Sunteți pe pagina 1din 16

Amplasarea turistica teritoriala a judetului Constanta

Tinand cont de faptul ca municipiul Constanta face parte din orasele de gradul II si ca se afla intr-un proces rapid de dezvoltare economica si spatial-teritoriala, aflandu-se amplasat insa intr-o zona cu grave probleme ecologice, am considerat ca privirea unui peisagist profesionist este binevenita in contextul consolidarii unei strategii de dezvoltare.

Istoricul Judetului Constanta

Judetul Constanta apartine impreuna cu judetul Tulcea, vechii provincii Dogrogea, situata pe tarmul vestic al Pontus Exinus (Marea Neagra). Localitatile acestei provincii isi au originile in vremurile Greciei Antice. Asezarile din Dobrogea sunt cele mai vechi asezari din Romania: Tomis (astazi Costanta) a sarbatorit in 1991, 2500 de ani de existenta, si 2250 de ani de la prima atestare documentara; Callatis (astazi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi Cernavoda). In Dobrogea, viata s-a desfasurat de-a lungul secolelor in stransa relatie cu istoria romanilor, pamant aflat la intersectia civilizatiilor, in care Constanta este un nod de comunicatie important, facand legatura intre est si vest.

Orasul Tomis ne aminteste de asemenea si de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis in exil de catre imparatul roman Augustus. Tomis s-a dezvoltat social, economic si cultural pe fundalul stabilitatii caracteristice inceputului perioadei bizantine. Reala dezvoltarea a orasului Constanta si a intregului tinut dintre Dunare si Marea Neagra a inceput numai dupa 1877, cand Romania si-a dobandit independenta si autoritatea Statului Roman este reinstaurata in Dobrogea.

Tomisul - gazda poetului exilat Publius Ovidius Naso, a fost intemeiat in cadrul unui amplu proces de colonizari grecesti pe tarmul Pontului Euxin, capatand atributele unui oras incepand din secolul IV i. H. Importanta Tomisului a crescut considerabil in vremea imparatului Constantin cel Mare - din al carui nume deriva numele actual al orasului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, apoi aflat sub stapanirea Imperiului Otoman, orasul a fost prefacut in ruine de nenumarate ori.

1

Georgrafia zonei

Judetul Constanta este situat in sud-estul Romaniei si are la est drept granita tarmul Marii Negre. Judetul are o suprafata totala de 7.055 kmp (circa 3% din suprafata totala a tarii) si se situeaza pe locul 8 in Romania din punct de vedere al suprafetei.

Georgrafia zonei Judetul Constanta este situat in sud-estul Romaniei si are la est drept granita tarmul

2

Relief

Cea mai mare parte a vetrei urbane este situata pe un relief tipic de campie joasa (25-50 m) si mai putin pe versantul sudic al lacului Siutghiol. Campia este larg deschisa spre baltile dunarene (ce se intind intre Calarasi si Harsova), dincolo de care se situeaza Campia Baraganului. Ca elemente majore de relief se remarca doua zone mai inaltate, una la E si alta la V de o axa materializata de bulevardele 1 Decembrie 1918 si Alexandru Lapusneanu. Alta forma majora de relief, desigur pastrand proportiile, poate fi considerata zona localitatii Palazu Mare.

Clima

Orasul Constanta este in intregime cuprins in climatul de litoral, intens influentat de Marea Neagra, dar si de climatul dobrogean propriu-zis. Datorita pozitiei sale geografice precum si a particularitatilor reliefului local, municipiul beneficiaza de un potential caloric deosebit (130 Kcal/cm 2 ). Din punct de vedere dinamic, zona este influentata de principalii centri barici specifici Europei meridionale si de sud-est, respectiv de Anticiclonul Azoric, mai ales in anotimpul cald si de anticiclonul Euroasiatic si Depresiunea Mediteraneana, in perioada rece a anului. Orasul Constanta prezinta unele particularitati climatice distincte fata de Dobrogea continentala si in general fata de celelalte zone de campie din sudul tarii, prin:

