) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. 1 partea a pag. 938.

lo

www.dacoromanica.ro
 146

s'o avem, fie ch Turcii ori nu Rusiei numi-

tele provincii.... 1)
Ast-fel sármanele noastre täri ajunseserä mâna
lui Napoleon I o minge, pe care o arunca cui avea plä-
cere. Dar vulturul era el ränit, sä tie
meni; campania din Rusia va cu
dânsul se vor toate planurile lui, pe cât de in-
dräsnete pe atât de schimbdtoare.
Anul 1812 este hotäritor. Alecsandru I nu tinuse
nici-odatd prea mult anexa Tärile Române, cum el
declarä de mai multe ori; el, ca atâta lume, ch-
zuse sub influenta lui Napoleon pi Mcea jocului aces-
tuia. Chiar o parte din consilierii erau contra
acestei Ast-fel la 6 Februar 1811 Principele
Kurakin, ambasadorul rusesc la Paris, ce aratá lui
Alecsandru raport necesitatea de a face pacea
cu Turcii, a da motive de nemultumire Turciei
Austriei, de a se cu acestea spre a se putea
apara contra lui Napoleon, Tarului urmätoarele con-
.... Cele principate Serbia, ridicate ca
state independente, sub tripla garantie a Rusiei, Aus-
triei Portei, care s'ar märgini a lua o a-
nualä mi se pare un aranjament ce s'ar putea
cu declaratiunile noastre anterioare in privinta
acestor provincii ar fi de sigur de a nu fi
respins de guvernul otoman. Pacea care ar resulta din
aceasta o defensivd cu Austria Prusia n'ar
fi oare, proiectele ce Impäratul Napoleon
reste contra noastrá, rnult mai utile deck astigarea
Moldovei Valahiei ?.... 2) Italinsky, fostul amba-
sador rusesc la Constantinopol, insárcinat cu tratativele
de pace, este contra anexiunea principatelor cere re-
chemarea lui.
1) Dim. Sturdza ri C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. partea a II pag. 1009.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. partea a pag. 980.
N. Acte fragmente vol. 11 pag. 466.

www.dacoromanica.ro
 147

Ast-fel Alecsandru I la Mol-

dova Muntenia incheie cu Turcii tratatul de pace
in Bucuresti la 28 Mai 1812, prin care totusi ne este
reservatd o dureroasd pierdere: Basarabia. Rusia avea
mai multe motive spre a lua Basarabia, cari din ne-
norocire nu compenseazd perderea ce am suferit.
Rusia fusese angajatä voia ei in räsboiul cu
Turcii, care ani, timpul cäruia suferise
mari Rusii usul
boiului aveau dreptul la despägubiri. Despägubiri
nu puteau sä astepte de la Turcia, starea ei de
mizerie; nu puteau capata despägubiri
teritoriale.
Din causa Napoleon, Rusia stricase re-
latiunile vechea ei brietenia Anglia, ceea ce-i
dusese mari pagube, din pricina paralisdrei comer-
tului ei cu hark din sale
armate pe picior de politick ce pärea
personald a lui Alecsandru, nu era agreatä de nimeni
in Rusia, mai mult cu Napoleon era absolut
detestat. Generalul Savary lui Napoleon I
il tratau toate cercurile rusesti, de cari
nu se putea apropia '), timp ce mai toti ambasadorii
rusi la Paris, Marcof, Tolstoi, Kurakin, suferiau pe
Napoleon, toatä corespondenta aratau neincre-
derea in el, ba Tolstoi cere chiar sä fie rechemat re-
latiunile cordiale cu Napoleon erau numai aparente.
Din situatiunea a Rusiei era
de incordatd, Napoleon e in
instructiunile ce trimite la 29 lanuar 1808 lui de Cou-
laincourt, ambasadorul säu la Petersburg, i-i spune ur-
mätoarele: .... Esaminati, Domnule, dacä Impäratul
lecsandru, ajutat de tot sprijinul ce-i dA numele de
Impârat, poate aceste ? Momentul critic
va fi primavara viitoare. Atunci intreruperea rela-
1) A. Rambaud Histoire de la pag. 551.
9) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. I partea a II pag. 642.

www.dacoromanica.ro
 148

tiunilor comerciale Anglia va fi mai viu

Impäratul Alecsandru poate el, a schimba sistemul,
sau pericolul unei revolutiuni, sä astepte iarna sr-
mätoare, a zice popoarelor sale: Gratie aliantei mele
cu Francia, am crescut imperiul Rusiei, ati su-
ferit oare-cari privatiuni, ele sunt niai mult deck corn-
pensate prin strAlucirea ce numele rusesc
prin unor bogate provincii, cari märesc
gátia imperiului odatá cu puterea ? In fine cât timp
credeti s'ar putea conserva linistea acestui imperiu,
numai nutrindu-i sperantele, pe cari pacea va dispensa
de a realisa ? In toate aceste instructiuni se vede
teama lui Napoleon de o revolutie in Rusia de räs-
turnarea lui Alecsandru. '). Napoleon avea dreptate.
tocratismul rusesc nu a fost in totdeauna o garantie si-
pentru Tari: sfärsitul lui Petru al Ill, lui Paul I
altora dovedesc aceasta. In ast-fel de pu-
tea Alecsandru I sA renunte definitiv la ceea ce-i dä-
duse chiar Napoleon, la provinciile ce le avusese deja
in mânä, un mare risic ?
Totusi Impäratul Alecsandru I ar fi renuntat, dar
In jurul sAu erau doi oameni, de patima
cuceririlor, cari '1 dominau; acestia sunt generalul
Cutuzof cancelarul Rumianzof. Ast-fel aratä pe
mianzof de Champagny in scrisoarea lui cAtre Napoleon
din 6 Octombre 1808: .... care e gata a pune
mâna pe o pe care a poftit-o de multA vreme,
este surd la toate argumentele ce pot bucuria
lui. Sunt trei-zeci de D-1 de Rumianzof a
plAnuit acest este triumful sistemului sAu;
aceasta e reputatiunea onoarea lui. Ori-ce alt
teres pare nensemnat pe lângä acesta.... 2). Ast-
fel aratA Jouffroy 8) raportul sAu cAtre Frederic
Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte pi documente
vol. 1 partea a 11 pag. 732.
2) Dim. Sturdza C. Colescu-Vartic Acte documente
vol. 1 partea a 11 pag. 923.
3) Jouffroy este numit ambasador prusian la Petersburg in
toamna anului 1811 locul lui Von Schladen.

www.dacoromanica.ro
 149

Vilhelm al III din 23 Mai 1812: .... consiliile fu-

neste ale cancelarului Rumianzof n'ar fi prevalat in-
tenfiile Impdratului, pacea ar fi putut fi de a-
cum luni Rusia ar fi tras avantaje incalcula-
bile; dar este de mare orbirea comtelui de Ru-
mianzof, in a refusat in totdeauna propunerile mo-
deste ale plenipotenfiarilor turci, chiar, clad
Francia indreaptä contra acestui imperiu forfele celei
mai mari pärfi a continentului, el a incercat prin
toate mijloacele posibile, de a impedica o pace, pe
care totul o dicteazd. Impäratul Alecsandru o dorea in
mod sincer. n'ar fi fost consultat decal el,
sul li-ar fi impus, ca sä o capete, cele mai mari sa-
crificii; dar ministrul säu, vorbindu-i fárá de
impresiunea desavantajoasd ce ar produce pentru Ru-
sia o pace, care ar reda Turcilor toate cuceririle fäcute,
si silindu-se a-i dovedi cä se va obfinea mai mult prin
fermitate prin anula bunele disposifii ale
Suveranului. Tofi cari inconjurau pe Majestatea Sa Im-
periald gemiau din causa acestei increderi margini
acordate cancelarului.... Amiralul Ciciacof, insärcinat
de Alecsandru a pacea cu Turcii, spune despre
resistenta disperatä a lui Rumianzof la aceasta peri-
pefiile prin cari a trecut spre contrabalanfa. 2).
Turcii oferiserd ei singuri Basarabia de la Inceputul
tratativelor, era foarte greu de renunfat la ceea ce
insu-si dusmanul oferia. 3).
Este o considerafiune. Nici Rusia, nici Turcia,
nici alte puteri nu considerau Basarabia ca park
din ci ca o provincie turceascd, independentd
de Moldova. Ast-fel de ori e vorba de Tärile
Basarabia, nimeni nu o cuprinde in cele dintäi,
ci totdeauna o pune separat, zicandu-se: Valahia, Mol-
dova Basarabia. Ast-fel este pusä in tratatul de la
N. Acte fragmente vol. II pag. 481.
Amiral Ciciacof Memorii pag. 51.
3) Vezi N. lorga Acte fragmente relative la anii 1811
1812, vol. H.

www.dacoromanica.ro
 150

Cuciuc-Cainargi, tratatele ulterioare dintre Rusia

Turcia in toatä corespondenta diplomaticä. Rusii luând
Basarabia, erau convinsi cä iau o provincie turceascd,
nu o tarä româneascá. In toate luptele dintre ei si Turci
date sub zidurile Hotinului, Benderului, Ismailului, ei
avuseserä in fata numai fortárete trupe turcesti.
In adevär lia si Cetatea fuseserá luate de Turci
din timpul lui Stefan cel mare la 1484 toatä
partea de jos a Basarabiei transformatá raia. Sul-
tanul Soliman al II, dupä fuga lui Petru Rares, alipi la
aceste tot teritoriul dintre Nistru, Prut
Marea Neagrä, transformându-1 in sangiac. Benderul
cu patru tinuturi se Turcilor de Aron Tiranul,
Hotinul a fost cuprins de Turci räs-
boiul din 1711, färä a mai fi restituit Moldovei. Can-
care cunostea atât de bine Moldova, ca unul ce-i
fusese Domn, cum dä lista tinuturilor principatului.
Tara sau partea de jos cuprinde 12 tinuturi anurne:
1) Iasul, 2) 3) Roman, 4) Vaslui, 5) Tu-
tova, 6) Tecuciu, 7) Putna, 8) CovurIui, 9) Fälciu, 10)
Löpwa, 11) Orhei, 12) Soroca. In tara de sus erau 7
anume: 1) Hotin 2), 2) Dorohoi, 3) Härläu, 4) Cer-
näuti, 5) Suceava, 6) Neamt, 7) Badu Priutre a-
cestea se vede dar cä numai trei de peste Prut mai
apartineau domnilor Moldovei anume tinuturile
pusna, Orhei Soroca. In privinta Basarabiei scrie:
Pe aceastä parte de au luat-o Turcii
a nu fi toatä Moldova supusä pentru acea
mai este acum sub stäpânirea domnilor Moldovei,
car de sunt târgurile ei satele de pe Du-
närea de MoIdoveni hristiani, cari rabda stápä-
nirea cea tiraniceascä a Turcilor a Tatarilor. Lo-
cuitorii sunt giumátate Turci giumátate Tatari, cari
sunt sub stäpänirea unui Seraschier. 4). Nu se poate
1) Gr. G. Tocilescu Istoria Ronidnitor editia a 11 pag. 268.
2) Canternir aratá cä Hotinul a fost luat de Turci 1712.
3) Dim. Cantemir Scrisoarea Moldovei pag. 58.
1) Dim. Cantemir Scrisoarea Moldovei pag. 71.

www.dacoromanica.ro
 151

contesta adevärul celor afirmate de Cantemir, cäci cine

putea mai bine ca el, Domn priceput al
Moldovei, tinuturile ce administra plätiau däri.
Esistä o a liuzilor pe 1803 din timpul
domniei lui Alecsandru Moruzi in Moldova, in care se
aratä toate tinuturile Moldovei, din Basarabia nu
sunt trecute ca apartinând Moldovei decât tinuturile
Orhei, Soroca niste teritorii, Grecenii, Codru
Hotárnicenii. Condica aceasta este iarä-si foarte esactä,
liuzii sunt oamenii adusi de peste hotare de pro-
prietari mänästiri pentru munca bor. Ei erau
de ori-ce dare; din aceastá causä visteria sä
noascá foarte bine asezarea distributia pe
este dar o dovadä de ce micA
parte din Basarabia mai apartinea Moldovei la
putul secolului al XIX. 1).
Chestiunea Basarabiei in 1812 a fost resultanta
imprejurkilor ce au främântat Europa i-au modificat
de atâtea ori harta in timp. Furtuna ridicatá de
Napoleon I ne-a atins pe noi, in timp ce sguduia
din atâtea state mari puternice. Rusia a fost
ea victima politicei lui Nepoleon; in acest mod a
fost si joace un rol ce nu-i convenia, sä lucreze
contra propriilor interese, dezicá ceea ce fägäduise.
Consecintele sunt regretabile din puncte de ve-
dere: noi am perdut Basarabia; al doilea,
s'a aruncat o umbrä asupra relatiunilor alit de strânse
dintre Rusia Prile Române asupra bunelor in-
tentiuni ce dânsa a avut pentru noi. Cei interesati au
putut sä denatureze fapte intentiuni, ascunzând
adevaratele cause, caute a determina un curent
ce nu corespunde nici istoriei trecutului, nici necesitd-
momentului, nici viitorului.
1) Aceastá este publicatä de Th. Codrescu in
vol. al VII pag. 241 urm. vol. VIII pag. 241
urm.

www.dacoromanica.ro
 VI

Evenimentele de la 1821-1829
a),
Revolu(ia de la 1821 urmörile ei.

Dupá 1812 atentia Europei este concentratä asupra

luptei epice, pe care o duce Impotriva celui mai glorios
cuceritor ce timpurile moderne. Anul 1814 in-
seamnä prima cädere a lui Napoleon I, de care Tarul
Alexandru I a fost mai leal mai desinteresat
adversar. In 1815 are a doua 9i definitiva cädere a
lui Napoleon I, esilarea lui la St. Elena congresul
din Viena, In care avea se facá restauratiunea Eu-
ropei. Acel congres este urmatä de altele, finute la Aix-
la-Chapelle, Carlsbad, Troppau, Laybach, Verona in
celasi scop. In toate Alecsandru I se aratä pätruns de
spirit de pace 9i de echitate, de simtiminte umanitare
liberale.
In timpul unor lucräri de importante, nu se
mai ocupä nimeni de Turcia de Tärile Române. Poar-
ta numeste Domni, in basa firmanului din 1802 a
tratatului din Bucuresti, câte pe 7 ani, pe loan Caragea
in Muntenia pe Scarlat Calemach Moldova. 1) Prin-
cipatele suferiserd mult timpul rdsboiului din 1806-
1812 aviau nevoie de o guvernare
loan Caragea, fiul lui Nicolae Caragea, fostul Domn al
Munteniei, Muntenia de la 1812-1818, Scarlat
Calemach domneste Moldova de 1812-1819.

www.dacoromanica.ro
 153

Calemach ca pi Caragea aveau unele apucaturi

bune, cari erau covâr§ite prin nesátioasa läco-
mie de bani; pentru aceasta ei pun biruri foarte grele
apasá toate clasele sociale de boeri; din
urmá in special o avere De la dänsii
au remas cele legiuri ce poartá numele
fuga lui Caragea pi implinirea termenului de
domnie al lui Calemah, Poarta nume§te Domn in Mun-
tenia pe Alecsandru in Moldova pe Mihail
1). unul pi altul sunt lacomi, storc tara pro-
nemultumiri.
Indatá ce afacerile Europei putin ragaz,
Rusia propune cu tot dinadinsul sä aceste
apucAturi lacome ale Domnilor, mai ales timp
când noastre erau atât de säräcite. Baronul Stro-
gonoff, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, este un
adevärat protector al nostru, de o lealitate seamän.
El intervine cu toatä energia contra unui imposit ne-
drept ce voia sá-1 pue Caragea, sub pretecstul repardrei
pavelelor din Bucure§ti; se opune la un imposit de
1.250.000 piastri plänuit de Calemach are din
lungi discutiuni conflicte cu mini§trii turci. 2).
Von Schladen 3) In raportul din 13 Noembre 1818
Regele Frederic Vilhelm al III aratá silintele ba-
ronului Strogonoff aceastá privire: .... Principii
lahiei pi Moldovei au fost foarte jenati in operatiunile
lor financiare prin severitatea pi vigilenfa, care ba-
ronul Strogonoff controleazd; cel dintli percepea,
Inaintea sosirei ministrului rusesc la Constantinopol,
peste 16 milioane piastri anual; tratate, el nu
era autorisat a lua clecât vre-o 5 milioane pe an,
Alecsandru in Muntenia de la 1818
la 18 lanuar 1821, moare; Mihail domne§te in Mol-
dova de la 1819-1821, fuge din causa participärei sale la
Eterie. Ei sunt ultirnii domni fanarioti.
2) N. Acte fragmente vol. 11 pag. 512 urm.
3) Von Schladen fost ambasador al Rusiei la Petersburg este
transferat la Constantinopol in 1818, in locul baronului Senfft de
Pilsach, unde rämäne pini In Octombre 1820.

www.dacoromanica.ro
 154

principatele nu puteau fi lovite cu vre-un alt imposit

nou, consimtimântul ministrului Rusiei. Rigoarea,
cu care baronul Strogonoff privigheazd la esecutarea
acestei conventiuni, a privat pe ministrii Portei de un
insemnat de a se dauna acelor ne-
norocite provincii...." 1)
Tot ast-fel Strogonoff se opune lui Alecsandru
care-i ceruse sä mai adauge câte-va a-
jutoare la veniturile domnesti, räspunzându-i
consimte la cererile lui, condijia ca reformele
proiectate sä nu fie protivnice drepturilor legitime ale
boerilor pi ale poporului, ce echivala cu un refus." 9.
Strogonoff nu avea mäsuri pi trata cu aceiasi
severitate pe functionarii sii. El scoate din functie pe
Kirico, consulul rus din Bucuresti, trimite la Peters-
burg, se justifice de plängerile ridicate contra ges-
tiunei sale.
Ministrii turci sä profite de plängerile lui
Strogonoff Impotriva lui Caragea pi Calemach, ca sä pro-
voace o schimbare de Domni, atât de profitabild
Strogonoff nu le face jocul; el le räspunde scurt ci re-
clamatiunile lui au de scop aducä indreptare in Ti-
rile Române, iar nu schimbdri de Domni, ce nu le va
admite pentru nici-un motiv implinirei terme-
nului de 7 ani. Poarta aleargi atunci la o siretenie,
spunând Domnii vor abdica, nu poate
pedice nimeni de la aceasta. De oare-ce aceastä even-
tualitate nu era preväzutd in firmanul din 1802 pi
tratatul de la Bucuresti, Strogonoff trimite peste
curled la Caragea Calemach, indemnându-i ca nu cum-va
sä abdice, dändu-le sfaturi recomandatiuni 4). lati
dar pe Strogonoff, sustinând chiar pe Domnii ce-i
atätea motive de nemultumire, numai ca sä nu se
calce tratatele pi sä impedice schimbärile de domnii,
apa de noastre.
1) N. lorga Acte pi fragmente vol. II pag. 535.
2) A. D. Xenopol Romdnilor vol. V pag. 439.
3) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 507.
4) N. Acte fragmente vol. II pag. 524.

www.dacoromanica.ro
 155

Fuga lui Caragea aduce alte greutäti lui Strogonoff.

Poarta interpreta aceasta ca un delict voia nu-
un succesor. Strogonoff munci din nou s'o a-
ducä la respectarea tratatelor, care stabiliau se cer-
ceteze mai natura delictului imputat Gospodarului,
numai casul când vinovätia lui ar fi recunoscutd,
atunci Poarta putea inaintea implinirei
termenului de 7 ani, ce nu se fäcuse in specie.
Strogonoff dach articolul tratatului va fi
ast-fel indeplinit, Rusia nu pretinde sä se
amestece in alegerea pe care Inältimea Sa ar crede cu
cale sä o iar Impäratul Alecsandru, nu se va
pune chiar la numirea Principelui Alecu contra
cdruia Majestatea Sa a obiectat altä datd.... 1). In a-
devär Alecsandru a pi fost numit Domn al Mun-
teniei, ca Rusia sä se opue. Cum se mai poate
Rusia se amesteca
eh provoca schimbarea
domnilor in principate !
Miscarea lui Tudor Vladimirescu pi eteria greceascä
din 1821 aveau sh dea foarte mult de lucru Rusiei
o puneau In mare impas. Rusia cunostea bine suferin-
crestinilor din imperiul otoman. Tarul Alecsandru
I avea toatä simpatia pentru ei, iar spiritul shu liberal
pi umanitar mereu sä le
soarta. Pe de altä parte Alecsandru nu putea sä se fach
sustinätorul unei revolutiuni armate, el care pi
suferise resultatele atâtor revolutiuni Europa fusese
promotorul Sfintei Aliante. Capii celor douh miscári,
Tudor Vladimirescu pi Alecsandru Ipsilante erau
ambii simpatici, aduseserd servicii Rusiei o-
de ea. Tudor Vladimirescu luptase pentru Rusi
in de la 1806-1812, ipi câstigase de
parucic (locotenent) decoratia St. Vladimir. Alecsandru
Ipsilanti, crescut in Rusia, foarte tänär in armata
ruseascd, luptä vitejeste in rdsboaele napoleonice, pierde
o in bätälia de la Dresda, ajunge pi adju-

1) N. Acte fragmente vol. II pag. 526.

www.dacoromanica.ro
 156

tant al generalului de cavalerie Rajevschi 1). Alecsandru

I se gásia in grea cumpänd: deoparte atragea sim-
patia simtimântul de umanitate, de alta ratiunea de
stat. Aceastá din a
Toatá lumea doria ajutorul Rusiei.
vanul Moldovei Mihail ajutor lui Alec-
sandru favoarea Grecilor. Ipsilante ceru prin scrisori
ajutor lui Alecsandru lui Strogonoff. Tudor Vladimi-
rescu causele ráscoalei sale prin scrisori,
una Portei, alta Curtei imperiale
Alecsandru I prin representantul säu lui
Mihail dojenindu-1 pentru participarea sa in
carea vreme când acuma parte cea de la
a Europei priveste urmând una alta
din toate pärtile cârtirile cele de revolutie." I-i refusä
ori-ce ajutor, relatiunile dintre Rusia Turcia din
cele mai bune, spune cd a ordonat baronului Stro-
gonoff, ad dea Portei asigurdrile cele mai formale
ceastä privintä. Incheie spunändu-i: .... Ca legea iu-
birea de oameni nu iartä toate acestea de a
Tale asilum care '1 cei pentru Ináltimea Ta,
pentru familia Tale, 5i pentru Moldovenii cari
s'ar crede cd nu mai sunt siguri patria 2).
La 21 Martie 1821 Pisani, consulul rusesc din lasi,
adreseazd urmätoarea proclamatiune poporului moldovean:
Mai jos iscalitul Consul al Märirei Sale Impdratul
Rosielor numele protectuitoare pe
Moldoveni, care in intämplärile de fatä s'ar fi
din datoriile de a-si veni a se
supune legiuitei puteri a impärätiei stápânitoare,
aceasta singura mijlocire, de a scapa de pedepsele, pe
care Curte le va cere, a voi sä le
micsoreze, impotriva tuturor acelora, care cu indärätnicie
vor rämäne lucrare din 3).
1) C. D. Aricescu Istoria iei romäne de la 1821 pag.
47 spune cä Ipsilante era general-major, comandant al unei
de husari adjutant al Impäratului Alecsandru.
2) C. Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei Suceveipag. 112.
C. Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei Suceveipag. 111.

www.dacoromanica.ro
 157

Tot Pisani face la 28 Martie 1821 urmátoarea

lui Ipsilante eteristilor:
Mai gios iscdlitul Consul al sale
riri Impâratului a Rosia, face prin aceasta che-
mare acé mai dinadinsul acé mai formalnicd Prin-
jipului Ipsilant tuturor ai säi atarnätori de la stä-
panirea Rosiei, de a se trage Rosia unde vor
tepta sale asupra purtärei
lor, arätandu-le indestulare la che-
mare, se vor supune räsplätirii stäpanirii otomaniceste
ca niste turburätori linistei Prinjipaturilor de opo-
trivä Curtea cutri Poartä.
Mai gios iscälitul face asemenea chemare tuturor
supusilor rusesti sau acelora de sub protecsie Rosiei,
care au putut la acest pas a lui Ip-
silanti.
Lui Ipsilante Capodistria, ministrul
de externe al Rusiei, in nurnele lui Alecsandru printr'o
scrisoare la 14 Martie 1821, in care-i spune ci
ratul desaprobá miscarea, nu era timpul de a o face,
tocmai când Impäratul cu Poarta e sigur ci
va ajunge la bune resultate pentru imbunätäjirei stärei
Grecilor, cä nu va avea nici un ajutor din partea Ru-
siei. I-i a buna a locuitorilor
Moldovei, sprijinul Rusiei indeamni
a se opri, mai e timp, de la cele ce a incept. 2).
Impäratul Alecsandru prin urmätorul ordin
de zi dat in Zarskoe-Zelo la 14 August 1821 pe Ipsi-
lante din cadrele armatei rusesti:
Prinjul Alecsandru Ipsilante, adjunt al generalului
de cavalerie Rajevski, maior al regimentului de
sari a gardei, este din lista de serviciu. 3).
Tudor Vladimirescu este el desavuat prin depesa
lui Capodistria adresatá lui Pini, consulul rus din
1) C. Erbicanu Mitropoliei Moldovei Sucevei pag. 112.
2) C. D. Aricescu Acte justificative la revolu(iei din
1821 pag. 104.
3) Th. Codrescu Uricarul vol. VI pag. 34.

www.dacoromanica.ro
 158

curesti, in Februarie 1821. El spune Impäratul a

prima ce factiosii din Valahia au cutezat
adreseze numele poporului român, de o co-
pie petitia Marelui Senior 1).
miscarea lui Tudor cu miscärile revolutionare din Por-
tugalia, Spania Napolilui, aratä pericolul
special pentru imperA otoman al acestor a-
purtarea lui Pini in aceastä afacere invitá
,.a declara Vladimirescului se din rangul
de locotenent nu mai are voie a purta ordinul
Vladimir care l'a onorat Rusia. I vei spune CS
nu mai poate spera in viitor la protectia Majestätei
Sale Imperiale...."
Pe acestea Alecsandru I alte moduri
de a-si arata lealitatea lui de La 22 Martie
1821 baronul Strogonoff printr'o Portei
protestä in privinta insinuatiunilor ce se fac, Rusia
ar sprijini pe insurgenti .... Autorii acestor
instigatiuni vor fi curând ei vor pe
socoteala CS numele Augustei Curti Imperiale a
Rusiei nu trebue SS fie de profanat; el n'a servit
nici-odatd pi nu va servi nici-odatä ca cuvânt de a-
propiare la intreprincleri de naturd....
La 29 Martie 1821, ce Impäratul Alecsandru
Ipsilante va fi din cadrele armatei ru-
sesti, desavueazd intreprinderea lui, CS generalul
Witgenstein, comandantul armatelor de la Prut, va pos-
tra cea mai strictä neutralitate, decide: a-
cestea se vor ministrului Rusiei din Constan-
tinopol, ordin de a le face cunoscut Portei, de
a reinoi in acelasi timp dânsa asigurdrile france
si leale care i s'au dat ocasia rdscoalei din Valahia.
Baronul de Strogonoff va declara anume CS politica M.S.
Impäratului este pi va de intrigele cari ar
1) Sultanul Mahniud al II.
2) C. D. Aricescu Acte justificative la Istoria revoluf din
1821 pag. 117.
N. lorga Acte 5/ fragmente pag. 557.

www.dacoromanica.ro
 159

putea ameninta pi de a turbura linistea vre-unei

ori-ce de apa ar fi
contrarii curatelor intentiuni ale Impäratului,
relatiunile sale cu Poarta, M. S. n'are alt scop, nici
altä pi stricta esecutare a tra-
tatelor fiintinde ambele puteri." ').
Capodistria de asemenea trimite scrisoarea sa
Ipsilante prin baronul Strogonoff cu ordin o arate
adaugandu-i asiguräri esplicatiuni for-
male. 2).
Alecsandru I fäcuse tot ce-i dicta datoriile de lea-
litate Turcia, cu care era in pace pi amicitie. Ta-
rul Rusiei nu putea cu nici-un sä ia
contra crestinilor, Greci, sau de alte
pe cari-i sufereau sub jugul otoman
dreptate aveau räsculandu-se. Din aceastä
mäsurile luate de Rusia sunt foarte blAnde. Ea dä sfa-
turi revolutionarilor, sfaturi indemnuri la liniste
mare numär, pe une locuri amenintä, a pune in
practicä amenintärile, iar ia aceasta
e foarte reducandu-se la destituiri, retrageri de
de ranguri ori decoratii. cum ar fi putut face alt-
fel o mare de un Impärat
liberal, revoltatii erau crestinii, ce luptau pentru
lege pi libertate.
Diplomatia se conduce natural ea
ideile pi sentimentele Impäratului. caimäcämia Mun-
teniei cere voie lui Pini, consulul rusesc din Bucuresti,
sä cheme in ajutor pe pasii de pe Dunärea, a-
cesta se eschiveazä, mäsura aceasta este greu de
luat: o nu este ertatä de tratatele dintre Rusia
pi Turcia, nu se vede a fi neaparat
de Pini rdspunsul mod foärte
caracteristic: .... Cu toate acestea subscrisul se vede
silit, de pi cu mare mähnire sufleteascä, aici
1) Th. Codrescu Uricarul vol. VI pag. 33.
C. D. Aricescu Acte justificative la Istoria revolufiei din
1821 pag. 106.

www.dacoromanica.ro
 160

aceastá bägare de seamä istoriceasd a

asupra de acum ale adunärei: cá dacá s'ar
fi mai putine zavistii, pi mai
ziere chibzuirele sale pentru trebile obstesti, cum pi
mai mult preget, pi mai multá sträsnicie la punerea in
lucrare a mijloacelor ce a gäsit cale pOnd acum,
spre incetarea räsvrätirei, poate cá ar fi fost de prisos
acum a alerga la mijloacele cele de pe urmä. 1). (Inter-
ventia armatei turcesti).
Pini mijlocul impäciuirei in acest scop
chiamá pe Tudor la el, dar mândrul Oltean nu voi,
când poporul nu-1 lasä a veni singur, ca peste pu-
va veni la Bucuresti de tot poporul.
Baronul Strogonoff, care bine ce vra sä zicä
pi pacifidrile turcesti, este constant contra
trecerei trupelor otomane principate. El a-
de pärerile lui Capodistria printr'o
notá adresatä Portei la 25 Februar 1821 se opune ca-
ocupatiunei turcesti. El considerä mäsura a-
ceasta contrarie tratatelor dintre Rusia Turcia, pi
nu o putea admite, fie chiar in mod esceptional,
cAt printr'o comunä basatä pe urge* re-
cunoscutA de ambele pi basa unei cereri ofi-
dale din partea autoritätilor locale. 3)
Capodistria pi Impäratul Alecsandru consimt a se
cere un ajutor Pasei din Vidin, numai in casul când
fortele din Muntenia n'ar fi stare a reprima
carea. 4).
Baronul Strogonoff se opune mereu ocupatiunei
turcesti concede, numai in casul estrem, ca pacificarea
principatelor sá se facá in cooperare Rusia, spre a
1) C. D. Aricescu Acte justificative la Istoria revolutiei
1821 pag. 119.
2) C. D. Aricescu Istoria revolutiei de la 1821 pag. 170.
5) C. D. Aricescu Istoria revolu(iei de la 1821 pag.
172 176.
4) C. D. Aricescu Istoria revolutiei de la 1821
pag. 171.

www.dacoromanica.ro
 161

evita Cruzimele la cari s'ar fi declat

matá turceascd.
Strogonoff urmäre§te cu vie tot ce se pe-
trece in principate, informeazd necontenit Curtea din Pe-
tersburg, consilii cere instructii, tine din scurt pe
mini§trii Portei, silindu-se din rdsputeri a ori-ce
act, de ori de rdsbunare contra Române.
uciderea lui Tudor pi Infrángerea eteriOilor, mi-
carea se putea socoti in principate.
Trimiterea armatelor turce§ti nu mai avea alt scop
cât represiunea violentd, conform obiceiului turcesc. Stro-
gonoff, informeazd despre acestea cabinetul din Peters-
burg, capätä autorisarea lui, pi se opune cu o
energie trimiterei trupelor turcepli. El aratá ordinea
este restabilitd, nu mai e nici un motiv a trimite trupe,
cari n'ar fi destinate decât a comite alte masacre pi a
devasta tara, Impdratul nu va mai in nici
un cas la Intrarea trupelor otomane i va a face
i se respecte interventiunea sa. 2) Ceva mai târziu,
la 12 lunie 1821, Strogonoff protesteazd contra abusu-
rilor ce Poarta deja a comite In principate, o
consiliaza de resculati pi
Inlesniascd fuga capilor, ca ast-fel In mod bländ pi
sguduiri 58 se stabiliasca lini$ea. Pe a-
ceste cere: 1° A respecta pi a face se respecte per-
soanele, privilegiile pi proprietätile Valahilor i Mol-
dovenilor, neurmärind decât pe insurgentii in mash. 2
A nu permite nici un fel de esecutiune militard, in a-
de casul resistentei armate sau a recursului cai-
macamilor pentru a puterea lor. 3).
Turcia in Imprejurare pierde capul ca
de obiceiu, nu mai bunele consilii, face numai
ceea ce-i pasiunea, trimite trupe in
principate pi cooperarea Rusiei. 4). Aceasta era o
N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 587.
2) N. Acte fragmente vol.. I pag. 589.
3) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 582.
4) N. lorga Acte fragmente vol. pag. 589.

www.dacoromanica.ro
 162

väditä violare a tratatelor, urmárile se puteau usor

prevedea: violentile cele mai sälbatice aveau sä se co-
mitä. Baronul Strogonoff, cd nu mai rämâne nici-o
putintä de cu Poarta, päräseste Constantinopolul
la 10 August 1821.
Plecarea baronului Strogonoff din Constantinopol
ruperea relatiunilor cu Poarta este datoritä numai
nedreptätilor violentilor ce se fáceau Tärilor Romäne,
pe cari ambasadorul rus, cu toatä autoritatea lui, nu
le putuse impiedica. Unii istorici cd plecarea ba-
ronului Strogonoff ar fi fost datoritá purtärei sälbatice a
Turcilor, cari, nici-o judecatd, au spänzurat pe Pa-
triarh in ziva de Pasti in bisericei, au pfuit ma-
sacrat o multime de crestini. Aceste fapte se petrecuserä
la inceputul lui April 1821. Ambasadorul rusesc pro-
testase ceruse satisfacere cu mare energie, provocând
chiar o schimbare momentand a Marelui-Vizir. Dach ar
fi fost aceasta causa plecärei sale, el ar fi plecat ime-
diat, n'ar fi stat inch patru luni, in cari a negociat me-
reu, dându-si toatä silinta a noua urgie ce
Turcia voia sä abatá asupra Tärilor Române. El a
cat numai când a väzut cá nu mai poate face nimic
pentru noi, când s'a gäsit In fata faptului indeplinit, a
trecerei trupelor turcesti pe teritoriile noastre, cu gând
de urä rdsbunare; plecarea sa este dar determinatä
de nereusita lui in apararea tärilor noastre. Ast-fel
rile Române pierd pe mai sincer mai energic apá-
rätor ce aveau la Contantinopol.
Baronul Strogonoff prevAzuse bine lucrurile. a-
deväratä urgie se abate asupra särmanilor noastre tári,
cu armatelor turcesti in ele. Toate scrierile din
acel timp aratá starea desperatä a färä de le-
gile neauzite ce se comiteau. laid ce se spune despre
starea Moldovei intro scrisoare adresatä de la hotarele
Bucovinei in 6 Februar 1822:
.... Indatá dupä sosirea armatei turcesti, ienicerii
si capul Kiaya-bei al seraschierului din Bräila,
cari veniserä cu scopul de a ruina aceastä nenorocitä

www.dacoromanica.ro
 163

tark bisericile, le profanark casele boe-

rilor, magasinele, práväliile depositele ce se gäsiau,
atat in cOt pi in toatá intinderea tärei pi chiar
incendiard o multime. Vitele provisiile nenorocitilor
Moldoveni nu rapacitätei Ei transportard
o parte la pi alta la hotare, unde le vindeau cu
un de nimic: de esemplu, boul un galben, vaca
o jumätate de galben oaia, un Evreii, profi-
de aceste desastre, cumpärard despoierile Moldovei.
Sälbaticii musulmani de acestea, vio-
lente nemai auzite; ei smulgeau femeile din bratele bar-
batilor, fetele pi bäetii din casa pärinteascd,
din singurdtatea manästirilor, pentru a-si potoli pati-
mele infame; ei vindeau dänsii fortau
chiar a-si schimba religia. Spitalele erau de copii,
de un sex pi de altul, din cari mai multi vic-
time brutalitätei acestor barbari, cari ucideau ori pe
cine cuteza sä murmure contra acestor violenti; nu e
vre-un soiu de atrocitate, care sä nu fi fost
comisä.... ').
Spatarul Bucsänescu aratá printeo scrisoare
din Moldova la 13 Decembrie 1821 Mitropolitului Ve-
niamin Costachi, care se refugiase la Colincduti in
sarabia, enormitatea provisiunilor ce Turcii ridicau din
.... Vre-o altä idee nu am mai dobandit, deck
pe la tinuturile din tara Moldaviei, iaste prápádenie
cu cererile lemnelor pi a oilor, fäcandu-se o
socotialä din insemnärile cererilor se vede suma
chilelor de popusoi iaste 75.000 chile, 40.000 curb
lemne, 40.000 45.000 oi, 7500 vaci; iar
si orz pi ovOs, tot vor afla la un fir, in scurt
pretul acestor cersute sä acum numai, la 3.000.000
lei, trei milioane lei, de 120.000 chile
ce au luat acum; numai de la Dumnia-lui Vis-
ternicul Mecu au luat 1400 chile päpusoi pi de
la Vornicul Toader 800 chile, präpädenie, de se
va putea sä se anine in cartea Cneazului cererei
N. Acte fragmente vol. pag. 623.

