Morfologia externă a encefalului

Encefalul se află în cutia craniană şi este format din 5 vezicule encefalice:

- mielencefalul – bulbul rahidian;
- metencefalul – puntea lui Varolio şi cerebel;
- mezencefalul – pedunculii cerebrali şi lama cvadrigemenă;
- diencefalul – talamus, epitalamus, metatalamus, hipotalamus;
- telencefal – emisferele cerebrale (cea mai dezvoltată veziculă encefalică, ce acoperă
cea mai mare parte a celorlalte vezicule).

A. Morfologia externă a trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral reprezintă segmentul inferior al encefalului şi este format din

bulbul rahidian, puntea lui Varolio şi mezencefal.

1. Bulbul rahidian

Are formă de trunchi de con cu baza mică îndreptată în jos şi baza mare îndreptată în
sus. Este situat între măduva spinării şi puntea lui Varolio, limita inferioară fiind considerată
descusaţia piramidală iar cea superioară fiind ​şanţul bulbo – pontin unde se află originea
aparentă a nervilor cranieni VI, VII şi VIII.

Faţa anterolaterală prezintă:

- fisura mediana anterioara – situata median
- şanţul lateral anterior (2)
- şanţul lateral posterior (2)
Între şanţul median anterior şi şanţul lateral anterior se află ​piramida bulbară ​(2)
care continuă cordonul anterior de substanţă albă al măduvei spinării. Porţiunea cuprinsă între
şanţul lateral anterior şi şanţul lateral posterior continuă cordonul lateral de substanţă albă al
măduvei şi prezintă superior ​oliva bulbară (2) delimitată de ​şanţul preolivar şi de ​şanţul

1
retroolivar​. În şanţul retroolivar se află originile aparente ale nervilor cranieni IX, X, XI iar
în şanţul preolivar se află originea aparentă a NC XII.
Faţa posterioară a bulbului rahidian

Jumătatea inferioară prezintă o configuraţie similară configuraţiei măduvei spinării –

fasciculele Goll şi Burdach. În jumătatea superioară aceste fascicule devin piramidele bulbare
posterioare (corpii restiformi) care se continuă cu pedunculii cerebeloşi inferiori.
Dispunerea acestor structuri este divergentă faţă de linia mediană, astfel că ele
delimitează un spaţiu triunghiular care participă la formarea planşeului ventriculului IV.

2. Puntea lui Varolio

Reprezintă porţiunea mijlocie a trunchiului cerebral şi are formă de bandă dispusă
transversal între bulbul rahidian şi mezencefal. Ea este separată de bulbul rahidian prin ​şanţul
bulbo-pontin şi de mezencefal (doar pe faţa anterioară) prin ​şanţul ponto-peduncular​.
Puntea lui Varolio prezintă două feţe: anterioară şi posterioară.

a. ​Faţa anterioară prezintă median ​şanţul bazilar​. Lateral de şanţul bazilar se află
piramida pontină (2) şi lateral de aceasta se află ​braţele punţii (pedunculii cerebeloşi
mijlocii)​. La limita dintre piramida pontină şi pedunculul cerebelos mijlociu se află originea
aparentă a NC V.

b. ​Faţa posterioară formează împreună cu faţa posterioară a bulbului rahidian

planşeul ventriculului IV, care are formă romboidală şi este format din două triunghiuri: - un
triunghi inferior cu vârful îndreptat în jos şi care face parte din bulbul rahidian şi un triunghi
superior cu vârful îndreptat superior care face parte din punte şi este delimitat de pedunculii
mijlocii şi superiori.

Observaţie. Plafonul ventriculului IV este format din structuri de origine cerebeloasă,

respectiv vălul medular superior şi vălul medular inferior.

3. Mezencefalul

2
 Este dispus între puntea lui Varolio şi diencefal şi este format din pedunculii cerebrali
(anterior) şi lama cvadrigemenă (posterior).
a. ​Pedunculii cerebrali sunt două cordoane late, divergente de substanţă albă care
delimitează ​spaţiul perforat posterior​. În fosa interpedunculară, pe feţele mediale ale
pedunculilor cerebrali se află originea aparentă a NC III.
b. Lama cvadrigemenă ​este situată pe faţa posterioară a mezencefalului şi este
formată din două perechi de ​colicului (tuberculi) cvadrigemeni – superiori şi inferiori,
separaţi prin şanţul cruciform. Inferior de coliculii cvadrigemeni inferiori se află originea
aparentă a NC IV. În interior mezencefalul conţine apeductul lui Sylvius care face legătura
dintre ventriculul IV şi ventriculul III.

B. Morfologia externă a diencefalului

Diencefalul este situat superior de trunchiul cerebral şi este acoperit de emisferele

cerebrale. El este format din 4 structuri (talamus, epitalamus, metatalamus şi hipotalamus)
care formează pereţii ventriculului III.

1. Talamusul
Este format din două mase ovoidale de substanţă nervoasă care formează pereţii
laterali ai ventriculului III. Cele două mase sunt unite prin comisura cenuşie.