• Existenta unor gradienti orizontali pronuntati ai tuturor elementelor meteorologice care isi schimba periodic sensul, de la vara la iarna si de la zi la noapte. Marimea gradientilor creste pe de o parte in apropierea tarmului, unde are intotdeauna cele mai mari valori, iar pe de alta parte in sezonul cald al anului, cand contrastul termic dintre mare si uscat este mai accentuat. • Diferentele dintre tarmul marii si partea vestica a orasului sunt mai mari si mai clar evidentiate in extremitatea sudica a orasului si a zonei periurbane de aici, unde platforma podisului se extinde pana la tarm. In nord, linia tarmului - respectiv a litoralului - este joasa, presarata cu lacuri, din care cauza diferentele climatice de la vest la est sunt mai putin pronuntate si puternic influentate de climatul marin (conditiile cele mai bune de locuire) • Conditiile climatice ale orasului sunt puternic influentate de regimul termic si hidric al aerului de deasupra marii. Acestea se deosebesc prin amplitudini termice anuale si diurne moderate, prin umezeala ridicata, prin precipitatii foarte reduse. Temperatura aerului este ceva mai coborata decat in partea centrala ori de vest si de sud-vest a orasului unde dogoarea se face serios resimtita. • Numarul zilelor de vara este mai mare (mai - septembrie) creand conditii favorabile curei heliomarine pe litoral

3

Condiţii geothnice

Din punct de vedere geologic teritoriul municipiului Constanta se incadreaza in unitatea structurala numita Dobrogea de Sud, un sector mai ridicat al Platformei Moesice, situata la sud de linia de dislocatie tectonica Capidava - Ovidiu. Aceasta linie a fost pusa in evidenta in anul 1950 cu ocazia lucrarilor de foraje la canalul Dunare - Marea Neagra. Fundamentul zonei este constituit din sisturi cristaline mezozonale si din sisturi verzi. Resursele subsolului includ roci, depozite de minereuri de fier, ape minerale, lacuri sarate cu importante depozite de sapropel; platoul continental al Marii Negre este bogat in rezerve de hidrocarburi si minerale, partial exploatate prin platforme maritime.

Zonarea geotehnică a teritoriului

In intravilanul municipiului Constanta depozitele ce acopera fundamentul de calcare apartin aproape in exclusivitate cuaternarului si partial fazei actuale. Faleza orasului, intre statiunea Mamaia si Poarta 2 a portului Constanta, este relativ stabila ca urmare a amenajarii partiale a acesteia cu ocazia executiei cladirilor din cartierul Faleza Nord sau a consolidarii partiale a acesteia incepand din anii 1960-1961, prin lucrari de drenaj sau consolidari cu coloane. Singurele portiuni instabile sunt cele in care s-au depozitat umpluturi rezultate de la demolari sau de la sapaturile pentru constructiile existente. Raman foarte putine amplasamente libere pentru viitoarele constructii si acelea necesitand in prealabil lucrari de amenajare si consolidare.

Reţeaua hidrografică

Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele marine. De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

Flora si vegetatia

4

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa. Vegetatia este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In imprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopotelul, garofita, cimbrisorul etc. Vegetatia de nisipuri ocupa o zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perisorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

Fauna

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului. Dintre insectele intalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt: marele scarabeu, carabusul patat, urechelnita.In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de serpi. In nordul Mamaiei traieste o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca testoasa de uscat, broasca de apa, testoasa marina precum si soparla verde – specie inrudita cu gusterul. Pe malul marii traiesc mai multe specii de pescarusi. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescarusul mic. Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic. Agricultura : Suprafata totala este de 707.129 ha.

Structura demografică

Populatia Municipiului Constanta depaseste 450000 locuitori, majoritara fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano-catolica,greco-catolica,reformata,uniteriana,musulmana. Judetul Constanta se situeaza peste media tarii de 93,5 locuitori/kmp. Structura populatiei are urmatorul aspect: 73,6% populatie urbana, 41,3 % populatie activa, 31% din populatia activa lucreaza in sectorul privat. Structura administrativa a judetului este dupa cum urmeaza: trei municipii (Constanta, Mangalia, Medigia), noua orase, 52 comune, 189 sate; resedinta administrativa a judetului este Constanta, cu o populatie de 348.269 locuitori (46,65 % din populatia totala a judetului) fiind al doilea oras ca marime dupa Bucuresti.