www.dacoromanica.ro
 164

»de acum, numai ca o la lapi trebuesc

150,000 carA, in de bani trei milioane vine
toatá zahareaua de mai 'nainte." 1).
In Muntenia se petrec acelea§i grozävii. Consulul
austriac din Bucure§ti raporteazd la 6 Martie 1822 :
.... Esistenta unui caimacam pi a unui divan, este, in
adevdr, de indoialä, dar sfera activiatei e cu
desävâr§ire circumscrisä prin ingerinta arbritrard pi vio-
lentá a comandantilor turci. Trupele otomane
tiate in toatá permit spoliatiuni, escese pi de-
vastdri, sfâr§it numär. Richisitiile continui
§i exorbitante a tuturor felurilor de provisii, cu cari
se impovoreazä valah, a dus la culme miseria
in acearta clasä locuitori, pe cari calamitätile neau-
zite a unui an intreg i-au aruncat de altmintrelea
stare de deplorabild, o in-
dreptare a atâtor rele, ei vor fi in curând prada ne-
norocirilor unei foamete generale.
Peste 20.000 care de fân, de patru chintale fie-
care, au fost furnisate acum pentru trupe, numai
in ora§ul Bucure§ti. Garnisoana acestui crap cere, a-
fard de aceasta, pe fie-care 4000 care lemne de
,foc, pi totu§i. nu sunt cinci-zeci case, a cheer u§i, gar-
duri coperi§uri sä nu fi fost stricate de trupele o-
tomane.
Cu tot escesul miseriei ce domne§te in clasa agri-
cold, impositele in bani sunt strinse in modul cel mai
nemilos. Nimic n'ar putea da o dovadä mai
decât plata aproape a nouä zecimi din aceste taxe
mici parale, pi nevoia in care se gäsesc de a
Iua micele monede legate la capul gâtul copiilor,
pentru a se achita de aceste cople§itoare imposite. Sim-
tomele unei boale contagioase, care in mai multe dis-
tricte s'a manifestat printre vite, au venit sA
aceste rele, deja prea mari. 2)
1) Erbiceanu Istoria Mitropoliei Moldovei Sucevei
pag. 185.
2) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 634.

www.dacoromanica.ro
 165

Aceste sälbätäcii ingrozitoare ajunseserä la urechile

ambasadorilor din Constantinopol. cd Poarta le
desmintia in modul mai categoric, afirmând cá starea
Tärilor Române este foarte bunk lordul Strangford, am-
basadorul Angliei, se hotäreste a trimite un curier la
Bucuresti spre a face o anchetá discretä. laid ce ra-
privinta Regelui la 25 April
1822, Von Miltitz, reprezentantul Prusiei la Constanti-
nopol: .... Acest curier s'a eri dimineatá ne-a
adus rapoarte cu datá din 13 a. c., cari presintä un
tablou späimântátor, nu numai de desordinile oribile pe
cari ienicerii nu inceteazá a le comite in principate, in
despretul ordinelor Ináltimei Sale, dar de stoar-
cerile ingrozitoare, ce-si permit pasii cu cai-
macamii. Contrazicerea manifestä aceste rapoarte,
-din nenorocire prea esacte, pi asigurärile repetate ale
Portei, a indignat pe lord Strangford, a or-
donat primului interpret al ambasadei sá declare lui
Reis-Effendi, cá roseste de a fi fost acum, pe
lângá guvernul säu a! Curtilor aliate, organul asi-
gurärilor false pi date cu de
ministerul otoman; el recunostea acum tristele des-
tine ale Portei trebue se indepliniascä pi cä o lasá in
voia funestei sale soarte, desávârsire
de a páräsi mai curând postul säu, decât sd continue
bunele sale oficii, in favoarea unui guvern capabil de
o asemenea duplicitate.... 1). In adevär lordul Strangford,
dupä ce timp de cinci luni toate mijloa-
cele in favoarea noastre, neisbutind negocia-
tiunile sale convingerea ca pi baronul Stro-
gonoff, cä nimic nu se mai poate de la Turci,
a cruzime, orbire rea vointä intrecuse ori-ce
margine pi exasperase ori-ce räbdare, päräseste el
Constantinopolul la 6 Septembre 1822. 2).
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 638.
2) Vezi descrierea detailatá a acestor sälbátácii corespon-
dentele timpului publicate de Hurmuzaki Documente vol. X, N.
Acte fragmente vol. II. Const. Erbiceanu Istoria Mitro-
poliei Moldovei si Sucevei.

www.dacoromanica.ro
 166

Poarta numeste in vara anului 1822 domni pá-

mânteni in principate, pe Gregorie Ghica Muntenia
loan Sandu Sturza Moldava totusi starea Tä-
rilor Române nu se inbunátäteste numai cu aceasta.
Trupele turcesti rämân principate pânä in vara anului
1826, comifând tot felul de escese. Poarta pusese pe
lângä Domni, odatá cu numirea câte-un Miter turc,
bas-besli-aga, gând de a-i spiona a-i controla. Ei
comiteau actele cele mai arbitrare, impietau asupra
toritätei Domnilor, cari erau la discretia incurajau
acoperiau toate violentele ostirilor turcesti. Ocupatiunea
musulmand costa foarte mult; birurile crescuserd,
nouä se impuneau, traiul devenise foarte foa-
metea se simfi, lipsind de multe ori chiar pânea alte
de prima necesitate. Speculantii falsificau
nedele ori le depretiau. Focuri se intâmplau mai pe
loath ziva, unele distrugând cartiere Hofii
asasinate se comiteau peste tot. Episotii, duma alte
epidemii se semnalaserd diverse puncte.
La acestea se adáugiau rele de altá naturä. Nu
tuft boerii erau mulfumiti domniile pámântene. Se
formaserd diferite partide, ce se certau intrigau pen-
tru boerii privilegii; unii boeri umblau räs-
toarne pe Dom ni, ca sä le ia locurile. Un complot chiar
se urzise in cu scop de a ucide pe Sturza pe
Mitropolitul Veniamin Costache.
Ghica Sturza nu posedau calitäfile cerute spre
a face fafá unei situatiuni de grele. Ei nu aveau
nici destulá inteligenfä, nici destulá autoritate, mai
ales suficientá finefä, cât comit mai multe greseli, ce
le posifia. Sturza in conflict agenfia
austriacd diferifi sträini asezafi Moldova, indis-
punând cercurile diplomatice din Constantinopol.
felegerile dintre el boeri devin tot mai mari,
o delegatie de boeri pleacá la Constantinopol ca sä
clame Porfei. Sturza face greseala de a interveni ca
1) Gregorie Ghica, Munteniei,
Domnul Moldovei, domnesc de la 1822-1828.

www.dacoromanica.ro
 167

fie arestati cere un ajutor armat pasei din -Silistra;

aceasta nemultumirile. In Bucuresti este arestat
aga Vilara, aparentd, dus in Turcia iinchis.
Toatá lumea crede Ghica nu este sträin de aceastä
afacere. Lordul Strangford scrie ener-
gice, prin care '1 Indeamnä, interesul lui,
eliberarea lui Vilara judecarea lui in dar
Ghica nu-i räspunde nimic. Gresealä mare, ce '1 face
simpatiile ambasadorului engles, care ne .sus-
la Constantinopol cu multä Se
chiar, Domnii nesimtindu-se destul de siguri pe tro-
nurile recomandau pe sub mând a nu retrage
trupele din principate.
Rusia de reträsese representanta sa din Cons-
tantinopol, totusi nu a interveni mereu la
pentru stärpirea violentilor din principate
mai ales pentru evacuarea de trupele turcesti, ce
nu mai aveau nici-un motiv de a sta, de oare-ce nici-o
de rebeliune nu mai esista. Toti ambasadorii
sträini cererile special lordul Strangford.
multe greutáfi Rusia
trinlite pe cavalerul Matei Liovievici Minciaky reia
direct tratativele Poarta dänsul soseste la Constan-
tinopol lanuar 1824. Instructiile sale sunt primul
a silintele lui cu ale representantilor celor-alte
spre a grábi evacuarea a celor prin-
cipate de trupele turcesti. 3).
Minciaky cere la 24 Decembre 1824 sä se restabi-
statu-quo principate 1° Inlocuirea
celor doi bas-besli-aga, cari in trecut se alegeau de
principi dintre subalterni, iar acum nu-
miti de dintre superiori, concursul
principilor; 2° Modificarea atributiunilor ce s'au dat,
1) Vezi acestea N. lorga Acte fragmente II pag. 682
685.
2) Vezi pentru toate acestea corespondentele timpului publi-
cate Hurmuzaki Documente vol. X N. lorga Acte
mente
3) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 690.

www.dacoromanica.ro
 168

cari sunt de mari, ating suveranitatea gos-

podarilor. 1). Minciaky cererea sa In Mai 1825,
asociindu-se ambasadorul austriac, pe care Poarta
greutate se hotäreste a o satisface pe la finele anului
1825. La 19 Noembre 1825 murind Alecsandru I
urmând pe tron Nicolae I 2), acesta se la o
mai fatá de Turd. In numai
un ultimatum al lui Minciaky presintat la 5 April 1826,
Poarta se a retrage definitiv restul trupelor
sale din principate 3), a accepta ca numirea celor doi
ba§-be§li-aga sä fie de Domni a trimite pleni-
potentiarii la frontiera spre a se
definitiv cu Rusia asupra stärei organisärei princi-
patelor. Ast-fel gratie stäruintilor energice neobosite
ale Rusiei, la cari s'a unit Anglia alte puteri,
Române au putut scapa de ocupatiunea turceasca, care
timp de patru ani a fost o adevaratä urgie, de cei
doi ba§-be§li-aga, care devenisera o calamitate
peste ele.

Conven(iunea de la Akerman
mai multe tratative plenipotentiarii ru§i
turci 25 Septembre 1826 la Akerman o con-
ventiune in 8 articole, din cari art. al III, privitor la
Române, are cuprinderea urmatoare:
Jratatele actele relative la privilegiile de cari
se Moldova Valahia, confirmate printr'o
clausä expresä a art. 5 din tratatul de la Bucure§ti,
Sublima Poartä se angajeaza solemn a observa zisele
privilegii, tratate acte in ori-ce ocasiune cu cre-
dinta cea mai scrupuloasä, promite a in timp
1) N. lorga Acte fragmente vol. II pag. 710.
2) I Pavlovici (1825-1855) al treilea f iu al lui Paul I,
ocupo tronul urma renunfärei Marelui Duce Constantin, ce
era mostenitorul de drept. Este un Impärat autoritar energic
care a adus mari servicii noastre.
8) Hurmuzaki Documente vol. X pag. 352 354. Ultimele
trupe turcesti au Muntenia Moldova la finele lui Mai.1826.

www.dacoromanica.ro
 169

de luni ratificarea acestei conventiuni, hati-

§erifele din 1802, cari au specificat garantat aceste
privilegii. Afarä de aceasta, avandu-se vedere ne-
norocirile ce au suferit aceste provincii de pe urma
ultimelor evenimente, având in vedere alegerea
de boerii valahi moldoveni a celor ce trebue fie
Gospodari in cele daub principate, vedere
cA Curtea Imperiald a a dat asentimentul
la s'a recunoscut atât de Sublima
Poarta cât de Curtea Rusiei, hatiperifele mai sus
mentionatm din anul 1802 trebue numai deck sä fie
complectate, prin clausele consemnate actul separat
aici alaturat, care a fost stabilit inter plenipontentiarii
respectivi, care este va fi considerat, ca fäcând
parte integranta din presenta conventiune.
Actul separat ce se conventiunei este mai
important deal tot ce se stabilise acum
Rusia Turcia privitor la Wile noastre. El cuprinde o
multime de dispositiuni, unele de politica, altele
de administrativa, din cari vom espune analisa
pe cele principale.
Dispositiuni de :
Gospodarii Moldovei Valahiei ale§i printre
boerii indigeni, alegerea tor va fi de acum
cutd, voinfa Sublimei Porfi, de
adunarea generald a divanului, conform vechiului
biceiu al Wei.
Boerii divanului din fie-care provincie, ca corp
constituit al Wei, in infelegere locuitorii,
vor alege, pentru demnitatea de gospodar, pe unul
din boerii cei mai mai capabili a o
plini, ei vor presinta Sublimei Porti printr'o
(arz-mahsar) pe candidatul ales, care, agreat de
Sublima Poartk va fi numit gospodar pi va primi
vestitura.
Daca pentru motive grave, numirea candidatului
ales n'ar fi de conformA cu Sublimei Porti,
acest cas, ce aceste motive grave vor fi re-

www.dacoromanica.ro
 170

cunoscute ca atari de ambele Curti, va fi permis a re-

comanda numitilor boeri sá la alegerea unei
alte persoane convenabile.
Durata administratiunei gospodarilor
ca in trecut, la complecti intregi,
incepând din ziva numirei nu vor putea fi des-
tituiti acestui termen.
DacA in timpul duratei administratiunei ei ar
comae vre-un delict, Sublima Poartä va informa des-
pre aceasta pe ministrul Rusiei, pi duph verifi-
carea fäcutä de o parte pi de alta, se va constata
adevár gospodarul s'a fäcut vinovat de vre-un
lict, numai in acest cas destituirea lui va fi permisä.
Gospodarii, cari vor fi termenul de
sapte ani, sá fi dat, fie celor douä Curti, fie Wei,
vre-un motiv de plângere gravä, vor fi din
nou numiti pentru alti ani, cerere s'ar fi
fäcut Portei de divanurile provinciilor. dual consim-
general al locuitorilor s'ar manifesta in
voarea
Dacd se va ca din gospodari sá
abdice inaintea implinirei termenului de ani, din
causa bätrânetel, a boalei, sau din ori-ce causä,
Sublima Poartä va incunostiinta Curtea Rusiei
dicatiunea va putea avea dupá o intelegere preala-
bild cele Curti.
Dispositiuni de naturä administrativA :
Hatiseriful din 1802 ordonând abolirea impositelor,
redeventelor requisitiilor introduse de la anul 1198
(1783), gospodarii cu boerii divanurilor respective vor
determina pi vor fixa impositele sarcinile anuale ale
Moldovei Valahiei, ca basä regulamentele ce
s'au stabilit in urma hatiserifului din 1802. Gospodarii
nu se vor putea in nici-un cas abate de la stricta in-
deplinire a acestei dispositiuni. Ei vor tinea de
representatiunile ministrului M. S. 1. pi de acelea pe
cari consulii Rusiei vor face, dupá ordinele sale, atât
aceastä chestiune, in mântinerei pri-

www.dacoromanica.ro
 171

vilegiile Wei, mai ales asupra observárei clauselor

Si articolilor inserate in presentul act.
Gospodarii, de acord cu divanele respective, vor
ficsa in fie-care provincie numärul besliilor, dupä acel
ce esista turburärilor de la 1821. Acest nu-
mär odatá ficsat, nu va putea fi märit sub nici-un pre-
tecst, afará numai dacä urgenta necesitate nu va fi re-
cunoscutä de o parte de alta, pi bine inteles cá beslii
vor continua fie formati pi organisati, cum erau
intea turburärilor din 1821; agalele vor continua
fie alesi pi numiti in felul urmat de numita
si in sfärsit beslii pi agalele nu vor indeplini
nici-odatä de cat functiunile pentru cari au fost de la
inceput instituiti, a putea SS se amestece in afa-
cerile Wei, nici a-si permite vre-o altä
Sub lima vedere nenorocirile ce
au apasat asupra principatelor Moldovei pi Valahiei, de
pe urma ultimelor turburäri, le va acorda pentru doi
ani scutire de tributele pi redeventele ce sunt datoare
a-i pläti; la espirarea termenului scutirei sus mentio-
nate, zisele tribute redevente vor fi achitate in mo-
dul ficsat prin hatiseriful din 1802 pi nu vor putea fi
märite in nici un cas. Sublima Poartä va acorda
locuitorilor celor dead provincii libertatea comertului
pentru toate productiunile i industriei
de cari vor putea dispune, cum li se va mai
nimerit, afará de restrihunile cerute deoparte in
derea furniturilor datorite anual Sublimei Porti, aceste
provincii oare-cum ei, pe de alta pentru
aprovisionarea Wei. Toate dispositiunile hatiserifului
din 1802, relative la aceste furnituri, la plata re-
gulatä preturile curente, cari ele trebuesc plä-
tite, pi a taxare va apartinea, in cas de litigiu,
divanelor respective, vor fi puse din nou in vigoare
si observate pe viitor cu o scrupuloasä esactitate.
Turburárile in ultimii ani in Moldova
§i Valahia, aducând cea mai gravá lovire ordinei in
diversele ramuri ale administratiunei interioare, gos-

www.dacoromanica.ro
 172

podarii vor fi obligati a se ocupa cea mai

cu divanele respective, de mäsu-
rile necesare pentru imbundtáfirea stärei principatelor in-
credintate ingrijirei aceste msuri vor face obiectul
unui regulament general pentru fie-care provincie, care
va fi pus imediat in practica.
Importanta conventiunei de la Akerman este
ritoare, ea pune capät de data aceasta mod
finitiv arbitrarului turcesc in Wile noastre. Tarul Ni-
colae I nu voeste a mai fi purtat cu vorbe, pi 50
ani de la incheierea de la Cuciuc-Cainargi, Poarta
este pentru prima acum constrinsä de-a binele a-pi
respecta angajamentele. Fie-care punct al conventiei se
la cáte-un fapt precis, de care Rusia aducea
aminte cum fusese schimbat sau eludat de de
acea fie-care punct al conventiei confine dispositiuni
categorice cu sanctiunea ast-fel ca Poarta sä fie
pusä In imposibilitate a le mai calca.
Dispositiunile politice ale conventiunei de la Aker-
man cuprind primul trei principii: 1° domnii
vor fi pämanteni, alesi de adunarea a diva-.
nului; 2° domnia va avea un termen de 7
ani implinifi; alegerea se va face
general al locuitorilor.
Punctul I, alegerea de domni este ca-
pital; prin el se recunoaste din nou individualitatea
noastrá ca stat pi ca pi suveranitatea ei. Prin
acest punct se positiunea ce o avuseserd färile
noastre trei sute de ani in urmä, sub voevozi
pämanteni. Poarta ar fi putut sä domni cOt
de buni, starea tärilor noastre ar fi putut fie de
infloritoare, timp Poarta numia acei domni,
din propria-i vointä pi din propria-i alegere, ideea de
stat, de natiune pi de suveranitate nu putea sä esiste;
1) Intreaga conventiune de la Akerman ca actul aditional
relativ la Moldova Muntenia sunt publicate In Ghenadie Pe-
trescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza Acte documente vol.
I partea a 11, pag. 310 11 urm. in Ein rumänischer SenMor
russisch-turkischen Veträge pag. 72 urm.

www.dacoromanica.ro
 173

in ori-ce cas Wile noastre in aceste conditiuni erau

provincii turce§ti, al dror stat social pi politic Poarta
putea schimbe ori-când, bunul plac.
la aceasta nu s'ar fi putut nimeni opune: Poarta
tocmai pe lipsa ori-cdrei suveraniati nationale in statele
noastre, care piatra unghiulard a esistentei de
stat, putea cu drept cuvânt respinge ori-ce interventiune,
socotind aceste provincii ca integrante din impe-
rial turcesc pi netolerând vre-un amestec in afacerile
interne ale Impärätiei. Faptul celor ce stäteau in
pul noastre li se acorda titlul de domni sau
gospodari nu avea nici-o importantä; titlul nu le
dea nici-o putere, nici-o umbrá de independentä,
nu numai tronul, dar pi viata era la dispositia
cum s'a in atâtea casuri. Poarta putea cu aceia§i
sä in capul tärilor noastre pa§i sau
guvernatori turci, f ca positia fie
dt-va schimbatd; i Poarta n'a fäcut-o, a fost nu-
mai din causa profitelor materiale ce aduceau desele
schimbäri de domni. A fost un noroc pentru noi, pe
deoparte starea de släbiciune a Turciei, pe de alta in-
terventiunile energice ale:Rusiei pi in special ale Tarului
Nicolae I, ca putem din aceastá stare de ade-
väratá pi complectd supunere.
Cu totul se presintä lucrul, când domnii
vin nationali pi ale§L Aceastä alegere putea fi ori-dt
de intrigile puteau fi cât de mari pentru aceasta,
domnii ar fi putut fi ori-cât de incapabili sau lipsiti de
autoritate, era salvat principiul suveranitdtei natio-
nale. Tara alegea ea conducdtorul pi el
pata de la tara puterea de a domni, nu de la sträini.
De aici in colo tronurile se sprijiniau pe natiune, ori-
cum ar fi fost ea de sau iar nu pe pof-
tele pi pe interesele functionarilor Portei otomane. De
acum domnul putea cere ca glasul fie
ascultat ori-unde, el representa tara care-I alesese,
nu mai era un simplu functionar numit de Turci
pe un timp foarte scurt, al glas putea mult

www.dacoromanica.ro
 174

aibá ascultare la pasale sau viziri, era acorn-

paniat de sunetul delicios al aurului. Istoria ne presintá
numeroase esemple de state foarte slabe, cu suverani
de nimic, dar timp aveau suveranii pro-
prii, nu numiti de sträini, au fost tot-deauna soco-
tite state independente. au fost Francia Ger-
mania epoca a suverani aveau mai pu-
putere chiar de vasalil Din contra o
fie ea de infloritoare, vreme n'are propriul
ei conducdtor, ci e numit de alt cine-va, nu are pro-
pria ei suveranitate, nu e un stat. Un exemplu
tor ni-1 dau coloniile englese de azi, cu stare destul de
infloritoare, cu self-government, dar cari pe timp
au fruntea un guvernator engles, nu sunt nici
imperii, nici regate, nici republici, ci sunt tot co-
lonii englese, acel guvernator, are tocmai in primul
misiunea de a representa suveranitatea
Conventiunea de la Akerman mai stabileste un
principiu foarte important, divanele vor alege pe domni
in intelegere locuitorii. Este dar principiul
monarhiei representative, conventiunea nu dä acest
drept numai unor clase de locuitori, ci stabileste
ca sä fie generalä locuitorii Wei. Ce
principiu mai liberal se putea pune pentru alegerea dom-
nilor noastre la 1826 ? aceastä stipulatiune a
conventiei nu a fost indeplinitä, poporul nu lua parte
la aceste alegeri, este o altä chestiune, este reaua a-
plicare a principiului, ori eludarea lui de cei interesati.
Principiul pus nestirbit, s'ar fi
gäsit oameni cari sä sau a fi aplicat,
el nu putea sä nu fie. acest principiu este pus de
un Impärat autocrat, de Nicolae I, care poate nu l'ar
fi admis in statele sale !
Al treilea principiu politic este stabilitatea domniei
pe timp de ani, ce punea capät mizeriilor pro-
vocate de desele schimbári in domnie. S'a zis de unii,
aceastä domnie pe ani, era tot un provisorat,
dornnii erau tot niste functionari. E just, o dom-

www.dacoromanica.ro
 175

nie pe timp märginit nu are prestigiul autoritatea unei

domnii pe viatä ereditard. Dar ce putea face Rusia
mai mult deocamdatä ? Poarta era de
mai mare rea vointä au trebuit cinci ani de inter-
ventiuni stäruinte din partea Rusiei, sprijinitá de
Anglia, Prusia Austria, ca sä a-si retrage
trupele de ocupatiune din principate sä acorde cele
ce-a acordat prin conventiunea de la Akerman. Domnia
pe ereditard n'ar fi admis-o cu nici-un
orbirea ei, ar fi fäcut mai curând cum a
fäcut de atätea ori. Tarul Nicolae I nu voia aceasta; el
nu sistemul omului sau pornit, care
nu poate totul, nu mai voieste nimic. El
voia o starea tárilor noas-
tre, se s'o gradat, nu putea
dintr'o De almintrelia n'a asteptat mult prin
tratatul de la Adrianopol. numai trei ani, a fäcut
domnia pe
Tarul Nicolae I nu este un ilusionist, nu se lasä
de angajamente conventiuni färä sanctiune; de
experienta doveclise In de ajuns câtä valoare a-
veau acestea. Pentru acea, el disposihile con-
ventiunei de la Akerman cu cele mai puternice ga-
rantii. dreptul de suzeranitate al
prin aprobarea alegerei domnilor, el reduce la aceastá
strictä semnificare, land Porte! ori-ce posibilitate a pro-
voca sau inlesni schimbarea domnilor de ter-
menul ficsat. Nicolae I bine firea boerilor din
noastre, pofta de putere de domnie, intrigile mij-
loacele la cari alergau spre a reusi. Istoria noastre
este cu prisosintä plinä de aceste fapte, ce provocaserd
desele schimbäri ale domnilor pämânteni atâtia inter-
ventii sträine, unite cu tot cortegiul de
nenorociri. in timpul domniei fanariotilor intrigile
pentru a capata domnia incetaserä, causa nu e ci boerii
se potoliserd, dar Poarta nu mai numeste
domni dintre ei, ci dintre fanarioti. Cu restabilirea don,
niilor pämântene, pentru domnie

www.dacoromanica.ro
 176

cici in noastre nefiind dinastii domnitoare, toti

boerii se socotiau in misuri pi cu drept de-a ajunge la
domnie. Cu venirea in scaune a lui Gregore Ghica pi
loan Sandu Sturza, boerii incep din nou si se agite,
trimitä plângeri la Constantinopol, si intrigi pi
comploturi. Nicolae dedea bine seami ca
intrigi pi tendinte vor gäsi totdeauna la Constantinopol
urechi plecate spre a le asculta pi secunda, unc-
ionarii erau tot atât de interesati ca boerii ro-
mâni la schimbarea domnilor. Ca sä acest lucru
imposibil, domnia pe papte ani sä fie o realitate, nu
o fictiune, Nicolae I hotiripte prin conventiunea de la
Akerman, ci alegerea domnilor nu pote fi casatä de
Turcia, decât in intelegere cu Rusia, delictele ce s'ar
putea atribui domnilor, nu vor fi socotite atari, de-
cât dupi verificarea de ambele Curti. Se punea
dar unui mare isvor de intrigi. Boerii de acum
se puteau agita, intrigile reclamatiunile Ipi pu-
teau face drum la Constantinopol, dar pentru inlocuirea
domnilor mai trebuia ceva, mai trebuia consimtimântul
Rusiei, pi acesta nu se putea obtine pentru satisfacerea
poftei boerilor români sau a functionarilor turci.
Nicolae I nu uitä Portei boerilor le mai
mânea un subterfugiu spre a provoca schimbarea dom-
nilor, acela de a-i forta sä abdice. Acest lucru Poarta
incercase cu loan Caragea pi Scar lat Calemah,
pentru a eluda ast-fel dispositiile hatiserifului din 1802
pi a tratatului din Bucuresti, spre marea desperare a
baronului Strogonoff, care se lovise de aceastä
din numitul hatiserif pi tratat. Nicolae I prin conven-
tiunea de la Akerman previne pi acest subterfugiu, sta-
bilind acelea-si norme pentru aprobarea abdicdrei,
asentimentul Rusiei.
S'a zis prin conventiunea de la Akerman,
colae I micsura dreptul de suzeranitate al Portei, obli-
gând-o cu Rusia. chiar de ar fi,
unde e räul ? Modul cum a Turcia dreptul
de suzeranitate, a fost un pie neintrerupt de nenorociri

www.dacoromanica.ro
 177

pi de umilinte pentru noi timp de trei secole, ce

ajunsese a transforma tärile noastre in ni$te provincii
turcesti, domni sträini numiti de ea, fäcând din ele
prada pi sälbätäciei sale. Acest fel de suzera-
nitate regretäm se ? In definitiv ce drept
aroga Nicolae I? Acela de a asigura alegerea dom-
nilor pi de a desele schimbäri de
domnie. Dar cine ar putea ridica vre-o obiectiune con-
tra uneia sau alteia, cid alegerea de domni pämânteni
era un mare bine, schimbärilor de domni
indepärta cele mai mari rele pi nenorociri. Aceasta
suzeranitate ? Arogatu-$i-a Nicolae I dreptul de
a numi domni Tärile Române ori de a-i scoate
voie, cerutu-le-a tribut, impusu-le-a vre-una din acele
obligatiuni, cari implice recunoasterea suzeranitätei
Rusiei ? Absolut nici-una, toate le-a lasat Portei. A in-
tervenit a se stabili ordine, a le imbunätäti starea,
a le apara impotriva nedreptätilor turcesti,
care de trei secole le schingiuia Aceasta in-
seamni un protectorat adeväratul al cuvân-
tului, un protectorat leal pi sincer al unui Impärat crestin,
milos pi binevoitor. cäci nu se poate gási in timpul
domniei de 30 ani a lui Nicolae I cel mai mic act sau
cea mai intentie voitoare contra noasträ.
n'ar fi intervenit acest protectorat al lui Nicolae I,
am fi rämas pi mai departe sub apa zisa suzeranitate
turceascd de la 1821, nu s'ar fi putut stabili sta-
rea de linistea de la 1834-1859. Nu o fi fost idealä
aceastä perioadd, dar are un mare merit. In ea s'a
runcat pi a incoltit starei pi independentei de
azi. In aceastä s'a ordinea pi linistea,
s'a desvoltarea culturald pi trezirea poporului,
s'a fäcut revolutia de la 1848, s'a fermentat s'a copt
idea unirei, mai mare act din istoria na-
tionall
Sä läsäm la o parte procesul de
rile gratuite Rusia pi prin conventia de la Akerman
sA ne rusifice pi sä ne ce revin ca un ri-
12

www.dacoromanica.ro
 178

tornello, de câte ori e vorba de relatiunile noastre cu

Rusia. Acusdrile trebuesc sustinute fapte nu cu vor-
be pi la invinuirile de rául ce ar fi avut de gând Rusia
ne fad, se räspunde cu dovezile palpabile de bi-
nele ce ne-a fäcut.
Dispositiunile de administrativá din conven-
de la Akerman sunt tot de importante ca pi
cele de politicd. Una din plägile noastre
a fost pe de o parte numärul neechitatea impositelor,
pe de alta nenorocitul sistem de percepere. Impositele
apasau numai pe cei saraci pi ceea ce era mai räu,
domnii le máriau pi le voia pi necesi-
le percepeau când le trebuia, foarte adesea
anticipat pi mai multe la un prin sträini,
ba le dedeau pi Prin conventiunea
de la Akerman se pune capät pentru tot-deauna acestor
neauzite abusuri; de aici incolo nu vor mai apärea vre-o
datä nici impositele nedrepte pi apásátoare de
cum, nici nenorocitul mod de a le percepe. Pentru
impositele aveau se ficsese de domni cu
divanele, tocmai ca sä evite o intelegere a cu clasa
priviligiatd boereascd, care arunca toate sarcinele asupra
dander de jos, Nicolae I insereazd dispositiunea
domnii vor de representatiunile consulilor
In aceastá privinte. Este o garantie pe care Tarul
Nicolae I o lua in favoarea claselor de jos contra cIa-
selor priviligiate, ce au fost tot-deauna apásatoare,
pi e foarte de mirat, cum pi aceastá dispositie a fost
atät de criticatá pi de räu interpretatd, ca o marginire
a autoritätei domnilor. Da, era o margine a abusurilor,
ce domnii comiteau in dauna poporului.
Conventiunea de la Akerman limiteazd nurnärul
liilor, acelor soldati sträini, adusi cu scop de-a asigu-
rarea linistea in comitând in realitate cele mai
mari violente, s'a väzut revolutiunea de la
1821. Nicolae I domnii aveau interes de
acesti beslii, cu toate violentele ce comiteau, ca prin ei
sa-pi impue autoritatea in diferite

www.dacoromanica.ro
 179

juräri. loan Sandu Sturza ceruse pa§ei din Silistra

sporirea numärului ca sá intimideze pe boerii ce
incepuserä sá se agite trimiseserd delegatiuni, ca
reclame la Constantinopol. Conventiunea stabile§te
numárul be§liilor nu va putea fi sporit, färä a se sta-
bili domn divan, conditionând ast-fel
interesele unuia de aprobarea celuilalt. De asemenea se
numirea acelor ba§-be§li-aga, de Poartä
din of superiori turci, inovatiune introdusä cu
patiunea din 1821, adevärati tirani, cu autoritate mai mare
decât a domnilor, cari comiteau patronau toate abu-
surile, cum s'a vázut in timpul acelei ocupatiuni. Se
lasá acelor comandanti de rangul de ofiteri
feriori, numiti de domn, ridicându-le puterea enormä ce
aveau reducându-i la adeväratul rol de mai
dispositiune foarte importantä a conventiunei este
garantarea libertätei comertului. Pâná acum Wile noastre
nu aveau dreptul sá vândä produsele In altä parte
de a se indestula Turcia, Turcia nu
se indestula nici-odatd, tot ce se producea la noi,
reale, vite, lemne. sare, miere, ceará, unt, era luat In
Turcia. Prefurile erau derisorii, Turcii plätiau cât voiau
dacá voiau. Cu toate costau pe
tunci, din causa preturilor fabulos de eftine, nu se
cä§tiga mai nimic. Nimeni nu indemn sä mun-
ciascá, cáci tot produsul muncei era luat de Turci a-
proape pe nimic. Agricultura era foarte restrânsä, iar
economicd aproape nulä. Libertatea comertului
stabilitd prin conventiunea de la Akerman,
desvoltatä prin tratatul de la Adrianopol regulamentele
organice, resultate binefäcdtoare ce se vád repede:
suprafata terenelor cultivate se in fie-ce an,
productiunea se märe§te, calitatea produselor se
se desvoltä prefurile se
In fine conventiunea de la Akerman hotäre§te turf
un fapt de cea mai mare importantä, efectuarea unui
regulament general pentru Moldova Muntenia, un
de statut care sä ficseze organisarea definitivá a färilor,

www.dacoromanica.ro
 180

ca pue capät arbitrarului ce acum domnise

in toate.
dispositiunile principale din conventiunea de la
Akerman, cum sunt trecute in textul ei, cum
privite in lumina curatá a faptelor, nu prin prisma
pasiunei nedreptätei. SO aceste disposi-
fiuni cu ceea ce era mai in noastre,
punem starea färilor noastre dinaintea conven-
fiunei cu cea de conventiune; consecintile pi fap-
tele vor fi de dares contrastul de isbitor,
ele formeazá elogiul cel mai mare al conventiunei
de la Akerman pi rdspunsul cel mai bun criticilor ce i
s'au adus. Mihail Kogälniceauu recunoaste cu drept in
Nicolae I pe generosul autor al tratatului de la Adria-
nopol, dar tratatul de la Adrianopol nu este decât
rolarul completarea conventiunei de la Akerman. In
conventiune Nicolae I a pus tot gândul säu bun
simfirea lui generoasá pentru noi; ea este basa
tratatului de la Adrianopol, marea linie de demarcare
trecutul nostru viitorul ce se intre-
punctul de la care a se renas-
terea noasträ.

Rsboiul din 1828-1829 pi de la Adrianopol

Afacerile Greciei provocarä de al
boiu Turci. Armatele rusesti ocupará prin-
cipatele, singurul drum de inaintare spre Turcia,
pi sub comanda generalului Wittgenstein
mai apoi sub a generalului Diebici repurtard o
serie de succese repezi pi strälucite. De astä-
foarte numai un an, iar la 2
Septembrie 1829, se prin interventiunea Prusiei,
tratatul de la Adrianopol.
Art. 5 din acest tratat e privitor la noastre
este ast-fel conceput: Principatele Moldovei Va-
lahiei, in urma unei capitulatiuni, puse sub su-

www.dacoromanica.ro
 181

zeranitatea Sublimei Porti, Rusia garantându-le pros-

peritatea, se cd ele vor conserva privilegiile pi
imunitätile, cari le-au fost acordate, fie prin capitula-
tiunile fie prin tratatele Incheiate cele douä
imperii, sau prin hatiserifele emanate diverse tim-
puri. In consecintá, ele se vor bucura de liberul eser-
citiu al cultului, de o sigurantd perfect& de o admi-
nistratiune nationald independent& pi de o depliná li-
bertate de comert. Clause le aditionale stipulatiunilor an-
tecedente, socotite necesare ca asigure acestor
provincii esercitiul drepturilor sunt consemnate
actul separat aici aläturat, care este va fi considerat
ca fäcând parte integrantä din presentul tratat.
Acest act aditional, este din cele mai impor-
tante ce s'a Rusia Turcia privitoare la
Wile noastre; el nu numai art. 5 al tratatului
din Adrianopol, dar desävârseste opera
ceputá prin conventiunea de la Akerman. 1).
De la actul stabileste urmátoarele: Cèle
puteri contractante, cofirmând tot ceea ce
s'a stipulat prin actul separat al conventiunei de la
Akerman, relativ la modul alegerei Gospodarilor Mol-
dovei Valahiei, au recunoscut nevoia de a da admi-
nistratiunei acestor provincii o basä mai stabilä pi mai
conformä adeväratelor interese ale celor Pen-
tru aceasta s'a convenit s'a regulat definitiv ca du-.
rata guvernämântului Gospodarilor sä nu mai fie mär-
ginitä la papte ani, ca trecut, dar cd de acum
inte ei vor fi învesti(i demnitate pe
afarä de casurile abdicArei voluntare pi a destituirei
pentru causá de delicte, prevdzute prin zisul act separat.
dar cea mai mare reformä cea mai salutard
mäsurä de Rusia principate. ce
colae I nu putuse face prin conventiunea de la
1) tratatul de la Adrianopol, actul adiiional refe-
ritor la Mile Române sunt publicate In Ghenadie
trescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza Acte documente
vol. 1 partea a 11 pag. 318 in Ein rutnänischer Senator Die
russisch-tiirkisclzen Verträge pag. 79 urm.

www.dacoromanica.ro
 182

Akerman, desävârseste prin tratatul de la Adrianopol.