2. Epitalamusul
Formează plafonul ventriculului III şi este format din: ​plexul coroid al ventriculului
III​, ​trigonul habenular şi ​epifiza (glandă endocrină situată pe coliculii cvadrigemeni
superiori).

3. Metatalamusul
Este situat posterior de talamus şi este format din doi ​corpi geniculaţi laterali
(sinapsa cu neuronul III al caii optice) şi doi ​corpi geniculaţi mediali ​(sinapsa cu neuronul
IV al caii acustice)​.

3
 4. Hipotalamusul formează planşeul ventriculului III. Anterior prezintă o proeminenţă
– ​tuber cinereum care are o prelungire numită ​infundibul care se termină cu ​hipofiza​.
Posterior se află doi ​corpi mamilari care împreună cu pedunculii cerebrali superiori (parte a
mezencefalului) delimitează spaţiul perforat posterior.

C. Morfologia externă a telencefalului (emisferele cerebrale)

Vezicula telencefalică este cea mai dezvoltată veziculă şi acoperă aproape integral
celelalte vezicule encefalice. Telencefalul este format din două emisfere cerebrale separate
printr-un şanţ profund dispus antero-posterior, numit ​fisura interemisferică.
La baza fisurii interemisferice se află ​corpul calos – lamă de substanţă albă care leagă
emisferele între ele. Fiecare emisferă cerebrală prezintă trei feţe: externă (laterală), internă
(medială) şi inferioară (bazală).
Suprafaţa emisferelor este străbătută de şanţuri profunde numite ​scizuri​, care
delimitează ​lobii cerebrali​. Fiecare lob este străbătut de şanţuri superficiale (​sulci​) care
delimitează ​girii cerebrali (circumvoluţiuni)​.
Pe faţa externă a emisferei cerebrale se află trei scizuri:
- scizura Rolando
- scizura Sylvius
- scizura perpendiculară externă.
Pe faţa internă se află patru scizuri:
- scizura perpendiculară internă
- scizura calcarină
- scizura caloso – marginală (cinguli)
- scizura corpului calos
Lobii cerebrali îşi iau, în general, numele de la oasele cutiei craniene cu care vin în
raport:
1. lobul frontal – anterior de scizura Rolando
2. lobul parietal – posterior de scizura Rolando
3. lobul temporal – inferior de scizura laterală Sylvius
4. lobul occipital – inferior de scizura perpendiculară externă

4
5. lobul insulei (Reil) – în profunzimea scizurii laterală Sylvius
6. lobul olfactiv – pe faţa bazală a lobului frontal
7. lobul cinguli – pe faţa internă a emisferei cerebrale.

1. ​Lobul frontal prezintă ​doi sulci care se bifurcă posterior şi care delimitează ​patru
giri​: ​frontal superior​, ​frontal mijlociu​, ​frontal inferior şi ​girul precentral (zonă somatică
motorie). Faţa bazală a lobului frontal se numeşte ​lob orbital şi prezintă două şanţuri:
şanţul olfactiv (pe care stă lobul olfactiv şi care este paralel cu fisura interemisferică) şi
şanţul orbital​ (are forma literei „H”).

2. ​Lobul parietal prezintă un ​sulc interparietal orizontal bifurcat anterior, care

delimitează ​3 giri​: ​parietal superior​, ​parietal inferior şi ​girul postcentral (zona somatică
senzitivă). Pe faţa internă se află ​lobul patrulater (precuneatus) şi ​lobul paracentral​, cei
doi continuând girii de pe faţa externă.

3. ​Lobul temporal prezintă pe faţa externă ​două şanţuri orizontale care delimitează ​trei
giri​: ​temporal superior​, ​temporal mijlociu şi ​temporal inferior​. Pe faţa bazală se află două
şanţuri (​şanţul temporo-occipital extern ​şi ​şanţul temporo – occipital intern​) care
delimitează ​doi giri​: ​circumvoluţiunea IV (lobul fusiform) şi ​circumvoluţiunea a V-a
temporală​, care prezintă posterior lobul lingual şi anterior girul hipocampului.

4. ​Lobul occipital prezintă pe faţa externă ​doi sulci care delimitează ​trei giri​: ​occipital
superior​, ​occipital mijlociu şi ​occipital inferior​. Pe faţa bazala se află ​trei giri​: ​girul O4​,
girul O5​ şi ​girul O6​.

5. ​Lobul olfactiv este situat pe faţa bazală a lobului frontal (lobul orbital), la nivelul
şanţului olfactiv. El prezintă următoarele structuri: ​bulbul olfactiv​, ​tractusul olfactiv şi
striile olfactive​ (internă şi externă) separate prin spaţiul perforat anterior.

6. ​Lobul cinguli se află pe faţa internă a emisferei cerebrale şi este delimitat superior de
scizura caloso – marginală (cinguli) şi inferior de scizura corpului calos.