Analiza resurselor turistice

5

Statul Major al Marinei Militare este amplasat pe faleza Cazinoului. Este o cladire inaltata in 1882, avand destinatia de hotel. In 1982-1983, la centenarul cladirii, este reconstruita pe aceleasi temelii, rezultatul fiind cladirea monumentala de astazi. Muzeul Marinei Romane S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale,

in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezenta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi. Muzeul Militar National a fost deschis publicului in august 1967, intr-o cladire

special construita pentru aceasta. Colectia de sculptura Ion Jalea, gazduita in fosta casa a lui C. Pariano, inchiriata dupa moartea acestuia de catre primarie Consulatului englez, contine 108 lucrari de sculptura si grafica donate de artist. Mormantul pictat este amplasat langa Colegiul National ``Mircea cel Batran``.

A fost descoperit la 25 februarie 1988, in cadrul unei bogate necropole din secolul al IV-lea e.n. Mai exact, este un cavou dreptunghiular, de 2,80 m lungime, 2,30 m latime si 2 m inaltime. Construit din caramida, cu peretii pictati in tehnica frescei, intr-o suita de reprezentari antropomorfe, zoomorfe si fitomorfe, are un inventar sarac, fiind devalizat inca din antichitate. In patru sicrie de lemn s-au gasit schelete avand capul orientat spre vest, cu mainile intinse pe langa corp, precum si doua vase de sticla si mai multe margele. Colectia de arta populara se infiinteaza in 1975 colectia in cadrul Muzeului de

Arta Constanta, iar in 1980 capata statut de sectie. Incepand din 1985 are loc o orientare a achizitiilor spre alte zone etnografice. Din 1990 este institutie cu personalitate juridica. Expozitia de baza cuprinde toate genurile artei populare repartizate pe zone etnografice, muzeul avand caracter national. Cladirea muzeului dateaza din 1893 si este monument de arhitectura. A fost initial primarie, apoi posta. A fost restaurata in 1973, 1978, 1989. Cuprinde colectii de arta populara: ceramica, icoane pe lemn si sticla, metal, port popular, scoarte, tesaturi, textile, podoabe. In timp ce, obiectele pentru uz gospodaresc din ceramica, lemn, metal se caracterizeaza printr-o mare bogatie tipologica. Tesaturile de interior - stergare, fete de masa, cearsafuri, asternuturi de pat, scoarte, paretare, fete de perna (din bumbac, borangic si lana) - sunt de o mare bogatie ornamentala. Stergarele lungi de 4 m fac parte integranta din vechile interioare taranesti. Motivele florale, vegetale, zoomorfe, antropomorfe, alternate cu dungi de latimi diferite creaza compozitii ornamentale specifice. Tesaturile din lana pentru decor sau uz gospodaresc au compozitia ornamentala bazata pe alternarea de vargi, cu motive geometrice alese, distribuite uniform si continuu. Farul Genovez este situat pe faleza Cazinoului din Constanta. A fost construit intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus

6

Euxin in secolul XIII. A functionat pana in anul 1913, restaurarea sa avand loc dupa 35 de ani. Inalt de aproximativ 8 m, lumina lui este vizibila pana la 9,5 mile marine. Delfinariul , deschis la 1 iunie 1972, reprezinta o mare atractie pentru turisti.

stele (aproximativ 5000); planete; luna;constelatii (constelatii zodiacale);comete;

Frumoasele mamifere inzestrate cu o inteligenta deosebita uimesc si distreaza in acelasi timp.De-a lungul anilor au aparut alaturi de delfini in acelasi bazin si foci sau pinguini, completand spectacolul acvatic. Este un loc pe care nici un vizitator al Constantei nu trebuie sa il ocoleasca. Teatrul Ovidiu , cladirea dateaza din anul 1936, cand a fost inaltata ca amfiteatru

al liceului ``Mircea cel Batran``. In 1952 sala, care ramasese la stadiul de groapa, este amenajata. Statuia poetului Ovidiu este opera sculptorului Ettore Ferrari. Monumentul a

fost ridicat in 1887, de locuitorii orasului, prin subscriptie publica. Ovidiu, marele poet latin, s-a nascut in anul 43 a.H., fiind contemporan cu Virgiliu si Horatiu. El a fost exilat la Tomis, unde a murit dupa 9 ani. Planetariul este primul obiectiv public de acest gen din tara, luand fiinta in anul