Faptul era important din puncte de vedere, al
dreptului pi al practicei. Domnii Tärilor Române
acel caracter al domniei temporare, ce-i asemana
cu niste funtionari superiori, capátä pe acel al suve-
raniatei definitive. Alesi de pi având domnia pe
ei se cu prestigiul monarhiei definitive,
pe cari domnii tárilor noastra perduserd de la Petru
Rare pi Mihai Viteazul. din punct de vedere practic
avantajul este imens: el pune capät pentru tot-deauna
schimbärilor de domni; distruge mai isvor
de intrigi al boerilor pentru rästurnarea domnilor, cáci
acestia având domnia pe nu mai aviau nici-o
posibilitate a-i scoate din tron; se pentru tot-
deauna intrigi interventiuni sträine, ce au adus trei
secole de nenorociri In noastre.
Nicolae I ia prin acest tratat o multime de
dispositii foarte favorabile principatelor. Evident, ele sunt
palide pe marea reformá a restabilirei domniei
pe totusi au mare importantä, cáci sunt menite
a stärpi numeroasele rele pi abusuri din trecut.
Spre a pune capät jafurilor, ce comiteau Turcii
trecând noastre, tratatul de la Adrianopol
hotäreste: Sublima Poartá promite pi se angajeazd de a
veghea cu scrupulositate, ca privilegiile acordate Mol-
dovei Valahiei, sä nu mai fie in nici-un mod cal-
cate de limitrofi; de a nu tolera nici-o in-
gerintä din partea afacerile celor provincii
si de a impedica ori-ce incursiune a riveranilor de pe
färmul drept al pe teritoriul valah ori
dovean. Vor fi considerate ca fácând parte din acest
teritoriu toate insulele apartinând stâng al
Dundrei, pi talvegul acestui fluviu va forma limita ce-
tor principate, de la intrarea sa in statele oto-
mane la confluenta ei cu Prutul.
Pentru a asigura mai bine inviolabilitatea
riului moldovean valah, Sublima se angajeazd
a nu mai conserva nici-un punct fortificat, a nu mai

www.dacoromanica.ro
 183

tolera nici-o a§ezare de ori-ce a supupilor sAi

musulmani pe färmul stâng al Duntrei. Prin urmare,
este definitiv et in tot lungul acestui färm, in
labia mare pi micA, ca pi in Moldova, nici-un ma-
homedan nu va mai putea sä-§i vre-odatg locuinta,
§i se vor admite numai negustorii, imputernicifi cu
firmane, cari vor veni sA cumpere pe propria
cotealg in principate produsele necesare consumatiei
din Constantinopol sau alte obiecte.
turce$i asezate pe al Da-
ndrei vor fi, cu teritoriile restituite
Valaldei, pentru a fi de acum alipite acestui
cipat, fortificatiunile, ce esistau mai 'nainte pe acest
färm, nu vor mai putea fi nici-odatd restabilite.
Prin aceste dispositiuni Muntenia reintrá sute
de ani in posesiunea intregului ei teritoriu, recgpätând
tot Giurgiu, Bräila pi alte puncte
de a mai fi cuiburi turce§ti In propria noastrá
ca din ele sA se arunce mai urgia musul-
asupra Muntenia capätä la 1829 hotarul
ei natural spre sud, pi ne§tirbit, cum poate nu-1
mai avusese nici-odatá. Cu drept cuvânt se poate zice
et Nicolae a scapat tara de Turci, monumentul
comemorativ de la trebue fie privit cu respect
de tot Românul.
Tratatul de la Adrianopol, ca st puie unui
de abusuri, interzice a se mai face Tärile Ro-
mâne furnituri pentru consumatia din Constantinopol,
pentru aprovisionarea cetätilor de pe malul drept al Du-
närei pi pentru nevoile arsenalului. Tot asemenea in-
terzice a mai lua muncitori pentru lucrárile fortgrefelor,
corvezi pi beilicuri de ori-ce ar fi, pen-.
tru toate acestea a se da o compensatiune
Se bine, et Românii erau mai bucuro§i a plâti
ceva, decât sA se vadá de la munca indatoriti
la transporturi pi corvezi grele, expu§i la cele mai mari
jafuri.
Tratatul din nou libertatea comerfului sta-

www.dacoromanica.ro
 184

bilitä prin conventiunea de la Akerman, prevede scu-

tirea tributului pe doi ani pi mai multe alte avantaje de
ordine secundarä.
Iatä ce a fäcut pentru Tarul Nicolae I nu-
mai in scurtul timp de patru ani de la urcarea lui pe
tron. Românii au in acesti patru ani de pro-
tectorat rusesc, ceea ce au perdut patru sute de ani
de suzeranitate turceascä. Sunt acestea faptele unui
ce ascundea in gândul de a supune pi de
a incorpora in imperiului lui Wile noastre ? Oare Ni-
colae I consilierii lui n'ar fi fost in stare pri-
toate mäsurile acestea erau sä in Wile
noastre ordinea, linistea buna stare ? Oare nu
fi putut inchipui, poporul român linistit pi asigurat
esistenta lui, ar cultive mintea, sä
pi esploteze productive ale sale,
desvolte industria pi comertul, starea
läuntricd a ? Nu era natural ca din acestea
se destepte, individualitatea popo-
rului se accentueze, idei sä cari sä-1
indrumeze un alt viitor ? Nicolae I era un inte-
ligent pi pätrunzator, incunjurat de multi oameni emi-
Acestia nu-si dädeau de fermentul a-
runcat Europa de revolutia francesd, de ideile de
libertate emancipare ce se iviau peste ? $i nu
fäcuse el rásboiul cu Turcii, tocmai pentru libertatea
Grecilor ? Rusii de un secol pi mai bine in
contact cu Românii, in cât i-i perfect.
Lot nu le putea scapa din vedere inteligenta
boeresti pi puteau prevedea cu acesti
boeri sau pi-ar calitätile pi ale
sufletului directiune bunk ar putea produce
cruri insemnate. Lor nu le putuse scapa din vedere nici
calitätile acestui popor român, räbdarea, tenacitatea, e-
nergia potolitä dar temeinick extraordinara
de a suporta cele mai mari greutäti mizerii,
trându-si cu toate acestea credinta, limba obiceiurile.
Care alt popor ar fi putut resista sute de ani la cele

www.dacoromanica.ro
 185

mai mari nenorociri, la cele mai neauzite apisiri venite

din din totusi se cite
un glas care destepte, poporul se ridica cu
un cu un curaj neinchipuit. Nu numai un Tudor
Vladimirescu, care era ramie 5i chemä poporul la liber-
tate, dar un Mavrogheni, un domn care-I cherna
lupte pentru o causä in acest popor
adormit calitáti militare, in in scurt timp in
conditiuni defavorabile, scosese din el ostasi cu cari si
invingi vechile armate austriace. Puteau Rusii sä nu
ca acest popor conditiuni mai favorabile
sub conducátori mai buni, s'ar destepta repede, des-
chizändu-si drum in lume ? Diplomatia printre
calitätile ei a avut una pe care nu i-a contestat-o
meni: prevederea. Dach a putut prevedea lu-
cruri mai grele mai indepártate, n'ar fi putut pre-
vedea cele ce aveau si se cu un popor pus la
hotarele rusesti, care-I cunostea de
bine ?
logica faptelor este asa, ce nevoie avea
Nicolae I ne organiseze, ne soarta?
ar fi fost a ne supune n'ar
fi avut oare tot interesul a ne starea care
eram ? Acea decade* pi politick acea mizerie
späimantätoare, acele intrigi pi tulburdri n'ar
fi oare un teren mai bun scopurilor sale, decit
reformele pi ? Nicolae I nu avea coop-
tiinta puterei Rusiei ca pi a sldbiciunei Turciei ? oare
nu-si putea ci atunci ocasia s'ar presinta
favorabild, ar putea mult mai usor supuni pro-
vincii turcesti, cuib de intrigi pi de desordini la mar-
ginile impärätiei lui, tiri linistite, cu orga-
nisatiuni domni proprii, locuite de un popor ce re-
nästea, spre progres pi civilisatie ? Ar trebui
dar rästurnatá pi logica faptelor pi desfäsurarea eveni-
mentelor spre a se admite conclusiuni din
siune sau din prejudecatd.
In relatiunile noastre cu Rusia timp de 120 ani, de

www.dacoromanica.ro
 186

la 1711-1829, se observá trei stadii principale la in-

terval de câte 60 ani unul de altul. In prim stadiu, for-
mat de Petru cel mare tratatul cu Dimitrie Cantemir,
politica ruseascä ne este binevoitoare, dar färä
tate, din pricina Imprejurárilor. Al doilea stadiu este
presintat de Caterina a II tratatul de la Cuciuc-Cainargi,
care Rusia ajunge la politica de tratate, dar ale dror
efecte sunt mai mult platonice, mereu anihilate de
Turcia. Al treilea stadiu este al lui Nicolae I, care prin
conventiune de la Akerman tratatul de la Adrianopol,
trece la politica de fapte, ale drei efecte sunt reale.
Petru cel mare, Caterina a II Nicolae I sunt cele trei
mari personalitäti ruse, cari au avut un rol decisiv in
relatiunile noastre cu Rusia au stabilit in istoria noasträ
trei puncte culminante ce se intâmplärilor
zilnice. Cei-l-alti, cari au lucrat aceastá sferä de ac-
tiune, sunt colaboratorii sau continuatorii iar faptele,
ce au decurs între aceste trei momente istorice, consti-
tuesc lanjul ce le-a unit.

www.dacoromanica.ro
 VII.

Kisseleff Regulamentele organice

In partea finalh a actului aditional conventiunei de la

Akerman se stabilia Gospodarii vor fi obligati a se o-
cupa cea mai cu di-
vanele respective, de mäsurile necesare pentru
tätirea starei principatelor incredintate ingrijirei
si aceste msuri vor face unui regulament
neral pentru fie-care provincie, care va fi pus imediat
practicd. Prin tratatul de la Adrianopol Poarta se
angaja mod solemn a confirma regulamentele.
In adevär chiar din anul 1827 s'a numit pentru a-
ceasta câte-o comisie ambele principate. Dar aceste
comisiuni, compuse numai din boeri, aveau prea
aplicare pentru o serioasá de reforme; ele erau
lipsite de plan pi de conducere luminatd; n'au lucrat
mic pi in 1828 cu inceputul rdsboiului s'au disolvat de
la sine.
Starea noastre era de rea pi nevoia re-
formelor atât de local Tarul Nicolae I dat
ch nu se mai poate pierde nici-un minut. Pentru a-
ceasta, chiar de la inceputul ocupatiunei din 1828, el
a trimis in principate pe secretarul de stat Da§cov, cu
insärcinarea de a studia starea pi nevoile a-i
un ante-proiect de reforme. Da§cov alcatuind acest ante-
proiect, l'a inaintat Impäratului, care l'a aprobat la 6

www.dacoromanica.ro
 188

lunie 1829. La 19 lunie an s'a intrunit in Bu-

comitetul ales de divanele pentru alcä-
tuirea regulamentelor organice pe basa proiectului a-
probat de Impäratul Nicolae I; presedinte al comitetului
fu numit consilierul de stat Minciaky, fost consul
sesc in principate, ce condusese tratativele ruso-
turce, cari au precedat conventiunea de la Akerman,
ce cunostea foarte bine afacerile principatelor.
Incepând räsboiul din 1828-1829, se decisese
parea principatelor, Rusia a se numi un admi-
nistrator suprem peste cu titlul de Pregdinte
plenipotent al divanurdor Moldovei
insärcinare se comtelui pus
sub autoritatea comandantului corpului de ocupatiune.
Comtele Pahlen era un cult cinstit; el a servit
In totdeauna ministerul trebilor sträine, se nu-
mara diplomatii iscusiti, el nu era apt pen-
tru administratie, mai ales unde nu era
nici-o regulä, ci numai abuzuri intrigi, unde trebuia
nu numai sä cármuiascd, ci sá organiseze, sá creeze
o administratie. El nu mergea cu obiceiurile stricate
orientale; aici trebuia un cu vointa de fier, a-
ceastä lipsia; el a recunoscut aceasta la
sfärsitul anului 1828 trimis dimisia Impâratului,
care i se incuviinta in 25 lanuarie 1829. 2)
In locul lui Pahlen fu numit generalul Jeltuhin. A-
cesta era cu totul contrar lui Pahlen; deprins numai cu
treburile era rigid aspru, energia lui se
confunda adesea cu violenta severitatea cu lipsa de
urbanitate. Aceste apucdturi erau mai nepotrivite
bländeta moliciunea lui Pahlen, misiune
de delicatd, energia trebuia unitá cu tactul, iar se-
veritatea sä alterneze cu bländeta urbanitatea. Jeltuhin
9i bolnav el demisia, iar in locul fu
numit la 14 Septembrie 1829 generalul Dimitrievici
Kisseleff. De astä datá Impäratul Nicolae I avu mâna
') A. Papadopol-Calimachu Generalul Pavel Kisseleff pag. 18.
2) A. Papadopol-Calimachu Generalul Pavel Kisseleff pag. 11.

www.dacoromanica.ro
 189

fericitä soarta tärile noastre; evenimetele vor

aräta ch rare-ori s'a gäsit un mai capabil spre a
duce la bun sfärsit una din cele mai grele misiuni, mai
pe sus chiar decât tuturor.
Generalul Kisseleff, inch, numai de 41 ani,
avea un strälucit stat de serviciu. Näscut la 8 lanuarie
1788 dintr'o familie nobiliard, el fácu studii frumoase
inträ la 1805 in cavaleria gardei imperiale. S'a distins
bätäliile de la Austerlitz 1805, de la Borodino in
1812 la asediul Parisului in 1814. La 1815 e colonel
adjutant al Impäratului Alecsandru I, pe care-I la
congresul din Viena. La 1817 este general-major. Alec-
sandru I il avea in stimä, il probe
et véridique et brave garçon d'une franchise et loyauté
toute La 1819 Kisseleff este numit
marelui stat major al corpului al II de comandat
de generalul Wittgenstein, aceastá calitate ia parte
la campania din 1828-1829.1) Cariera de acum
a lui Kisseleff aratase un escelent militar. Misiunea
lui principatele române, timp de aproape 5 ani de la
1829-1834, ni'l ca un om politic de frunte, ca
minunat organisator administrator.
Kisseleff face parte din mica clash a oamenilor pri-
viligiati, despre cari pärerile nu mai sunt Ni-
meni nu s'a gäsit conteste lui
merite, iar contimporanii lui ai aduc un larg
meritat tribut de laude.
In 1830, când era vorba ca Kisseleff sä se
boerii Munteniei intervin la comtele Nesselrode, cance-
larul Rusiei, la Impäratul Nicolae I, ca nu accepte
retragerea lui. In adresa Nesselrode, ei spun : A-
ceastä alegere (a lui Kisseleff) se socoteste cele
insemnatoare de bine, dar cuvinte ce le-am
auzit altele la vremea Escelentei Sale de
aici la Iasi, ne-au dat oaresi care grijä, ch poate a nu
se mai intoarce. Domnule Graf De s'ar putea a ne fi
ertat ca arätäm cea dorintä a noasträ, ar fi
1) A. Papadopol-Calimachu Generalul Kisseleff pag. 5.

www.dacoromanica.ro
 190

aceasta sä binevoiascd Márirea Sa cea

sitá bundtate, in vreme ne vom Invrednici
bunätätilor administratiei Märirei Sale, sä petrecem subt
ockmuirea acestui President vrednic de a represen-
tarisi pe Márirea Sa.... In adresa Impäratul
colae I, boerii spun: Pdrinteasca ingrijire a Tale,
si aceasta au prevázufo cu milostivire, alegerea
Generalului Kisseleff, pe carele ai binevoit a orândui
deplin imputernicit President vreme, când
au a se intocmi lucrurile pe un statornic temeiu, au
indeplinit toate dorintele noastre. Administrator
fiind râvnitor de a aduce sávârsire pärintestele
cugetári ale Märirei Tale, cu ale sale osteneli cele
pregetare sträsnicia dreptätei sale, ne face a ne
noaste fericiti de o asemenea alegere. La mäsurile sale
cele infelepte la luptdrile cele cu osârdie, suntem
datori pe cele-alte pentru incetarea epidemiei
de care curgere de pple ani zadarnice
toate mäsurile câte putea povätui omenesti.
Prea Inältate Impärate ! De s'ar putea a ne fi ertat ca
sä arätäm, cea singurf dorintä a noastrá ar fi aceasta,
sä binevoesti Märirea Ta cea desevârsitä bundtate,
ca vreme ne vom invrednici bunätätilor
administratiei Märirei Tale, petrecem sub
rea acestui Presedinte, vrednic de a representarisi pe
Märirea Ta." 1)
La plecarea definitivä a lui Kisseleff din principate,
obsteasca adunare printr'o in care ce spune
cele ce a Kisseleff pentru Wile noastre, aratá
urmdtorul mod sentimentele ei: Pomenirea acestei
faceri nu va putea peri; fies-care minut va fi in noi
aceastä aducere aminte, precum fies-care din aseze-
mânturile intocmite in patria noasträ va vesti va
proslävi numele lui Pavel Dimitrievici Kiselev. Dom-
nule Gheneral, pänä când natia româneascd va putea
Escelentei Voastre dovezi mai infiintate, prin
care se a sa recunostintä, Obsteasca
1) Hurmuzaki Documente IV I pag. 348.

www.dacoromanica.ro
Adunare se socoteste norocia de a fi acum organ täl-
mdcitor al sentimenturi al dorintelor de
fericire, ce locuitorii acestui Principat nu vor de
a avea pentru acela care le au fost fäcdtorul de
bine, pe care pururea vor privi ca un adevarat
pArinte." ')
Ins* D-1 A. D. Xenopol, de obiceiu defavorabil
lor in aprecierile sale, nu poate sä nu recunoascd
merite ale generalului Kisseleff. El caracteri-
ast-fel: Kisseleff temându-se a lua asupra-si
punderea unei de complicate, vroi la in-
ceput sä o refuse; dar fu determinat a o primi prin
insusi stäruintele Impäratului, alegerea aceluia
asupra unui vrednic, care se de uriasa lui
lucrare cu o o lepadare de sine
oimitoare. Ori câte nedreptäti am fi suferit de la Rusi (?!),
istoria nu va putea decal sä recunoascd nu numai fap-
tele, dar mai mult scopurile cele bune, pe care
Kisseleff le-au avut cu poporul român. Ceva mai
departe, D-1 A. D. Xenopol adauga: De astá datä
omul ales de spre a îndeplini tinta politicei
rusesti (?!), se intâmplase pentru fericirea române,
sä fie o minte un caracter liberal
prihanit, care era sä peste mäsura de
interesele politice ale Rusiei ingrijirea de acele româ-
nesti. Kisseleff ar fi fost alcdtuitorul intregului
complex de legi, care poartá numele de regulamentul
organic, el ar fi imprimat organisdrei politice acelasi
spirit liberal de dreptate, care
întroduse de el. 2).
ce am cine era omul, trecem acum
sä vedem opera lui. Aceastä opera este de mare,
cât o complectd a ei nu poate in cadrul
unui capitol. Ea meritä un studiu aparte de
aceia lucrarea de se va a însira cele
mai remarcabile sau acele ce comportä oare-care discutie.
1) Hurmuzaki Documente IV I pag. 462.
2) A. D. Xenopol VI pag. 85 93.

www.dacoromanica.ro
 192

Opera lui Kisseleff e de feluri: administrativd

legislativd. Ele se fac concomitent, chiar de la venirea
lui Kisseleff principate. Mäsurile administrative se rea-
imediat, cáci de cele mai multe ori ele se
aplicau numai din ordinile pi instructiunile date de Kis-
seleff, pe când legislative
au suferit oare-cari intârzieri, din cauza filierei
prin care trebuiau
Principalele administrative luate de Kisseleff
pi resultatele sunt urmátoarele: 1)
1) Conservarea salubritätei publice. Ciuma bäntuia
cu furie nepomenitd in principate; pentru aceasta cele
másuri luate de Kisseleff pentru stärpirea ei,
pentru asigurarea sänätätei vietei locuitorilor. Gratie
acestor mäsuri, epidemia are urmätorul mers :
In anul 1828 sunt 1609 morti
, 1829 24.560
1830 , 133
» 1831, 1832, 1833 mort de e-
demii.
Mäsurile luate sunt: impärtirea principatelor in cir-
cumscriptiuni de observare; organisarea serviciului me-
dical, prin crearea de comitete medicale, rânduirea de
medici in capitale pi târguri, revisii medicale in loath
tara, introducerea vaccinei; infiintarea de carantine
rioase in tot lungul Dunärei.
Abia se stinsese ciuma pi apare holera. Kisseleff in
personal pi in privinta holerei mäsurile cele mai severe,
ca mijloacelor de lecuire pi pregdtire
de doctori spitale, construirea baracelor de isolare, etc.
Prin aceste mäsuri, de pi epidemia de se pre-
sintase cu o violentá extraordinard, victimile sunt relativ
1) Vezi därile de detaliate in Hurmuzaki Documente
vol. IV, supl. I pag. 433-457; Th. Codrescu Uricarul vol. IX
pag. 399-432 vol. X pag. 273-297; A. Papadopol-Calimach
Kisseleff pag. 50-84; A. D. Xenopol Isloria
Romänilor vol. VI pag. 96-133.

www.dacoromanica.ro
 193

putin numeroase, comparativ cele fäcute in Ungaria.

Ast-fel in
Locuitori S'au imbolnävit Morti
a 9.000.000 - 501.657 - 217.594
Principate 2.871.162 - 33.560 - 20.218
Kisseleff, influenta ce clerul avea asupra locui-
torilor, pi-1 in combaterea epidemiilor pi prin el
imparte toate sfaturile pi instrucjiunile sanitare.
2). Incetarea abuzurilor. Abuzuri de tot felul se co-
miteau in principate: unii oameni erau scutiti nici
un drept de contribujii, altii erau împovorati, slujbele
se cumparau, funcjionarii conrupji, practicând luare
de peschesuri pi etc.
Kisseleff infiintä comisiunile de revizuire, spre a sta-
bili contribujiunile in mod regulat pi echitabil; interzise
funcjionarilor a mai primi pesches; desfiinjä
taxa ispasului vitelor rätácinde; proibi E-
vreilor a tinea drciume prin sate; dispuse ca toate
surile administrative privitoare la däri prestajiuni
se la cuno§tinta tuturor prin ziare publicajiuni.
3). Magaziile de Recolte rele
se foarte adesea In principate, Kisseleff ia disposijia a
crea magazii de spre a evita foametea pi a
pedica urcarea nemäsuratd a prejurilor, escelente,
ce era vorba a se relua chiar timpul nostru.1) Ast-
fel la lanuar 1833 reserva din magaziile Mun-
teniei era de 377.752 sferturi de porumb pi 32.480
sferturi de meiu, in acest an pânea se sco-
la 10 parale ocaua.
4). Organisarea S'a organisat politia gos-
oraselor, pavat cu piatrá mai multe strade
in Bucuresti, Focsani, Bräila pi Giurgiu, s'a
iluminatul sträzilor in toate orasele, s'au s'au
imbunátätit cismelele, s'au adus pompe de incendiu
s'a infiinjat un corp de pompieri, s'au fäcut peniten-
1) D-1 1. Lahovari, Ministru al Agriculturei, Industriei,
Comertului Domeniilor de 1904-1907, propusese infiintarea
pätulelor de reservä.

13

www.dacoromanica.ro
 194

ciare, impártite felul crimelor, s'a

bunätätit foarte mult starea sanitard.
Ca prentimpine cheltuelile necesitate de aceste
mäsuri, Kisseleff a determinat venitul constant al ora-
care se compunea din: a) taxa din averile
priviligiate, b) taxa din introducerea bäuturilor, apal-
tul de joc. Veniturile oraselor cresc in trei ani,
1831, 1832, 1833, ele se la suma de 2.554.577
lei. Cheltuelile se fac cu rost cumpätare, ele se
pe cei trei ani mentionati la 1.773.521 lei,
cu toate imbunätätirile fäcute, la finele anului 1833
mâne un escedent de 781.056 lei, lucru ne mai pomenit
atunci.
5). Organisarea drumurilor. Se face o cale
de la Prut la Silistra prin Focsani Bucuresti, s'au
construit cái nouä s'au reparat cele vechi, s'au repa-
rat construit din statiuni postale, s'a imbunätätit
serviciul postal, s'au construit poduri peste Arges,
mita, Buzeu, Siret acestor cores-
pondenta si de 22 poste,
se primia foarte esact, 36 ore.
6). Siguranta nu mai esista; bande de
prädau la lumina zilei, nu numai pe drumuri prin
sate, dar chiar in mijlocul oraselor celor mai mari. Kis-
seleff interzice portul armelor, expulseazd parte din va-
gabonzi, altä parte o la lucrdrile publice
particulare. pentru paza corpuri
de dorobanti slujitori, Moldova in numär de 1074
oameni, in Muntenia de 4470 imparte pe la ispráv-
nicii prin santineala cordoanelor din
carantind din oamenii satelor de la hotare, ce ser-
viciul cu schimbul. Prin acestea, la finele anului
1833, siguranta interns este stabilitä nici un cas in-
semnat nu s'a mai petrecut in ambele priUcipate.
7). Inceputul armatei nationale. Kisseleff a fäcut,
douä secole mai bine, inceputul reorganisdrei
armatei nationale, sub numele de gardá teritoriald. Sta-
bileste sistemul recrutdrei, ficseart termenul de serviciu

www.dacoromanica.ro
 195

la vase ani, formeazá trei regimente in Muntenia unul

in Moldova, fie-care din câte douä batalioane infanterie
douá escadroane cavalerie. S'a Inceput instruirea
matei, s'a format un corp ofiteresc compus din 177 o-
fiteri in Muntenia 36 Moldova, pus in cea dintäi
sub comanda spatarului, in cea de a doua sub comanda
hatmanului. S'a un statut militar, s'au prevkut
regule pentru haine, hranä, comtabilitatea, justdie
instructie militard, s'a aprovisionat echipat armata
dupá modelele cele mai S'a format un buget al
armatei, care se ridica in Muntenia la 2.765.000 lei, in
Moldova la 650.000 lei.
8). Instituguni de i Kisseleff ins-
titue epitropii, cari sä verif ice sá caute mijloacele de
a spori fondul milelor, ch de la 1830-1834,
In Moldova se cheltuesc 349.168 lei pentru 2574 saraci
In Muntenia 411.300 20.750
Total 760.468 23.324
Se Inmultesc spitalele se inbunätätevte starea
ca la anului 1833 se presintá urmätorul mers
al bolnavilor :
Intrati Vindecati Morti
In Moldova 2858 2515 211
In Muntenia 2091 1738 281
Total 4949 4253 492
Se iau mäsuri spre a se infiinta elementare,
cä la lanuarie 1834 erau:
Invätätori
In Moldova 899 22
In Muntenia 2955 42
Total 3854 66
Au fost insärcinate deosebite persoane a se ocupa
cu infiintarea de superioare, s'au cerce-
tári economice, geograf ice, filologice, istorice arheolo-
gice. S'a fäcut prima hartá a principatelor, s'a ficsat la-
titudinea longitudinea, s'a determinat prin observa-

www.dacoromanica.ro
 196

tiuni barometrice inältimea oraselor muntilor mai in-

semnati in raport cu nivelul Märei Negre.
9). Delimitarea cursului Dandrei. Prin aceastä
limitare Täri le Române au câstigat apele canalului prin-
cipal al Dunärei pe o lungime de 600 verste, cu 88
sule dintre cari 6 populate cu 400 familii, pämânturi
locuite pe Dunärea in intinclere de 445.648 po-
goane de Muntenia. S'a numit o comisiune spre a
termina cari din aceste pämânturi apartin particularilor
cari statului s'a gäsit ch 186.925 pogoane se
vin la diversi particulari, restul s'a dat statului, adu-
cându-i chiar de atunci un venit anual de 488.099 lei. Pânä
atunci statul nu avea nici-o proprietate, ast-fel ch Kis-
seleff face primul al domeniilor statului.
10). pentru desvoltarea comertului intern
extern. Kisseleff a luat mai multe másuri pentru des-
voltarea comertului intern extern, precum: a desfiintat
interná, care sugruma ori-ce incercare de indus-
trie; a desfiintat taxa ce se percepea pe toate produsele
sätesti la intrarea in orase, lash neumanä care lovia
cel mai al täranilor; a liberul co-
cu sarea, supus aici la o multime de res-
trictiuni; s'a rechisitia pentru cu antre-
prisa aprovisiondrei cu grâne; prin diferite mäsuri s'a fa-
vorisat exportul, impedicându-se monopolisarea produ-
selor; s'au magasine portofrancuri la
Bräila Giurgiu; s'au creat tribunale de la Bu-
curesti, Craiova Galati. Prin aceste mäsuri
s'a desvoltat continuu, exportul a importul,
cum se vede din urmdtoarele cifre:
1831 1832 1833
Import lei . . . 21.721.700 49.665.847 47.716.097
Export lei . . 32.955.671 60.813.585 70.987.933
Esced. in fav. exp. lei 11.234.971 11.147.738 23.271.836
11), Finantele se gäsiau in cea mai rea stare una
din primele griji ale lui Kisseleff fu indreptarea El
luä urmdtoarele mäsuri, trecute mai pe urmá in regu-
lamentele organice : fixarea contributiunei personale la

www.dacoromanica.ro
 197

30 lei de familie, desfiintarea tuturor impositelor

de ori-ce natura, infiinjarea regulelor pentru
licitatiuni, incasarea veniturilor in europeand dupä
un curs definitv fixat.
Gralie acestor dispositiuni toate veniturile princi-
patelor se repede: venitul därilor se de la
5.962.826 lei la 14.474.331 lei; venitul de pe sare de pe
cu desfiintarea vämei interne, se de la
2.132.626 lei la 7.325. 136 lei.
Starea finantelor se foarte repede
in locul deficitelor cu cari se saldau bugetele principa-
telor atunci, de la 1830-1833 bugetele se sal-
cu escedente, dintre cari unele destul de
nate, cum se aratá mai jos :
Venituri Cheltueli
In 1828 lei 7.469.293
care se adaugh imprumuturi de 3.760.631
In 1829 . lei 12.230.721
-
8.817.177
13.269.977
In 1830 18.279.990 12.996.584
In 1831 20.879.497 14.392.713
In 1832 23.540.102 20.271.705
In 1833 22.270.481 22.154.397
Datorii plätite din urmá 7.681.052
Total . . . 108.430.717 99.583.608
Escedentul veniturilor asupra cheltuelilor pe timpul
de la 1828-1833 este de lei 8.847.109. Prin urmare
gratie mäsurilor administratiunei inteligente
a lui Kisseleff, numai veniturile ordinare ale anilor
1830-1833 se echilibreazd bugetele, se plätesc datorii
in de 7.681.052 rämâne un escedent in casele
statului de 8.847.109 lei.
12). Músuri judecátorgti. era de
distribuitä, aproape dispäruse idea de dreptate.
la aplicarea regulamentelor organice, Kisseleff ia
mai multe mäsuri folositoare: instituit divanuri pentru
judecarea ultima a afacerilor civile, s'a
compunerea departamentului criminalicesc pen-
tru judecarea afacerilor criminale, s'a desfiintat pedeapsa

www.dacoromanica.ro
 198

cu moarte, tortura täierea membrilor, s'a stabilit deo-

sebire gradatie in pedepse, s'a personalul
judeatoresc, s'au luat garantii de onestitate s'au spo-
rit lefele.
Opera legislativd a lui Kisseleff este cuprinsä
numitele regulamente organice." Cu toate dificul-
tätile ce-a intimpinat, in primul lac din pricina
priveligiate boere§ti, Kisseleff, prin tactul 0i energia sa,
luând parte singur la lucrarile comisiunei, a reu§it
desävâriascä numai in câte-va luni alcatuirea
mentelor organice pentru ambele principate. In Mai 1830,
ele au fost presintate la Petersburg spre aprobare, in
1831 au capatat intärirea Obste§telor Adunäri, ast-feb
cá la I lulie 1831 s'au pus in aplicare in Muntenia,
la lanuarie 1832 in Moldova. Predecesorii lui Kis-
seleff principate, Minciaky, Pahlen Jeltuhin lucra-
foarte putin; mai tot regulamentul organic este
pera lui Kisseleff, dupá cum era organisare ad-
ministrativä.
Regulamentele organice sunt prima constitutie a
Române. Ele contin un complex de principii de
naturä politick judiciark socialk economick financiará
administrativk din cari uncle au remas pânä astá-zi.
A. Partea cuprinde urmätoarele chestiuni:
1). Alegerea Domnilor. Dupá dispositiile
tiunei de la Akerman tratatului de la Adrianopol,
domnii trebuiau sä fie ale§i dintre boerii
Regulamentele stabilesc ca aceste alegeri sä se facá de
adunki extraordinare compuse in Muntenia din 190
membri, in Moldova din 132 membri i anume: a)
tropolitul episcopii eparhioti, b) din boeri de starea
I a proprietari de averi c) din
tinuturilor dintre proprietarii locali, d) din de-
din clasa negustorilor.
2). Adandrile legislative. Regulamentele organice
pentru prima datä esistenta adunärilor legislative
noastre, un adevárat de parlament,
basat pe sistemul electiv. Aceste adunäri, numite Obs-

www.dacoromanica.ro
 199

te§ti obi§nuite adundri", in numdr de câte-una de

fie-care principat, se compun in Muntenia din 43 membri,
in Moldova din 34 membri, alesi dintre inaltul der,
dintre boeri prin alegerea boere0, din deputati
finutali ale§i de proprietarii locali. Adundrile se
nesc la finele fie-carui an au urmdtoarele atribufiuni:
cercetarea incuviintarea proiectelor de legi; verificarea
comturilor diferitelor ramuri de administrafiune; cerce-
tarea votarea bugetelor. Adunärile mai puteau aduce
la cuno§tinfa Domnilor prevaricafiunile comise, ceränd
urmärirea vinovafilor, diferitele cereri plângeri ale lo-
cuitorilor in fine ori-ce chestiuni privitoare la binele
ob§tesc. obi§nuite aveau dar rolul
parlamentului de azi, constituind puterea legislativd, In
plus cu oare-cari atribufiuni de a cotrola a da sfaturi.
3). Consiliile. Se institue un de consiliu de mi-
care cu domnul puterea ese-
Acest consiliu pentru esecutarea afacerilor obis-
se compunea din pre§edinte, vornicul trebilor din
läuntru, vistiernicul postelnicul. Pentru afacerile mai
importante, consiliul se märia prin participarea logo-
dreptdfei treburilor biserice§ti, a
pämânte§ti pi a marelui controlor.
4). Idea unirei. Regulamentele organice in partea
au un merit escepfional. Ele pentru prima
datá insereazd in mod real text de legi idea u-
nirei, idealul mântuitor al Românilor, cel mai mare act
al nafionale. Art. 425 din regulament e-
nunfa idea unirei zicând: Originea, religia, obiceiurile
asemänarea limbei locuitorilor ambelor principate confin
elementele unei uniri intime, care a fost
impedicatä prin imprejurki intâmplätoare pi de a doua
mând. Foloasele urmärile binefäcdtoare ce ar isvori
din intrunirea acestor popoare nu ar putea fi puse
la Elementele contopirei poporului moldo-valah
sunt chiar puse in acest regulament prin asemänarea ad-
ministrafiei ambelor färi. lar art. 426 confine aplicarea
a principiului din articolul precedent,

www.dacoromanica.ro
 200

anume: Instituirea unei

lucrarile preparatorii ale unirei
comisiuni mixte din partea guvernului ambelor prin-
cipate, cu menirea a preface singur trup
moldo-valahe, identitatea legislatiunei unul din
mijloacele cele mai potrivite pentru a aduce la
plinire unire Dar asupra acestora se
va reveni capitolul privitor la unirea principatelor.
B. Partea judiciara pentru prima in
noastre principiul separatiunei puterilor statului, des-
pärtind puterea judecdtoreasc de cea esecutiva.
Se trei instante judecatoresti succesive
corespunzand aproape cu cele actuale: a) Tribunalele de
prima sau de judet, cari jaded civile,
comerciale penale, aducând la Indeplinire hotärkile
valoarea causei nu trece de 1500 lei. b)
sele ce numb merg In apel, cele civile la
divanul judecatoresc, echivalent de apel, cele co-
merciale la tribunalul de cele criminate la de-
partamentul criminalicesc. c) A treia o formeag
Inaltele Divanuri, echivalente de cari
täräsc mod definitiv causele de ori-ce su-
pun hotäririle aprobarei domnesti.
Regulamentul organic mai stabileste principiul au-
lucrului judecat, prevázind, pricinile odatá
formele statornicite, nu mai pot fi supuse
unei alte cercetári, rámân pentru totdeauna neatinse.
Ast-fel se pune capät pentru totdeauna enormului abus,
ca procesele sfâr§ite sä fie redeschise cu fie-ce schimbare
de domnie, nu mai era nimeni sigur pe hotärirea
. judecatile continuau zeci de ani, spre ruina
judecatori.
Se mai hotäresc regulele de procedura, datoriile lo-
gofatului dreptätei ale procurorilor, se prevede in-
fiintarea unor comisii speciale de hotarnicie, spre a ho-
tärnici motile i a necurmatele procese de
hotarnicie.
Ast-fel prin aceste din regulamentele organice
se stabilesc cele trei puteri constitutive ale statului, le-

www.dacoromanica.ro
 201

gislativd, esecutivä judiciard, se determind se fár-

atribufiunile fie-cAreia. De aici incolo, cum istoria
o probeazd, ele se vor desvolta separat in sfera de
inchlefri reciproce, vor contribui in mod
la treptata desvoltare a statului a societäfei.
C. Reformele sociale economice cuprind mai multe
párfi, dintre cari cele mai insemnate sunt:
'1). Rela(iunile dintre boeri In primul
stá o foarte umanitard, desfiinfarea
serbiei, hotdrându-se libertatea färanilor de a se muta
de pe o mosie pe alta chiar in orase.
Se stabileste indatoririle färanilor de proprie-
tari proporfional pämântul de muncä ce se
fie-cdrei familii färänesti. Socotindu-se valoarea produ-
selor de pe acel pämânt se desface In trei din
cari una sä acopere darea cätre visterie, a doua ser-
viasch la intrefinerea färanului, familiei vitelor sale,
a treia parte sä proprietarul ca platá a
tului de ce acesta-i dädea. Plata insh nu avea
se facä bani, ci socotindu-se câte 12
zile pe an. Câtimea de pe se stabilia ast-fel
Moldova: 14 präjini in sau 9 in
pentru fie-ce päreche de boi, 12 präjini 16 präjini
secere sau 20 prhjini cosit de falce de fân cosit
echivala 4 zile de munch. In Muntenia pe zi
se hotária la 10 prájini pogonesti pogon
praeilá, 3 elf i a câte 26 snopi secere. Cositul unui po-
gon de fân echivala o zi de munch, iar strânsul clä-
ditul lui stog alta. Locul ce proprietarii din Moldova
trebuiau si acorde färanilor se in modul urmätor:
10 präjini fälcesti pentru casá grädinh, 1' falce ph-
mânt de 40 prájini fänaf 20 präjini
independent de numärul vitelor sale; apoi pentru o
reche de boi 60 prhjini fäng 60 präjini imas, nefiind
dator proprietarul a da pentru mai mult de 4 boi 1
vad; un total deci de In Muntenia lucrul era
aproape identic.
2). Desfiinfarea scutelnicilor poslusnicilor. Se su-

www.dacoromanica.ro
 202

aceste clase de oameni, cari constituiau un

privilegiu färä sens un abus neertat al clasei boere§ti.
Spre despägubire se rândue§te boerilor un fel de pensie,
proportional numärul scutelnicilor poslusnicilor ce
avuseserd, pensie ce in Moldova se la un milion
lei, in Muntenia la un milion jumdtate.
3). Comer(ul. Regulamentele organice liber-
tatea comertului, preväzutä prin conventia de la Akerman
tratatul de la Adrianopol. Se legifereazd toate
surile luate mai de Kisseleff, pe cale adminis-
ca desfiintarea vämei interne, amenzile pentru
vitele de pripas, därile pe industria satelor, se stabi-
le§te libertatea absolutá a exportului.
D). Reformele financiare prevAzute in regulament
insumeazä toate mäsurile luate mai de Kisseleff
oare-cari adaose.
Se toate impositele indirecte presta-
tiunile ficsându-se darea pe cap, câte 30 lei
de familie pe an.
Se cutiile unde fie-care familie
trebuia câte 3 lei pe an, locul prestatiilor,
ca din suma adunatá se esecute poruncile sarci-
nele a§ezate pe sate.
Se patenta pentru meseria§i negutitori.
Cei se impart in clase: clasa I cu 90 lei
clasa a II
60 lei. Negustorii sunt
ei in trei clase: clasa I
o patentä de
240 lei, a II cu 120 lei a III cu 60 lei.
Se regulamenteazd venitul pe otcupurile
mei pescariei.
Se bugetul. Cheltuelile se distribue pe
paragrafe anume: a) pentru intretinerea domnului, b)
pentru administratia c) pentru a§ezemintele lini§tei
obste*ti, d) pentru institutiuni de binefacere.
Se desfiinteazd veniturile indirecte ale functionarilor.
Se stabile§te modul perceperei veniturilor, se
reguli pentru finerea comtabilitätei statului 0i se
un serviciu de control.

