Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Morfologia Extern  A Encefalului I PDF
Morfologia Extern  A Encefalului I PDF
1. Bulbul rahidian
Are formă de trunchi de con cu baza mică îndreptată în jos şi baza mare îndreptată în
sus. Este situat între măduva spinării şi puntea lui Varolio, limita inferioară fiind considerată
descusaţia piramidală iar cea superioară fiind şanţul bulbo – pontin unde se află originea
aparentă a nervilor cranieni VI, VII şi VIII.
1
retroolivar. În şanţul retroolivar se află originile aparente ale nervilor cranieni IX, X, XI iar
în şanţul preolivar se află originea aparentă a NC XII.
Faţa posterioară a bulbului rahidian
a. Faţa anterioară prezintă median şanţul bazilar. Lateral de şanţul bazilar se află
piramida pontină (2) şi lateral de aceasta se află braţele punţii (pedunculii cerebeloşi
mijlocii). La limita dintre piramida pontină şi pedunculul cerebelos mijlociu se află originea
aparentă a NC V.
3. Mezencefalul
2
Este dispus între puntea lui Varolio şi diencefal şi este format din pedunculii cerebrali
(anterior) şi lama cvadrigemenă (posterior).
a. Pedunculii cerebrali sunt două cordoane late, divergente de substanţă albă care
delimitează spaţiul perforat posterior. În fosa interpedunculară, pe feţele mediale ale
pedunculilor cerebrali se află originea aparentă a NC III.
b. Lama cvadrigemenă este situată pe faţa posterioară a mezencefalului şi este
formată din două perechi de colicului (tuberculi) cvadrigemeni – superiori şi inferiori,
separaţi prin şanţul cruciform. Inferior de coliculii cvadrigemeni inferiori se află originea
aparentă a NC IV. În interior mezencefalul conţine apeductul lui Sylvius care face legătura
dintre ventriculul IV şi ventriculul III.
1. Talamusul
Este format din două mase ovoidale de substanţă nervoasă care formează pereţii
laterali ai ventriculului III. Cele două mase sunt unite prin comisura cenuşie.
2. Epitalamusul
Formează plafonul ventriculului III şi este format din: plexul coroid al ventriculului
III, trigonul habenular şi epifiza (glandă endocrină situată pe coliculii cvadrigemeni
superiori).
3. Metatalamusul
Este situat posterior de talamus şi este format din doi corpi geniculaţi laterali
(sinapsa cu neuronul III al caii optice) şi doi corpi geniculaţi mediali (sinapsa cu neuronul
IV al caii acustice).
3
4. Hipotalamusul formează planşeul ventriculului III. Anterior prezintă o proeminenţă
– tuber cinereum care are o prelungire numită infundibul care se termină cu hipofiza.
Posterior se află doi corpi mamilari care împreună cu pedunculii cerebrali superiori (parte a
mezencefalului) delimitează spaţiul perforat posterior.
Vezicula telencefalică este cea mai dezvoltată veziculă şi acoperă aproape integral
celelalte vezicule encefalice. Telencefalul este format din două emisfere cerebrale separate
printr-un şanţ profund dispus antero-posterior, numit fisura interemisferică.
La baza fisurii interemisferice se află corpul calos – lamă de substanţă albă care leagă
emisferele între ele. Fiecare emisferă cerebrală prezintă trei feţe: externă (laterală), internă
(medială) şi inferioară (bazală).
Suprafaţa emisferelor este străbătută de şanţuri profunde numite scizuri, care
delimitează lobii cerebrali. Fiecare lob este străbătut de şanţuri superficiale (sulci) care
delimitează girii cerebrali (circumvoluţiuni).
Pe faţa externă a emisferei cerebrale se află trei scizuri:
- scizura Rolando
- scizura Sylvius
- scizura perpendiculară externă.
Pe faţa internă se află patru scizuri:
- scizura perpendiculară internă
- scizura calcarină
- scizura caloso – marginală (cinguli)
- scizura corpului calos
Lobii cerebrali îşi iau, în general, numele de la oasele cutiei craniene cu care vin în
raport:
1. lobul frontal – anterior de scizura Rolando
2. lobul parietal – posterior de scizura Rolando
3. lobul temporal – inferior de scizura laterală Sylvius
4. lobul occipital – inferior de scizura perpendiculară externă
4
5. lobul insulei (Reil) – în profunzimea scizurii laterală Sylvius
6. lobul olfactiv – pe faţa bazală a lobului frontal
7. lobul cinguli – pe faţa internă a emisferei cerebrale.
1. Lobul frontal prezintă doi sulci care se bifurcă posterior şi care delimitează patru
giri: frontal superior, frontal mijlociu, frontal inferior şi girul precentral (zonă somatică
motorie). Faţa bazală a lobului frontal se numeşte lob orbital şi prezintă două şanţuri:
şanţul olfactiv (pe care stă lobul olfactiv şi care este paralel cu fisura interemisferică) şi
şanţul orbital (are forma literei „H”).
3. Lobul temporal prezintă pe faţa externă două şanţuri orizontale care delimitează trei
giri: temporal superior, temporal mijlociu şi temporal inferior. Pe faţa bazală se află două
şanţuri (şanţul temporo-occipital extern şi şanţul temporo – occipital intern) care
delimitează doi giri: circumvoluţiunea IV (lobul fusiform) şi circumvoluţiunea a V-a
temporală, care prezintă posterior lobul lingual şi anterior girul hipocampului.
4. Lobul occipital prezintă pe faţa externă doi sulci care delimitează trei giri: occipital
superior, occipital mijlociu şi occipital inferior. Pe faţa bazala se află trei giri: girul O4,
girul O5 şi girul O6.
5. Lobul olfactiv este situat pe faţa bazală a lobului frontal (lobul orbital), la nivelul
şanţului olfactiv. El prezintă următoarele structuri: bulbul olfactiv, tractusul olfactiv şi
striile olfactive (internă şi externă) separate prin spaţiul perforat anterior.
6. Lobul cinguli se află pe faţa internă a emisferei cerebrale şi este delimitat superior de
scizura caloso – marginală (cinguli) şi inferior de scizura corpului calos.