in care omul a reusit sa "atinga" pentru prima data cu piciorul Luna (1969), Planetariul destainuie si azi misterele greu de patruns ale cerului. Publicul vizitator este variat, de la prescolari, pana la varstnici. In extrasezon, copiii (prescolari si scolari) si tinerii(studenti) viziteaza Planetariul in grupuri organizate, pentru realizarea obiectivelor din programa scolara, sub forma unor lectii de geografie, ecologie, fizica, astronomie-optional, multe dintre ele in baza unui acord de parteneriat intre scoala si muzeu (Planetariu) si seminarii de astronavigatie pentru studentii de la Universitatea Maritima din Constanta. In sezonul estival, publicul vizitator devine foarte variat, eterogen, procentul cel mai mare constituindu-l turistii. Demonstratia de planetariu este o proiectie pe o bolta artificiala a unui cer instelat. Planetariul dispune de o cupola cu diametrul de 8 m si o capacitate de 80 de locuri. Aparatul de proiectie cu care se realizeaza demonstratiile este de tip ZKP-2 (1988), realizat in Germania (Karl Zeiss Jena). In holul Planetariului, poate fi vizitata o expozitie cu tematica de astronomie. In cupola Planetariului au loc demonstratii cu proiectorul ZKP- 2 si pot fi vazute:

meteori;satelitii galileeni ai lui Jupiter;sateliti artificiali;sistemul Solar-miscarea de revolutie a planetelor din Sistemul Solar;determinarea coordonatelor orizontale, ecuatoriale si ecliptice;demonstratii cu planetariul Trippensse:

formarea anotimpurilor, echinoctii si solstitii, eclipse de Soare si de Luna. Cetatea Histria se afla pe malul lacului Sinoe, la aproximativ ``500 de stadii de gura sacra a Istrului`` (dupa cum precizeaza Strabon),fiind prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul

7

Romaniei. Intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. (anul 657 i.Hr. dupa istoricul Eusebius) de colonisti veniti din Milet. Orasul a avut o dezvoltare neintrerupta timp de 1300 de ani, incepand din perioada greaca si pana in epoca romano-bizantina. In cursul secolului al VII-lea d.Hr., cetatea a fost distrusa de atacurile avaro-slave si parasita treptat de locuitorii sai. Cele mai multe monumente apartin epocii romano-bizantine (sec. IV – VII d. Hr.) si ele se afla in interiorul cetatii tarzii: bazilici civile sau paleocrestine, piete publice, magazine, cartiere de locuinte cu caracter rezidential (domus) sau economic. De asemenea, sapaturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte, fragmente arheologice remarcabile, fiind expusa in muzeul cetatii: sculpturi, reliefuri, materiale de constructie, inscriptii, ceramica (greceasca si romana), sticlarie, obiecte din metal.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie , amplasat in Piata Ovidiu, cladirea sa

este construita intre anii 1911-1921, fiind destinata Primariei si este opera arhitectului V. Stefanescu, in stilul scolii romanesti de arhitectura al lui I. Mincu. Sala Tezaurului si celelalte 24 de sali adapostesc martuiri ale trecutului istoric al Dobrogei, cele mai valoroase piese fiind Sarpele Fantastic – Glykon, Fortuna cu Pontos si binecunoscutul Ganditor de la Hamangia si Femeia sezand Zidul roman de incintă .In antichitate orasul era asezat pe partea peninsulara,

ridicata la 15-30 m deasupra nivelului marii, fiind ferit de atacurile surpriza de pe mare. Pentru a avea o mai buna siguranta, atat in partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de aparare ale carui urme au fost interceptate de Bd. Republicii si de aici coborand spre vechiul port. O portiune a zidului a fost dezvelita impreuna cu un turn de aparare de forma rotunda (Turnul Macelarilor). Turnul este o adaugire mai tarzie. Au fost, de asemenea, interceptate urme de porti ale cetatii Tomis si ale altor turnuri de aparare.In apropiere de Turnul Macelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt prezentate chiupuri, coloane, frize, cornise, blocuri de piatra din vechile constructii, etc.Pe peretele cladirii Bibliotecii municipale a fost montata, tot in cadrul parcului, o harta arheologica a Dobrogei, cu cele mai importante asezari din epoca greco-romana.Pe terenul fostei gari si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de monumente sculpturale, acum expuse in muzeu si numeroase constructii din sec. IV-VI (strazi pavate, fantani, locuinte, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta resedinta episcopala a Tomisului). Mozaicul roman. In anii 1958-1959, in spatele cladirii Consiliului Judetean Constanta, au fost descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Constructia se intinde pe circa 100 m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2 m si inalte de 6 m au fost asezate pe un suport lat de 3m si adanc de peste 2m, realizat din bolovani legati cu mortar. Fatada zidurilor a fost placata