www.dacoromanica.ro
 203

E. Partea administrativá contine toate mäsurile ce

se mai de Kisseleff, având pi ea unele
addugiri.
Se un departament al trebilor din läuntru,
cu trei atributiuni insemnate: polifia, institutiile de sa-
lubritate publicä, gospodäria.
Administratia o indeplinepte in capitalä aga
de polffie, in judete ispravnicii, având ca subalterni pe
(politai) in orase, privighitori (subprefecti)
in pläsi.
Se un de dorobanti pentru paza
linistei interne.
Se institutiuni de salubritate publia
Se eforii de orase, un fel de consilii co-
munale, in sama cärora cade rânduiala oraselor in toate
gospoddriei
Se face legea drumurilor, singurul lucru pentru care
se pästreazd prestatia in Se institue un comitet
de spre a se ocupa construirea zidirilor
publice, drumurilor pi podurilor.
F. Partea privitoare la institutiile de pi bi-
nefacere cuprinde urmätoarele dispositii:
Infiintare de Incepätoare prin târgurile din ju-
defe pi de centrale in capitale. Se prevede modul
de administrare, mijloacele de regulele de
predare.
Infiintare de spitale pi case de ajutor pentru saraci.
Infiintarea a trei seminare.
Se ca o parte din veniturile mânästiresti
sä serviascd la de
binefacere.
Regulamentul organic n'a putut fi criticat de nimeni
toate lui. Mäsurile administrative luate de Kis-
seleff indatá ce a intrat in principate, dispositiile din
regulament privitoare la organisarea judecátoreascd, l'a
la la administratie au rämas mai pe sus
de ori-ce S'au formulat critici asupra altor
din regulament pi in primul asupra tendintei lui.

www.dacoromanica.ro
 204

se pi in ocasia aceasta, cá re-

gulamentul organic era fäcut cu tendinte: tendinta de a
ne rusifica pi a ne alipi Rusiei. Acusarea se rástoarná
atât prin mäsurile lui Kisseleff pi dispositiile re-
gulamentului, cAt prin faptele pi afirmärile celor ce
au avut parte de activá in aceste chestiuni. Másuri
de salutare o legiuire atât de complexá, cari, cum
s'a väzut, organiseazA din temelii douá tAri, de
la idea de stat suveranitate pi mergând la cele
din urmá dispositiuni administrative, stabilind peste tot
ordinea in locul anarhiei, desvoltând simtimântul na-
tional pi demnitatea personalá in locul decdderei con-
ruptiunei, nu puteau pregáti nici rusificarea, nici alipirea
la Rusia. Intentiile regulamentului nu puteau fi de-
tocmai contrarii, dupä cum au fost resultatele. Nici
nu se poate sustine, oameni ca Tarul Nicolae I, ge-
neralul Kisseleff, mini§trii Nesselrode Orloff, amba-
sadorul Butenief, cu inteligente superiore, cu tact
trundere nu ar fi putut prevedea aceste
sultate nu fi dat seamä de elementarul fapt, cl
chemând noastre la o viatá nouä, intr'un timp cand
toate popoarele aspirau libertate pi independentd,
le-ar fi deschis singuri ochii aceastä parte, iar nu la
supunerea cätre Rusia.
La acestea coroboreazä faptele pi corespondenta din
acel timp. Kisseleff spune, ca citindu-se Impä-
ratului Nicolae I adresa boerilor Munteniei, la punctul
unde se spune cá ei vor purta eternelle fidélite", Tarul
a intrerupt lectura esclamând: Eu n'am nevoie de ea,
,,si le voi nici prin cap nu le u-
nirea cu Rusia." ')
In adevär cancelarul comte Nesselrode respunzind
numele Impäratului la adresa boerilor zice : D-voastra
titi cá gândul Impärätiei Sale nu este nici au
fost vre-odata spre a staturile Sale cu paguba
provintielor ce li se vecinesc. Soarta dar a D-voastre
1) A. Papadopol-Calimach Generalul Kisseleff pag. 8.

www.dacoromanica.ro
 205

este aparatd de ori-ce cugetare, ce priveste spre castigare

de 1)
Din toate faptele de la inceputul chiar a ocupatiunei
din 1828 reesh Tarul Nicolae I cancelarul Nessel-
rode, aveau o deosebitá afectiune ingrijire pentru
rile noastre, considerându-le ca protejate, nu supuse,
cum aratá pi A. Papadopol-Calimah: Principatele se
socoteau nu ca supuse, ci ca amice protejate pi pen-
tru aceasta contributiunile naturale de mai sus trebuiau
sä fie implinite prin mijlocirea autoritätilor locale. 2)
Adânc cunoscátor a stärei noastre pi a con-
ruptiei claselor diriguitoare se Tarul Nicolae I, când
in rescriptul adresat comtelui spune is-
pravnicii sunt in stare sä arate sat numai 20
case, unde sunt 28, venitul de la cele 8 ascunse
intrebuinteazä in folosul dânsii locul a una mie
de podvoade, ce se cer de la judet, scot in modul cel
mai insolent mii, la din a-
cestora permit a se räscumpara pentru un destul
de mare.... Despre boeri spune: Cu pärere de räu
insä trebue a märturisi, cá ambele principate
de e din deasa cu noi comunicatie oare-care
grad de civilisatie, totusi existä incuibate in ea ce
caracterizeazd pe supusii turcesti. Nu amor pa-
trie, nici a virtutei, ci pasiunea spre
avutire este principala a tuturor silintelor lor.
Din aceastä Nicolae I are deosebita milá pi sim-
patie pentru noastre. In rescriptul adresat gene-
ralului Wittgenstein, comandantul corpului de ocupatiune,
el nu inceteazá de a-i pune vedere serviciile ce prin-
cipatele au adus Rusiei, atentiunea ingrijirea ce ele
meritä, pi de repetate ori recomandd a face sá dom-
niascä echitatea, linistea prevederea, a greu-
de asupra a pedepsi cu cea mai mare
asprime pe culpabili, a privighea ca armata sá pästreze
1) Hurmuzaki Documente vol. IV supl. I pag. 331.
2) A. Papadopol-Calimach Kisseleff pag. 9.
3) Hurmuzaki Documente vol. IV supl. 1 pag. 326.

www.dacoromanica.ro
 206

cea mai disciplind pe care Noi o

cunoastem de Nouä de mult devotatd. 1)
Nesselrode cu aceleasi sentimente pentru noi ca pi
Nicolae I spune intr'o scrisoare adresatá lui Kisseleff la
29 Septembrie 1831: In ceia ce priveste garantia ce
ne-o poate da ocuparea principatelor, ci aceasta
ar ridica svon prin Europa in contra noastrá, dar Turcii
ar putea chiar, schimbul neplätei contributiei, si re-
nuntä la suveranitatea asupra principatelor, suve-
ranitatea care pi astäzi chiar e numai ne-
fundatd. Dar atunci ce am face ? Aceasta fi-va oare
folositor pentru ? Veniturile principatelor acoperi-vor
oare cheltuelele administratiei, pi lasa-vor oare peste
aceasta tesaurul nostru o cu contributia
ce avem a lua de la Turci ? Ne indoim. Declara-vom
noi oare aceste provincii de alipite catre ? Dar
in cugetdrile Impäratului nu de scopul de a
intinde hotarele noastre la pi mai
Inch Majestatea Sa doreste ca printr'o asemenea ho-
sä dea la nelinstea aliatilor sii la
inamicilor ne trebue mai mult vedem cât
de curând principatele organisate, pe Domni la locurile
lor, armatele noastre gata iasä din principate,
pästrând noi Silistra o cale pini la
Prut. 2)
Dragostea pi interesul lui Kisseleff pentru noastre
nu pot fi puse un moment la indoiald, o pro-
lui Unii au bänuit curätenia
intentiilor lui politice asupra principatelor. Nu a fost
ocasie care Kisseleff sä nu aceste
nueli pi si nu pue in lumina cea mai limpede gândurile
lui. El le cristaliseazd scrisoarea adresatá lui Nessel-
rode la 29 Octombrie 1831, in care spune: Eu nici-
odatä n'am gândit, ca ocuparea principatelor sä tie
chiar atunci, când Turcia ar indeplini datoriile sale:
eu am zis numai, noi ne putern folosi de probabila
1) Hurmuzaki Documente vol. IV pag. 333.
A. Papadopol-Calimach Generalul Pavel Kisseleff pag. 36

www.dacoromanica.ro
 207

intärziere a negocierilor lui Butenief, ca

la positiunea noasträ la
care ne mijloace sä avem o influentá hotáritoare
asupra Portei, la imprejurarea când evenimentele din
Po pi afacerile din Europa ne-ar pu-
nem miscare toate puterile noastre spre hotarele
dinspre apus.... Mai papa tad, am putut socoti
sitoare unirea principatelor la Imperial rusesc, chiar
dacd Poarta ar renunta la suzeranitatea bor. 1)
Kisseleff este preocupat tot timpul de dash gân-
duri: ca Rusia nu positia ei preponderantd
orient, dovada unui patriotism luminat, pentru care
meni nu-i poate face vre-o ca regulamen-
tele organice st nu fie trunchiate, distruse ori neapli-
cate. El iubia aceastá a lui se de dânsa,
cum iubeste un pärinte pe unicul copil pi se
grijeste de a lua toate de de
a-1 lasa singur pe lume. Grija lui cea mare este ca nu
cum-va vräjmasii operei sale de reforme o
de a fi prins in Orel pi in
poporului. Acesti vrájmasi erau boerii, ce
deau privilegiile micsurate pi posibilitatea abusurilor
Itturath, despre caracterul pi apucdturile Kisseleff
avea o pärere detestabild; ministrii turci, cari perdeau
insemnate beneficii prin stabilirea ordinei in principate;
in fine Austria, care nu mai putea profite de impre-
spre a pescui in apt tulbure. Kisseleff vedea o
garantie potriva acestor primejdii, adevär
reale: un fel de tutelare a regulamentelor prin prelun-
girea inch pe un timp determinat a supravegherei ru-
sesti, ce ele se vor cimenta. Pentru aceasta el pro-
pune un sistem micst, care pe deoparte ar prelungi
pravegherea pe un timp determinat, pe de alta
ar pune imediat pe Sultan in esercitiul unora din drep-
turile suzeranitätei sale. El ar consta: 1°) confirmarea re-
1) A. Papadopol-Calimach General& Kisseleff
37, Hurmuzaki Documente vol. IV I pag. 380, Th. Codrescu
Uricarul vol VIII pag. 390.

www.dacoromanica.ro
 208

gulamentelor cu suplimentele dispositiunile adi-

tionale; 2°) fixarea definitivä a tributului anual, ce
trebue plátiascd Portei principatele punerea ime-
a Sultanului in folosinta acestui drept de suvera-
nitate; 3°) mäntinerea ocupatiunei militare pi administra-
tiunei civile pentru un timp Avantajele ce Kis-
seleff vedea in sistemul propus erau: 1°) de a fixa de-
finitiv spiritul locuitorilor din principate asupra stabili-
tätei reformei; 2°) de a satisface fägäduiala
Nicolae I cä nu va trata Moldova Muntenia ca niste
provincii destinate a fi incorporate Rusiei; 3°) de a proba
prin fixarea plata tributului, ca Poarta incepe chiar
din acel moment a intra in esercitiul dreptului de su-
veranitate pi mántinerea ocupatiunei nu-i decât o
másurd temporard adoptatä prin cu
Poarta in interesul conservärei autoritätei sale. ')
Nu se poate de nimeni contesta ca prin regula-
mentele organice Rusia introduce in Wile noastre sis-
temul guvernamentului constitutional, ce-si gäse§te prima
aplica alegerea domnilor, In constituirea pi modul de
fuctionare al ob§te§telor obi§nuite adunäri. Acestea
de fapt acusatia de rusificare, ce de ru-
sificare ar fi aceia, de a introduce un sistem de
námânt institutiuni liberale, cari tocmai nu erau a-
doptate in Rusia ? Formulatorii acestei simtind
et ea nu poate in picioare in fata mintirei
evidente a faptelor, aleargä la un subterfugiu, la o
terpretare sofisticd. Ei zic et in sistemul constitutional
puterile statului ajung la neintelegeri: Rusia
comta pe aceste probabile neintelegeri, ca posit in-
terveni, sä subjuge factorii constitutionali pi domine.
Cu acest de critick nu poate esista pe lume,
de cât de altruistä, ca sä nu i se atribue in-
tentii tendentioase. omului, ce se in foc cu
1) Th. Codrescu Uricarul vol. IV pag. 379. A se vedea
respondenta In aceastä privintä Kisseleff, cancelarul Nessel-
rode ambasadorul ruse3c la Constantinopol Butenief in Th.
Codrescu Uricarul vol. VIII pag. 334-400 vol. IX pag. 321-396.

www.dacoromanica.ro
 209

risicul vietei sale, ca scape pe altul, se poate zice

a aceasta spre popularitate, ori a cap-
tiva celui pe care l'a scapt de la moarte.
Ce poate sä aibh Rusia dacä sistemul constitutional
presintä acest desavantaj prin natura ? Cu
toate acestea, sistemul constitutional e recunoscut ca
mai bun sistem de guvernämânt pänä azi. Popoarele au
värsat mult sânge, generatiuni de oameni mari
s'au sacrificat ca sä la el, Rusia ni-1
prin regulamentele organice, ca ea sä-1 fi adop-
tat pentru dânsa, timp când inch nu eram pre-
parati pentru el. Cam ce alt sistem de guvernämânt pu-
tea sä ne dea Rusia, cáci afará de cel constitutional mai
sunt numai republica absolutismul. Nu cred ar
putea cine-va sustine ca tärilor noastre le-ar fi convenit
atunci guvernul republican, iar Rusia ne-ar fi dat
un guvern absolut, cu adevärat ne-ar fi tinut in
invinuirile contra ei ar fi avut oare-care fondament. De
almintrelia evenimentele ce au urmat dau o des-
mintire procesului de intentii Rusiei. Sistemul cons-
titutional la noi a prins repede a läsat sä se des-
välue o energie o independentá de caractere cum nu
eram obisnuiti a vedea. In obsteasca adunare a Mun-
teniei pe timpul lui Alecsandru Ghica a lui Gheorghe
Bibescu opositia era de energicd, ducea lupta
nu numai impotriva guvernelor, dar chiar Impotriva
Domnilor.
Critici de s'au adus regulamentelor or-
ganice. S'a recunoscut Rusia Introducea guvernul re-
presentativ, dar un guvern oligarhic, numai in favoarea
boerilor. In adevär adundrile extraordinare pentru ale-
gerea domnilor se compuneau numai din representantii
inaltului a boerilor de clasa a II dintr'o
mich parte a negustorilor; täranii, clasa cea mai nume-
roasá, nu aveau nici-un representant.
nuite nu erau compuse decât din representantii
clerului ai boerilor. S'a zis in regulamentarea re-
latiunilor dintre boeri tárani, cei mentineau

10

www.dacoromanica.ro
 210

toate privilegiile, cei din urmá nu câstigau nimic,

din potrivá li se redusese intinderea pámântului de
ce aveau sä capete de la boeri. Nu se poate sustine
n'au câstigat nimic prin regulamentul organic;
desfiintarea a därilor indirecte 0i in a vämei
interne, fixarea impositelor regulamentarea perceperei
organisarea justitiei, crearea atâtor institutii dis-
positiuni ce puneau capät arbitrarului abusurilor, sunt
un mare câstig, de care primul s'au folosit sä-
cáci ei erau clasa asupritä 0i de boeri. Este
adevärat din punct de vedere social 0i politic,
täranii nu obtineau atâta, cât se cuvenea obtie.
Vina nu este nici a lui Kisseleff, nici a Rusiei,
Kisseleff este eel care recunoaste acest defect
al regulamentelor organice. Vina era a boerilor inäräviti
in cari se opuneau prin toate mijloacele la ori-ce
mäsuri in favoarea tdranilor. Boerii formau o din
nenorocire a tot puternicd, pe privilegii, sustinutd
prin abuzuri, capabilä a face ori-ce spre a nu le perde.
S'a ce bine cunostea Impäratul Nicolae I
cum presinta generalui Wittgenstein. Kisseleff, care
träia in cunostea mai bine. Timp
de cinci ani de zile, Kisseleff a fost
cu boerii, ca sä le poatá smulge ce le-a smuls
favoarea täranilor. El nu peste tot
aceasta.
memoriu adresat comtelui Nesselrode la 8
Martie 1832, iatä cum esplico causa intärzierei 0i greu-
reformelor: Clasa priviligiatilor nu poate prin
mare deck a voi se mai mult sau mai
putin integral, vechea stare de lucruri. Ea poate
seaza sperantele pe interventiunea Curtei suzerane. Ea
i-i este legatä prin puterea intereselor materiale, cu
toate in aceastá privintä esistä unele esceptiuni o-
norabile, totusi aceastä observatiune trebue a-i fi in
general aplicatd. ')
La 30 Octombrie 1832, Kisseleff scrie indignat
Hurmuzaki Documente vol. IV I pag. 394.

www.dacoromanica.ro
 211

lui Buteneff, ambasadorul rusesc din Constanti-

nopol: MA de 15 zile cu
Moldoveni, cari sunt cei mai turbulenfi
intriganfi dintre tofi ce sub
reascA. din Constantinopol asupra alegerei foarte
apropiate a Gospodarilor, pune pe tofi in agitafie,
si compunerea prin naturA ei, este o
causä de desordine care nu va înceta de a se
si va vifia mersul guvernului. Nu v'afi puteaface idee, iu-
bitul meu Ambasador, de toate necazurile ce îndur. SA
recurg la mijloace represive in de regulament,
nu-i posibil; cAd aceasta ar folosi detractorilor noilor
institufii ar da la pentru negocia-
fiunile ulterioare. las lucrurile in starea a-
ceasta a provoca desordini nouA a fat-
sifica scopul Rusiei, care este de a stabili la vecinii
protejatii nostri un guvern tare drept. Pe de parte,
Adunarea formatá din boeri, cari n'au fácut
impieteze asupra drepturilor claselor inferioare, Bind
constituitA judecAtor propria ei e foarte
tural ca ea sä nu caute mári propriile pri-
vilegii, in detrimentul altora, earl nu sunt representafi,
nici aparafi de nimeni. Aceasta merge de departe,
cA printr'un insidios asupra au legat de
glie pe ce sunt liberi de drept, fie-ce zi
tind transforme in spre a-i apasa mai
molt incA.
Kisseleff de unele defectuoase
din regulamentul organic, cari escludeau masa poporului
de la esercifiul drepturilor politice, pArti ce
dactate de predecesorul sAu. El scrie in menfionata scri-
soare cAtre Buteneff: Astd-zi membrii AdunArilor sunt
tofi alesi dintre boeri de boeri. Ast-fel, ei sunt cea
mai mare parte oameni conrupfi, partizani ai vechilor
abuzuri, cari cautA ori a le readuce, ori a face se
simtd oposifia sau lor.
Kisseleff este singurul om din principate
Hurmuzaki Documente vol. IV I pag. 406.

www.dacoromanica.ro
 212

ce iubeste poporul apärä impotriva boerilor români,

cari subjuge despoaie toate modu-
rile. El cu dânsii piept la piept pentru apararea
drepturilor poporului, dar indärätnicia räutatea boe-
rilor este de mare, Kisseleff nu poate totdeauna
isbuti. El este convins de nedreptatea ce se face Ora-
nului nu poate obtinea tot ce doreste pentru
ei pe calea la mijloace läturalnice, nu-
mai sä poatá isbuti. In scrisoarea adresatá comtelui
Nesselrode la 8 Martie 1832, el insistä pentru intärirea
lárgirea drepturilor poporului: Din comparafiunea
intereselor acestor clase ale populafiunei (prive-
ligiati ärani), se ajunge cu usurintä a se vedea pri-
mejdia ce s'ar naste, drepturile recunoscute din
nou clasei cele mai numeroase ar fi ori dacá
menfinerea n'ar fi cu garantatd. Este
foarte evident, ca dacá intâmplätor, clasa priveligiafilor
s'ar gási putinfa de a din nou restabilirea
abuzurilor, ea ar reusi pentru moment, masa
locuitorilor s'ar ridica nu ca In timpul lui
Vladimirescu, pentru a cere drepturi pe cari nu le avea
Ma ci acum pentru a revendica pästrarea acelora de
cari se bucurd. 1).
scrisoare adresatä lui Buteneff la 2
Aprilie 1832, Kisseleff spune ca viitorii Gospodari
trebue garanteze Rusiei: Modificafiuni esenfiale
indispensabile a se face disposifiunea unor articole
din regulamente, privitoare la drepturile datoriile pro-
»prietarilor muncitorilor, redijate de care boeri, ce
par n'au consultat decât interesul esclusiv räu
inteles al proprietätei, prin urmare recunoscute in
urmä pufin echitabile pentru sáteni. Nota aici aläturatd
sub litera A. va in aceastä privintä esplicafiunile
necesare." latä ce confine aceastä notä : In timpul
redactiunei articolelor celor regulamente privitoare
la drepturile datoriile proprietarilor muncitorilor,
s'a propus, pentru a unora altora despägubiri
Hurmuzaki Documente vol. IV I pag. 394.

www.dacoromanica.ro
 213

echivalente concesiunilor ce erau chemati a face, de a

märi pe deoparte redeventele boeresti ale taranilor,
de a redu ce pe de alta sarcinele corvezile acestor
din inlocuindu-le printr'o capitatie pi
Cu toate acestea comitetul special
redactarea acestor articole, compus din proprietari
funciari, a lasat sd se strecoare, din de
ori gdnd ascuns, dispositiuni ce arbitrarul,
oneroase pi nedrepte pentru säteni. Adunarea
extraordinard, compusä de asemenea din boeri, s'a gräbit,
poate pentru aceleasi motive, dea sanctiunea ei a-
cestor clause. in urma acestora Kisseleff o serie
de modificatiuni indispensabile in favoarea tdranilor
dar pe patriotii boeri români, faptuind fraude chiar,
ca anihileze frumoasele dispositiuni ale lui Kisseleff
in favoarea täranilor !

Desesperat de toate acestea, Kisseleff la o

stratagemd, ca poatä veni in favoarea täranilor. Re-
gulamentele trimise la Constantinopol spre apro-
bare, pi el cA nu mai dispune de nici un mijloc
spre a introduce in ele modificdri favorabile tära-
nilor, in scrisoarea ce adreseazd lui Buteneff la 30
tombrie 1832, I-i sugereazd urmdtorul plan: .... In
teptare, spun, iubite Apolinar Petrovici, pentru a te
tinea curent cu cele ce se petrec la noi, pentru
a te angaja, se poate, retragi sub un pretext
oare-care regulamentele din mâna Turcilor, a dis-
pune sä insereze la articolele
ce privesc disposifiunile administrative favoarea po-
porului, ce nu poate fi dat pradd inedledrilor dasei
boeresti, a pregâti desordini funeste pentru
si pentru protectoare.
Stiu foarte bine, toti acesti intriganti sunt pe atât
de pe cât sunt de tulburätori pi de neastâmpärati,
exilând doi sau trei membri, cei-I-alti ar deveni
cu desávárpire docili; dar atunci gälägiosii tuturor na-
tiunilor ar tipa sus tare despre tirania moscovitä,
1) Hurmuzald Documente IV pag. 397.

www.dacoromanica.ro
 214

Internuntiul ar ca lucreze din in

Principate pi sä poatä pescui in api tulbure, ca mai
înainte." 1)
Generalul Kisseleff este un extraordinar, din
felul acelora, sute de ani, pänä unul.
El toate calitätile unui de stat,
rar-nu are nici unul din defectele Cunostintele lui
sunt pe de variate pe de vaste; patrunderea
repede pi a situatiilor merge deopotriva
perfecta a oamenilor pi a mediului. Energia
curnpätatä statornicä se tactul pru-
luminatá.
Toate aceste minunate calitäti-alt lucru foarte rar-
le pune In serviciul unei care nu era nu avea sä
fie a lui, un devotament printr'o munch sea-
män. El se aflä in mijlocul unei societäti conrupte
rauvoitoare, la fie-ce pas piedici de tot solul
pericole ce-i Kisseleff nu se
o dipl SI stea pe ori sä dea înapoi; privinja
ceasta e soldat, el trebuie pänä la
capät datoria, intample-se ori-ce, chiar cu risicul viejei
lui. In lunie 1831 apare holera Ia§i, de unde se in-
tinde In loath Moldova, cu o furie ingrozitoare; numai
Ia§i face de la 150-180 victime pe zi. Tooth lumea
fuge: fug pi säracii, fug Mitropolitul,
fug functionarii judecatorii, serviciile sunt päräsite,
tribunalele práväliile inchise. un medic pen-
capitala Moldovei, cei-l-alti sau
Kisseleff Ia§i, boala moartea,
un curaj pi cu un supraomenesc, pi boala
nu indrdsnepte El râmâne singurul ce
in primejdiei pi a mortei cugetá pi sä Ingrijepte de
cei nenorociti. Infiripeaza cum poate administratia
ia cele mai mäsuri sanitare, organizeaza
carantine, el singur e in tot local, la spitale, la ca-
rantine, la patul bolnavilor pi muribunzilor. Ca soldatul,
care in focul luptei, a§teaptä dintr'un moment in altul
Documente vol. IV I pag. 407.

www.dacoromanica.ro
 215

glontul ucigátor, Kisseleff in cu formidabilul

duman, se a§teaptä fie-ce sä fie El
prevede aceasta, dar nu se teme, nu se retrage; cu ju-
decatá rece senind, el designeazá inlocuitorul dis-
pune ce se casul când ar lar moartea
lui o nume§te un simplu accident : in cas de accident,
locotenentul-general Dietrici, mä va inlocui"; se
ingrijete el de sine atâta scrie despre eventuala lui
moarte comtelui Nesselrode. 1)
Comtele Diebici, statului major rusesc, scrie:
Impäratul vra ca Kisseleff in principate, ca
sä se lupte cu frigurile, cu ciuma, cu hotii ru§i
români."
Kisseleff rnuncia de dimineafa seara, totdea-
una senin, totdeauna linistit, färä a se plânge ori a
testa. Rare ori, momente de deprimare,
scape câte-un accent de amäráciune scrisorile adre-
sate prietenilor se vede in scrisoarea
generalului Zakrevschi la 18 Martie 1830: Doamne,
Dumnezeule, ce Nu am .nici-un moment de
paos pi de multumire. Hârtii pi eu, eu pi hârtii,
toatd viala mea! 2)
Kisseleff este un cuceritor de pe cari le
prin minunatele lui calitáti. El, care pentru reali-
sarea operei lui, ar fi putut intrebuinta asprimea, vio-
lenta chiar, nu se decât de blândetä. El
intregi câte-ceva pentru popor
de la indärätnicii boeri, induplice prin
terea convingerei lui, când nu reu§e§te, nici atunci nu
ajunge la asprime, care i-ar fi asigurat succesul, cum
spune scrisoarea Buteneff, ci la alte mij-
loace ca avantajele ce dorea pentru popor.
Gratie acestor eminente Kisseleff reu§e§te
nu numai sä la bun sfâr§it marea lui de re-
1) Aceasta admirabila scrisoare e publicatä in
Documente vol. 1V supl. pag. 375.
2) A. Papadopol-Calimach Generalul Pavel Kisseleff pag. 20.
3) Vezi pag. 213.

www.dacoromanica.ro
 216

forme, dar sä-§i asigure iubirea pri-

cipatelor. In primdvara anului 1831, ob§tea§ca adunare
a Munteniei cetätenia. Dar Kisseleff la
lui calitäti, mai una, caracteristicd oame-
nilor superiori: modestia. El nu cetdtenia pentru
urmAtoarele motive, ce le aratä in scrisoarea
Episcopului Neofit la 5 lunie 1831: Cu toate acestea,
pe de mare e pretul ce pun pentru obtinerea unei
ast-fel de märturisire, tot pe de circumspect trebue
sd fiu a la dorintele manifestate de adunarea
generald, cari mea nu pot fi admisibile,
atunci când regulamentul organic va avea putere
de lege, cetätenia n'ar fi numai un act
de stimä din partea Wei. aceste consideratiuni,
vd va fi usor Monseniore, atunci când
mä voi gäsi eu insu-mi de ori-ce atributiuni
fald de principate guvernul viitor va veni sä
inlocuiascd administratiunea provisorie, capul statului
ca adunarea generals vor putea in numele
Wei, aceastä chestiune. Eu atunci
nemai putinta de a se produce interpretdri ne-
esacte, basat pe asentimentul general, voi primi cu
toatd multumirea ce meritä, o ce n'ar fi
espresiunea recuno§tintei nationale."
Unspreze ani aceasta, adunarea Munteniei
din nou lui Kisseleff cetätenia o
de 15.000 galbeni spre a i se ridica un monument
Bucure§ti. Kisseleff, cu invoirea ImpAratului Nicolae I,
cetätenia, dar cu aceia§i modestie ref monu-
mentul in urmAtorii termeni: In ce prive§te monumentul
pe care mi l'a votat adunarea, räspund cu
curatd, consciinta mea opre§te primesc acest
semn de consideratie, pe care numai posteritatea are
drept da, atunci când vremea esperienta dau drep-
tate definitiv opiniunei contimporanilor. Eu doresc cu
mi se ridice un alt-fel de monument a-
nume: Valahia sä in sine, prin necurmata
1) Hurmuzaki Documente vol. IV supl. I pag. 373.

www.dacoromanica.ro
 217

cooperare a locuitorilor tuturor claselor, puterea de a

pastra in intregimea a§ezemintele cari au de scop
prosperitatea Mrei, prosperitate, pe care Rusia in ma-
rinimoasa ei ingrijire a asigure, punând-o sub
scutul tratatului. 1) Ca Eminescu, care ori-ce
decoratie, Rege el insu-§i al cugetdrei omenesti,
care alt Rege ar fi putut sA-1 distingA", tot Kis-
seleff refusA monumentele ficute de oameni, mo-
numentul mai mare avea sA i-1 ridice opera
lui in fata oamenilor pi a vremei. Pe lume sunt atätia
monumente pigmei, acestea a-i
face intru nimic celebri, sunt menite mai mult a
transmite nimicnicia pe când amintirea oa-
menilor mari este mai decât bronzul
ori marmora.
Opera lui Kisseleff este cea mai mare opera legis-
pi administrativd ce s'a fäcut pAnA atuncia
Wile noastre. IncercArile legiuitoare ale lui Matei
sarab, Vasile Lupu, Const. Mavrocordat, Ipsilante, Ca-
ragea pi Calemach sunt incomplecte sau pArtinitoare, i
pentru acesta nu dau resultatele dorite. Regulamentele
organice puteau sA unele pArti defectuoase, cum
Kisseleff recunoa§te,-ce operA omeneascd este perfectä
ele sunt un statut organic, care pune definitiv ca-
pAt anarhiei, arbitrarului pi conruptiei. Ele pe
autorul rândul marilor ai neamului
mânesc, tot atât de insemnatA este opera lui Kis-
seleff pe organisator pa§nic, pe cât a lui
Stefan mare pi Mihai Viteazul pe national
pi rAsboinic.
Sunt aproape 40 ani de când a lacks ochii in
dänci bAtrânete acest mare, devotat vrednic prieten al
Românilor. Dori* lui s'a indeplinit, vremea expe-
rienta au dat definitiv dreptate opiniunei contimporanilor
sAi. Posteritatea este drept a-i da acum monumentul,
ce el refuzase atunci. Dar sigur, dacA sufletul lui Kis-
seleff s'ar putea pentru o el ar refusa
1) A. Papadopol-Calimach Kisseleff pag.

www.dacoromanica.ro
 218

un monument rece pe o piatá banalá, in schim-

unuia ce ar putea fi de acelor clase subjugate,
pe cari el le-a sprijinit, le-a iubit singur, in ceasuri
de intunecime asuprire.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Rusia fatä de domniile regulamentare pi de

revolutia din 1848.

Primii Domni ce domnesc basa regulamentelor

organice sunt Mihail Sturdza In Moldova Alecsandru
Ghica in Muntenia. ') De la 1834 la 1848
tiunile dintre Wile noastre pi Rusia au fost normale,
aceasta din urmä mereu a se aräta binevoitoare
principatelor, a le da sfaturi a le pe calea
binelui. S'a intämplat câte-odatä, ca unii functionari sau
consuli rusi, din nepricepere sau esces de zel, sä de-
limita; dar guvernul din Petersburg, asupra
aveau multä prepoderantä, mai ales ceia ce
priveste principatele, Kisseleff pi Nesselrode, pi sub ins-
piratia directä a Impäratului Nicolae I, restabilia lucru-
rile adevarata positie, zelul subalternilor,
ba pe unii chiar i-a pedepsit pi i-a rechemat din func-
tiuni, ceia ce denotä atentia pi ingrijirea pentru Tärile
Rusia nu voia sä tolereze nici-un abuz adminis-
1) hail Sturdza domneste de la 1834-1849, are Va-
Lupu cea mai lungá domnie Moldova dintr'o singurá datá
se retrage din scaun dupá conventiunea de la Balta-Liman.
Alecsandru Ghica de la 1834-1842, este
din causa nemultumirilor ce provocase, in urma unei cercetári
de un delegat al Rusiei altul al Turciei.

www.dacoromanica.ro
 220

trativ nici-o urcare de däri, lucru ce cu greu se putea

administratia de atunci. In 1837 bugetul Mol-
dovei un deficit, pentru acoperirea lui, Mihail Sturdza
cere Rusiei a-i incuviinta 2 aditionale. Cabinetul
din Petersburg se cu greutate la aceasta numai
cu ca in anul urmätor bugetul sä se saldeze
deficit. In 1838 producându-se din deficit, de
data aceasta Rusia nu mai nici-o zecime. 1)
Mihail Sturdza era in continui neintelegeri cu o parte
din boerii Moldovei, cari-i o vie opositie, ba
cabinetului de St. Petersburg o plângere
contra lui. Rusia nu ast-fel de lucruri, dar
simtind reclamatiunea boerilor erau pärti ade-
värate, Kisseleff se sile§te a calma lucrurile, a restabili
bunele relatiuni Domn boeri, lui Mihail
Sturdza sfaturi foarte prietene§ti binevoitoare de a
lini§ti spiritele, de a readuce la el pe ni§te oameni, pe
cari tara respectd, din cari se printre
subscriitorii memoriului. Ba chiar ar fi de neapäratä
nevoe, de a pe câti-va di oamenii cu alto
mai bine opinia cari prin presenta
tor in sfatul Principelui ar da multä cumpänire
guvernului." 2)
Pe atunci era consul rus in Moldova Besak. Acesta
trebue fi fost un pornit, lipsit de tact.
El luase obiceiul a se amesteca in darea justitiei; in urma
unei reclamatiuni ale lui Mihail Sturdza, Besak prime§te
ordin formal din Petersburg a nu se mai amesteca in
.nici-o afacere judeatoreascd. Besak continuând a pro-
duce nemultumiri dificultäti lui Mihail Sturdza, can-
celarul Nesgelrode inlocue§te imediat in Aprilie 1838,
prin C. de Kotzebue. Domnul Moldovei nu bine
nici cu Kotzebue, acesta adresä cabinetului din Pe-
tersburg mai multe plângeri impotriva lui Mihail Sturdza,
denuntând mai multe pretinse abuzuri: Dar cabinetul
rusesc nu crezare pârilor sale, modul cum
') A. D. Xenopol Istoria vol. VI pag. 222.
2) A: D. Xenopol Istoria Románitor vol. VI pag. 219.

www.dacoromanica.ro
 221

hail Sturdza conducea trebile era aprobat de Curtea

ruseascd de cea turceascd, care se chiar a fe-
licita pe Sturdza pentru intelepciunea purtärei sale. 1)
cum se desmint prin fapte afirmatiunile acelor ce sustin
ch Rusia se amesteca mereu in principate spre a pro-
duce incurcáturi dificultäti.
In Muntenia, ca in Moldova, practica regulamen-
telor organice incepuse a da roade bune, cum
D-1 A. D. Xenopol recunoaste: Si in adevär in scurtul
rästimp, care despärtia inceputul ocupatiunei rusesti de
anul 1838, se petrecuse in spiritul public al poporului
muntean o schimbare datoritä cultivärei fiilor
de boeri prin sträine a multor oameni din po-
por prin infiintate in tocmai din In-
grijirea lui Kisseleff; nu mai putin desvoltärei bogätiei
prin deschidered comertului chine Wile apusene, in
urma liberdrei navigatiunei prin tratatul de Adrianopoli;
apoi inceputurilor de stiintificd ce
se manifestase pe ici pe colo, mai ales concentrdrei
intregei nationale societatea filarmonicd. 2)
Spiritul public incepe a se forma, caracterele a se In-
täri, In adundrile aratä o puternicd
opositie, uneori pasionatä escesiva, justificatä numai prin
fi lipsa de experientä a regimului nostru par-
lamentar de atunci.
Aceastá opositie aduce multe lui Alecsandru
Chica; la aceste greutäti se unesc intrigele consulului
frances Adolphe Billecoq pupa destoinicie a consulului
rus baronul Rukman, care ceru se in
gulamentul organic un articol, ca nici-o modificare sä
nu se in el, autorisarea speciala a Turciei
cu consirntimantului Rusiei. Lucrul era pe de iritant,
pe de inutil, cáci regulamentele organice prevedeau
anume ce modificdri nu se mai pot face in ele, iar
basadorul rusesc Buteneff explicase printr'o notá adresatá
Portei modificarile ce nu se mai puteau face in regu-
A. D. Xenopol Istoria vol. VI pag. 230.
r) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. VI pag. 142.

www.dacoromanica.ro
 222

lamentele organice anume: la drepturile preroga-

tivele principilor, adunärilor, perceperea
impositelor, drepturile indatoririle agricole, or-
ganisarea municipalitätilor, a militiilor carantinelor;
dar in afará de atari puncte principale, ar fi ordinea
naturalä a lucrurilor, de a prevedea cä pot fie dis-
positii secundare ale regulamentului, cari sb aibb nevoie
de a fi modificate sau complectate. 1)
Violenta opositie contra lui Alecsandru Ghica, moli-
ciunea caracterului câte-va greseli ce comise, a-
duc scoaterea lui din domnie in 1842; in locul fu
ales Gheorghe Bibescu, pe basa regulamentului organic 2).
Scurta domnie a lui Bibescu fu agitatá de o multime de
chestiuni importante. In primul iritanta chestiune
Trandafiloff, contra chreia s'a dus o luptä din cele mai
pasionate, nu totdeauna chiar pi ea
este presintatá sub o luminá falsá, ca o uneltire ruseascá.
Faptul este absolut neesact Rusia nu s'a amestecat
cätu-si de putin, de Trandafiloff era rus. Din potrivá
Kisseleff, care era organul autorisat al Rusilor In tot ceia
ce privea principatele, pe Bibescu sh fie prudent,
nu prea mult opositia, sä se serveascl de
mijloace pasnice. Intr'o tars ca a voastrá, zice el
scrisoard adresatä lui Bibescu, unde demoralisarea este
de douä veacuri, vederile drepte folositoare
nu sunt indestulätoare spre a o adunare legis-
lativä. Trebue de toate un sprijin oa-
menii eel mai cinstiti, pi chiar ce sunt mai putin
conrupti. Trebue ori-ce prej se formeze o ma-
. »joritate adunare, pentru a o avea in public; trebue
castigatä, precum se obtine copiilor prin
de tot soiul, pe cari oamenii vostri de tot felul, cu sau
barbä, doresc a le avea, pe cari trebue sä le
dai, ori-câtä räspingere a'i simp a o face. 3)
Purtarea augärilor greci afacerea mânästirilor
Hurmuzaki Documente voi. IV supl. I pag. 464.
2) Gheorghe Bibescu domnete de la 1842-1848 se retrage
din domnie imediat dupt isbucnirea revolutiei din 1848.
A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. VI pag. 176.