8

cu marmura alba si colorata, pastrata azi numai fragmentar. Pardoseala edificiului era formata dintr-un exceptional covor de mozaic policrom, decorat cu motive geometrice si vegetale. Initial, mozaicul avea o suprafata de 2000 mp, din care doar jumatate s-a pastrat in stare buna, inca un sfert aflat in stare de degradare, a fost recuperat. Sub terasa cu mozaic au fost descoperite incaperi boltite, care serveau ca depozite de marfuri. Deasupra intrarii uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul comertului. Catedrala ortodoxa Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Este o constructie ridicata

dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. In interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia, in stil greco-roman, din caramida presata, impresioneaza prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 m. Biserica romano-catolică Sfântul Anton este o constructie in stil romanic,

ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simon, pe locul unei alte biserici catolice ce data din 1885. Este realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat Cazinoul este una dintre primele caldiri ridicate in Constanta, imediat dupa ce acest oras a fost preluat de catre administratia romaneasca si cladirea nu s-a mai numit Kustenge. Istoria Cazinoului incepe o data cu anul 1880, la scurt timp dupa revenirea Dobrogei la Patria Mama. La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal si nu era decat o constructie de paianta, captusita cu scandura la exterior si ridicata langa Farul Genovez, la capatul bulevardului Elisabeta, singurul bulevard al orasului. Aici se desfasurau periodic concerte sustinute de celebritatile vremii, care erau aduse pe cheltuiala Primariei Comunei Constanta.In anul 1890 s-a pus problema constructiei definitive a Cazinului. Inceperea lucrarilor a fost tergiversate pana in anul 1891, cand o furtuna puternica a distrus in mare parte cladirea din lemn a Cazinului, iar primaria a ajuns la concluzia ca este mai ieftin sa ridice o noua cladire decat sa o repere pe cea veche. Locul noului local va fi mutat insa de langa Farul Genovez cam in zona unde este amplasat actualul edificiu. Cea de-a doua cladire a Kursaalului, terminate in 1893, era tot o constructie din paianta, sustinuta de piloti din lemn si compusa dintr-o sala de dans, mai multe camere si o terasa catre mare. Bustul lui Mihai Eminescu este amplasat pe Faleza Cazinoului. A fost realizat de Oscar Han si dezvelit la 15 august 1934. Poetul a stat la Constanta, in luna iunie 1882, 10 zile, la ``Hotel d`Angleterre``, pe locul caruia se afla actualul Hotel ``Intim``.

Moscheea Constanţa ,aflata in imediata apropiere a Pietei Ovidiu, a fost ridicata in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 m si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor s-a folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a

9

adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu. Vila Sutu ,amplasata pe o stanca, deasupra Portului turistic Tomis, este

construita, asa cum arata inscriptia de deasupra usii, in anul 1899, dupa planurile arhitectului Gr. Cerchez si comandata de numismatul Mihai Sutu. Interiorul este alcatuit din diverse sali decorate in stilul palatelor arabe, cu plafoane policrome. Terasa-galerie are acoperisul sustinut de colonade cu arcaturi, precum si o terasa crenelata. Acvariul , prima sectie a Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii (CMSN) este

amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului, in imediata vecinatate a acestuia. Este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Cladirea care il adaposteste, construita la inceputul sec. XX, a trebuit reamenajata in totalitate, ea avand, pana in anii 1950, alta destinatie. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern.Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil.Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine, dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica.Acvariul poseda o capacitatea totala de apa in bazine de cca. 250 mc, din care;50 mc pentru bazinele marine expozitionale si de acomodare; 20 mc pentru bazinele dulcicole expozitionale si de acomodare;20 mc pentru bazinele destinate ihtiofaunei exotice. Pentru a facilita prezentarea vietuitoarelor dar si accesul vizitatorilor la informatii, patrimonial expozitional reprezentat de peste 120 specii de vietuitoare acvatice, este structurat pe mai multe sectii. Repartizarea organismelor acvatice pe sectii are la baza criterii ecologice si biogeografice, iar in cadrul sectiilor la amplasarea diferitelor specii in bazine s-a respectat pe cat posibil, criteriul taxonomic. Biserica greaca Schimbarea la Fata a fost ctitorita intre anii 1863 si 1865, unde contributia cea mai mare a venit din partea coloniei grecesti din oras. Pentru construirea ei s-a primit aprobarea sultanului Abdul Azis. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului; iar scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.