www.dacoromanica.ro
 223

inchinate devenise un adevärat scandal, cu mai mult,

prin §iretenia pi sub masca religiei, se
curau de oare-care favoare chiar la Petersburg. Bibesch,
foarte competent in materie, aratá chestiunea in
rata ei cabinetului din Petersburg, pe care dis-
puse favoarea Românilor, in acesta ambasa-
dorului rusesc din Constantinopol urmdtoarele instructiuni,
ca sä intervind: Dacä de mai multi ani stäruim, pe
lângd clerul grecesc, ca sä-1 aducem sä lasä principa-
tului sfertul veniturilor manästirilor, scopul nostru nu-i
atat de a mári veniturile acestei täri, de a pune
capM prigonirilor, cari au ajuns un adevarat scandal.
De aceia, o caracter obligator, ne-a
plácut in veci mai bine o pi
Domn. Veti face pe St. sä inteleagd, ch ei
catd st pue interesele lume§ti din principat sub
ocrotirea unei imptciuiri, care ar deveni venic o In-
datorire pentru Domn. Indatoririle St. Locuri rees
sfar§it din hrisoavele actele de donatiune, ale chror
conclitiuni au fost date uitärei pi de tot calcate de per-
soanele, cari au administrat aceste bunuri. Veti face st
observe cui i se cuvine, eo pentru Patriarhi,
de a pune capät abuzurilor i risipei de cari se fac
vinovati egumenii, cari atrag asupra administratiunei
biserice§ti cari nu sunt totdeauna temeiu. ')
Turcia prin ultimele tratate comerciale, taxa
de import de la la 5° Austria, in totdeauna
reu§ise a smulge Turciei concesia, ca pentru
märfurile ce ar introduce in principate sä plätiasca nu-
mai 3°/e. Prin aceasta se autonomia tärei i se
aduceau pagube materiale. Bibescu ceru interventia Ru-
siei, care se interesä de aceastä chestiune pi de
alte dispositii ce loviau comertul Tärei Române§ti, pi
prin sprijinul Rusiei, Muntenia capätä dreptate.
Nesselrode insupi anuntä aceasta lui Bibescu printr'o
scrisoare din 30 Martie 1845, care se ast-fel:
Impäratul din inimä la tot ce poate contribui
Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu I

www.dacoromanica.ro
 224

la desvoltarea prosperitätei acestor provintii, puse de

tractate sub egida-i ocrotitoare, nu s'a dat de
a aproba dispositiunile ce Voastrá priveste ca
cele mai proprii pentru a atinge tinta aceasta. Simt
mare pläcere, Principe, pot säli vestesc un rezultat
atât de conform dorintelor Mtetei Voastre; poftesc tot
de odatä pe D-1 Dascoff sä-I dee mai desvoltate des-
lusiri despre afacerea ce a tratat in sus zisa scrisoare 1).
Cu toate ch Bibescu avea cele mai bune intentii
pentru tara Muse multe oare-cari greseli,
inerente tuturor inceputurilor, formaserd in obsteasca
dunare o foarte aternica, nu numai contra
vernului, dar chiar contra Domnului. lndependenta caracte-
relor, sinceritatea gândirei, absoluta libertate de actiune
cuvânt se desvoltaserä in câti-va ani numai, sub re-
gimul regulamentelor organice pi protectoratului rusesc,
astázi de mult pe nedrept hulit. Se formaserd so-
literare, cari curând se transformard In societäti
politice secrete. tinerime generoasä pi inteligentä, in-
spiratá de ideile apusului, fäcând greseli pi land
ilusiunile sale drept realitate, dar 1nzestratä de un pa-
triotism pi de un democratism mai pe sus de ori-ce
laudä, lucra din rdsputeri la regenerarea tárei pi prepara
revolutia din 1848, tocmai sub acesti Domni regulamen-
tari, pe cari critica voepte sá-i presinte ca niste
unelte ale despotismului rusesc. Ceia ce nu se putea in-
chipui macar sub regimul turcesc, se desvoltá numai
câti-va ani, sub regimul regulamentar. Se va zice cä
timpul Imprejurärile erau favorabile acestei desvoltdri.
pi
Adevärat, dar e tot atât de adevárat, dach regula-
mentele organice Domnii regulamentari s'ar fi opus
ar fi dutat sä sugrume aceastá miscare generoasä,
n'am fi putut avea numai 25 ani, de la 1834-1859,
regenerarea complectd a statului pi a socieatei,
natä cu unirea pi alegere a lui Sub a-
ceste regulamente organice s'a desvoltat atâta energie
1) Printul Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu vol. 1

pag. 168.

www.dacoromanica.ro
 225

independentä de caracter, patriotism,

cinste devotament, minunate calitäti ce nu tot-
deauna le mai gäsim in generatiunea de azi, care
de 40 ani sub regim constitutional.
SS vedem se amesteca Rusia afacerile poli-
tice ale Munteniei cum intriga contra Domnului, ca
sä profite de imprejuräri sä-si absolutismul
protectoratului ?! opozitia contra lui Bibescu era
mai energicd, Kisseleff interveni personal cbtre D. Can-
tacuzino, unul din capii opozitiei scrisoare ce-i
adreseazA din Petersburg la 14 April 1844, dá
mAtoarele sfaturi : Numai statornicei
jiri a Rusiei datoreste Tara Romäneasch binefacerea e-
sistentei ei actuale a elementelor de ordine, de
stare, de prosperitate, cari a fost cu mari-
nimie inzestratá. a se putea bosh bucura in toatä
intregimea de foloasele pe cari regulamentul orga-
nic le-a asigurat Wei, trebue ca fie-care din D-voasträ
sä fie adânc pätruns de datoriile ce 'i sunt impuse.
Dad pe deoparte, administratia este silitá sä con-
forme lucrarea principiile consfintite de regulament
si nestrAmutat pe calea ce 'i trebue
asemenea, pe de alta, ca boerii, insufletiti de
sincerä de a lucra la binele dee guvernului
un concurs legal se munciascA sä-i vie in ajutor
si sprijin, de a chuta sä-i pue pedici sb-i
incurcAturi. lnteleg foarte bine ca adunärei ordi-
nare chemate sä examineze, sä discute mäsurile admi-
nistratiei, 55 se poatä forma o opozitie, care e in firea
chiar a ori-ebrei adunäri deliberante. Dar ca
aceastä opozitie fie folositoare
ratelor interese ale Wei, trebue ca, desbräcându-se
de ori-ce patemi lAturalnice, sarcina
de a lumina, de a conduce, la nevoie de a pres-
chimba, dar totdeauna in mod consciincios, mersul
administratiei; trebue ca ea 55 devie o opozitie, care
sä examineze 55 discute in scopul de a regula

www.dacoromanica.ro
 226

de a pästra, nu o opozitie, care sä declame pi si

supere scopul de a a 1).
Kisseleff, ca un de pace, interveni
pi de partea cei-l-altd, la tânguirile lui Bibescu, a-
dresean la Mai 1844 o scrisoare plinä de sfaturile
cele mai sincere El ii spune principa-
lul este de a readuce mai spiritele spre Alteta
Voastrd, färä intrebuintarea mijloacelor silnice,
tr'un guveru ce de alegere, puterea capului este
supusä la mai multe conditiuni ce o fac grea nesi-
Dati-mi voie vi spun prietene5te, cä
aceastä putere - orick de mare ar fi - nu va fi
sitoare guvernului vostru, deck pe timp o veti tinea
reservä, spre a face din ea o Intrebuintare bunä....
Boerii Tärei Române5ti sunt tulburätori, adesea neascul-
tätori ; stapiniti prin moran,
afara de oare-cari ware demonstratiuni, nurnai de
cauta sä vä spre a-i tinea In supunere. Ur-
mean o serie de sfaturi imbunätätirile ce trebuia
si faci pi spune a scris Mitropolitului Neof it spre
dispune In favoarea Domnului.
Kisseleff reu5e5te si pe D. Cantacuzino
Bibescu, va reusi tot ast-fel pi cu altii,
anuntä aceasta Domnului multä bucurie printr'o
scrisoare din 17 1844, ce se termini cu vorbele
nimic bun folositor nu se face grele neajunsuri
pentru acei cari se devoteazd interesului public.
Kisseleff se adreseazd Mitropolitului Neofit, care
in domnia lui Bibescu, in timpul revolutiei din
1848, face o din cele mai curioase mai
toare, rolul de pace
piimpacare. 4).
Esemplele s'ar putea la infinit. In lucrarea
Printului Gheorghe Bibescu este publican mai co-

') Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu pag. 227.

Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu pag. 231.
) Printul Gheorghe Bibescu Domnia lui Bibescu pag.
Gheorghe Bibescu lui Bibescu pag. 317.

www.dacoromanica.ro
 227

respondenta pärintelui Kisseleff cu alti dem-

nitari toatá are acest caracter
ciuitor pentru o parte cea-l-altA. intri-
gile Rusiei ? aceste sunt intrigi,
sunt de in toate situatiile tulburi !
Revolutia din 1848 isbucneste mai in Moldova,
pe in Transilvania, apoi in Muntenia. Care a fost
atitudinea Rusiei fatá de revolutie ? Ea a fost criticatä
cu atâta pasiune atât denaturatd,
e presintatä sub o cu desävârsire Se arund
in spinarea Rusiei acusarea nici mai mult nici mai
deck ea a provocat revolutia din 1848 ! latá : Intr'a-
devär deoparte Rusii pentru a gäsi un pretext de ocu-
parea impingeau la un act de revola contra
Domnului gásiau aderenti printre boerii mari, tot-
deauna nemultumiti cu Domnii gata sf-i rdstoarne
pentru interese particulare 1). Gr. Tocilescu spune
Rusia urzi prin partida ruso-fild din Bucuresti prin
cdpiteniile Odobescu Solomon o contrarevo-
lutie, care nu izbuti. 2) Al. D. Xenopol, mult mai
impartial mai veridic, spune : Revolutia din 1848, de
si läsa fapt pe Rusia neatinsd, nu a-i
pricinui mari ingrijiri mai ales din causa Poloniei, care
la auzul ori-cdrei capul de
a redobándi cu cât vâr-
tejul pornit din apus se apropia de atât
grijirea Rusiei crestea mai tare, ea se temea
drept cuvânt, ca nu se molipsiasca tara sa de
epidemia când atunci n'ar fi fost
mai cumplitä decât la dânsa, cât destinderea ei
este intotdeauna acolo mai puternicd, unde incordarea
a fost mai mare. Rusia deci crezu necesar a pune pa-
terile sale in slujba despotismului, când revolutia
ajunse in Austria, ea se pregáti a o simtind-o
e in ajunul de a bate chiar la ei... Rusia
urmäria un alt interes sä ocupe principatele,
1) C. Colescu-Vartic Zile revolu(ionare pag. 102.
2) Gr. G. Tocilescu edifia a pag. 492.

www.dacoromanica.ro
 228

anume privigherea mai de aproape a revolutiei ungu-

reti, pe care o putea comprima atunci prin mai multe
pärti, prin Galitia, Moldova pi Muntenia. In acest sens
trebue numeroasele rostiri ale oamenilor tim-
pului, ch Rusia ar fi favorizat in Täri le Ro-
mâne. 1). Necontestat ciar, Rusia avea interese politice,
nationale chiar, mari joc, ca sä stea cu mânele
incrucipate in fata revolutiei.
In de aceasta, Rusia mai avea inch un motiv
foarte puternic. ideile revolutiei din 1848 erau
mari generoase, capii rnischrei erau insufletiti de
mai curat patriotism pi de mai cald devotament ; era
posibil Rusiei a admite bloc aceste idei, pe cari
ea nu le putea cari mai ales se indrumau
pe calea unei revolutiuni, ce sguduise pi insängerase toate
monarhiile Europei apusene pi centrale? Nu trebue sä
uitäm ch Rusia era o monarhie, nu o republicd. Oare
astäzi statele Europei, chiar cele republicane, nu au cea
mai reservatä atitudine casuri identice? Luat-a vre-
unul din ele partea revolutiei din Macedonia ? Fatä de
pa§nica revolutie din Portugalia, n'au pastrat toate sta-
tele Europei, chiar Francia republican& cea mai desä-
?
Cum debuteazä revolutia in Bucure-ti ? La 10
un atentat se indreaptä impotriva lui Bibescu, care se
preumbla deschisä pi färä gardä la osea. In
ziva 11 lunie se tocsinul. Proclamatia revolutio-
narä se cite§te pe stradele capitalei, mii de oameni se
indrepta spre palatul domnesc sub conducerea capilor
revolutiunei, iar la barierele orasului se strâng mase mari
de tarani. Pe când multimea intäritatä vocifera sub feres-
trele palatului, pe când o§tirei era §oväitoare,
capii revolutiunei pätrund in palat constrâng pe Bi-
bescu a semna proclamatia mai in
doi capi ai revolutiei Nicolae Golescu loan Brä-
tianu inträ palat, iau pe Domn for-

A. D. Xenopol Isforia Romnilor vol. VI pag. 380.

www.dacoromanica.ro
 229

a forma un minister revolutionar sub dictarea lor".1)

In fine Bibescu, dându-si de positia in care
se gásia pi nevoind sä apel la ajutor sträin,
in noaptea de 14 lunie plead la Brasov. toate
acestea Bibescu este acuzat ciurmäria ideia de a pro-
duce o miscare caracter seditios, ca s'o
prima repede. Bibescu poate fi acuzat tocmai con-
trar, de nehotärire oare-care de prevedere, dar
de a fi revolutia, cu capul !

Ce face Rusia de acest debut al revolutiei ?

Nimic, doar cä consulul rusesc din C. de Kotze-
bue adreseazd o protestare cd s'a calcat regulamentul
organic pi tratatul din Adrianopol la
Timp de o luná de zile se fac Bucuresti revolutii
contrarevolutii, se aproape zilnic guverne, se
organiseazd manifestatiuni se continuu meetinguri
mii de oameni sub cer liber, pe câmpul libertätei.
E mai toate aceste miscäri au fost pasnice,
intelepciunei poporului, pi ascendentei ce
capii revolutiunei aveau asupra maselor ; nu e mai pu-
tin adevärat cd ne gäsiam in plied revolutie. In a-
celasi timp, unii din capii revolutiei, de un temperament
mai viu, ilusionisti pi entusiasti, prin
ideile cele mai infläcárate Mceau propunerile cele mai
C. A. Rossetti spune cd scopul revolutiei
ar fi fost de a ne apara tara cu armele mâni de
ori-ce nävälire turceascd sau ruseased, cd Românii
bue si aibá gloria a lumea din robie
Ungurii ia Viena pi proclame republica. parte
din revolutionari cereau sä se in acelasi timp
boiu Turciei, Austriei pi Rusiei. loan Brätianu era de
pärere Ca in de a se striga, träiascä Sultanul
Imparatul, Românii si-pi aminte de stir-
dardul republicei una pi nedespártitä, pi
zi si se ridice 10 milioane de glasuri, cari sä strige :

1). C. Colescu-Vartic Zile revolu(ionare pag. 150 urm.

2). C. Colescu-Vartic Zile revolutionare pag. 102.

www.dacoromanica.ro
 230

uniti liberi, sau !" '). Par'ati vine

cum oarneni, ce mai târziu au devenit insemnati barbati
de stat, cari au condus resolvat chestiuni de grele,
puteau concepe ast-fel de idei, cari compromiteau refor-
mele bune ce voiau fad, pi erau gata a se
cu lumea pi a se strica cu toti. Era exuberanta
unei tinerete de avânt patriotic, de ilu-
siuni pi utopii, pe cari experienta vârstei pi a
nu avusese de a le cerne.
Tocmai le-a considerat pi Rusia. Dânsa avea
invadeze in câte-va zile Muntenia cu regimen-
tele sale, pi ce ar fi protestat impotriva Rusiei, care
intervenia stâmpere o miscare revolutionard, in niste
supuse protectoratului ei, atât de eunoscute
Europa. Rusia a rdmas aproape indiferentä
la 19 lulie 1848, când o proclamatiune, prin care se
ia mai mult la cu revolutionarii, amenintându-i
cu interventiunea. Aceasta se atitudine
noasá ? Aceasta cd Rusia cu forta o
revolutie, ce de ?
In sfârsit Poarta se a trimite un comisar,
ca vada ce se petrece in principate,
cu aceasta pe Suleiman-Pap, suflet blând nobil,
de tact pi de Suleiman trece
in fruntea unui corp de 8000 oameni, dar se opreste la
pi de aici intrá tratative cu revolutionarii.
deosebire de cele ce se petreceau alta ! Suleiman
toate punctele constitutiei, admite mare parte din
ele institue o locotenentá domneasa din
capii revolutiei Eliade, Nicolae Golescu pi Cristian Tell,
ce fu curind recunoscutá de o parte din puteri. Suleiman
veni Bucuresti unde i se o primire
dete el singur banchete capilor revolutionari
boerilor, pe cari cautá cu ori-ce pue de
acord. Mai mult Suleiman, care cunostea sentimen-
tele boerilor, le ceru sä subscrie o declaratie vor re-
cunoaste locotenenta ca un guvern legitim. Boerii sem-
1) A. D. Xenopol Istoria Romdnilor vol. VI pag. 392.

www.dacoromanica.ro
 231

declaratia, dar semnäturi indiscifrabile,

din cele 90 semnáturi puse pe declaratie, numai
32 au putut fi citite pi publicate !
Resultatele daca nu erau complecte, le-ar fi
revolutionarii, erau foarte multumitoare pentru
ceput ; putinä räbdare patina prudentá s'ar fi
putut obtinea pi mai mult. Atunci a se
acumula greseli peste greseli. C. A. Rosetti, care era
rectorul ministerului de interne, loan Brátianu, direc-
torul politiei capitalei, publicau pe fatä in ziarul Prun-
cul articolele cele mai violente la adresa Ru-
siei. Rusia atinsä in demnitatea ei de aceste atacuri a-
dresate chiar de rnembrii guvernului, protestá la
in modul urmätor : Rusia, ca proteguitoare, nu se poate
opune la stärei Valahiei ; putin pasä
de asezeminte pe cari Sublima Poartä voeste sä
le ; dar Valahia prin guvernul säu insultä
pe Imparat pe Rusia. Acest Imparat a
clarat datä chiar Sultanului Mahmud,
se crezu insultat de Rusia este greu lovitä in
onoarea ei declara rhsboiu Turciei ori-cdrei pu-
teri, care ar incuviinta purtarea acestui principat. 1).
copildrie, numai prin tinereta oamenilor
politici de atunci, pune indignärei Rusiei. In
ziva de 6 Septembrie o mare multime de oameni se
duce la palatul locotenentei domnesti cere exemplarul
oficial al regulamentului organic al arhondologiei ;

locotenentii domnesti se opun mai mult de pe

urmä le dau. Regulamentul arhondologia sunt puse
pe näselii, se organizeazd un cortej funebru in
sunetul muzicei pi al clopotelor tuturor bisericilor capi-
talei, se incepe prohodul se citesc litaniile mortilor.
Acest cortej, care pe toate bätea joe pi de reH-
gia Wei, se opreste in fata consulatului rusesc, unde se
tin discursuri pi se invective asupra Rusiei. De
aici cortegiul, nesupdrat de nimeni, la Mitropolie,
Mitropolitul Neofit este foetal iasä balcon in ma-
1) Heliade Mémoires pag. 284.

www.dacoromanica.ro
 232

rele ornat arhiepiscopal, mitria pe cap pi in

mânä. loan Brätianu, Cesar Boliac pi C. Aristia pro-
discursuri prin cari läudau fapta poporului, ata-
can Rusia pi regulamentul organic. Se fäcu un rug, iar
Mitropolitul fu constrins sä cânte vesnica pomenire",
sä pronunte anatema asupra lui sä dea o enciclicd
intregi prin care anatema asupra regulamen-
tului pi asupra celor ce ar voi sä-1 mai aseze.
Ne intrebäm, daci astä-zi in cea mai puternicd tarä,
Francia, Germania sau alta, s'ar petrece o ast-fel de
demonstrajie impotriva unei puteri vecine, la cari mem-
guvernului ori sä ia parte direct, ori sä se asocieze
indirect prin pi tolerantd, care cele mai sfinte
lucruri, ca ritualul morjilor, sä fie batjocorite, Mind
forta pe insupi capul bisericei la batjocorirea religiei, n'ar
isbucni a doua zi räsboiul ? se face când ?
Tocmai când noul comisar al Portei, Fuad-Effendi, ce
inlocuise pe Suleiman-Pasa, pi care avea altä fire pi alte
sentimente decât predecesorul Muntenia.
Tocmai când capii revolujiei trebuiau sä dea dovadä de
mai mult tact pi de mai multä prudenjä, ca sä
ori sä micsoreze dificultätile, tocmai atunci se dedau la
acte, cari nu numai erau nefolositoare pi provocAtoare,
dar cari aveau compromitá pe ei pi opera
Aceasta a fost lovitura de gratie datá revolujiei de
inpipi capii ei. Adresa trimisä lui Fuad-Effendi la sosi-
rea lui in Bucuresti, atât de falsä cuprinsul ei, in
care se spunea ca Turcii sunt frati Românii" (I),
ingrämädirea nefolositoare a poporului la partite capitalei,
in fine tragedia din Dealul Spirei, färä provo-
catá de Turci, in care cad in mod pe cât de glorios tot
pe atât de inutil atâtia viteji Români, complecteazd seria
gresalelor. Pe ce se bazau cei ce fäceau asemenea acte ?
Pe blândeja, pe tactul, pe buna credintä a ?
Când li se Românilor vre-odatä dovezi de a-
ceasta ? Atâta riviriment fäcuse in opinia purtarea lui
Suleiman-Pasa ? Dar Suleiman este o escepjie in
purtarea Turcilor fatä de noi. Lucrul s'a pi dovedit nu-

www.dacoromanica.ro
 233

mai deck. Indatá ce Turcii au in Bucuresti,

s'au dedat la obisnuitele jafuri orori, neprovocate
nejustificate de nimic, au trebuit sä intervie con-
sulii sträini la Fuad, ca sä tempereze intru
bätdciile soldatilor
In urma acestora Rusia a intervenit, ocupând mili-
täreste Muntenia cu Turcii ; s'a numit caima-
cam C. Cantacuzino, la restabilirea ordinei pi nu-
mirea noului domnitor. Interventiunea Rusiei era necesard,
nu atât pentru restabilirea ordinei, ce nu fusese atât de
mult turburatd, ci pentru preintirnpinarea abuzurilor tru-
turcesti. Evident, duph cum se incepuse chiar,
interventiunea Rusiei, s'ar fi ororile ocupatiunei
turcesti revolutia din 1821 din alte
Ocupatiunea ruso-turcd nu fu apdsátoare. La
1849 se Rusia Turcia conventiunea de
la Balta-Liman, prin care se restringeau parte din drep-
turile acordate Române de regulamentele organice.
Domnia era iar la 7 ani, Dornnii aveau sä fie
numiti de Poartä in cu Rusia, adundrile ob-
sunt prin niste divane alcdtuite din boeri
numiti de domni. Rusie Turciei se pärea Românii
au abusat da libertätile acordate de regulamentele or-
ganice pi au sä le
pe care a dat Rusia cu Turcia
revolutiei din 1848 prin conventiunea de la Balta-Liman,
de pi cam pentru noi, este o mai mult
contra vesnicilor acusäri de cotropire ale Rusiei. In 1848,
Rusiei se- presintä inch o minunatá ocasie de a pune
mâna pe noastre, ar fi voit. Cine s'ar fi putut
opune ? Europa era in revolutie, prea mult pre-
cu afacerile ei interne, ca mai batä capul
ce gândia Rusia asupra principatelor române. Austria,
despre care unii zic cd ar fost o piedia la tendintele
Rusiei de a ne supune, se gäsia in cea mai ingrijitoare
Teribila revolutiune pusese in pericol
existenta monarhiei habsburgice. Imparat
Frantz-losef ia tronul la 2 Decembrie 1848, cele mai

www.dacoromanica.ro
 234

grele tocmai pentru a'si asigura acest tron,

pe care nu-1 mai putea sustine cu propriile lui forte,
cere ajutorul Rusiei, ca sä revolutia ungureascä.
Oare astfel de imprejuräri, când existenta Aus-
triei era joc, când singurä Rusia o mai putea scdpa,
s'ar mai fi a se opune tendintei Rusiei de a sub-
juga Tärile Române ? Dar dacä Rusia ar fi pus ca con-
ditie ajutorului ce i se cerea de Austria, libertatea ei de
actiune principate ? Ar fi stat oare la Austria ?
Ori poftä a avut in totdeauna Austria de a pune ea
mâna pe Wile noastre, acum, situatie, ea ar fi
fost nevoitä a läsa mâni Rusiei in principate,
numai ca sä obtie ajutorul acesteia, singurul ce o putea
salva de peire. Profitat-a Rusia de situatia desperatä a
Austriei, spre a'si asigura Tärile Române ? Incheiat-a
macar o conventie secretä, prin care sä'si asigure privi-
legii avantaje esceptionale principate, ea care era
puterea protectoare ? Absolut nimic din toate acestea ;
Rusia a dat Austriei 1848 cel mai leal mai desin-
teresat ajutor. acestui ajutor Austria a scipat de
peire, schimbul ciruia Rusia nu a cerut un ban, o
concesiune sau un petec de Se va vedea cât
de ce mod a Austria arate re-
cunostinta.
latä dar un rispuns, dat de fapte reale, nu prin
vorbe conjecturi, acelor ce pretind cä Rusia sä
ne in 1848, dar n'a putut !
Revolutia din 1848 a avut pentru moment un
sultat negativ. Conducdtorii ei prin neexperientä prin
unele greseli de au compromis opera ce ar
fi reusit cu sigurantä macar In parte. Totusi Românii
trebue sä recunostintä veneratie pentru acei tineri
entusiasti, revolutia din 1848 a avut o influentä
asupra viitorului. Ea a fost repetitia generali
pentru marea scenä ce era sä se joace 10 ani mai târziu
cu deplin succes. Poporul românesc rolul,
principiile de libertate independenta au a prinde
rádkini, spiritul public a inceput a se forma, caracterile

www.dacoromanica.ro
 235

a se intEri. resultatele revolutiei soarta

torilor ei au fost triste pentru cât-va timp, folosul ce s'a
tras pe viitor a fost foarte mare. Conducátorii revolutiei
din 1848 au fäcut o adevdratä Ei au a
mai bine oamenii faptele, au sä
deosebire ideile sändtoase din 1848 cele utopice,
pe cari le-au päräsit. Surghiunul i-au fäcut sä-si dea
de gresalele din trecut, iar in pelerinajul prin
Europa au propagat evanghelia patriei, pe care au fäcut-o
cunoscutd. In de revolutionarii ilusio-
utopici din 1848 s'au transformat barbatii
copti la minte cari au strälucita generatie de la
1859. Ei rindurile au fa-
langa, asteptarea noului semnal de luptä. acest
semnal s'a dat, mai chiar decât inchipuiau
multi, falanga patrioticd era gata. Lupta a fost repede,
decisivä, iar victoria
Nu trebue a se uita cä interventiunea Rusiei in re-
volutia de la 1848 a fácut un mare bine Rom de
peste munti. Românii de acolo, revoltându-se contra Un-
gurilor, luptau cu desperare mai mult pentru monarhia
habsburgicd de pentru drepturile Gresealä de
repetatá cu de atâtea veacuri ! Inte-
resele române nu puteau sä nimic comun cu cele
austriace Românii n'aveau de asteptat nimic de la
Austriaci, cum nu primiserd atunci nimic. Causa
trebuia separatä de a Austriacilor ; ei trebuiau sä
lupte singuri contra Ungurilor cu putinä
ar fi profitat de ar fi mai mult. Ideia
unei colabordri a Românilor cu Ungurii a fost ponderatä
atunci de spirite pdtrunzátoare, precum astä-zi
ar trebui mai bine ponderatä studiatä variatele ei
N. Bálcescu alti emigranti din Muntenia s'au
dus Transilvania s'o puie practicd.
Momentul nu era oportun de animozitätile
dintre Unguri erau prea mari lupta
prea
Austriacii au fost repede de Unguri.

www.dacoromanica.ro
 236

lupte eroice, au a fi doboriti. Se mai

tinea Avram lancu cu vitejii Moti in
batici, dar acest pumn de eroi, vreclnici
de comparat cu solciatii lui Leonida la Termopile, ar fi
azut. Ce-ar fi suferit de la furia
triumfätoare ? Atunci intervin Rusii, in primdvara anului
1849, sub comanda generalilor Paschievici in
mai multe bätälii sdrobesc pe Unguri. Monarhia hubs-
burgicä este prin ajutorul Rusilor sunt
pati Românii de cea mai teroare ce-i astepta.
acestui fapt Românii au putut de la Im-
paratul Austriei câte-va dispositiuni in favoarea
Dar monarhia habsburgica, acum ca i in alte im-
prejurdri, a uitat repede imensele servicii ce Românii
i-au adus in 1848, a uitat vitejii Transilvaniei au tinut
luni pe Unguri in muriau strigând : trä-
Imparatul. Când s'a fäcut compromisul din 1867,
Austria milá sau mustrare de cuget a dat pe Români
resentimentelor unguresti i-a läsat in
ziva de azi. Oare Românii 1848, päräsind o
traditionald dar nici-odatä folositoare, s'ar fi In-
teles cu Ungurii, n'ar fi tras mai mult din corn-
promisul de la 1867 din evenimentele ce i-au urmat ?
Iatä o intrebare ce ar trebui dea de gândit.

www.dacoromanica.ro
 IX.

RAsboiul Crimeei pi urmärile lui

a).
Crimeei tratatul din Paris
Rusia numeste impreunä Turcia in baza conven-
de la Balta-Liman pe Barbu Stirbei, Domn in
Muntenia, pi pe Gregore in Moldova '). Ei sunt
timii Domni separati in Muntenia Moldova
de unirea
Domniile lui Barbu Stirbei Gregore Ghica sunt
bune pi folositoare. Sub regimul acelor 'regulamente or-
ganice, atât de mult hulite, cei doi Principi fac o mul-
time de Inbunätätiri, toate greutätile ce au trecut
peste noastre in scurtele dornnii.
Chestiunea locurilor sfinte aprinde un mare conflict
in Europa. Crimeei se incepe Rusia
pi Turcia, declarat de aceastä din urmä la 4 Octombrie
1853, din Franciei Angliei ; mai târ-
ziu iau parte efectivä la räsboiu contra Rusiei, Francia,
Anglia pi Sardinia.
Rusii, din motive strategice pi politice, ocupá prin-
cipatele. Este foarte interesant de a vedea sentimentele
Rusiei Iata de noi ocasia acestei ocupatiuni, cum ne
pi cum se poartä noi.
Barbu pi Gregore Ghica domnesc de la 1849-1856.

www.dacoromanica.ro
 238

Imparatul Nicolae I prin manifestul de la 14

lunie 1853 : Dupd ce am isprävit
de persuasiune toate mijloacele de a prin
bund invoire satisfactia datoritä dreptelor noastre re-
clamatiuni, am crezut indispensabil a da ordin sä in-
tre trupele noastre principatele dunärene, spre a face
Poarta unde o conduce indärätnicia ei. Totusi,
chiar acum, intentia noasträ nu e de a incepe
boiul ; prin ocuparea principatelor, noi voim sä avem
in o care ne in ori-ce
stare a causei de restabilirea drepturilor noastre.
edutdm de cuceriri, Rusia nu are nevoie. Nu cerem
de cât fie satisfäcut un drept legitim!al nostru, cal-
cat mod de vgdit....
Principele Gorciakoff, comandantul trupelor de o-
cupatiune, proclamatia adresatä la lulie 1853
cuitorilor Moldovei Munteniei, le dä cele mai for-
male asigurdri asupra intentiilor curate ale Rusiei :
Sosim in mijlocul vosfru nici cu proiecte de
cerire, nici cu intentia de a modifica institutiile cari vä
conduc politick pe care tratatele solemne
v'au garantat-o. Dupä ce cauza ocupatiunei,
cä
in ziva in care Imparatul va obtinea repa-
ratia ce i se garantiile ce este in drept a le
cere pentru viitor, trupele sale vor reintra holarele
Rusiei. Gorciakoff incheie declarând numele Impa-
ratului cA prezenta trupelor nu va impune nici sarcini,
nici contributiuni de se vor
pläti de casele noastre militare la timpul oportun
pe un fixat dinainte, in guvernele
voastre 2).
Comtele Nesselrode, cancelarul Rusiei, comunicase
din lunie 1853 Principilor Stirbei Ghica ca. sä
mânä in scaunele sä principatele ca in tim-
Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza, Acte
documente vol. II pag. 145.
2) Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza.
Acte documente vol. II pag. 149.

www.dacoromanica.ro
 239

puri normale, arätandu-le cd ocupatiunea nu

se va atinge nici de nici de institutiunile tärilor.
El cere Principilor numai a intrerupe relatiunile cu Poarta
pi a nu mai trimite tributul
Gregore Ghica aratä lui Resid-Pasa de la 18 lu-
nie 1853 purtarea pi corectä a lor in
furnisdrei proviziunilor : .... Comandantul-sef a
cinat acelasi timp pe consulul resident in lasi a se
guvernul moldovenesc pentru a prepara
provisiunile necesare intrefinerei trupelor, angajandu-se
a le pläti cu preturile curente, pi a cerut in de
aceastä, ca moldoveni sä fie acreditati pe
comandanti, pentru a inlesni cumpärarea produselor de
cari ei ar avea nevoie. dispozitie, care a fost
constant in toate ocaziile precedente, a fost in
totdeauna consideratä ca indispensabilä pi avantajoasä
pentru farä, prin aceia ea admitea mijlocitori indi-
geni comanclantii trupelor pi populatie 2).
lord Seymour, ambasadorul engles la Pe-
tersburg informeazd guvernul cd intentiunile 1m-
paratului sunt mereu aceleasi de a nu incorpora de
provinciile" (Moldova Muntenia) 2).
Este foarte interesant a vedea pi a face compara-
fie modul cum ne trata Rusia cei-l-altä putere
ce dispunea de soarta noasträ, Turcia. Din primul
in toatä corespondenta diplomaticd Turcia prin-
cipatele ca provincii turcesti, parte
integrantd din imperiul turcesc". Ba are des-
prej adundrile Moldovei Munteniei, ale cäror
drepturi le aprobase pi le recunoscuse prin regulamen-
tele organice-e adevärat prin imboldirea Rusiei-, in
Resid-Pasa le contestä chiar dreptul unor simple pi
inofensive petitiuni adresate de a nu indepärta pe
Gh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
pi documente vol. II pag. 130.
2) Gh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
documente vol. 11 pag. 146.
Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
ni documente vol. pag. 278.

www.dacoromanica.ro
 240

Domni. Atributiunile adundrei, care a redactat acea a-

dresdfiind esclusiv mArginite la expediarea afacerilor
rente ordinare ale provinciei, guvernul Majestätei Sale
nu poate nici un mod recunoaste acestei adunäri
dreptul de a discuta pi delibera asupra unei mäsuri
desävärsire pi dependentä absolut de dreptu-
rile suverane ale Sublimei Porti, este acea a
chemärei temporare a Altetei Voastre din Moldova pi
Valahia"). Dupä conceptia politicä a Turciei, cei
ce aveau dreptul a'si alege domnii, nu puteau sä aibä
voie a ruga Poarta sä nu-i schimbe ! lar drepturile su-
verane ale rechemärei temporare a Domnilor, cari
se politica turceascd, pi le asuma prin calcarea
a conventiei de la Akerman, a tratatului de la
Adrianopol pi a regulamentului organic pe cari le sem-
nase pi solemn a le respecta. In adevär Tur-
cia abuzeazä de aceste drepturi suverane pe cari nu
le avea singurä pi dä ordin Principilor Stirbei Ghica
sä päräsiascd tronurile fiind-cd este contrar regulelor
vigoare, ea un func(ionar a cärui numire de
Poartä poatä continua a râmânea pe un teritoriu
ocupat de partea adversä. 2) Domnii Tärilor Române,
a dror prerogative erau garantate prin tratate, a aror
schimbare nu se putea face de cât pentru anumite cauze
pi anumite forme, a numire depindea nu nu-
mai de Turcia, dar tot atât pi de Rusia, deveniau acum
functionari a numire atârna de Poartd
scoate din funcçie ca pe niste simpli agale. cum
Turcia pi de data asta angajamentele. Ce
strälucitä justificare a garantiilor ce luase Tarul Nicolae
1 prin conventiunea de la Akerman pi tratatul de la A-
drianopol, ce tristä ironie ca autorilor adresei
Fuad-Effendi din 1848, prin care se fäcea apo-
logia sentimentelor Turciei !
1) Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
ti documente vol. II pag. 162, 214, 243, 251.
2) Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
p documente vol. 11 pag. 272.

www.dacoromanica.ro
 241

Citi deosebire purtarea Turciei pi a Rusiei !

Rusia avea cel putin tot atâta autoritate pi prestigiu ca
pi Turcia in Tärile Române, lua aceiasi parte pi avea
acelea-§i drepturi ca pi Poarta la numirea pi schimba-
rea Domnilor, pi totusi, de pi de o mie de ori mai pu-
de cât Turcia, ea nu abuzeazi de drepturile
puterea ei, ea nu impune Domnilor a päräsi tronurile,
ba din contra sä stea sä . mersul
regulat al afacerilor, considerându-i ca principi antonomi.
Dom Tárilor Române fortati de Turci a pi-
risi principatele, Impäratul Nicolae I numeste pe gene-
ralul Budberg comisar-extraordinar pentru amândoud.
Rusia nu se atinge de nici-una din institutiile prin-
cipatelor Tarul Nicolae I prin rescriptul adresat
lui Budberg la 8 Noembrie 1853, atrage atentia pe
deoparte a se ocupa de binele locuitorilor Moldovei
Munteniei, pe de parte a läsa neatinse institutiile
functionarea : Suntem incredintat divanu-
rile precum sfaturile administrative ale amânduror
principatelor, cari in toatá vremea au gospo-
darilor administratia vor zelul in gre-
lele de acum, vor justifica asteptarea
Noasträ, desvoltând a activitate in toate ramurile
administratiei mai mult ca nici comertul
Tärilor Române sä nu fie stinghirit de ocupatiune, Gor-
ciakoff, comandantul ostirelor rusesti, garanteazd liber-
tatea comertului pe Dunirea puterilor neutrale le lasä
libere porturile Bräila pi
Ocupatiunea in lulie 1854 pi arma-
tele rusesti retregându-se, vine in ocupatiunea turceascd
unitá cu cea austriacd. Câtä deosebire ele ! Pe cât de
pi de fusese ocupatiunea ruseascd, pe atât de
pornitá se aratä cea turceascd. Ea porneste de la
amenintärile pi Halim-Pasa se adreseazd in modul urmätor
Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
ti documente vol. II pag. 286.
Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
documente vol. 11 pag. 297.