10

Cazinoul Constanţa Farul Genovez Muzeul Militar Naţional Statuia poetului Ovidiu Valorificarea resurselor Municipiul Constanta este un

Cazinoul Constanţa

Cazinoul Constanţa Farul Genovez Muzeul Militar Naţional Statuia poetului Ovidiu Valorificarea resurselor Municipiul Constanta este un

Farul Genovez

Cazinoul Constanţa Farul Genovez Muzeul Militar Naţional Statuia poetului Ovidiu Valorificarea resurselor Municipiul Constanta este un

Muzeul Militar Naţional

Cazinoul Constanţa Farul Genovez Muzeul Militar Naţional Statuia poetului Ovidiu Valorificarea resurselor Municipiul Constanta este un

Statuia poetului Ovidiu

Valorificarea resurselor

Municipiul Constanta este un oras cu functii economice complexe, de importanta nationala, regionala, judeteana si locala. Functia portuara ocupa un loc primordial atat in valoarea productiei globale, cat si prin importanta sa comerciala, fiind urmata ca importanta de functiile balneoclimaterica si turistica si de cea industriala Aceste domenii determina principalele relatii interjudetene, nationale si internationale ale orasului. Concentrarea pe teritoriul orasului a unor institutii de cercetare stiintifica, de invatamant si cultura, financiar - bancare, prezenta Bursei Maritime, a unor consulate si reprezentante internationale sporesc importanta si rolul regional al Constantei.

11

La nivelul teritoriului municipal se intersecteaza artere rutiere, feroviare si fluvio- maritime de importanta nationala. Municipiul este de asemenea conectat la transportul aerian prin legatura directa si rapida cu aeroportul Mihail Kogalniceanu, aeroport echipat si pentru zboruri internationale si unde se afla si un centru regional de control si dirijare a zborurilor. Dezvoltarea municipiului Constanta este legata si de rolul pe care aceasta il va juca in politicile de dezvoltare ale Marii Negre, in politicile locale de dezvoltare a axei Constanta-Tulcea si in politicile de integrare a Romaniei in teritoriul european ca spatiu- frontiera.

Structura actuală a Municipiului

Structura urbana a municipiului Constanta poate fi definita luand in considerare centrul (centrele) orasului, principalele directii ale cailor de comunicatie si principalele zone functionale, privite in evolutia lor istorica de la 1878 pana astazi. Modificarea survenita la sfarsitul anilor 50, prin scoaterea garii feroviare din zona centrala si apoi construirea noului local al primariei cuplate cu prefectura judetului - asa- numita “Casa Alba” - a generat o ambiguitate in ceea ce priveste perceperea si functionalitatea centrului. In jurul parcului Primariei s-a constituit un loc public echipat cu numeroase institutii. El nu inlocuieste, insa, centrul traditional, in ceea ce priveste prestigiul si atractivitatea. Asistam la o multiplicare si divizare functionala a centrului vechi, astfel:

• un centru reprezentativ, cu prestigiul vechimii: Piata Ovidiu; • un centru administrativ nou: Parcul Primariei si • un centru comercial: Str. Stefan cel Mare, cu Piata Grivita. Orasul are, deci, aspectul unui conglomerat central dens, delimitat de perimetrul Peninsulei, din care se desfac intinse arii rezidentiale mai rarefiate, catre o periferie nord- vestica stabilita odata cu trasarea bulevardului Aurel Vlaicu. Astfel, se pot identifica urmatoarele zone cu functii specifice:

• in partea peninsulara a Municipiului Constanta se individualizeaza zona administrativ culturala si rezidentiala, care cuprinde majoritatea institutiilor administrativ-culturale si stiintifice;

• in est, de-a lungul litoralului si in apropierea lacurilor, s-a dezvoltat zona turistica si de agrement;

• zona comerciala, care are o veche traditie, este grupata in jurul vechilor târguri sau piete si face legatura intre zona administrativa si zona industriala a orasului.

• zona portului, cu activitatea ei economica complexa, se desfasoara in partea de sud a orasului de-a lungul falezei; in continuarea acestei zone, catre partea continentala, iese in evidenta zona industriala;

12

Astfel:

Municipiul Constanta constituie o zona in plina expansiune urbana si industriala. Dezvoltarea turismului si a serviciilor sale aferente este departe de a valorifica corect si eficient oferta naturala si antropica existenta. Valorificarea patrimoniului istoric, arhitectural si arheologic s-a facut formal si ineficient, fara o conceptie integrata si durabila; Poluarea datorata activitatilor desfasurate pe teritoriul orasului duce treptat la dereglarea echilibrului natural si degradarea mediului ecologic. Dezvoltarea orasului se poate caracteriza printr-un efect de “fuga” port - oras, accentuat continuu in ultimele decenii prin extinderea portului catre sud si dezvoltarea orasul in mod preponderent catre nord. Localitatea apartinatoare Palazu Mare nu este integrata functional in oras, acest fapt reflectandu-se in caracterul semi-rural al asezarii si lipsa utilitatilor si echipamentelor specific urbane.

Viziune:

Municipiul Constanta se va dezvolta ca centru tertiar la scara europeana, intr-o logica ecologica, un accent deosebit punandu-se pe amplificarea functiei turistice a orasului Constanta, prin diversificarea si individualizarea ofertei (desfasurarea turismului estival cu preponderenta in afara limitelor sale teritoriale), prin promovarea unei noi imagini a orasului si prin schimbarea reala a acesteia, in intriorul orasului turismul se va dezvolta pe baze cultural-urbane, Constanta devenind oras turistic de-a lungul timpului, desprinzandu-se de turismul estival si litoral. Teritoriul Constantei se va extinde catre interiorul spatiului continental degrevand pe cat posibil tarmul marii de presiuni urbane.

Misiunea municipiului pe partea de amenajare

Dezvoltarea strategica de noi zone rezidentiale complet echipate. Dezvoltare unor centre de cartier si locale menite sa scada presiunea asupra zonei centrale a orasului. Conservarea unor terenuri pentru dezvoltarea de noi trasee rutiere precum si modernizarea celor existente. Dezvoltarea portului turistic si de agrement.

13

Eliminarea / anularea imaginii de statiune litorala a Constantei prin schimbarea structurii cererii turistice si deplasarea sistemelor actuale catre alte zone ale litoralului. Dezvoltarea de noi centre de interes in partea de nord-vest a orasului. Adoptarea de masuri concrete de protectia mediului natural si instituirea de zone protejate. Promovarea unei politici de protectie a mediului natural si construit in paralel cu promovarea municipiului ca centru regional de afaceri.

Strategia Municipiului ar trebui sa porneasca de la dezvoltarea spatiala a sa, avand ca punct de pornire protectia si valorificarea elementelor de patrimoniu natural si antropic, ameliorarea conditiilor de locuire si trecerea la un turism permanent cu accente culturale si de business, orientat catre o gama foarte larga de utilizatori.

Ar putea fi adoptate o serie de politici:

o Adoptarea masurilor de protectie a mediului. o Reconversia turismului - trecerea de la turismul maritim la cel urban. o Protectia zonelor naturale (plaje). o Dezvoltarea extensiva a zonelor slab construite, semi-rurale. o Remodelarea zonelor care necesita interventii. o Reconstructia zonelor rezidentiale vechi (inlocuirea partiala a fondului construit) o Reabilitarea si modernizarea zonelor cu functiuni turistice. o Renovarea si conservarea zonelor istorice.

Programele ce ar trebui urmate ar putea fi urmatoarele:

Reabilitarea Portului Turistic Tomis si transformarea sa intr-un centru de atractie pentru turismul de croaziera si itinerar. Reabilitarea monumentelor istorice si de arhitectura. Reabilitarea ecologica a falezei de nord a municipiului Constanta. Amplasarea unui parc industrial si tehnologic in extravilanul municipiului Constanta.

Realizarea unui Centru international de afaceri si a unui incubator de afaceri in

municipiul

Constanta.

.

Implementarea sistemului de management integrat al deseurilor. Consolidarea si stabilizarea falezelor Marii Negre. Protectia integrata a plajelor impotriva fenomenului de eroziune, prin prelungirea si consolidarea digului marin de protectie

14

BIBLIOGRAFIE

www.litoralul romanesc.ro

www.romturism.ro

Hotelul- “Economic si management “-Nicolae Lupu- Editura All Beck,Bucuresti 2002

Ionescu I.-Turismul- fenomen social economic si cultural Editura Oscar Print,Bucuresti 2000

Maxim Emil,Gherasim Toader “Marketing” Editura Economica,Bucuresti 2000

www.turistik.ro

15