16

www.dacoromanica.ro
 242

locuitorilor din Bucuresti : cAnd va pläcea

(Sultanului) sä schimbe soarta voasträ, nimeni nu
a lua initiativa a cere cu sgomot vre-o
prefacere, cáci niste asemeni turburätori vor fi pedep-
,,siti de cAtre noi cu asprime 1).
Dervis-Pasa, comisarul Portei, anuntä locuitorilor
Moldovei Munteniei, CA a fost trimis sä la
fericirea sä restabiliascd ordinea care din nenoro-
cire s'a turburat prin nedreptatea arbitrariul guver-
nului rusesc. El vechile privilegii irnu-
nitäti vor fi totdeauna pästrate vedea
pastrarea acestor privilegii nu de din tra-
tatele cari se aflä acum anulate, ci din solicitudinea
binevoitoare a M. S. Sultanului !"
Pasa vorbeste pare fi trecut mii de
ar ar
fi ori-ce amintire de la sälbätdciile
mise de Turci tot timpul Fanariotilor, In ocupatiunea
de la 1821-1826 chiar 1848 cu ocazia masacru-
lui din Dealul Spirei, sub egida solicitudinei binevoi-
toare pärintesti a M. S. Sultanului care pe
nu lipsia nici odatä ! ca sä dea de res-
pect aveau Turcii de institutiunile
Dervis-Pasa numeste consiliu ad-
rninistrativ provizor, compus placul sAu, aMt
Moldova Muntenia, contra dispositiunilor ca-
tegorice ale regulamentalor organice 2). Aceasta,
cu din principate cu ocupa-
tiunea cu Austriacii, constituesc trei mari
incalcári ale regulamentelor organice fäcute
de Turci numai in luni. deosebirea ce reese
din comparatia ocupatiunea ruseascä cea
turceascd in noastre in anA 1853 1854.
Ba chiar Austriacii, cari ocupaserd principatele
nici-un motiv nici-un drept in 1854, per-
Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
documente vol. pag. 480
Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
fi documente vol. pag. 50), 501, 519.

www.dacoromanica.ro
 243

mit sä amenintä pe locuitori desconsidere autori-

tätile Baronul de Hess in proclamatiunea adre-
oath locuitorilor Moldovei Munteniei la 18 August
1854, zice cä se va päsi cu loath asprimea legei
tre ori ce incercare de räsculare sau de amenintare
a ordinei publice. Toate autoritätile sunt indemnate tot
de acum de a se adresa de locotenentu-
lui-general comte Coronini, numit de M. S. Imperato-
rele comandant al tuturor trupelor in ambele principate,
sau organelor militare, pe cari el le va autorisa in pri-
virea asta 1). Pe când Gorciakoff Budberg se adre-
sau cu bländetä poporului respect autoritätilor,
timp Wile erau lipsite de Domni, Hess
Coronini amenintau supuneau cu brutalitate autori-
atile in fruntea stäteau chiar Domnii,
täturei militare.
Ocupatiunea principatelor române de Austria
atitudinea sa Rusiei in momentele cele mai
dificile pentru aceasta, dau o strälucitá de
nelealitatea ingratitudinea politicei austriace. Rusia de
bine de 50 ani fácea Austriei cele mai mari servi-
cii. In primele coalitiuni contra lui Napoleon I, Rusia
care nu era nici ating nici amenintatá de el, se aliase
Austria, dându-i un mare ajutor. In timpul coalitici a
V din 1809, Rusia de era Napoleon I, luase
numai de formä parte la räsboiul contra Austriei,
in luptele dintre Rusi Austriaci din acel an n'au
fost de cât 3 morti 4 räniti, cea ce l'a fäcut drept
cuvânt pe Napoleon sO impute in afacerile
Austria au fost culoare". cooperare serioasä
efectivá a Rusiei in acel timp ar fi distrus Austria. La
congresul din Viena in 1815, Rusia a fäcut Austriei o
larga parte. Dar mai pe sus de toate, 1849 Rusia a
salvat Austria de la peire a asigurat tronul deja
busit al tânärului Impärat Frantz-losef, prin interven-
tiunea sa armatä Ungaria prin sdrobirea revolutiei
1) Gh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza. Acte
documente vol. 11 pag. 492.

www.dacoromanica.ro
 244

ungure0i, fatä de care Austria era neputincioasá.

sase ani numai, Austria a rdsplätit acest serviciu al Ru-
siei cu cea mai neagrá ingratitudine. Rdsboiul Crimeei
a fost pentru Austria o punere la ;
ea datora lmpäratului Nicolae o
pentru serviciile ce i-a fäcut in timpul insurectiunei
ungure0i S'au citat adesea cuvintele lui Schwarzenberg :
Austria va pune lumea in mirare cu ingratitudinea sa.
Comtele de Schauenstein, care succedase pe acel
celebru diplomat, se a-i da dreptate". 1) Mare
lectie pentru cei ce se in politica austriacd.
Austria curtenitä 1853 1854 de puterile ce de-
claraserd Rusiei, inchipui et are sä devie
arbitrul Europei a sosit momentul de mult
tat, spre realiza planurile sale de cotropire, a pune
mâna pe Tärile Române stäpânirea pänt
la gurile Marea Neagrá. Pentru aceasta se
la o politica de vräjmäsie noi de
ciune toate statele Europei, desgustä
voltä ori-ce constiintä. Ea cautá sä punt Rusiei tot fe-
de piedici, s'o amenintä s'o stinghiriascd me-
reu, st lealitatea a se declara pe fatä contra
ei. cel mai mare devotament pentru Turcia,
Anglia Francia, le face declaratiunile
cele mai solemne, dar nu pune in risic un soldat sau
un fiorin. Umblá sä toate modurile Prusia
confederatiunea germant, ca si poatä avea la disposi-
tie militare, la momentul oportun, basatä
pe aceste st de a interveni pu-
beligerante, cum interesul ei i-ar dicta mai bine.
De aici acea de intrigi, de
de reticente, de interventiuni, de §iretenie de perfidie
cu care sä sä orbiascá pe toate pu-
Europei timpul rdsboiului Crimeei
St vedem cum justificd Austria
1) L. Leger Histoire de l'Autriche-Hongrie pag. 532.
A. Debidour Histoire diplomatique de l'Europe vol.
pag. 113 urm.

www.dacoromanica.ro
 245

tärilor noastre considerd aceastá ocupatiune di-

eriti scriitori. Dânsa are de fie-ce datA un nou ar-
gument, oameni imprejurAri. Ast-fel in tratatul
de aliantä ce Prusia la 20 Aprilie 1854, Aus-
tria pregátiascd dinainte puterile europene
ideia unei actiuni austriace in principate : Majestätile
Lor n'au putut perde din vedere, durata nedeter-
minatä a ocupatiunei de trupele imperiale ruse a
tärilor de la Dunärea de jos, ce apartin Portei Oto-
mane, interesele politice, morale materiale
ale Confedera(iunei germanice in general pi ale
loi germane in particular, aceastä primejdie se
va mári pe ce se vor desvolta operatiunile de
rdsboiu ale Rusiei pe teritorul turcesc. 1) Dar Austria
se a explica printr'un singur cari ar
fi interesele politice, materiale morale ale confedera-
tiunei germanice atinse prin ocupatiunea cum
In conventiunea ce-a incheiat Poarta la 14 lu-
nie f854, Austria motiveazd ast-fel ocupatiunca princi-
patelor : M. S. Impäratul Austriei ia indatorirea de a
stabili prin inrelegere cu guvernul otornan in
principate, pe cdt posibil, starea de lucruri legald,
cum din privilegiile asigurate de Sublima Poarta,
privitoare la administratia acestor täri 2). Pe Austria o
apucase dragostea de a stabili ordinea in Wile
noastre, pentru aceasta se intelege Turcia, singura
vinovatá de atingerea ordinei legalä, prin poruncele ce
Domnilor de a päräsi conducerea tärilor a
trece peste hotare. Cum a Austria restabiliascd
ordinea in noastre la 1854 este
mintirea tuturor, scriitorii timpului ne dau imbel-
sugare detalii despre necuviintele, brutalitatea abuzu-
rile comise de armata administratiunea austriacd. Dar
chiar sus numita conventiune dintre Austria Turcia
Petrcscu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza Acte
documente vol. pag. 431.
2) Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza Acte
documente 11 pag. 459.

www.dacoromanica.ro
 246

ne prin art. VI al ei, cum intelegea Austria res-

tabiliascd starea principate pentru ce. Iatä
continutul acestui articol, care descopere de bine
planurile ocupatiunei austriace : Guvernul se
ca autoritátile ocupate temporar de
trupele imperiale le dea tot sprijinul i toatá isles-
nirea, mersul, locuinfa i campamentul
cat pi pentru intrefinerea a cailor i a comunica-
Guvernul austriac se mai fi
cute cerintele privitoare necesitäfile serviciului,
adresate de austriaci, fie guvernului oto-
man prin lnternunciatura imperialä din Constantinopol,
fie direct autoritäfilor locale, Mart numai motive
superioare n'ar face executiunea imposibild. latá dar
scopul ocupatiunei austriace, märturisit in toatä goliciu-
nea lui, chiar prin conventiunea austro-turcd, modul
in care Austria sä stabiliascd starea legald,
mäcar a prevedea in conventiune despdgubirile
la cari ar fi avut drept locuitorii Tärilor Române !
In sfârsit tratatul ce cu Francia
la 2 Decembrie 1854, Austria spune ch scopul
cupaliunei este de a apara hotarele ziselor principate
contra ori-cärei intoarceri a forfelor militare rusesti, 5i
acest scop trupele austriace trebue sä ocupe posi-
tiunile ce le sunt necesare pentru a garanta principa-
tele impotriva ori-cdrui atac 1). In acelasi timp
Rusiei a ocupat principatele spre a-i läsa
putinfa de a asupra dusmanilor ! 2)
cum spuneam, ch Austria are pentru ori-ce
imprejurare, motiv special a justifica ocuparea
.pricipatelor.
Motivul adevärat lash il aratä mult mai bine nu-
merosi scriitori. Debidour zice : Austria socotia
pedice pe Rusia a câstiga teren in orient era
lipsitä de oare-care de a trage profit
1) Oh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza Acte
ti documente II pag. 549.
2) A. D. Xenopol Romdnilor vol. VI pag. 498.

www.dacoromanica.ro
 247

din aceste tmprejureiri, de exemplu, apropriindu-si prin-

cipatele dundrene" 1).
L. Leger zice : Incapabild de a face sä predomine
influenta sa in Turcia, Austria se sä anihi-
leze pe a Rusiei st toate sfor(drile ca sä pe
crestini in robin otomand Conferintele a tea-
tru a fost Viena n'au ajuns la nici-un resultat ; in fond
Austria câstiga timp nu era de supáratá a vedea
pe Rusia släbind, färä ca ea sä intervinä cu
armele ; ea se pond pe principate,
ca consimtimântul Portei 2)
Mai mai detaliat aratä istoricul nostru
D-1 A. D. Xenopol scopurile ce Austria cu o-
cupatiunea principatelor : Am mai sus in toate
timpurile politica Austriei avusese de a pune mâna
pe principate, semnele cele mai clare ale acestei ten-
dinte se pe fatä in de la Passarovitz
(luarea Olteniei) in Bucovinei. Dacä
scopul ascuns al Austriei era inglobarea Tärilor
mâne, ea vroia sä la dânsul, nu prin o mbsurb
violent& ci peck se poate pe o cale Ea se
tinea statornicie de principiul, ce däduse nastere
in al XV glumei cunoscute : bella gerant
tu felix Austria nube. Aceiasi sistemä pe care Austria
o intrebuintase la Bucovinei, o
mutatis mutandis la intregile române. Nu se
care va fi soarta rdsboiului. el era sä fie
sul aliatilor, Austria privighea in tot timpul interesele
sale la de jos impedica desvoltarea unor
ndzuinte, ce puteau deveni primejdioase planurilor sale.
Dacd Rusia esia era
sä fie desfäcutd, Austria punea mâna pe partea cea
mai bunä din mostenirea acesteia. Rolul Austriei era
deci cel mai multumitor din lume ; ea nici scotea
bia din lead, toate acestea foloasele ce era sä
A. Debidour Histoire diplomatique de l'Europe vol.
pag. 114.
2) L. Leger e de l'Autriclze-Hongrie pag. 539, 540.

www.dacoromanica.ro
 248

tragd din räsdritului erau sä

cu mult pe acele ale popoarelor ce-si värsau
pentru interesul european" 1).
Nu vom urma peripetiile räsboiului Crimeei, ce nu
inträ in cadrul acestei lucräri, ca sä trecem la tratativele
de pace sä vedem ce actiune a desfäsurat Rusia
timpul privire la Wile noastre. La 15 Martie 1855
se deschide o conferintä in Viena, la care iau parte
toate marlin puteri europene, afarä de Prusia. Rusia era
representana prin Principe le Gorciakoff 8i prin Titoff,
fostul ei ambasador la Constantinopol. Chiar in a
doua la 17 Martie 1855, Principe le Gorciakoff
face din propria initiativä a Rusiei o serie de propuneri
foarte favorabile noastre, consemnate me-
morandum. dominante din acest memorandum
sunt : Conservarea vechilor privilegii, privi-
toare la libertatea cultului, administratiunea nationald
independentä, libertatea comertului, alegerea domnilor,
fixarea tributului, etc. i punerea tuturor acestor privi-
legii sub garantia colectivd a cinci puteri europene, ca ast-
dânsele sä capete caracterul universal de drept pu-
blic european. Gorciakoff aratä e nevoie a se face u-
nele moclificki in statutul organic al prin-
cipatelor si pentru aceasta cere conferintei a in
comun acord de a consulta dorintile principatelor in
ceia ce menfinerea sau modificarea regulamen-
tului, care constitue baza organizatiunei interioare 2).
Se vede clan cele principii frumoase nobile de
cari ere animatä Rusia fatá de noi. Dânsavoia inbunätä-
tirea regulamentelor organice, dar aceste doria
fie expresia vointei nationale, nu o impunere din
partea puterilor europene. Aläturi de aceasta Rusia re-
nuntä de bunä voie la proctectoratul ei asupra tärilor
noastre, in protectoratului mai larg pi mai si-
gur al Europei, care nu mai putea depinde de mult
A. D. Xenopol Romdnilor vol. VI pag. 497.
Oh. Petrescu, Dim. A. Sturdza, Dim. C. Sturdza Acte
documente vol. II pag. 623.

www.dacoromanica.ro
 249

de fluctuatiile imprejurárilor, diplomatiei räsboaelor.

Memorandum presintat de Principe le Gorciakoff a fost
discutat cu atentie de conferintä, care a admis toate
principiile pe cari el se baza.
In conferintei de la 26 Martie 1855, repre-
zentantul Franciei, baronul Bourqueney, a presintat un
memorandum al guvernului frances, in care propunea
diferite imbunätätiri in starea principatelor, printre cari
unirea prevAzutä in unul din articolele regula-
mentului organic elaborat de Rusia 1829. Pe când
reprezentantii Angliei Austriei au cerut sä amâne dis-
cutia acestui memorandum, ca sä nu desplacä Turciei,
reprezentantul Rusiei Principe le Gorciakoff, s'a declarat
gata a-1 lua in
Conferinta de la Viena, neputând de acord
asupra s'a la 4 lunie 1855 räsboiul a
continuat. Moartea Impäratului Nicolae I, venirea la tron
a lui Alexandru II luarea Sevastopolului de armatele
aliate la 8 Septembrie 1855, fata lucrurilor.
Toatä lumea era dispusä pentru pace in acest scop
se intrunirea unui congres la Paris.
de inceperea congresului, avurä loc .
mai multe conferinte la Constantinopol lanuarie 1856
intre ambasadorii Austriei, Franciei, Angliei
Turciei, spre fixa ideile principale asupra organisatiu-
nei, ce congresul din Paris avea sä dea Tärilor Române.
Tot felul de päreri se emiserä, fie-care ambasador
sintä câte-un proiect al ce continea diferite propu-
neri, unele bune, altele curioase, altele rele, se
un protocol definitiv al acestor conferinte, care re-
suma principiile generale de organisare acceptate pen-
tru noastre. Ei bine, prin acest protocol, fäcut
Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza
Acte ai Documente vol. 11 pag. 639 641.
2) Alexandru al II, Tarul Rusiei, este fiul lui Nicolae 1, se
urcá pe tron In Februarie 1855, puse capát rásboiului Crimeei
prin tratatul de Paris, desfiintá servajul din Rusia 1863, fácu
räsboiul ruso-româno-turc In 1877-1878 fu asasinat de nihi-
in Martie 1881.

www.dacoromanica.ro
 250

a fi participat reprezentantii Rusiei, TdrileRomâne per-

deau o parte insemnatä din drepturile privilegiile ce
le däduse Rusia prin conventiunile tratatele trecute.
Generoasa Europä ne räpia intro zi cu o trásá-
de condeiu, ceia ce rápitoarea Rusie ne acordase
cu atâtea strädänuinti, tratative in timp de
atâtia ani.
Prin acest protocol se ideia unirei, pe care
Rusia o prevdzuse prin regulamentele organice ; se
dä drept Turciei de a construi din nou cetäti a
tinea in ele garnizoane turcesti pe tärmul stâng al
närei, Moldova Muntenia, drept ce fusese abolit
de Rusia prin tratatul de la Adrianopol ; se redä drept
sträinilor, prin urmare Turcilor, a poseda proprietäti
in Moldova pi Muntenia, ceia ce fusese de asemenea
terzis de cätre Rusia prin tratatul de la Adrianopol ; se
acordä drepturi politice dreptul de propietate, sub
toate formele tuturor sträinilor, de cei pusi sub o
protectie sträinä ; alegerea a domnilor devenia
ilusorie, se dädea drept Portei a numi pe unul, din-
tr'o listä de propusi, ceia-ce ne apropria de
din timpul Fanariotilor ; legislatia pi statutul vii-
tor al principatelor trebuia sä se de o comisie
moldo-valahd, numitä de caimacami in intelegere cu
misarul otoman, iar lucrärile ei aveau se efectueze
la Constantinopol, e usor de cum era sä fie
compusä aceastä comisiune de caimacami comisarul
turcesc ce fel de organisare avea sä tärilor
noastre la Constantinopol, sub ochii poruncile Tur-
cilor ! ').
Cam in acelasi timp apäruse la Paris in editura
librdriei o intitulatä La Révision de la
carte de l'Europe" atribuitd pe drept sau pe nedrept
Impäratului Napoleon al Ill. Prin aceas tá publicatiune,
inspiratd de Austria, se propunea nimic mai
1) Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza. Acte
documente vol. 11 pag. 917 0i urm.

www.dacoromanica.ro
 251

putin decât suprimarea noastre supunerea

Austriei. latá ce contine privitor la noi :
La sud, Austria va alipi la imperiul Moldova
si Basarabia, intinzindu-si hotarele la Nistru. Ea
va câstiga provincii fertile, la Marea Neagrá coaste
si porturi, cari se vor adapta minunat desvoltdrei ma-
rinei sale, timp ce prin stdpânirea Galatilor 5i a gu-
rilor Dunärei, ea va profite de transitul produselor
ropei centrale. conventiune particulard ar regula,
dupd cum e drept, interesele comerciale ale tuturor
statelor europene, ar fi pusä in armonie princi-
piul admis de acum al libertätei navigatiunei
pe Marea Este inutil a mai demonstra cum
In urma acestei intinderi a Austriei dincolo de
rea, Constantinopolul ar avea o mai
de cât linia Balcanilor 1).
Din fericire la 25 Februarie 1856 se deschide con-
gresul din Paris, care avea capät läcomiei
primejdilor ce Române. In de
la 8 Martie, comtele Walewski, reprezentantul Franciei
5i Presedinte al congresului, propune unirea principate-
singur stat, zicând unirea celor dash
provincii corespunzând necesitätilor revelate de o cer-
cetare a adeväratelor interese ale congresul
,trebue o admitá 5i sä o proclame. Propunerea
telui Walewski este primitá 5i sustinutä de comtele
rendon, reprezentantul Angliei, 5i de comtele Cavour,
representantul Sardiniei, care chestiunea a
fost deja prejudecatá de un articol al statutului organic,
inscriind in acest act principiul unirei eventuate a prin-
cipatelor. Propunerea comtelui Walewski este corn-
bätutá de reprezentantii Turciei, dar mai vârtos multä
de comtele Buol-Schauenstein, reprezentantul
Austriei, care afirme enorma inesactitate
cd Moldovenii ca doresc, de ori-ce,
a conserva locale separate. Atunci,
Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza. Acte
at documente vol. pag. 854.

www.dacoromanica.ro
 252

väzând propunerea comtelui Walewski este in

ricol de a cädea, din cauza afirmatiunei indräsnete
neadevarate a lui Buol-Schauenstein, reprezentantii Ru-
siei, a cunostinte asupra locuitorilor prin-
cipatelor nu puteau fi puse de nimeni la indoialä, fac
pasul hotäritor in favoarea unirei comtele Orloff de-
: plenipotentiarii Rusiei, de oare-ce au avut
aprecieze nevoile dorintile celor doud
cipate, sprijind proiectul de unii e, menit sä
javorizeze prosperitatea provinciilor 1).
Ast-fel gratie reprezentantilor Franciei ai Rusiei,
ideia unirei principatelor este in congresul din
Paris admisä de el. In de la 14 Martie, pe
baza raportului baronului de Bourqueney, al doilea
prezentant al Franciei, congresul ch o comi-
siune specialä europeanä se va duce la Bucuresti, care
sä cerceteze starea a principatelor sä propue
bazele viitoarei organizatiuni ; ch Sultanul va con-
voca imediat divane ad-hoc, cari sä constitue reprezen-
tarea cea mai a tuturor claselor sociale sä
prime dorintile populatiei cu privire la organizarea de-
finitivä a principatelor; ch comisiunea europeand va trans-
mite cea mai mich intârziere dorintile poporului
la sediul actual al conferintelor ; in sfârsit in-
telegerea finalä puteri va fi consacrata printeo con-
ventiune incheiatä la Paris, care va constitui organiza-
rea definitivä a principatelor, puse sub garantia
tivá a tuturor puterilor semnatare.

Divanele ad-hoc, Unirea

Rusia däduse in nenumerate rânduri sprijinul ei TA-
rilor Române; le organizase baza conventiunei de la
Akerman, a tratatului de la Adrianopol a regulamen-
telor organice ; timpul de 20 mai bine de ani
1) Oh. Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza
Acte documonte vol. 11 pag. 1016 1017.

www.dacoromanica.ro
 253

ai domniilor regulamentare se progresul realizat

de Wile noastre pe baza noilor institutiuni pi diferenta
enormá starea din urmá cea dinaintea anu-
lui 1829 . Rusia convingerea ele s'au indrep-
tat pe calea redesteptdrei reale, pi de primii pasi
nesiguri, tocmai ca ai copilului ce se a
merge, totusi ele reugiserá a se tinea pe picioare pi
deau dovezi ca de acum pot merge singure. Ru-
sia a tocmai ca tutorele, cari emancipeazd sin-
gur pupilul, când s'a convins mintea i s'a copt. Pen-
tru acea Rusia propune in conferinta de la Viena
prin memoriul lui Gorkiacoff emanciparea principatelor,
iar in congresul de la Paris se uneste cu aceastä
rere pi o sprijinä
De aici colo Rusia nu mai are un rol prepon-
derant pi decisiv In conducerea politica tärilor noas-
tre. Totusi ea le interes pi simpatie,
complicatele grelele chestiuni ce se produc cei trei
ani, congresul din Paris la unire, Rusia
este cu Francia, pi tärilor noastre mai pre-
tios mai eficace sprijin.
Prima chestiune dificild, ce s'a ivit congresul
din Paris, a fost evacuarea principatelor de trupele aus-
triace. Austria se angajase in congres a-si retrage
trupele din principate in cal mult luni,
la finele lui Octombrie 1856. Cu toate acestea, ca de
obicei, nici de data aceasta nu-si mentine cuvântul
nu evacueazd principatele sub diferite pretecste, in rea-
litate scopul de a pândi, nu cum-va impreju-
s'ar ast-fel, ca sb-i realizarea visu-
lui scump inimei sale, a nu mai pleca de la
de jos. In asteptarea evenimentelor, Austria nu perdea
nici-o Imprejurare, ca pe deoparte lumea a se
obisnui presenta trupelor sale principate, pe de
altä parte a justifice necesitatea presentei
Ele nu sä pretutindeni unde se fâcea un
act public ori o serbare oficiald, legând ast-fel de dân-
1) Vezi pag. 248 pi 252.

www.dacoromanica.ro
 254

viata publicá a principatelor : ele au fäcut parada,

instaldrei caimacanului Toderitä Moldova, pi
caimacamul apare poporului doi generali austriaci;
tot ast-fel au procedat pi la inmormântarea lui Tode-
ritä Bal§. In acela§i timp Austria combatea pe fats i-
deile pi propaganda unioni§tilor, indica caimacanului a-
legerea miniptrilor, numirea sau destituirea
narilor, punea la cale petitiuni contra unirei. S'a pretins
un complot s'ar fi organisat contra caimacanului To-
deritá Bal§; mai multe persoane onorabile au fost a-
mestecate in el pe nedrept, ca Austria sä poatä trage
profit din aceasta. Promisiuni, conruptiune, amenintári
brutalitäti, ingerinte de lege, nimic n'a
fost crutat de Austria in timpul ocupatiunei sale, spre
a-pi atinge scopul '). Pe aceasta, ocupatiunea aus-
in Moldova cauzase principatului o cheltuiald de
7.294.691 piastri anume: pentru lumânäri sau
paie, mobile, locuinte, reparatiuni de case, constructiuni
reparatiuni de grajduri, träsuri pentru transportul tru-
pelor, pi spalatul rufdriei. Toate aceste cheltueli pen-
tru interese personale, Austriacii, cari pretindeau au
venit in principate pentru a stabili ordinea legalä, le
aruncau in spinarea noastre, nimic gre§ite 2).
Atunci Rusia, al cárui protectorat de§i de
drep, totu§i nu putea suferi aceste nedreptáti ce se fä-
ceau Tärilor se decide a cere sprijin guvernu-
lui frances, spre a le pune capät, pi baronul Brunnow,
ambasadorul rusesc din Paris, adreseazd la 27 Octom-
brie 1856 o notá comtelui Walewski, in care altele
spune : Art. 23, 24, 25, 27 relative la pricipatele
Moldovei pi Valahiei rämân neesecute presenta u-
nei puteri armate sträine in provinciile dundrene, ocu-
,,patiune militará ce nu se potrive§te de cu dispo-
sitiunile art. 31, relativ la evacuatiunea Imperiului o-
Petreseu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza
Acte documente vol. III pag. 949, 1168 ni urm. scrisorile lui
Victor Place, consulul frances din
Ubicini La question des Principautés devant l'Europe
pag. 115.

www.dacoromanica.ro
 255

toman intregime. Termenul de luni,

pentru a efectua aceastá evacuare, socotit din ziva schim-
bului ratificatiunilor, s'a implinit. Scadenta acestui ter-
men reaminteste astä-zi tuturor puterilor contractante
obligatiunea, care impus-o in comun, de a
ghea la mentinerea operei salutare a unei pacificatiuni
generale, devenitá pentru Europa un gaj de pro-
pásire de odihnä. ImpAratul, meu,
dond de a indeplini aceastä pi de a face apel
cu încredere la guvernul M. S. Imparatului Francesilor
scop de a gräbi momentul in care reprezentantii
curtilor semnatare ale tratatului, in conferintä
la Paris, vor putea avisa comun acord, la
rea fidelb a tuturor stipulatiunilor din tractat rärnase ne-
esecutate azi
Aceastä notá este de un memorandum al
cancelarului Gorciakoff, care altele spune : Inainte
de ori-ce, principatele chiamä In
momentul, in care administratia independentä
nationalä, garantatä de puterile contractante, va primi
sanctiunea ce le este prin art. 24
25 ale tratatului din Paris. Sperantele bazate pe
buna a acestei transactiuni europene, cer o
dreaptd atentiune, dar pentru ca dorintele se in-
depliniascd, trebue ca ele sA fie ascultate, pentru
ca ele sA se pronunte in mod liber, trebue sä se ma-
nifeste presenta unei forte sträine 2).
In urma acestei interventuni a Rusiei, Francia se
ei, pi ambasadorii rus pi frances din Constanti-
nopol adreseazd o notA energicA la începutul lui
Noembrie 1856, in care între altele in
prelungirei ocupatiunei austriace in principate : Poarta
nu vede o infractiune la litera pi spiritul art. 31 al
tratatului din Paris ? Nu este ea îndoit lovitä de con-
1) Petrescu, Dim. A. Sturdza pi Dim. C. Sturdza
Acte documente vol. III pag. 903.
Petrescu, Dim. A. Sturdza pi Dim. C. Sturdza
Acte documente vol. pag. 911.

www.dacoromanica.ro
 256

trazicerea ce existá faptul prelungirei ocupatiunei

principatelor de forta armatä austriacd limba-
jul de comtele congres ? Cei doi amba-
sadori cer Portei se pronunte in timpul mai scurt
in modul mai precis asupra acestei chestiuni
altora privitoare la noastre 1).
Dar Poarta nu se si ráspundd, dupä cum
Austria nu se gândeste evacueze principatele. A tre-
buit xi vie conferinta din Paris de la 6 1857,
la care s'au adunat representantii celor puteri, spre
a fixa limitele teritoriului din Basarabia cedat Moldovei,
pentru ca sä impue Austriei retrage corpul de ocu-
pajiune mai târziu la 30 Martie 1857. Numai
atunci Austria, ne mai gäsind nici un pretext nein-
dräsnind Europa intreagä, se hotäräste a pä-
rási principatele. Retragerea trupelor sale se face
cu multä rea ultima zi
a termenului fixat, ba incercând si treacä peste
ceasta, cáci la Aprilie 1857 Austriacii nu päräsiserd
complect Bucurestii, ca comisarul rusesc Basily, so-
sit din ajun, amânat, pentru aceastä cauzá, cu 24
ore intrarea sa capitala Munteniei 2).
Europa fäcuse greseala in congresul de la Paris a
da insärcinare Portei sä convoace divanele ad-hoc din
principate. Poarta prin instigatiile Austriei felu-
rimi de pretexte sä intârzie publicarea firmanelor de con-
vocare. Apoi a se târgui in cuprinsului
firmanelor. Tot prin instigatiile Austriei, pretindea si
circumscrie punctele asupra cärora aveau se pronunje
divanele, pentru ca sä poatá esclude unirea ; ca mem-
divanelor sä nu fie alesi, ci de caimacami ;
ca firmanele sä dea indicatiuni asupra punctelor mai in-
semnate de cari au si se ocupe divanele. Dar Francia
aläturia cu Rusia, la cari s'au unit apoi Prusia Sar-
Petrescu, Dim. A. Sturdza Dim. C. Sturdza
Acte documente vol. al Ill pag. 924.
2) La question des Principautés devant l'Europe
pag. 115.

www.dacoromanica.ro
 257

dinia, in timp ce Anglia päräsise causa

au luptat cu o energie mai pe sus de ori-ce
intentiile räu voitoare ale Turciei pi Austriei au fost
pentru moment anihilate. Poarta 10 luni de esi-
tare tergiversdri este nevoitá sä accepte la 31 lanua-
rie 1857 redactiune definitivá a firmanelor de convo-
care, stabilitä de conferinta ambasadorilor din Constan-
tinopol, pi la inceputul lui Martie 1857 le espediazd cai-
macamilor din Bucuresti Iasi.
In urma publickei firmanelor, se princi-
pate confectionarea listelor electorale. Administratiunea
Moldovei in cap cu caimacamul Vogoridi, sub indemnu-
rile directe ale Austriei Turciei, comise cele mai mari
fraude violente, luptând pe contra unirei pi es-
cluzând din listele electorale pe toti cei bánuiti ca uni-
onisti. Protestdri unanime se contra acestor liste,
comisia europeand din Bucuresti constatä lis-
tele din Moldova trebuesc rectificate complectate,
raportá ambasadorilor din Constantinopol. Rusia fu
turia cu Francia, Prusia Sardinia 1) pi la 25 lunie
1857 Portei o notá prin care protestau con-
tra celor petrecute Moldova, cereau acestia sä desa-
probe formal pe agentii de acolo sä dea ordin
pentru rectificarea listelor. Poarta abia la 28
lulie 1857 printr'o notä lungs, in care sub un potop
de vorbe sofisme, refusa cererea celor patru amba-
sadori. De almintrelia ea ordin telegrafic de la
18 lulie caimacamului Moldovei sä la alegeri,
listele cum fusese confectionate, alegerile
Moldova chiar a doua zi, iar resultatul
fu cunoscut la Constantinopol in ziva de 27
lie. Imediat a doua zi ambasadorii Franciei, Rusiei, Pru-
siei Sardiniei adreseazd Portei o prin care ce-
reau anularea imediatä absolutá a alegerilor din Mol-
1) Ambasadorii la Constantinopol a acestor patru puteri fa-
vorabile Românilor erau: Thouvenel pentru Francia, Butenieff
pentru Wildenbruch pentru Prusia 5i Durando pentru Sar-
dinia.

17

www.dacoromanica.ro
 258

dova. In acela§i timp representantii acestor patru puteri

din comisia europeand de la Bucure§ti protestard con-
tra alegerilor din Moldova declarard nu vor avea
nici-un raport divan esit din ast-fel de
Poarta räspunse ambasadorilor la 30 lulie, propunându-
le sä defere chestiunea conferintei din Paris, dar a-
ce§tiia fäcurä cunoscut imediat, nu acceptä
pur pi simplu cererea vor rupe numai decât relatiu-
nile diplomatice. La 4 August Ali-Papa, ministrul de
externe al Turciei, propuse ambasadorilor celor patru
puteri amice Românilor, sä cheme la Constantinopol pe
doi caimacami, actele sä fie supuse unei comi-
siuni de anchetä din representantii celor
puteri. Cei patru ambasadori nu primirä nici pro-
punere pi Poarta, cä pänä a doua
zi, 5 August 1857, nu vor primi un favorabil,
vor rupe relatiunile diplomatice. rdspunsul
era tot aleatoriu, cei patru ambasadori rupserä
relatiunile diplomatice Poarta la 5 August 1857. Nu-
mai atunci Poarta, speriatä de pasul fäcut
de ambasadorii Franciei, Rusiei, Prusiei pi Sardiniei,
ordin telegafic caimacanului Moldovei de a suspenda
convocarea divanului ad-hoc
Addugându-se la aceastä atitudine, sensa-
publica(ie a corespondentei caimacamulului Vo-
goridi, prin care se dädea pe toate uneltirile Aus-
triei pi Turciei contra unirei, ca pi resultatele interve-
derei de la Osborne Napoleon al Ill pi Regina Vic-
toria, Poarta fu constrinsä la 24 August 1857 anu-
leze alegerile din Moldova, sä dea ordin lui Vogoridi a
revisui listele electorale a proceda la alte alegeri.
Pe vremea aceia ambasador al Rusiei la Paris era
generalul Kisseleff, ce pentru a doua are ocasia
I) Representantii acestor puteri in comisiunea de la Bucu-
resti erau : Baronul Talleyrand-Périgord pentru Francia, Basilv
pentru Rusia, Richthofen pentru Prusia Cavalerul Bensi pen-
tru Sardinia.
Vezi Ubicini La question des Principautés devant l'Europe
pag. 139-221 textul pi actele privitoare la alegerile din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 259

se ocupe direct de soarta .Románilor sä Je

cele mai mari servicii. Iatä ce scrie despre aceasta A.
Papadopol-Calimachu : Participarea comtelui Kisseleff
in conferintele despre Moldova pi Valahia era foarte
activd perseverentä ; opinia sa, ca a unui barbat de
stat cunoscând de aproape tara pi nevoile obstesti, se
asculta totdeauna cu consideratie. Kisseleff avea cea
mai vie participare in afacerea despre organisarea ad-
ministratiei principatelor. La 9 Noembrie el a scris un
fel de program despre aceasta, la 11 Noembrie
el plead la Compiegne la Napoleon al Ill, unde a stat
cu aceastá afacere pänä la 19, in relatiuni secrete cu
Imparatul Francesilor. contra principatelor
dundrene le Austria, Turcia pi Anglia. Anglia
sta din partea Austriei pi Turciei, acum era de tre-
buintä se combina s'o induplice partea Franciei.
Ministrul Angliei la Paris, lordul Cowley, era foarte
prieten cu Kisseleff pi adesea ori ei avea conversatiuni
intime 1).
Dorintele Românilor exprimate de data aceasta
ber de divanele ad-hoc furä transmise conferintei
basadorilor la Paris, ce se deschide la 22 Maiu 1858.
Pärerile ambasadorilor erau ca pi mai impärfite,
Austria pi Turcia contra unirei, Francia, Rusia, Pru-
sia pi Sardinia pentru unire, prin repre-
sentantul ei lordul Cowley propunând o solufie inter-
mediará.
Iatä ce spune A. Papadopol-Calimachu despre ac-
tivitatea lui Kisseleff in aceste conferinfe : Turcia,
Austria Anglia stäruiau ca sä se mänfie despärtirea amân-
duror principatelor ca conferinta sä se märginiascd cu
desvoltarea asezemintelor vigoare, bazafi tradi-
Ole locale, obiceiurile pi interesele actuate ale fie-cdrei
färi. Dar Kisseleff cu dânsul Walewski, Hatzfeld pi
Villamarina ') recunosteau cä este necesar a se uni
principatele, conform cu dorintele exprimate de diva-
A. Papadopol-Calimachu Pavel Kisseleff pag. 42.
Representanlii Franciei, Prusiei Sardiniei.

www.dacoromanica.ro
 260

nurile Moldovei Valahiei, singur corp poli-

tic, sub suzeranitatea Turciei. discutii lungi
furtunoase din partea apärätorilor ambelor combina-
tiuni, opiniunea comtelui Kisseleff, sprijinitá cu toatä
täria de Walewski, a triumfat. Kisseleff a declarat la
10 Iunie, in propusa conventie este neaparat a se
statornici a se märgini cu esactitate drepturile, nu nu-
mai ale Portei Otomane, ca suzerana principatelor, dar
si drepturile principatelor, in mäsura partici-
pärei puterilor garante, a promis sä presinte conferin-
tei un proiect detaliat despre aceasta. Kisseleff a
cut o espunere, care s'a prima discutie de confe-
rintd s'a introdus in protocolul No. IX de la 10 lunie.
Printre diferitele mäsuri, Kisseleff mai propunea
una foarte important& desfiintarea jurisdictiei consulare.
El zicea ch Rusia este gata a indeplini aceastä dorintä
a principatelor, esprimatd prin comisia europeand, dach
cele-alte puteri vor primi ele a desfiinta acea juris-
dictie. Dar aceastä másurá s'ar considera de
tempestivd, apoi este neapärat, ca in fata introducerei
principate a unei administratiuni regulate,
sn se toate abuzurile cari nasc din aceastä ju-
risdictie.
Kisseleff era de respectuos fatä de institutiile
date tärilor noastre doria de mult ca dorintile
Românilor sä fie esprimate indeplinite nici-o pie-
dick o inteleaptä lectie chiar lui Mihail
Sturdza, fostul Domn al Moldovei. latä ce însu-si Kis-
seleff, spune despre aceasta : Fostul Domn al Moldo-
vei Mihail Sturdza s'a presintat la mine
un sfat in privinta invitatiunei ce primise din Moldova,
ca la Iasi spre a combate candidatura la
domnia Moldovei a fiului sAu Gregore, care (zice el)
nu poate fi nu va fi ales. Principele Sturdza
insista sb-i spun pärerea mea, incredinta
cd el nu are nici-un scop ambitios, eu sä
se deplin la resultatul alegerilor, sä nu
cerce a influenta sau pentru sau contra. El m'a asi-

www.dacoromanica.ro
 261

gurat, acesta este mai bun räspuns, ca el

va urma intocmai. Dar eu nu 'I cred. El va pleca la
Ia§i, unde va face toate chipurile, ca sä fie 1).
peste reaua vointä piedecile ce
multi le puneau in calea au Mptuit marele act al
unirei, in persoana gloriosului Domnitor Alexandru loan
Cuza. vedem cum s'a idea unirei la Ro-
cari au fost factorii ce au intretinut-o aju-
tat-o.
In timpurile vechi nu esista idee, nici chiar
in mintea marilor domni, ce au dispus cate-odatä de
soarta ambelor Nri. Nici Mircea mare, nici
mare, nici Mihai Viteazul nu s'au a uni Mol-
dova Muntenia, ce a detronat
pe luga al II, Domnul Moldovei, a ajutat pe Alexandru
bun a lua tronul; de al doilea, a din
tronul Munteniei pe Radu frumos, l'a Domn pe
Laiot Basarab; Mihai Viteazul, dupä ce a cuprins
Moldova, a läsat acolo un guvern interimar de foarte
scurtä duratä. Mai putin se poate atribui acest
lui Nicolae Mavrogheni, care in 1789 dispunea de Mol-
dova pentru operatiile sale militare, sau lui Alexandru
Sutu, care in 1802 domni vre-o douä luni peste am-
bele principate.
Cronicarii moldoveni mai ales Gregore Ureche,
Miron Costin Dimitrie Cantemir au originea
a unitatea de
titi la diferite i persistenta in Dacia.
din Transilvania in secolul al XVIII, Samuel
Micu, Gheorghe i Petru Maior au desvoltat
au dovedit mai bine ideile cronicarilor moldoveni. A-
ceste idei, de si nu eiserä pe atunci din stadiul
teoriilor istorice politice, au relevat acele mari ade-
väruri, au deschis mintea spre ele.
factorul care concretizeazä pentru
prima oarä ideia unirei este Rusia, i tot ea emite cea
1) A. Papadopol-Calimachu Generalul Pavel Kisseleff peg.
43, 45, 46.

www.dacoromanica.ro
 262

dintäi pärere a principelui sträin. In timpul rdsboiului

ruso-turc din 1768-1774, Caterina a H propune stäru-
este ca Moldova Muntenia sä fie unite singur
stat, a se dea Principelui Henric de
Prusia, fratele lui Frederic Caterina nu päräseste
ideia unirei tot timpul domniei sale ea o sustine
din nou in timpul räsboiului din 1787-1791. Când in
1829, Rusiei conducerea organizarea princi-
patelor, idea unirei capätä o mai concretä,
devine un lucru prevkut regulamentat chiar, iar Kis-
seleff prin art. 425 426 din regulamentul organic ia
mäsurile necesare pentru a se putea efectua unirea 1).
De atunci desvoltarea cugetärei culturei
românesti a fäcut ca idei a unirei sä cu-
prindä toate inimele. Nu se poate contesta insä Rusiei
acest mare merit, regulamentând chiar,
ideta unirei Moldovei cu Muntenia prin statutul
organic al acestor täri, n'a oferit patriotilor români
sustinatorilor causei noastre un puternic argument legal.
Modul sincer leal care Rusia sustine unirea in con-
ferinta de la Viena, in congresul din Paris in timpul
evenimentelor ce au urmat acestea, este nu numai
expresia sentimentelor pärerilor ei de noi, dar
eonsecinta logicä a sale de mai 'nainte.
Actiunea glorioasä a generatiunei de la
1848 1859 a gäsit brazde mari pe terenul uni-
: una istoria trasä de cronicarii moldoveni scrii-
transilvdneni, alth trasá de Rusia. Din a-
ceste brazde a unirei; iar prin ingrijirea
devotamentul acelei generatiuni, sämânta aceasta a
dat fericitul rod de la 1859.
Când alegere a lui Cuza-Vocla aruncä spaima
tulburarea printre vräjmasii Românilor, Austria Tur-
cia, Rusia fu aläturia cu Francia, Prusia Sardinia,
pentru a o sustinea. lath cum D-1 A. D. Xenopol
atitudinea favorabild a Rusiei : Rusia, din cauza
Vezi pagina 199.

www.dacoromanica.ro
 263

dorintei ei de a slàbi pe Turci, pe Români ;

apoi spre a lovi in Austria, nerecunoscAtoarea ei dusmanä;
in tinzind a spori inriurirea ei in Wile române,
prin sprijinirea unei dorinte manifestate de toll Ro-
mânii 1). Chiar dacä Rusia n'ar fi avut decât aceste
motive, ele meritä lauda pi recunostinta noasträ,
Rusia voia pe Români pi sprijinia
dorinta manifestatä de toti Românii". chestiune
atât de delicatd, in care vräjmasii strigau toate
pärtile, cä Românii prin actul alegeri
Europa, bätându-si de hotäririle congresului din Pa-
ris, sprijinul Rusiei ne-a fost cu atât mai pretios pi mai
eficace, cât venia din partea unei mari puteri, vecine
care ne cunostea atât de bine pi esercitase pro-
tectoratul ei asupra noastrá. In aceiasi ordine de idei.
D-1 A. D. Xenopol recunoaste serviciile ce Rusia ne-a
adus atunci, zicând : Pentru Românilor era
sä lucreze mult i Rusia, care se afla in armonie de
vederi cu Francia. Rusia concentrase trupe numeroase
la hotarele Galitiei pi ziarele rusesti atacau violentä
politica austriacd. Gazeta de Augsburg spunea
virile suferite de Austria in chestia Serbiei pi a prin-
cipatelor sunt pricinuite mai mult prin inriurirea Ru-
siei, de cât prin acea a Franciei 5).
In urma unui protest adresat de Austria, Turcia
Anglia, Napoleon al Ill cabinetul
ar fi dispus 'I secundeze pentru a sprijini dorintile
Românilor, Gorciacoff : Din ordinulul M. S.
Impáratul, augustul meu stäpân,am onoare a vä comunica
M. S. considerând ca legitime dorintile locuitorilor
Moldo-Valahi, de a nu forma de cât un singur corp,
nu numai ca la pärerile M. S. Impäratului Na-
poleon, dar la ocasie le va sprijini for(a.
In conferinta ce se la Paris in Aprilie 1859
pentru a se pronunta asupra alegeri a lui Cuza,
pe când Austria pi Turcia protesteazd din rdsputeri con-
1) A. D. Xenopol Domnia lui vol. 1 pag. 64.
2) A. D. Xenopol Domnia lui Cuza-Vodd vol. I pag. 69.

www.dacoromanica.ro
 264

tra alegeri, Rusia este in fruntea celor-l-alte

ca sä recunoasca pe Cuza ca Domn al ambelor täri
române, pe va träi.
In fine Cuza-Voda Costache Negri, vred-
nicul representant la Constantinopol, lucrau din i-
pentru efectuarea unirei definitive, cerçurile oficiale
rusesti le erau favorabile presa propaganda
pentru aceasta. Printre acestea Le Journal de St. Pe-
tersbourg scria la 11 lunie 1861 »este
invederat pentru Moldo-Valahia, unirea de fapt nu
este de o treaptä in propäsitoare, care are
punctul de purcedere in alegere a Principelui
Cuza a termen mai indepärtat este chemarea
unui principe
Este necontestat dar, ca mai mare act na-
tional al nostru, unirea principatelor, pe care s'a a-
sezat intreaga temelie a de azi, Rusia a jucat
un mare rol, el a fost cu sincer, favora-
bit folositor Romanilor.

1) A. D. Xenopol Domnia lui Cuza-Vodd vol. I pag. 215.

www.dacoromanica.ro
 X.

din 1877-1878
Abdicarea fortatä a lui Vodd-Cuza alegerea Prin-
cipelui Carol de Hohenzollern, evenimente mari
nea§teptate, surprinserd puterile Europei. Ca 1i ele Rusia
luase o atitudine reservatd. delegatiune din
B. Boerescu i G. Costa-Foru fusese trimish la Peters-
burg, spre a interveni pe guvernul rusesc sä re-
alegerea Cancelarul Print Gorciacoff
prime§te bine delegatia, nu se pronuntä contra alegerei,
dar nici nu le promisiuni categorice. E foarte natural,
cáci Rusia fäcând parte din concertul puterilor garante
semnatare ale tratatului din Paris, nu putea lua nici
un fel de o prealabild cele-
puteri.
Indatá venirea sa Principele Carol
ca Poarta sä recunoascd alegerea sa, la care se
opunea din rdsputeri, 8i prin toate mijloacele. Se
lungi tratative, care Principele Carol credea ch se va
putea mult sprijini pe concursul Franciei. Dar tocmai
aceste grave sprijinul Franciei släbi totul.
Un eveniment important se produsese in Europa, Prusia
declarase Austriei, o invinsese cu totul in
lia de la Koniggrätz (3 lulie 1866), iar prin pacea de
la Praga la 23 August 1866, Austria e§ise foarte mic§u-
Cresterea puterei Prusiei se intrevedea de pe atunci ;
aceasta o nelini§tia pe Francia o Mena sä fie mult
mai reservatd fatä de Principele Carol.

www.dacoromanica.ro
 266

Rámâne pi de data aceasta tot Rusia, care sä

causa Românilor pi a Principelui Carol. Deja din
lulie 1866 Bäldceanu, representantul nostru la Paris,
ambasadorul Rusiei pe Curtea
cesä este favorabiI Românilor, dându-i sfaturi
pi pretioase. Generalul Ignatieff, ambasadorul Rusiei la
Constantinopol, se mai categoric, tocmai
acolo unde era mai multä nevoe. D. A. Sturdza, tri-
mis misiune la Constantinopol,raporteazd Septembrie
1866, generalul Ignatieff, i-a zis textual : Poarta
trebue impliniascA toate dorintile principatelor dunA-
rene, cu copildriile depändrile de vorbe,
fiind-cd evenimentele din Creta ii cresc peste cap.
timp In care ambasadorul Franciei in-
deamna pe trimisii Principelui Carol la Constantinopol
accepte conditiunile umilitoare cerute de Turcia pentru
recunoasterea lui, zicând : cd-pi mânile cea ce
priveste urmärile României", Rusia ne spri-
jinia cu tot devotamentul cu toatä sinceritatea, astfel
Principele Carol recunoste in memoriile sale
Rusia a dat mai sincer ajutor, mai serios
si mai folositor o putere, care in realitate nu
face sgomot proiecte cari nu se
primi". 1) In sfârsit in Octombrie 1866 Poarta recunoaste
alegerea Principelui Carol acesta la Constan-
tinopol sä primiascd firmanul de
aceste fapte, timp de 10 ani, relatiunile Ro-
mâniei cu Rusia au fost strânse cordiale, la
1877, când se produce un fapt foarte important, räs-
boiul ruso-româno-turc. Urmând povestirile
faptele s'ar fi produs ast-fel : Rusia cu consimtimântul
Europei, a declarat Turciei, spre a pune capät
ce suferiau crestinii in imperiul otoman ;
Rusia a refusat cooperarea României, dar moment
de restriste, când armatele rusesti respinse la
Plevna, ea ne-a cerut sprijinul pi România i-a devenit
Regele Carol I al editia Universului
vol. II pag. 54-60.

www.dacoromanica.ro
 267

; gratie acestei Rusia a esit ;

in urmä Rusia ne-a tratat cea mai neagrä ingratitu-
dine, luându-ne Basarabia cedatä nouä prin tratatul din
Paris.
Lucrul nu este de simplu, cum il aratá
tirile zilnice, ci mult mai complicat. Cu toate analisa
acestor evenimente este foarte grea, cáci se afla inct in viatt
unele persoane ce au luat parte la ele, multe docu-
mente n'au esit pânä acum din arhivelor,totusi sunt
astázi destule fapte cunoscute, care st Inlesniascá cer-
cetarea adevärului in ascunzatorile lui pi sä poatä forma
o judecatä impartialt. E nevoie inst mai mult ca ori-
unde a ne desbraca de a privi lucrurile prin
prisma calmului pi a da pas judecttei reci in
locul pasiunei pi resentimentelor.
Chestiunea Basarabiei, ea este punctul culmi-
nant relatiunile noastre cu Rusia din timpul rdsboiului
de la 1877-1878 dupä acest räsboiu, este legato cu
chestiuni adânci din politica europeand, cu cari apa-
rento s'ar crede cä nu are nimic a face. Sângerosul räs-
boiu franco-german se sfârsise prin tratatul de la Franc-
furt pe Main la 20 Mai 1871. Francia esise micsuratä
pi umilitä din acest räsboiu, dar tocmai pentru aceasta
arnorul ei propriu era mai sângerat, pi dorul de rásbu-
nare mai aprins. Creatorii imperiului german, pi spe-
cial Principele de Bismark, nu se läsau de fumul
victoriei pi de bucuria generald, ci aveau mereu in minte
grija zilei de mâni. Bismark cunostea prea bine calitätile
defectele Francesilor, ambitia, patriotismul pi entusias-
El era convins, et Francesii vor profita de cea
dintäi ocasie binevenitd, spre a se arunca asupra Ger-
maniei, ca sä din 1870-1871. El se
indoia, ca de eri, seamä de lectia primitä,
vor indrepta gresalele trecutului, aruncându-se asu-
pra Germanilor, cu alte forte pi in alte imprejuräri,
bolditi de urä pi de räsbundrei ca nici-odatd, s'ar
putea - soarta e schimbätoare - st fie invingätorii de
mâni. atunci represiunea ar fi spdimântätoare : Ger-

www.dacoromanica.ro
mania ar pierde nu numai ce a câstigat in 1871 cu
imense sacrificii, dar ar putea fi amenintatd de o ade-
väratä catastrofd. Printul de Bismark era inzestrat cu o
rece pi pätrunzdtoare, cu o de spirit de-
cu o rafinerie pi o siretenie de nepätruns, pi
toate aceste mari calitäti pentru un diplomat, le punea
mimai in serviciul causei germane, sau mai bine zis a
celei prusiene. Pentru tot ce trecea dincolo de interesul
Germaniei, Bismark nu avea inimä, nu avea simtire,
avea numai prefäcdtorie. Deci grija lui cea mare, scopul
aproape unic al activitätei lui, a fost intärirea Germa-
niei, prin ori-ce mijloace, in apa mod ca fie la
adapostul ori-cdror surprinderi.
Imperiul german creat prin noua confederatiune,
Printul de Bismark sä'l formidabild
stare de aparare. Pentru armatá pi se arund
milioanele cu profusiune, cadrele de intäresc, unitätile
se inmultesc, instructia se desvoltd, armamentul se per-
fectioneazd cu cele mai inventiuni, fortificatiuni
inexpugnabile se In toate pärtile, statul-major tine
totul gata in ca in ajunul unei campanii, Ger-
mania pare o imensä cazarmá. parte din despdgubirea
de luatä de la Francesi serveste tot la scopuri
militare, iar un miliard din ea fondul de
boiu, päzit cu strictetä in turnul de la Spandau. Se ri-
dick oare-cari murmure, tara simte greutatea acestor
sarceni, partidele Inaintate fac lui Bismark o
opositie, dar el, prin incredrea spri-
jinit de un partid puternic, tare prin tária con-
vingerilor pi patriotismului säu, totul,
totul pi merge drept spre atingerea tintei sale.
Printul de Bismark era convins numai
tärirea läuntricd a Germaniei nu era ; ea tre-
buia printr'un sistem de aliante pi
prin intinderea sferei sale de influente, cari pe deoparte
sä ridice in jurul Germaniei un strasnic zid de aparare,
pe de parte sä lase Francia complect
Bismark inventä in primul alianta celor trei

www.dacoromanica.ro
 269

Imparati. El privirea spre invinsul de

la Koniggrätz, il ademeni vorbe dulci
pi promisiuni
frumoase, sä pe ministrul de externe
comtele de Beust, politicei prusiene,
in locul pe comtele Andrassy, care se pretá la
jocul lui Bismark. Ast-fel Frantz-losef I veni la Berlin
in toamna anului 1872, unde se pi alianta austro-
Bismark nelinistit la oare-care punct de
curtenirile ce se urmau Francia pi Rusia, sä
in aliantä pe aceasta din urmá. Profitând de
ascendentul ce Imparatul I avea asupra nepotu-
lui Tarul Alexandru al pi speculdnd cu abilitate
unele chestiuni de pi altele de ex-
ternä, ce preocupau acel timp pe Rusia, determind pe
Alexandru a veni la Berlin Impreunä cu Gorciakoff,
in timp când se gásia pi Frantz-Iosef. Ast-fel se
fäcu alianta celor trei Imparati, bazatä nu pe un tra-
tat scris, ci pe o intelegere intre ei asupra ur-
mätoarelor puncte : a se mentinea in Europa starea
ritoriald de ultimele tratate; a se resolva greutätile
ce s'ar putea ivi chestia orientului ; a se lua mäsuri
impotriva revolutionare ce tulburau monarhiile
Europei 1).
Aceastá aliantá era departe de a fi
mai vârtos in ceia ce privea pe Rusia. Pe Bismark, cu
toate afectárile sale de liniste desinteresare ches-
tia orientului, preocupa mult cine ar putea pune mâna
pe Constantinopol, cazul unei desmembrdri a Turciei.
preocupa inch chestia slavismului. Triumful Rusiei ar
da o mare preponderantd slavismului, iar Rusiei atâta
fortá autoritate, ar contrabalanta-o pe a Ger-
maniei, o ciocnire cele daub imperii s'ar puteai
usor produce ; ar fi inevitabild chiar In multe chestiun,
politice pi economice. Bismark, fidel conceptiei sale.
A. Debidour L'histoire diplomatique de l'Europe vol. II
pag. 445 i urm.
Gabriel Hanotaux Historie de la France vol.
al IV pag. 47 urm.

www.dacoromanica.ro
 270

voia ca eghemonia Germaniei sä nediscutatä

neatinsd.
Pentru aceasta Bismark avea nevoie asigure
sprijinul efectiv al unei puteri, care i ar fi totdeauna
devotatd, dar nici odatä primejdioasá. Aceasta era Aus-
tria. Posijiunea geograficd a acestia servia de
nune planurile cancelarului german. Amalgamul de po-
pulajii din Austria, cu preponderanta elementului
dictä lui Bismark susjie elementul german de a-
colo. cu claritate Hanotaux deliniazd ches-
tiunea : Bismark avea ochiul asupra Parisului, dar se
ocupa mai vârtos de ceia ce se petrecea la Viena. Fran-
cia Viena era nodul politicei germane : la Viena
avea si se rezolve conflictul dintre Germania de nord
cu cea de sud, adevarata problemä a ; la Viena
avea sä se rezolve, ar fi sä se rezolve vre-odatd,
confictul dualismului protestant pi catolic; la Viena a-
vea sä se rezolve problema panslavismului pi
manismului, problema orientului occidentului. Rusia,
s'a zis, pentru a se desvolta spre Mediterana, trebuie
sä-si pasapoartele la Viena. Prusia, pentru a
pe Rusia, trebue sä-si faca punctul de sprijin la Viena;
si ea se teme de a ridica contra ei
gliei pi a puterilor occidentale, ea voeste a sub-
stitui inaintärei vest inaintarea est, Germa-
nia este a lua tot drumul Prin sr-
mare Viena formeazd, cu Pesta, grija cea mare
la Berlin. Bismark pentru moment n'are decât un
a fi al treilea dintre Rusia Austria,
pentru a o supraveghea, a o dirija pi ao la
nevoie. toatä intimitatea ! 1).
Bismark cAuta asigure succesul acestei politici
de eghemonie a Germaniei prin alte mijloace
anume prin de pätrundere : una spre sud,
alta spre Oare-cari incidente oare-care
dintre Francia Italia, speculate de Bismark cu multä
Gabriel Hanotaux Histoire de la France conlemporaine
vol. pag. 64.

www.dacoromanica.ro
 271

abilitate, afectiunea ce acesta se prefâcea are pen-

tru Victor-Emanuel al II, mai vârtos politica antica-
de atunci a lui Bismark se potrivia a Regelui
Italiei, vizita ce Victor-Emanuel al H fäcu lui Frantz-
Josef la Viena, unde fu primit cu multä solemnitate pi
aträgeau pe nesimtite Italia in sfera de actiune a
cancelarului german.
Pe tronul României se gäsia un print german, un
Hohenzollern, de care Bismark fäcea o foarte
dându-i prea putin ajutor dar
totdeauna spere, pi sugerându-i mereu ideia, in
dificile nu s'ar putea baza deck numai pe
sprijinul tinandu-1 ast-fel oare-cum legat printr'un
fir lung, dar sigur. Ast-fel Printul Carol de Hohenzol-
lern devenia in parte a Europei, in România, un
factor foarte folositor politicei lui Bismark. Lucrul aces-
ta era simtit de unele minti pätrunzátoare pi Laboulaye,
de al Franciei la Petersburg in 1875,
scrie interesele germane ale Austriei sunt tot apa de
scumpe Germaniei, ca pi ale Prusiei. In ochii ori-cdrui
German, tot ce se cuprinde in Austriei este
mostenirea Germaniei, pi tot ce i se va mai adáugi, va
fi considerat ca un german. Ungaria este avan-
garda Germaniei, cum Printul de Hohenzollern
In România este avanpostul ei 1.). De almintrelia un
fapt petrecut cu putin venia in sustinerea acestei
Principele Carol de Hohenzollern, in telegrama de
felicitare adresatä lui Vilhelm I, când s'a proclamat Im-
parat, declaa singur, este la avanpostul pätrunderei
germane in orient : Sunt aici singur, la un extrem
vanpost, ca o santineld la fruntária dinspre Totusi
nu sunt nici de departe, nici de obosit, ca sh
nu pot, din toatä mA asociez la strigätul de
bucurid : Imparatul german 2).
Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine
vol. al IV pag. 66.
2) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine
vol. al 1V pag. 304.
Memoriile editia 1905, pag. 204,

www.dacoromanica.ro
 272

In aceastä stare de lucruri incepe criza din impe-

otoman. In 1874 tulburdri ciocniri se
la granifa Muntenegrului intre Turci Muntenegreni.
In 1875 isbucneste insurediunea din Bosnia Herze-
govina. In 1876 Serbia Turciei Bulga-
ria se agito. Peste tot Turcii, obiceiul proce-
cu o cruzime späimantätoare; jafurile, incendiile,
omorurile se fin lant; nu sunt crutati nid copiii, nici
femeile. Turcii cautá in sânge in jaf re-
volta crestinilor.
Rusia nu putea sä spectatoare indiferentá
la aceste orori. Crestinii din imperiul otoman aveau
dreptate. Rusia nu putea lase prada barbariei. Ea
si-ar fi desminfit tradifia credinfa, iar indiferenfa
ei ar fi provocat nemulfumirea a zeci de milioane de
crestini, de slavi. Erau in joc nu numai interesele Ru-
siei, ci interesele civilisafiei a umanitäfei
Rusia se mai Europei. Atunci
o lucrare diplomaticd, de intorsäturi, de reserve,
de reticente, de nehotäriri, care finu aproape doi ani,
sä dea nici-un rod. Anglia se aratá Rusiei
susfinea pe Turcia ; Francia, Inch
din 1870-1871, era nehotäritä; politica lui Bis-
mark, de reserve siretenii, inspira
dere Rusiei; oare-care chiar se manifestase de
mai multe ori aceste state. Pe de parte
afacerile din Peninsula balcanicd luau
impuneau o solufie cAt mai repede. Toate sfaturile,
toate intervenirile la Constantinopol remäseserd efect,
ca Incercarea de reforme, Tanzimat, fäcutä de
Turcia. Nu mai era alt pentru resolvarea crisei
rásboiul. Europa se convinsese läsase
aceastä Rusiei, pe risicul rdspunderea-i proprie.
Rusia nu se putea aventura rásboin,
a'si lua garanfiile de primul se
la Germania Austria. Din partea Germaniei Ru-
sia aceiasi reservä de sinceritate. Bismark
doria rdsboiul, sä angajeze nimic, ca sä poatä

www.dacoromanica.ro
 273

trage mai multe foloase din urmärile lui. intreve-

dere ce avu la Ems lunie 1876 Alexandru
al II pi Vilhelm I nu nici-un resultat
Atunci Tarul Alexandru al se sä se
toarci Austria, se alipiascd mai mult de ea,
spre a fi sigur putin de neutralitatea ei. interve-
dere foarte importantä avu la Reichstadt in 8 lulie
1876 Alexandru al pi Frantz losef. Neutralitatea
Austriei a fost obtinutä, dar cu pretul unor enorme
sacrificii pi cu satisfacerea tuturor pretentiilor austriace.
Acestea erau : Rusia päräsia causa Serbiei,
despre care Austria zicea ar putea deveni Piemon-
tele Slavilor meridionali ; se angaja sä apere mai
putin posibil causa Muntenegrului; cu totul
la ori-ce partea occidentald a Balcanilor; a-
corda Austro-Ungariei permisiunea de-a ocupa la nevoie
Bosnia pi Herzegovina 1)
Pretentiile ridicate de Austria in intervederea de la
Reichstadt nu erau opera lui Bismark. El singur
mArturisepte, de pi nu lua parte la acea intervedere,
era invisibil pi present". Alexandru al II din
nou in toamna anului 1876 sä afle care ar fi atitudinea
lui Bismark in casul unei neintelegeri Rusia
Austria pi acesta lase sä Germania nu
s'ar putea da de partea Rusiei contra Austriei. Aceasta
pi mai mult convingerea lui Alexandru al II,
ci trebue si cedeze pretentiilor Austriei pe toatä linia,
pi la 15 lanuar 1877 se la Viena o conventie
secretä intro Rusia pi Austria pe basa intervederei de
la Reichstadt. 2)
In timp ce Bismark din ce ce mai mult
pe Austria in pretentiile ce fácea Rusiei, mai gäseste o
ocasie de a pune un spin in coasta Rusiei,
vräjmäsia viitoare a Romaniei, care avea fie specu-
latä cu mult talent in folosul Germaniei, sä asigure pe
1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine
vol. al IV pag. 110.
2) A. Debidour Histoire diplomatique d e l'Europe vol. all p. 502

www.dacoromanica.ro
 274

deoparte preponderanta Germaniei la Dunärea de Jos,

pe de alta anihileze influenta Rusiei pi aici, cum o ani-
hilase in partea occidentald a Balcanilor. Bismark se
serveste de acelasi mijloc pentru a
cu Rusia, de care s'a servit pentru a Italia
cu Francia. Ceia ce era Tunisia pentru Italia Francia,
acelapi lucru avea sä fie Basarabia pentru Rusia pi Ro-
Bismark simtia bine nimic n'ar putea mai
mult a nemultumi pe pi a-i indispune contra
Rusilor, de luarea Basarabiei. Din aceastä causä
nia s'ar indepärta pentru vreme de Rusia, ar intro
sfera de actiune a Germaniei, care ar gási un minunat teren
de influentd pi economick nouä,
de bine dotatä de care avea totul de pi
transformat. cum lui Bismark a dat Tu-
nisia Franciei, ca sä atrage Italia in tripla
tot au dat Basarabia Rusiei, ca atragä pe
sfera influentei germane.
Bismark a speculat cu abilitate resentimentele ce
avea Tarul Alexandru al unii oameni politici rusi.
El le-a sugerat ideea ch acum ar fi timpul, ca Rusia sä
unele dispositiuni jignitoare pentru din
tratatul de la Paris, printre acestea reluarea Basara-
biei. Era o chestie de amor propriu pe care Bismark o
sgandäria, lui Alexandru al ideea de a res-
tabili Rusia limitele care o primise de la tatäl
In acelasi timp Rusia ar avea pi un teritorial
Europa, - singurul ce ar putea - care sä-i dea
un hotar natural, Dunärea, pi sä-i pi o
nare pentru sacrificiile fäcute räsboiu. In ceea ce pri-
veste ea s'ar ori ar fi a se
cu alte compensatiuni ce i s'ar acorda.
aceasta e opera lui Bismark nu mai e nici o
indoialá. Politica Austriei absolut dependentä de
lui Bismark, declaratiile lui asupra intervederei de la
Reichstadt cá a fost invisibil pi present", atitudinea lui
falb de Rusia 1876, pentru a o forta sä cu
Austria conventia de la Viena, pe basa intervederei de

www.dacoromanica.ro
 275

la Reichstadt, purtarea lui la congresul din Berlin

chestiunea Basarabiei urmärile tuturor acestor fapte,
sunt dovezi neindoelnice. Rusia, dintr'o chestie de
amor propriu, uitä prudenta perspicacitatea
ei obi§nuitä, cade cursa ce-i Intinsese Bismark.
In acela§i timp Bismark mereu Rusia la räs-
boiu i intervedere avutä la Berlin in Martie 1877
generalul Ignatieff, trimis acolo in misiune, spune
intre rele de cari acum Rusia, mai
ar fi räsboiul". 1)
intrebare foarte importantä se pune acum : se
aceas`a, mai vârtos se putea ti in România ?
punsul e neIndoelnic. acest fapt nu era înainte de
räsboiu in gura tuturor, era cunoscut de initiati,
cari avuseserd indicii ocasia de a'l cunoa§te, dar
asupra lui pästrau tkerea. Se vedem dar cari sunt aceste
indicii, unii oameni politici ai României puteau
sä nu le cunoascd.
Pester Lloyd inch din Martie 1876 scrie asupra vii-
toarei päci, cä Bosnia Herzegovina vor apartinea Aus-
triei, gurile vor fi retrocedate Rusiei, care va
da o compensatie Este posibil a nu se fi
noscut in România spusele unui ziar oficios din
ria, ce purta pecetea inspiratiuni bismarciane ? Lu-
crul era deja cunoscut de diplomatii sträini Ducele
Decazes, ministrul de externe al Franciei, scrisoare
a sa din 7 Martie 1876 spune : D-1 de Bismark
tueste pe Austria ocupe militäreste Bosnia Her-
zegovina, chiar de ar trebui sd rdmdnd acolo,
cd Rusia ar avea o ocasie cu de
a relua Basarabia".2) E posibil ca oamenii no§tri de
stat sä fi fost, chestie ce-i privea aa de aproape,
mai putin informati, ori mai putin dornici de a se in-
forma, decât diplomatii Franciei, pe cari retrocedarea
Basarabiei privea mult mai ?
1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol.
al IV pag. 133.
2). Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine
vol. al IV pag. 104.

www.dacoromanica.ro
 276

Caratheodory-Pa§a, ministru representantul Tur-

ciei la congresul din Berlin, spune urmätoarele asupra
intervederei de la Reichstadt : Trebue a se nota, ch
originea acestei chestiuni (Bosnia Herzegovina) se
dupá cele ce se spun, la intervederea Imparatilor
la Reichstadt, lunie 1876. Cel putin aceasta a afir-
mat-o sub jurämânt M. Kogälniceanu. El a declarat, ch
a avut in mânile sale douá documente scrise cu cre-
ionul, unul de principele Gorciakoff, altul de comtele
Andrassy, schimbate lobe dân§ii la Reichstadt ; acele
ce erau formulate ca simple expuneri de
idei, admiteau, in ipotesa unui ruso-ture, retro-
cesiunea Basarabiei Rusiei, tntinderea Austriei
Herzegovina-Bosnia. Mai multe ale lordului
»Salisbury in timpul discutiunilor oficiale private dau
loc a crede cd Anglia, din partea ei, se familiarizase
cu idee, in timpul de la Constan-
tinopol".1)
In Memoriile Regelui Carol se spune cä Bismark
ar fi sfátuit pe Principele României Mai 1877 de a
nu se opune serios cerinfelor de a invoca o da-
torie fatä de Poartá din punct de vedere al convenien-
felor, de a ceda in urmä fortei. In acelasi mod a-
rath lucrurile Prinful de Hohenlohe, in memoriile sale.2)
La intervederea ce a avut Ploe§ti la
tul lui lunie 1877 Principele Carol al României
Principele Gorciakoff, s'au petrecut urmätoarele : Can-
celarul Rusiei a recunoscut eh România avea nevoie de
gurile Dunärei, pentru desvoltarea ei economicd po-
dar a u Rusia Chiliei
sarabia, pe care tratatul din 1856 cedase principatelor.
Prin(ul a rdspons cd momenta! nu era venit pentru a
agita aceste chestiuni ; numai o campanie glori-

1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine vol.

al IV pag. 364.
2) Mémoires du Roi de Roumanie edit. 1905 pag. 270.
Prince de Hohenlohe Mémoires vol. al pag. 214.

www.dacoromanica.ro
 277

oasd se va putea pune chestiunea lärgirei Izotarelor. 1)

G. Vârnav-Liteanu, agentul diplomatic al României
la Berlin, raporteazd inisterului nostru de externe la
26 lunie 1878, ch insträinarea Basarabiei era nu nu-
mai conceputd, dar chiar de mult timp la
Reichstadt. 2)
Dar in de acestea, sunt dovezi unii oameni
politici din România erau de mult in deplina
a proiectului retroceddrei Basarabiei. M. Kogálniceanu
scrie la 26 lanuar 1878 agentului diplomatic al Româ-
niei la Viena : toed din luna lui (1877) am #iut
ce s'a petrecut la Reichstadt i nu aveam nevoie s in-
treb pe Principele dac Austro-Ungaria con-
sim(ise sau nu la retrocedarea Basarabiei, dupá cum
m'ati sfátuit fac prin depe§a D-voastrd din 29
embre. V'am spus la Viena, ed repet i ast-zi :
legerea a Viena i St. Petersburg i
nu Intre acest din urmä cabinet din 3)
In acei4 ordine de idei M. Kogdlniceanu telegrafiazá
din Berlin, in timpul congresului, ministerului nostru de
externe, la 20 lunie 1878 : Da un an v'am spus ade-
värul. Evenimentele, din nenorocire, au justificat preve-
derile mele. Congresul nu face a regula ceia ce
fusese la Reichstadt prin celor trei Im-
parati. 4)
lucrurile stau ast-fel, dach soarta Basarabiei
era deja de politica lui Bismark de
intervederea de la Reichstadt, cum scrie Pester
Lloyd aratá Ducele Decazes in scrisoarea sa,
Kogälniceanu avusese in scrisorile schimbul de
idei dintre Gorciakoff Andrassy la intervederea de la
Reichstadt; este admisibil oare, ca misiunea ce
a mers la Livadia toamna anului 1876 fi fost
1) Gabriel Hanotaux llistoire de la France contemporaine vol.
al pag. 322.
2) M. Kogálniceanu Corespondenfa I pag. 230
M. Corespondenta diplomaticd vol. pag. 23
4) M. Kogálniceanu Corespondenfa diplomaticd vol. I pag. 229

www.dacoromanica.ro
 278

de pufin pi nu fi cerut acolo nici-o infor-

mafiune asupra ? E posibil ca Tarul Alexan-
dru al II pi Gorciakoff sä fi negat un lucru ce deja se
stia, ba se pi publicase, ori fi dat o pe
care sä o calce ca niste oameni de ? Este
inadmisibil !
Din contra sunt serioase indicii, pufin un in-
ceput de in se
guvernul pi rus, fie la Livadia, fie parte.
generalul Ignatieff a venit in Bucuresti in lanuare
1878, ca trateze cu guvernul chestiunea Ba-
sarabiei, a aclus cu sine o foarte importantä scrisoare a
Principelui Gorciakoff cätre ministrul nostru de externe,
in care spunea : Majestatea Sa Imparatul a socotit
mentul sosit a elucida oare-cari chestiuni, pe cari am
fost deja de a le atinge in termeni generali
ea Escelenfa in vederea päcei viitoare. Este
important pentru noi fie nici-o neInfelegere
aceastä priving In scopul de a le inlätura, Augustul
meu trimite pe adjutantul general comte Igna-
tieff la Bucuresti. El vd va expune vederile cabinetului
imperial. Excelenfa Voasträ cunoaste deja direcfiunea
generald. Ea plie noi dorim sä facem pentru
nia tot ce ne fi posibil pe diplomatic. Dar
Ea cä noi asemenea avem interese drepturi de
ocrotit (des intérêts et des droits sauvegarder), asu-
pra nu putem transige. ce de la
guvernul este o apreciare justá pi rafionalä a
situafiunei sale pi a noasträ... ')
Toatä scrisoarea aceasta de o netägdduitä impor-
confine puncte, ce pare voeste a le dar
cari totusi se pot usor citi printre Gor-
ciakoff scrie lui Kogalniceanu, a fost posifie de a
atinge cu el termeni generali oare-cari chestiuni,
acesta cunoaste deja directiunea generala a vederilor ca-
binetului imperial, pi acest cabinet are inte-
rese drepturi de ocrotit; este neindois lucru,
') M. Kogälniceanu Corespondenfa diplomaticd vol. 1 p. 181.

www.dacoromanica.ro
 279

du-se in intervederea dintre el Prin-

cipele Carol la Ploesti, ch un schimb de avuseserd
Gorciakoff Kogälniceanu, deci inter guvernul
rus Ce de chestiuni puteau sä fie a-
cestea? Privitoare la räsboiu ? Nu, cáci cancelarul
sesc spune sunt in vederea viitoare".
De altmintrelia räsboiul era pe chestiuni
semnate privitoare la el nu mai puteau fi. Gorciakoff mai
spune inch, relativ la acele chestiuni Kogälniceanu
stie Rusia avea interese drepturi de ocrotit. Ce
chestiuni privitoare la pace puteau fi
Rusia, in cari aceastä din urmä sä aibä drepturi
terese" ? Ce-o interesa pe in pacea viitoare ?
Independenta ? Dar Rusia nu ridica cea mai obiec-
tiune independentei. Vre-un teritorial ?
Rusia oferise singurh Dobrogia. Vre-o despägubire
de räsboiu sau niscaiva avantaje politice economice ?
Generalul Ignatieff era autorizat deja sä le acorde. Ce
putea fi dar alta, in care Rusia avea drepturi inte-
rese de ocrotit" deck chestiunea Basarabiei ? Inceputul
scrisorei lash a se vedea ch acele oare-cari ches-
tiuni" - recte chestiunea Basarabiei - au fost discutate
cu Gorciakoff, poate chiar cu Imparatul ; s'au produs
atunci oare-cari nepotriviri de idei, dar solutia a fost
pentru momentul oportun ; ca Imparatul Ale-
xandru, rásboiul e pe pacea are
sä se incheie, socoate acum a sosit acel moment
oportun, pentru a elucida acele chestiuni, ca sä nu
mai nici-o neintelegere.
se explich randurile din scrisoarea lui D.
S. (Dimitrie Sturdza ?) adresatä din Pesta la 13 Martie
1878 ministerului de externe, in cari spune cä diplo-
matii rusi se silesc a demonstra peste tot,cd este
guvernul asupra acestei chestiuni
(a Basarabiei), acesta i-a cedat deja teritoriul
clamat, resistenta nu-i deck o simplä
comedie, pentru a face ca tara sä hapul 1).
M. Kogálniceanu Corespondenta diplomaticd vol. 1 pag. 30.

www.dacoromanica.ro
 280

Evident, acei diplomati ca si poatä demostra peste

ci guvernul român a cedat Basarabia, trebue se fi
servit de vre-o sau vre-un argument oare-care,
nu sä fach numai de mincinosi", cum voeste a-i
considera acea scrisoare. Tot ast-fel se atitu-
dinea indignatd a Rusiei in potriva
nuarie 1878, acusând pe oamenii nostri politici de in-
gratudine cálcare de cuvânt.
Este neindoelnic dar, ci putin unii din condu-
României de atunci cunosteau hotärirea luatä in
privinta Basarabiei a-si da ci
sia tine la aceasta din amor propiu nu va ceda. A-
tunci cum se atitudinea bärbatilor politici de a-
tunci, protestärile sgomotoase, interventiunile fäcute In
toate pärtile punerea armatei in stare de apärare ?
inchipuiau dânsii ch vor obtinea satisfactie de
la congresul din Berlin ori de la vre-una din puterile
Europei ? Dar congresul european nu era sigur, el n'a
fost definitiv decât prin Mai 1878. Apoi din mo-
mentul ce se intelegerea dintre Rusia, Austria
Germania, cum puteau ci cele dintii
puteri vor da dreptate României, Impotriva Rusiei trium-
? mai vârtos cum inchipuiau, vor
tinea aceasta de la Germania, care didea tonul
litica europeand, când Bismark sugerase Rusiei
aceastá idee.
Cam ce puteau spera de la puterile Europei luate
in parte ? De la Germania Austria nu se putea dar
spera nimic ; de la Italia nu, politica ei gravita
jurul politicei austro-germand ; de la Turcia nu, cäci e-
ram vräjmasi in stare de Asteptau sprijin de la
Francia, baza comunitätei de a vechei simpa-
ce ne ? Dar relatiunile cu Francia, eel putin
cele oficiale, se slábiserd foarte mult ; pe urmä Francia,
din cauza ränilor ce primise atât de curând, a jucat un
rol nehotärit In toate afacerile acestea. S'ar fi
putut comta pini la oare-care punct pe Anglia, care
fâcea o politici contrari Rusiei. Dar n'a

www.dacoromanica.ro
 281

intervenit efectiv in favoarea Turciei, de care o legau

interese foarte mari, era intervie efectiv in favoarea
Romaniei, de care avea mult mai interes ?
mult s'ar fi putut märgini a spune cuvinte pen-
tru ori a face vre-o protestare la oca-
zie. Lucrul s'a pi petrecut intocmai, congresul
de la Berlin, lord Beaconsfield, ce
tiunea de Rusia tratatului din Paris in privinta
Basarabiei, reprezentantii celor-alte puteri de-
ori-ce interventiune in afacere, cd
nu ar putea guvernul englez tntrebuinfeze
pentru a stipulatiunile acelui tratat, dar pro-
testd contra acestui schimb explicatiunile
colegilor sdi rapt Toate interventiunile erau dar
niste incercdri, ce dinainte se puteau vedea vor fi
zadarnice, la cari avea se capete rdspunsuri
sau analoage cu dat de care poate servi
caracteristicd a politicei germane
de : Ger-
mania este prea departe de cd nu ar
putea se pund prima linie peahen apdrarea ei,
czestiunea Basarabiei 2).
Prin urmare dach se putea avea convingerea
Rusia nu va ceda In chestia Basarabiei, de la pa-
Europei nu se poate astepta nici un sprijin efec-
tiv, fie congres, fie in mod separat, atunci ce
cale mai deck a trata Rusia. E adevarat,
lucrul era dureros, atingea simtimintele intime ale Wei,
dar putin era practic, era profitabil, pi nu se
poate obtine totul, e de preferat a se o
parte, a se la tot.
Rusia s'a totdeauna gata . trateze direct
noi. A declarat-o Imparatul Alexandru pi Gorciakoff
generalului trimesul nostru extraordinar la Pe-
tersburg in lanuarie 1878 ; fäcuse aceste declaratiuni la
Viena baronului Calice pi comtelui Andrassy ; Gorciakoff
1) Gabriel Hanotaux Histoire de la France contemporaine
vol. al IV pag. 354.
2) M. Kogálniceanu Corespondenfa diplomaticd vol. 1 pag. 171.

www.dacoromanica.ro
 282

declarase din nou aceasta generalului in Martie

1878 1); in fine misiunea generalului Ignatieff la Bucu-
resti, 1878, avea tocmai acest scop impor-
tanta scrisoare a lui Gorciakoff Kogälniceanu,
atunci de Ignatieff, aratá evident aceasta.
Generalul era imputernicit sä ofere Ro-
mâniei schimbul Basarabiei, pe Dobrogia
urmätoarele : o despägubire de
boiu de 50 milioane franci, un pod peste Dunärea con-
struit cu cheltueala Rusiei; o de pe
rea o floto de räsboiu pe Marea 100 de tu-
100 mii pusti Henry Martiny, un otel al invalizilor
construit in Bucuresti dotat de Imparatul Alexandru,
pentru invalizii români din România nu
s'ar fi multumit ele, putea sä mai altele, putea
stea la tocmeald, Rusia ar fi dat ori-ce dintr'un
motiv hotäritor de ordin moral: Rusiei, nu-i convenia
nici-un pret, ca din partea unei amice
ortodoxe, se ridice protestäri motive de spoliatiune
deposedare tocmai in potriva ei, care declarase
boiul luptase pentru apärarea drepturilor crestinilor.
Rusia voia ca retrocedarea Basarabiei se fach sub
forma unui schimb, pe care l'ar fi de
Aceasta era credinta diplomatilor de atunci, credintä ce
o au unii din diplomatii de azi.
Sub aceastä formä, lucrul nu era
ar fi fost practic, mai ales cu menajarea for-
melor motivelor. De almintrelea istoria ne oferä exemple
de Napoleon al III, in locul Lombardiei ce
a dat ltaliei in 1859, i-a luat sub formä de compensatie
Nizza Savoia. S'ar putea obiecta Dobrogia nu pre-
tueste cât Lombardia ; dar nici Basarabia nu pretueste
cât Nizza Savoia, ce au o mare
economicä, pe lângä aceasta Savoia mai

1) M. KogAlniceanu Corespondenfa vol. 1 pag.

22, 33, 54.

www.dacoromanica.ro
 283

nul familiei domnitoare italiene Poate Italienii vor

fi fost jigniti dar oamenii politici ai Italiei
au mai bine situatia, au explicat-o tärei in mod
constiincios, schimbul s'a fäcut agitatii protes-
täri din partea Italienilor, cari n'au de a-si
nifesta iubirea recunostinta pentru Francia Na-
poleon al Ill. Italia a cules in curând roadele acestei
politici, cáci numai dupä ani, au avut un nou
tig, Venezia, obtinutä tot prin generositatea Franciei a
lui Napoleon al III. Sunt imprejurdri viatä, când cine-va
trebue sacrificii dureroase ; le face, având
vedere nu numai prezentul, ci viitorul.
In afara de acestea, România nu se putea plânge
totul de Rusia, in timpul räsboiului din 1877-1878.
au fost poate unele neintelegeri, ce au atins
nostru propiu, nu trebue a se uita un lucru
: România a avut un câstig enorm din acest räsboiu,
independenta. Ori-ce s'ar zice, ori-care ar fi fost erois-
armatei noastre destoinicia conducAtorilor ei, a-
ceastä nu era nici de mare, nici de pu-
ternicä, ca sä poatä pe Turcia cu-
ceri independent& Rusi noi fi obtinut atunci
independenta ar fi trebuit sä multi ani,
sä mai vreme vasalii Turcilor, s'ar fi
prezintat o situatie prielnicd spre a ne proclama inde-
pendenti. Exemplul Bulgaria, ce a asteptat 30
ani o ocazie favorabilä, ca sä dobândiascd
denta ocazie fortatä atunci la oare-care
punct de Regele Ferdinand ministrii säi. Apoi altä
valoare independenta ce un popor cucereste
prin sângele pe câmpul de räsboiu, fatA cu
pendenta in biurourile cancelariilor.
Care a fost dar motivul conducAtorilor României a
se abate de la calea tratativelor, pentru a lua pe a pro-
testärilor opunerei ? A fost teama de re-
sentirnentele populare ? Dar un um politic nu trebue
vâneze numai popularitatea ; din contra, el este dator sA
1) C. Cantu Les trente années pag. 77 81.

www.dacoromanica.ro
 284

§i-o sacrifice chiar spre binele Ei nu puteau fi a-

de de patriotism, când ar fi dovedit ch au
incercat totul spre a nu pierde Basarabia; pi atunci
când n'au putut nici un pi prin nici-un mijoc
evita aceasta, când au fost nevoiti a se pleca fata
a Europei au obtie
in schimb maximum de avantaje pentru decât
s'o expue agitatiunilor zadarnice pagubelor prezente
viitoare. Oare Cavour ar putea fi acuzat vre-odatd
pi de cine-va pentru de patriotism pi cu toate a-
cestea a fost nevoit a ceda Nizza pi Savoia').
Oare in aceastá chestiune a Basarabiei, oamenii
politici n'au suferit inriurirea unei vointe supe-
rioare a tot puternice, ce s'a exercitat din anumite
motive pi cu anumite scopuri ? Va viitorul la
aceasta, când secretul va fi mai bine desväluit pi
rile faptelor de la 1878 se vor vedea mai
Necontestat o mare grepalá s'a fäcut atunci :
din partea Rusiei, care dintr'o chestie de amor
propiu pi pentru o de pämânt, ce s'a dovedit
mai in urmä a nu-i fi de nici-un a cursa
de Bismark, fäcând jocul politicei acestuia ; gre-
din partea noasträ, ch nu am pätruns mai adânc
in teseturile unei politici obscure, ch nu am despicat
mai profund imprejurdrile pi nu am a le
mai bine in folosul nostru.

1) C. Cantu Les trente derniéres années pag. 90.

www.dacoromanica.ro
 Concluzie
Din cele ce preced, juclecata nepärtinitoare ar pu-
tea stabili : ca noastre, asezate între trei puteri
mari, au suferit efectele politicei Din
acestea, Turcia timp de trei secole mai bine s'a pur-
tat in modul cel mai räu posibil : ea, cu ajutorul ele-
mentului grecesc, ne-a räpit independenja, a distrus
stitujiile najionale, a a patronat toate
dreptäjile violenjele, bätut de poporul român,
pe care l'a redus cea mai desävärsitä mizerie mate-
rialá moralá. Totusi o circumstanjá usurátoare vine
favoarea Turciei : aceastä purtare a ei de Wile
noastre nu era in totdeauna provocatä din gándul de a
ne face räu, din potrivä dânsa avea bune
S'au väzut Sultani oameni de stat turci, cari
aveau milá de Wile noastre, voiau a le face câte-un
bine pedepsiau pe cei ce le asupriau. Dar
de la un timp politica Turciei era de
de neconsequentä, administrajia ei de con-
ruptä, conducAtorii ei de incapabili sau in
cât bunele ori silinjele de a erau
complect anihilate, iar starea aceasta de lucruri produ-

www.dacoromanica.ro
 286

cea consecintele cele mai desastruoase nu numai in pro-

tributare, ci in turceascä.
Austria a fost dusmana noastrá constantd. Fidelä
divisei sale A. E. I. O. U. (Austriae est imperare orbi
universo), de când am venit in contact mai apropiat cu
dânsa, atintit ochii asupra noasträ, ca un vultur a-
supra präzei. Asezatä mijlocul Europei, deschi-
dere spre märi, ea dat repede, cä valea
närei este rnijlocul mai bun pentru remediarea aces-
tui räu, calea cea mai pentru expansiunea ei
pi economicd. De atunci planul de a ne
tropi a fost stabilit pi o neclintitä persistentá
veacuri Pentru realisarea lui, ea s'a servit de
toate pi de toate mijloacele : prin ipocrisie
neadeváruri ea ne-a ripluit Wile, ne-a ingenunchiat
economicepte, ne-a doborit politiceste pi s'a opus din
toate puterile la ori-ce másuri menite a ne ori a
ne ridica.
Rusia a fost singura din cele trei puteri vecine
care ne-a voit binele ne-a dat sprijinul atâtea
ocazii. Bazatä pe comunitatea de credintä, miscatä de
mila ce-i inspirau suferintele crestinilor din
poate pi de interesul politic de a ri-
dica un stat mai puternic ea Turcia, ea
Austria, stat a simpatie recunostintá sä pi le
atragi, Rusia a cäutat de la Petru mare
si ne apere, apoi sä ne proteagd, urmä sä ne
organizeze sä ne ridice, iar când i s'a pärut c'am
ajuns in stare a ne conduce sä unirea
dinastia sträinä. Este necontestat, interval de
douä veacuri jumatate se vor fi produs unele incidente
despläcute, se vor fi fäcut greseli, se vor fi gush oameni,
cari si nu fie preparati pentru anume ori
sä fie porniti sau abusivi. Dar in ce ce parte
a lumei nu se petrece la Un orn, ori doi, nu se
solidariseazd cu generatii intregi, nici faptele izolate
o purtare ; politica unei täri fatä de alta nu se
din crâmpee, ci dupä mersul pi atitudinea ei

www.dacoromanica.ro
 287

generald, din efectele generale ce produce. ar fi

sä punem in purtarea Rusiei purtarea Austriei
fatä de noi, am gási in purtarea Rusiei foarte mult bine,
iar purtarea Austriei numai Mutate, färä nid-un bine.
nu se poate cere binele absolut, datoria unui
ca pi a unui popor este a nu uita pe cel ce i-a fäcut
mai mult bine pi a-i arata recunostintä pi dragoste.
Acest lucru l'a simtit politica austriacä mai
politica austro- mai urmá, pi din nenorocire
l'a simtit mai bine decât noi. Aceastä politicä, când a
ca Imprejurärile ne pi ch nu mai
poate face din Wile noastre daub provincii austriace, a
umblat dupá un prilej, a un moment priincios,
spre a bäga vrajbä noi pi Rusia, a rupe legAturile
ce ne uniau cu dânsa, ca ne atragh in apele influentei
austro-germane. Prilejul a fost gäsit in nenorocita ches-
tiune a Basarabiei, fructul veninos al politicei austro-
germane : Rusia, ca noi, am about In aceastä coma
De atunci incoace oamenii nostri politici, unii
sä-si dea altii de bunä voie ori din calcul, s'au
indreptat pe aceastä cale. De atunci s'a In tara
noasträ politicä antirusd. Faptele istorice au fost
denaturate sau negate, intentiile räu interpretate, gresalele
exagerate, defectele unor oameni märite, calitätile altora
micsorate, cele mai lucruri explotate. In discursuri,
in conferinte, in presä, in publicatiuni, in chiar,
ba câte-odatd in parlament, in sfârsit toate ocaziile,
fie-cine tinea sä-si dea nota lui contra Rusiei. acelapi timp,
Austria nu era glorificatä pe ne simtiam totusi
cât mai mult strânsi in sale, sufocati de dragos-
tea ei, pe când räceala noasträ catre Rusia, infiltratä chiar
in inimile copiilor, crestea din ce in ce,ajungind producä
in unele suflete impresia, ca Rusia este un monstru,dusman
secular gata sä ne sfâsie. Astfel a spune o vorbä
pentru Rusia, era o crimä de les-nationalitate, iar a se
arata cine-va nepärtinitor sau favorabil ei
devenia nici mai mult nici mai putin de cât vândut
Rusilor pi trädätor de Räspunsul la toate acestea
!

www.dacoromanica.ro
 288

era invariabil laconismul : Basarabia expansiu-

nea moscovitä.
ci chestia Basarabiei este dureroasd
nu e care si n'o deplingd. Dar in
Basarabia a avut o compensatiune, Dobrogia, am fi
avut altele, nu fäceam politica ce am fäcut-o in
1878. Dobrogia nu este un lucru de despretuit,
sind pentru moment la o parte simtimantul patriotic,
ori-cine o cunoaste in fond, nu poate ezita si nu
turisiascd ci e superioard Basarabiei. Nu numai ci e
mult mai mare ca intindere Basarabia, dar
Dobrogia se gäsesc gurile Dunirei, cari sunt
sub autoritatea comisiunei danubiene, nu se poate
testa cA se pe teritoriu romanesc, ci pe ele pe
ele se desvoltä o insemnati viati comerciald
lit de profitabild nouä, in timp ce Basarabia este abia
märginitá numai de una singuri dintre ele, de bratul Chi-
lia. Dobrogia dA Rominiel o portiune din coasta
rei Negre de 225 km. pe Basarabia posedi nu-
mai a parte, 85 km. Coasta Basarabiei, märginita
peste tot de bancuri de nisip, nu o sin-
gurA un singur mäcar, pe coasta
Dobrogiei trei porturi : Sulina, Constanta Man-
galia. Dobrogia cu cariere escelente, cu zäcdminte
ape minerale, cu päduri, cu unele regiuni foarte
fertile, contine mult mai multe Basarabia,
regiune ce nu are decit fertile
bälti. noi am fi mai din timp
mai cu pricepere sA punem in valoare aceste
avantaje ale Dobrogiei, ea ni s'ar prezinta astázi stare
mai infloritoare. din punctul de vedere al este
mult superioara Basarabiei.Dacd e sA netemen de acea mult
expansiune moscovitd, Dobrogia ne fron-
tiere naturale foarte tari, delta Marea Nea-
accesibile in prea putine locuri, acolo cu multä
greutate, pe Basarabia are tocmai Ru-
sia o frontierd incertá imposibild de aparat in mij-
locul unei stepe. Basarabia a fost in tarA

www.dacoromanica.ro
 289

neasca, dar drepturile noastre s'au in vechime

asupra Dobrogiei, cáci Mircea mare stäpânise o
parte din ea, titulatura lui, pe altele figura
aceia de stäpan pe ambele ale
tutindeni pânä la Marea cea mare. A.poi pe
närea in partea a Dobrogei existä de mult o
numeroasd populatie româneascd. Deci nu se poate zice
dându-ni-se Dobrogia, ni s'a dat o tars cu totul
sträinä.
In ceia ce prive§te expansiunea moscovitä, consiliatd
de faimosul dar apocriful testament al lui Petru cel mare,
ea a avut in trecut multe ocaziuni foarte favorabile când
se putea face nu s'a fäcut. Rusia n'a pus mâna
pe Wile noastre in timpul ocupatiunei de la 1829-1834,
când Europa, istovitä de rdsboaele napoleonice, n'ar fi
putut nirnic face, ci din potrivä ea le-a organizat le-a
ridicat ; n'a pus mâna pe ele in 1848, când Europa
era sfâ§iatä de revolutie, Austria nu-§i gäsia
tuirea decât sprijinul Rusiei ; cu mult mai greu
pansiunea moscovitä ar putea trece astäzi peste noi,
tars independentä, organizatd, prosperä, element de or-
dine de civilisatie la de jos. Apoi expansiu-
nea moscovitä e de sigur foarte slab sprijinitä la Prut
la prin lipsa de azi a ori-cdrei fortificatii In
lungul acestor ape, prin absenta actualä a ori-ce orga-
nizatiune Basarabia, lipsuri ce
nu pot fi compensate prin cele câte-va batalioane de
infanterie sau câte-va sotnii de cazaci, mai
mult la intâmplare diferitele ale acestei
vincii. Organizatia fortele militare ale Rusiei se
spre ce frontierd sunt indreptate, aceasta nu e un secret
pentru nimeni.
Dar in peninsula balcanicd sunt state slave,
Serbia, Bulgaria Muntenegru, cari prin firea
ar putea ofere un cârnp mult mai intins scopurilor
de expansiune ale Rusiei. Unde se chiar in aceste
state slave uneltirile expansiunei moscovite ? Bulgaria
Serbia au trecut prin crise convulsiuni politice : ras-

19

www.dacoromanica.ro
 290

boiul serbo-bulgar, interne, rästurndri de dinastii,

asasinate scene sângeroase ; Rusia a intervenit
cdte-odatä, a fäcut-o tocmai ca sä stâmpere pornirile
prea violente ale aprinsilor ei consângeni, ce puteau
periclita pacea balcanick poate chiar cea europeand,
nu de sigur ca sä dea liber curs expansiunei moscovite.
Lucrurile stând ast-fel ceia ce priveste pe Rusia,
sä recapituldm pi purtarea Austriei de noi trecut,
vedem dacä ea este superioard purtärei Rusiei
inclinarea increderea noasträ in ea. Austria
ne-a rápit, nici un motiv nici o com-
pensatie, pärti din noastre : 1718,
Oltenia, coltul cel mai frumos mai românesc al Mun-
teniei capitala Banilor ; 1775 Bucovina, obârsia
Moldovei, de cele mai scumpe traditiuni, fosta
a principatului pi mormântul marelui
a fost de generoasä aceastä Austrie,
n'a voit sA ne cedeze macar Suceava, pe hotar,
un teritoriu de câti-va kilometri, färä nici-o importantä
pentru dânsa, stint pentru noi, ca sA avem ho-
tarelor noastre, locul unde s'au incoronat, au pi au
condus destinele Moldovei cei mai mari Voevozi ai !

Pe Mihai Viteazul, ce a comis enorma gresalä a se in-

crede politicei nemtepti, l'a päräsit in momentele de grea
cumpänä, l'a läsat perfidiei lui Basta, inchizând
ochii când a fost asasinat. Ea a stat spectatoare indife-
rentä la uciderea lui Constantin Brancoveanu pi a lui
Stefan Cantacuzino, cari au plätit capul inclinarea
spre politica austriack nici n'a voit sä ptie de soarta
lui $erban Cantacuzino a lui Gheorghe Duca, acei
domni cari la asediul Vienei din 1683 i-i tradau secre-
tele Turciei, suzerana pi tunurile cu ghiulele
de paie de plumb. lar când a fost vorba de on
Voevod, ce voia sä-si apere de austriacd,
de Grigore Ghica, Moldovei, in care vedea o
la tendintele ei de cotropire, Austria nu s'a dat
la o parte de la toate uneltirile contra lui, pânä a pune
in mâna Turcilor hamgerul Chiar blândul losef
!

www.dacoromanica.ro
 291

al II n'a ezitat a trimite la o moarte pe eroii

Horia Closca, cari nu cereau altd-ceva deck
dreptate pentru neamul apasat, dreptatea ce li se
fägdduise de ori din gura In 1848
din Transilvania au luptat contra Ungurilor mai
mult pentrn causa habsburgicd deck pentru propria
causä, prin vitejia n'ar fi luni de zile
pe Unguri in e foarte probabil in 1849 Rusii ar
fi venit mai mult sä o pe mormantul
monarhiei habsburgice, deck o salveze de la o peire
Austriacii au rdsplätit dupä putin timp aceiasi
pe Rusi ca pe Romani ; pe cei in
timpul räsboiului Crimeei ridicandu-se contra Ion con-
tribuind la ce au suferit, pe cei de al doilea
prin compromisul de la 1867,
urei räsbundrei unguresti.
Dar e lung, de lung, calvarul
ingratitudinei de transilväneni de la
monarhia habsburgicd, care atingerea credin-
tei merge a le lua hrana din gura
a copiilor, in schimbul statornicei devotamentului
pentru casa de Habsburg, pe de lung
pe de nejustificat. In limpurile mai recente cine a
fost cea mai mare a neamului nostru cine s'a
ridicat mai multä contra tuturor
noastre de a päsi deck Austria ? Cine a
luptat cu mai vräjmasie contra unirei principatelor
a dinastiei sträine, s'a servit de toate mijloacele
pentru a falsifica alegerile divanelor ad-hoc, cine s'a
opus cu mai multä indarjire la recunoasterea
a lui Vodä-Cuza, cine a sa mai
mult venirea Principelui Carol de Hohenzollern
alesese domn, cine a itele celei mai neleale
politici chestiunea Basarabiei ? Austria s'a purtat la
noi pe economic, ca pe
politic. Ea a impus Turciei conventiunea comerciald
din 1784, de desastruoasä ea a sä
sdrobiascd comertul ce Moldova Prusia pe

www.dacoromanica.ro
 292

timpul lui Frederic cel mare, ea ne-a dat

prin aranjamentul comercial fäcut cu Turcia in timpul
domniei lui Bibescu-Vodä, ale cärui efecte desastruoase
au fost inläturate in sfârsit gratie stäruintelor energice
ale acelui Domn bunei vointe aratatä de Rusia pi
acea ocazie. N'a fost imprejurare de ori-ce in
care Austria sä nu ochiul atintit asupra noasträ,
totdeauna gata a ne lovi, a ne injosi, a ne distruge.
nu uitäm dar trecutul nostru, pi punând in comparatie
purtarea Austriei pi purtarea Rusiei fatä de noi, vom
vedea usor câte puncte albe câte fapte curate gäsim
cea cari sä corespundä celei de a doua.
Dar sä deschidem pentru un moment o parentesA
asupra trecutului nostru, sä presupunem ca istoria Ro-
mânilor de la o datá foarte sä punem
Inceputul istoriei noastre chiar la acea datä, de când
influenta austro-germanä se manifestA tot mai prepon-
derantä la noi, sä facem bilantul acestei activitäti
scoatem partea de profit pi de pagubä.
Ce-am politiceste de la aceastá influentä ?
Cari au fost imprejurärile mari sau cari poli-
tica austro-germanä ne-a dat sprijinul ? In congre-
sul de la Berlin, unde preponderenta austro-germanA
era a tot puternicA pi la ea acasä, de ce nu ne-a dat
cel mai mic ajutor, de ce n'a spus mäcar o
favoarea Basarabiei ? Ba din contra chiar independenta,
ce ne-am câstigat-o cu atâtia sacrificii, ne-a fost tärguitä
pi nu ni s'a recunoscut deck prin impunerea unor con-
ditiuni, ce atingeau interesele pi sentimentele noastre na-
tionale. In conferinta de la Londra in 1883, când se
discuta chestiunea a fost Germania, care a ce-
rut escluderea representantului Romäniei, pentru ca Aus-
tria sä poatä mai drepturile noastre
de stat riveran pi independent. Ce-a fäcut Austria pen-
tru fratii din Transilvania, cari drep-
turilor temnitele unguresti, prin
date in numele Regelui Ungariei, care in acelasi timp
este pi Imparat al Austriei ? Care a fost actul de drep-

www.dacoromanica.ro
 293

taie ori de clementá fäcut de Austria, nu din dra-

goste ori pentru credinciosii ei supusi din Transil-
vania, cel putin din consideratie pentru devotatii ei prie-
teni din ? duct dintre Ro-
Unguri de vreme in dauna unora
altora, cine nu vede acestei
interesul unui tertius, pentru care impacarea acestor
popoare n'ar fi
Ce-am economiceste ?
Ni s'a impus faimoasa concesiune Strusberg pen-
tru construirea noastre ferate, concesiune de
desastruoasd pentru noi.
Creditul statului nostru este ori-ce
financiard ar fi deschisä Romaniei. Totusi ele au
fost evitate avantajul germane, care a mono-
polisat cea mai mare parte a datoriei noastre publice.
Cu toate aces tea, de conditiunile, cari s'au fäcut
diversele imprumuturi, au fost totdeauna favorabile
germane, de plata anuitätilor n'a fost nici o-
sau nesigurd, e suficient un singur inci-
dent, un an agricol o momentand, care nu a-
ting nimic creditul exterior al Wei, pentru ca acea
arAte in mod foarte transparent
relele sale dispozitii de noi.
Noi märfuri pentru mai mult de200.000.000
lei anual din Germania Austria, cari prim ul
in nostru de import, in schimb ele nu
ne nici pentru un sfert din aceastä ; ba
dincontra Germania a majorat taxele de import pentru
cerealele noastre, iar Austria ani grani-
tele pentru importul nostru de vite, unul din
isvoarele de productiune ale noastre.
vreme Indelungate tratative s'a
o conventie aceastá a cärei aplicare in-
timpina zilnic destule dificultäti. In schimb Ger-
mania Austria menajat cele mai mari avantaje
pentru exportul tara a produselor industriei
Prin zisa lege a protectiei industriei nationale,

www.dacoromanica.ro
 294

Germania Austria au gäsit o foarte fruc-

tuoasä a capitalurilor o desfacere a mate-
rialelor prime, cari au dat necontestate neintrerupte
beneficii unui numär de capitalisti, dar cari au produs
acelasi timp curiosul efect de a ridica la noi pre-
tul multor chiar de prima necesitate.
Economiceste, ca politiceste, ne sfera
influentei austro-germane noastre cu aceste
täri sunt de strânse de bine chibzuite,
de multe ori se aratä indisolubile, ceia ce dovedeste o
vasalitate economicd, a utilitate pentru noi nu este
indispensabild, ba de multe ori ne-a fost dar
pentru Austria Germania e profitabild.
Nu se poate contesta ca tara noastrá n'a avut
nu are nevoie de capitalurile industria dar
aceste capitaluri aceastá industrie nu se gäsesc numai
Austria Germania. Anglia Francia au capitaluri
mai mari deck Austria Germania, cari ele
se adreseazd la cele cu creditul de
care se putea gäsi pi in Anglia in Fran-
cia capitaluri in conditiuni cel putin identice, nu
mai avantajoase ca Austria sau Germania. Anglia pi
Francia au o industrie veche pe care Germa-
nia se s'o pi de care Austria e departe.
Rusia Italia au o iridustrie dar ale pro-
grese nu pot fi contestate. In Rusia Italia am gäsi
multe din produsele ce ne trimit Austria Germania,
iar in Anglia Francia am gäsi absolut tot, superioare
in calitate inferioare in pret. totusi in privinta im-
portului ce facem din ele, aceste täri stau pe o treaptä
mult mai de jos Austria pi Germania, de una din-
transele, Anglia, stä printre la cari vindem mai mult.
Este cert dar, noi in favoarea Austriei Germa-
niei, motive istorice, avantaje in trecut in
prezent, am o politicA traditionald, care de multe
ori ne-a fost de ajutor de Noi am släbit legâtu-
rile noastre cu Rusia, putere mare, ortodoxd,
care de atâtea ori ne-a sprijinit in revendicatiunile noastre,

www.dacoromanica.ro
 295

pi ne-a aparat impotriva sälbätäciei, läcomiei sau relei

vointe a vecinilor noptri ; am neglijat comertul nostru cu
ea, am uitat pietele sale ce ar fi putut sä ne fie foarte
utile, n'am tinut de dar infloritoare ei
industrie. Noi ochii chiar asupra ei
literare stiintifice, când ceva, numai
din traducerile sträine ; am prefera sä mai de-
gran limba deat daub cuvinte rusesti. Noi
nu voim nimic sä Rusiei, nimic primim de la
ea. Cu toate noi pi Rusia nu-i decât un
totusi o distantä enormä ne desparte.
Acelasi lucru il facem cu Francia. Nu mai
nici de legâturile de rasä, de sprijinul ce in
atâtea ocasiuni ni l'a dat. Dacä o ne-a fost
defavorabild, in chestia Basarabiei pe timpul lui Napo-
leon I, nu trebue aceia era politica perso-
calf a acelui Imparat, nu a Franciei, pe atunci nu
exista Francia voing decât a lui Bonaparte.
mai vârtos n'ar trebui sä acea influentá
pi culturald, pe care Francia a exercitat-o cu atât
pentru noi, de vre-o 40 ani, de pe la 1830-1870,
ce a contribuit atât de mult la redesteptarea pi
emanciparea Tärilor Române, tocmai in acel timp când
Austria lupta mai mult impotriva noasträ. Totusi e lucru
curios acestea se uitä sau se neglijeazd, chiar de multi
din acei, la cari limba, arta pi cultura tin un
insemnat educatia pi
Evident, nu nimeni ca România o
rusofilä, ci o pi impartiald, bazatä
pe experienta trecutului, care o va lumina sä
prietinii de cei falsi, sä deosebiascd interesele
noastre de ale altora; pe cultivarea caracterelor vir-
acestui popor al nostru, ca in el singur
puterea de a resista pi de a
in serviciul altora, sä astepte de la un
sprijin interesat ori neleal. Dar tara noastrá nici nu tre-
bue sä priviascd numai parte, iar in alte sä
ochii ori sä capul cu sau cu

www.dacoromanica.ro
 296

neprevedere. sanätoasä trebue tie seamb

de toate circumstantele, sä discernämantul situatiilor
viitoare sä nu uite sfaturile sincere lurninate. in
primul politica n'ar trebui sä uite nici-odata
sfatul unui insemnat, care iubia tot de mult
pe de bine cunbstea prevedea impreju-
; acesta este Principele Carol Anton de
care urmatoarele fiului Principele
niei, indicandu-i o directiva : Rusia
este sau poate devinä un prieten folositor sau un
dusman primejdios al statului român. Viitorul in orient,
dupd configuratiunea probabild a statelor europene, va
fi al Rusiei -
tajele, cari t-i cad
sentimentele doctrinare
-
se va servi moderafiune de avan-
de aceia fi,
nationale, de cea mai mare
toate

importan(ä de a se acest .1)

- FINE -

Memoriile Regelui Carol I al Romániei, editia Universul

vol. al. IV pag. 9.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Acsinti Uricarul. A doua domnie a lui Niculai Alec-

sandru Mavrocordat V. V.
Arhiva a Românilor.
Aricescu C. D. Istoria revolutiei române de la 1821.
Acte justificative la istoria revolutiei ro-
mane de la 1821.
N. Istoria lui Mihai Viteazul.
Bibescu Oh. Print. Domnia lui Bibescu.
Bolintineanu Dim. Viata lui Cuza-Vodä.
Cantemir D. Istoria imperiului otoman.
Scri$oarea
C. Les trente dernires années.
Carra M. Istoria Moldaviei României.
Codrescu Uricarul.
Colescu-Vartic C. Zile revolutionare.
Costin N. Logofat. Letopisetul Moldovei.
Cronica anonimä a Moldovei.
Debidour A. Histoire diplomatique de l'Europe.
Dionisie Eclesiarhul. Cronica.
Djuvara Tr. Colectiune de tratate.
Ein Senator. Die russisch-türkischen
Verträge.
Engelhardt Ed. La Turquie et le Tanzimat.

www.dacoromanica.ro
Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei Sucevei.
Ghica I. Amintiri din pribegia dupâ 1848.
Hanotaux G. Histoire de la France contemporaine.
Hauterive Comte. Memoriu despre starea Moldovei la
1787.
Heliade R. I. Mémoires.
Hohenlohe Mince. Mémoires.
Hurmuzaki End. Documente privitoare la istoria Ro-
mânilor.
Ilarian Papiu. Tesaur de monumente istorice.
N. Istoria lui Stefan mare.
,, Acte fragmente privitoare la istoria
Românilor.
Kogdlniceanu M. Arhiva româneascá.
,, Corespondenta diplomatid.
,, Cuvânt introductiv la cursul de istorie
nationall
Leger L. Histoire de l'Autriche-Hongrie.
let Alb. L'époque contemporaine.
Mitilineu I. Colectiune de tratate.
Muste Niculai. Letopisetul Moldovei.
Neculce L Vornic. Letopisetul Moldovei.
Nenitescu Dim. in dreptul international public.
Papadopol-Calimachu A. Generalul Kisseleff.
Petrescu Ghenadie, D. A. Sturdza D. C. Sturdza. Acte
pi documente relative la istoria renasterei
României.
Rambaud A. Histoire de la Russie.
Regele Carol I al Romdniei. Memorii.
Regulamentele organice ale Moldovei pi Tárei românesti.
Savel M. Domnia marelui Domnitor român Alecsandru
loan I Cuza.
Vittorio. Historia de tempi correnti.

www.dacoromanica.ro
 Soutzo N. Prince. Mémoires.
Sturdza Dim. si C. Colescu-Vartic, Acte documente
relative la istoria renasterei României.
Tocileseu Gr. lor.
Tschitsclzagoff Amiral. Memoires.
Ubicini A. La question des Principautés devant l'Europe.
Ulianitzki. Documente.
Gr. Vornic. Domnii terei Moldovei viata
Urechia V A. Istoria Românilor..
T. C. Luptele Românilor in resbelul din
1877-1878.
Xenopol A. D. Istoria Românilor.
Domnia lui Cuza-Vodá.
,, Rásboaele dintre Rusi Turci.
Istoria partidelor politice in România.
Zilot Ronzânul. Cronica.
Zinkeisen V Geschichte des osm. Reiches lu Europa.
*** Actualitati a situatiunei politice.
** 1848 in Romania.

www.dacoromanica.ro
 la de materii
Pag.
Introducere 3.
I. Prime le rela(iuni ale Domnilor români R usia . 5.
II. lui Petru mare cu prile române . 13.
Evenimentele de la 1718-1739 . 28.
Caterina a le Române.
a) Räsboiul de la 1768-1774 pacea de la Cuciuc-Cainargi 40.
b) Räpírea Bucovinei . . . 73.
c) de la 1787-1791 ; pacea de la B istov 90.
V Evenimentele de la 1802-1812, . . . 107.
VI. Evenimentele de la 1821-1829.
a) Revolutia de la 1821 urmärile ei . 152.
b) Conventiunea de la Akerman . . . 168.
c) Räsboiul de la 1828-1829 tratatul de la Adrianopol 180.
VIL Kisseleff Regulamentele orjanice , . 187.
VIII. Rusia faf de domniile regulamentare ti de
din 1848 219,
IX. Crimeei urindrile lui.
a) Räsboiul Crimeei tratatul din Paris . . 237.
b) Divanele ad-hoc, Unirea 252.
X. din 1877-1878 . 265.
XL Concluzie. . 285.

www.dacoromanica.ro
 DE
Gheorghe Asachi epuisatá.
Därile Moldovei Tärei românesti
secolul al . . lei 2.-
Geografia României a tärilor vecine
locuite de Români . 3.50
In muntii Neamtului epuisatá.
La $ezetoare, piesä
act in versuri . . lei 1.-
Din vremea Unirei, in 6
episoade versuri epuisatä.

PRETUL LEI 3.50.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro