ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

MASTER – MANAGEMENTUL PROIECTELOR

APLICAŢIE PRACTICĂ

EXAMINAREA STUDENŢILOR DIN CADRUL

ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE

COORDONATORI STUDENT
Prof. Univ. Dr.: Andreica Marin Găboreanu Mihai
Asist. Univ.: Mateescu George

Bucureşti 2017
Introducere

1
 Activitatea selectată pentru realizarea acestei aplicaţii practice este aceea de examinare a
studenţilor aflaţi în cadrul Academiei de Studii Econimice. Aceasta din urmă are un număr de 12
facultăţi care oferă celor aproape 22.000 de studenţi posibilitatea de a urma în limbile română,
engleză, franceză sau germană 24 de programe de licenţă, 86 de programe de masterat, studii
doctorale în 10 domenii şi peste 145 de programe postuniversitare de formare şi dezvoltare
profesională continuă.
Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face atât pe parcursul anului, odată cu prezentarea unor
proiecte, prezentări grafice, referate, lucrări practice etc, cât şi în urma susţinerii examenului de
disciplină pentru a confirma informaţiile acumulate pe parcursul semestrului. Evaluarea cunoştinţelor
studenţilor se face fie cu note la disciplinele obligatorii şi opţionale, fie cu calificativul admis/respins
la disciplinele facultative.
Calitatea procesului de promovare a unui examen este condiţionată de: capacitatea studenţilor
de asimilare a cunoştinţelor pe parcursul semestrului, de modul de prezentare a informaţiilor, de
realizarea subiectelor în strânsă concordanţă cu materialele studiate pe parcursul semestrului şi de
gradul de prezentare a studenţilor la examen. Aşadar, gradul de promovare a unui examen depinde de
mai mulţi factori, iar în continuare sunt prezentate o serie de componente prin care este analizat atât
modul de desfăşurare a procesului, cât şi metodele cele mai oportune care contribuie la creşterea
calităţii acestui proces.

2
Componenta 1. Măsurarea nivelului de calitate al serviciului/activității
Prezentaţi modalitatea prin care puteți măsura nivelul de calitate al activităţii selectate.
 Stabiliţi minim 3 caracteristici şi specificaţii referitoare atât la serviciul efectiv, cât şi pentru procesul de prestare al serviciului;
 Stabiliţi câte un criteriu de acceptare pentru fiecare caracteristică definită, atât pentru serviciul efectiv, cât şi pentru procesul de prestare al
serviciului.
Nivelul de calitate al activităţii de eliberare a unei autorizații de construire poate fi măsurat prin stabilirea următoarelor caracteristici şi a criteriilor
de acceptare asociate acestora (minim 3 caracteristici pentru serviciu și pentru procesul de prestare):

CARACTERISTICA CRITERIUL DE ACCEPTARE

Caracteristica serviciu 1.
Caracteristica serviciu 2.
Caracteristica serviciu 3.
Caracteristica proces
prestare 1.
Caracteristica proces
prestare 2
Caracteristica proces
prestare 3.
Prezentarea conţinutului materiei Criteriul serviciu 1. Prezentări power-point (50% din
în integralitatea ei prin utilizarea activitatea didactică), studii de caz (15%
unor metode diverse de predare de din activitatea didactică), discuţii libere
către profesor. (15% din activitatea didactică), jocuri
interactive (20% din activitatea
didactică).
Implicarea studentului pe tot Criteriul serviciu 2. Număr de prezenţe la cursuri/seminarii
parcursul semestrului. (10 p la curs și 5 p la seminar),
participare activă la curs (5 răspunsuri),
participare activă la seminar (3
răspunsuri).
Rezolvarea subiectelor examenului Criteriul serviciu 3. Respectarea criteriilor și a îndrumărilor
de către student. din fişa de rezolvare a subiectelor
examenului.
Utilizarea unor elemente pentru a Criteriul proces prestare 1. Realizarea de scheme, grafice, tabele,
defini mai clar conținutul materiei discuții libere din partea profesorului,
și pentru a il face mult mai atractiv. exemple concrete din conținutul
prezentat.
Prezenţă activă din partea Criteriul proces prestare 2. Rezolvarea proiectelor (elaborarea
studentului. eficientă a minimum 70% din structura
proiectului), rezolvarea studiilor de caz (2
din 3), discuţii libere.
Gradrul în care studentul se Criteriul proces prestare 3. Prezentarea opiniei într-o strânsă corelare
implică în rezolvarea şi sinteza cu subiectul de examen prin enumerarea

3
subiectelor de la examen. unor argumente pro şi contra.

4
 Strengthening the National Institute of
Administration and Regional Training Centers’
capacity for developing a Corps of Professional
Civil Servants
COMPONENTA 2) Adresarea întrebărilor cheie pentru îmbunătățire

Formulaţi un set de 5 întrebări adresate beneficiarilor (grupului țintă al proiectului) sau organizaţiilor
client sau colegilor clienţi interni, astfel încât, pe baza acestora să puteţi, ulterior, stabili anumite acţiuni
de îmbunătăţire ale calităţii activităţii analizate mai sus. Menţionarea acţiunilor de îmbunătăţire nu fac
obiectul acestei componente. De asemenea, pentru activitatea analizată, identificaţi punctele tari şi
punctele slabe ale organizaţiei prestatoare (sau a direcţiei/compartimentului) în relaţia sa cu clienţii săi.

Întrebarea 1: Cursurile şi seminariile se desfăşoară în concordanţă cu fişa de disciplină a materiei ?

Întrebarea 2: Care este gradul de participare la cursuri şi seminarii ?
Întrebarea 3: Conţinutul subiectelor testelor/examenelor reflectă suportul de curs şi alte materiale studiate
pe parcursul semestrului ?
Întrebarea 4: Consideraţi că metodele de predare a profesorilor stârnesc un interes crescut pentru
învăţarea materiei ?
Întrebarea 5: Cum apreciaţi gradul tehnic şi tehnologic al sălilor de curs şi seminar ?

Punctul tare 1. Existenţa unor săli de lectură şi a unor baze de date care sprijină studentul în procesul de
învăţare.
Punctul tare 2. Desfăşurarea unor conferinţe care oferă informaţii despre piaţa muncii şi posibilităţile de
inserţie pe aceasta.
Punctul tare 3. Posibilitatea de desfăşurarea a unor parteneriate cu alte facultăţi din alte ţări, prin care se
fac cunoscute bunele practici în domeniu.

Punctul slab 1. Interes scăzut al studenţilor.

Punctul slab 2. Folosirea din partea profesorilor a unor metode de predare care nu stimulează procesul de
învăţare al studentului.
Punctul slab 3. Infrastructura instituţiei.
Componenta 3. Matricea Importanță – Performanță

1. Identificați minim 7 factori competitivi (aspecte/ elemente care pot defini serviciul/ activitatea dvs.) .
2. Pe baza unei analize proprii, acordați calificativele de importanță – performanță pentru cei 7 factori
competitivi identificați anterior,pe o scară cu nouă puncte, unde 1 = foarte important / performanță
foarte bună și 9 = deloc important / performanță foarte proastă.
3. Trasați o matrice importanță – performanță care să indice priorititățile relative ale fiecărui factor în
direcția îmbunătățirii.
4. Daca ați fi consultanți externi angajații de către compania unde lucrați, ca ați recomanda pentru
îmbunătățirea aspectelor necesare?

Modele de factori competitivi (aspecte/ elemente importante) care pot defini serviciul:
 Calitatea soluțiilor tehnice – adecvarea percepută de clienți;
 Calitatea comunicațiilor cu clienții – frecvența și utilitatea informației;
 Calitatea documentației post- proiect – utilitatea documentanției care însoțește raportul final;
 Rapiditatea livrării – timpul scurs între solicitarea clientului și înaintarea raportului final;
 Siguranța livrării - capacitatea de a furniza raportul la data promisă;
 Flexibilitatea livrării - capacitatea de a furniza raportul la o dată revizuită;
 Flexibilitatea specificaţiei - capacitatea de a schimba natura investigaţiei;
 Preţul - suma totală percepută clientului;
 Alte exemple: ușurința utilizării, funcționalitatea, legăturile, durata de răspuns, estitica.

ZONA DESCRIEREA
Zona ADECVĂRII Factorii competitivi din această zonă se află peste limita
inferioară a acceptabilităţii, deci trebuie consideraţi
satisfăcători.
Zona ÎMBUNĂTĂŢIRII Aflându-se sub limita inferioară de acceptabilitate, orice
factori din această zonă trebuie consideraţi candidaţi la
îmbunătăţire
Zona ACŢIUNII URGENTE Aceşti factori sunt importanţi pentru clienţi, dar performanţa
este sub cea a instituţiilor similare, deci trebuie să fie
consideraţi candidaţi la îmbunătăţire imediată.
Zona EXCESULUI Factorii din această zonă sunt „de înaltă performanţă", dar
neimportanţi pentru clienţi.

6
Scara de IMPORTANŢĂ pentru factorii Scara de PERFORMANŢĂ pentru factorii
competitivi competitivi
Scor Descriere Scor Descriere
1 Asigură un avantaj crucial 1 Considerabil mai bun decât concurenții
2 Asigură un avantaj important 2 Clar mai bun decât concurenții
3 Asigură un avantaj util 3 Ceva mai bun decât concurenții
4 Trebuie să fie la nivelul standardului bun de 4 Uneori, ceva mai bun decât concurenții
sector
5 Trebuie să fie la nivelul standardului mediu de 5 Cam la fel cu majoritatea concurenții
sector
6 Trebuie să fie în marjă apropiată de restul 6 Uşor mai slab decât media majorităţii
sectorului concurenții
7 Neimportant de obicei, dar ar putea deveni 7 De obicei, uşor mai slab decât majoritatea
important concurenții
8 Foarte rar luat în considerare de clienţi 8 In general, mai slab decât majoritatea
concurenții
9 Niciodată luat în considerare de clienţi 9 Mult mai slab decât majoritatea concurenții
Pentru a stabili factorii matricei importanţă – performanţă, am analizat modul de examinare de la
3 facultăţi din Bucureşti: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea din
Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
1. Factorii identificați care definesc serviciul/ activitate sunt:
 Factorul 1: Prezentarea materiei după conţinutul fişei de disciplină.
 Factorul 2: Obţinerea la seminar a unui punctaj care să permită participarea la examen.
 Factorul 3: Complexitatea subiectelor.
 Factorul 4: Capacitatea studentului de asimilare, analiză şi sinteză a informaţiilor.
 Factorul 5: Durata de desfăşurare a examenlui.
 Factorul 6: Atenţia cu care se corectează lucrările de examen.
 Factorul 7: Număr de prezenţe.
2. Acordarea calificativelor de importanță – performanță pentru cei 7 factori competitivi identificați
anterior se regăsește în tabelul de mai jos:
Scara de măsură IMPORTANȚĂ Scara de măsură PERFORMANȚĂ
FACTOR
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Factorul 1. x x
xxxxxxxx
Factorul 2. x x
Factorul 3. x x
Factorul 4. x x
Factorul 5. x x
Factorul 6. x x
Factorul 7 x x

7
3. Matrice importanță – performanță care să indice priorititățile relative ale fiecărui factor în direcția
îmbunătățirii.

Prezentarea Corectarea
materiei lucrărilor
X X
Durata
Număr
X de X examenului X
prezenţe Capacitatea
X studentului X
Complexitatea Obţinere
subiectelor punctaj
seminar

4. Recomandările pentru îmbunătățirea aspectelor necesare se referă la:

a) Existența unui echilibru, atunci când se elaborează subiectele de examen, între subiectele de
teorie și cele referitoare la aplicațiile practice, studiile de caz, subiectele de dezbatere
desfășurate pe parcursul unui semestru.
b) Capacitatea studentului de asimilare a informațiilor poate fi îmbunătățită prin repetarea de
către acesta a conținutului materiei încă din timpul semestrului, și nu doar în perioada de
sesiune.
c) Elaborarea de către student a proiectelor, studiilor de caz, participarea activă la seminarii,
astfel încât acesta să obțină punctajul necesar participării la examen.

COMPONENTA 4 Diagrama FLUX

8
Elaboraţi o diagramă flux a unei proceduri de lucru pentru serviciul/activitatea selectată şi analizată,
din perspectiva prestatorului de servicii, sub forma unei scheme logice, menţionând etapele principale de
derulare.
 Menţionaţi durata fiecărei etape cuprinsă în diagrama flux şi durata totală a procedurii;
 Menţionaţi clar rezultatele obţinute în fiecare etapă;
 Identificaţi 5 tipuri de neconformităţi (probleme) care pot apărea şi ordonaţi-le după importanţă;
 Definiţi punctele critice de control care permit managerului menţinerea unui nivel optim de calitate şi
intervenţia pentru prevenirea apariţiei unor neconformităţi;
 Stabiliţi minim 3 măsuri de îmbunătăţire a calităţii respectivei activități. (Detaliaţi).

Ghid de analiză a componentei 3,4 și 5.

Durata totală a activităţii este de aproximativ 83 ore şi poate fi descompusă astfel:

Mai jos sunt prezentate toate etapele procesului şi durata de timp a fiecăruia:
 Etapa 1: Activitate didactică. (14s) (3x14 = 42 ore)
 Etapa 2: Formularea subiectelor pentru examen. (o ora)
 Etapa 3: Programare examen. (15 min)
 Etapa 4: Afişarea la avizier a perioadei de desfăşurare a examenului. (15 min)
 Etapa 5: Pregătirea examenului de către student. (2h x 12 zile = 24 ore)
 Etapa 6: Participare la examen. (30 min)
 Etapa 7: Desfăşurare examen. (1 ora şi 20 min)
 Etapa 8: Corectare lucrări. (150 lucrari x 5 min / 60 min = 12 ore şi 30 min)
 Etapa 9: Introducerea rezultatelor pe pagina personală. (1 ora şi 30 min)

Rezultatele obţinute în fiecare etapă sunt:

 Rezultate etapa 1: Materie predată, studii de caz rezolvate, proiecte finalizate.
 Rezultate etapa 2: Subiecte examen formulate.
 Rezultate etapa 3: Examen programat.
 Rezultate etapa 4: Desfăşurarea examenului la ora…, în data de…, în sala… .
 Rezultate etapa 5: Subiecte posibile rezolvate, studii de caz analizate şi rezolvate, suport de curs
analizat.
 Rezultate etapa 6: Carte de identitate/legitimaţie de student prezentată.
 Rezultate etapa 7: Centralizarea lucrărilor scrise.
 Rezultate etapa 8: Lucrări corectate.
 Rezultate etapa 9: Afişarea rezultatelor pe pagina personală a fiecărui student.

În desfăşurarea procedurii pot apărea următoarele neconformităţi (probleme):

 Neconformitate 1: Grad ridicat de complexitate a materiei predate.

 Neconformitate 2: Neimplicarea studenţilor pe parcursul semestrului.
 Neconformitate 3: Obţinerea unui punctaj scăzut la seminar.
9
 Neconformitate 4: Evaluarea subiectivă din partea profesorului.
 Neconformitate 5: Infrastructură deficitară.

Pentru această procedură am identificat următoarele puncte critice de control:

 Punct critic de control 1: Ţinând cont că ponderea cea mai mare din punctajul de la seminar este
reprezentată de proiectul realizat de fiecare student, ar trebui verificat periodic stadiul de realizare
a proiectului astfel încât studentul să obţină punctajul necesar la seminar.
 Punct critic de control 2: Formularea subiectelor trebuie făcută strict pe conţinutul materialelor
studiate pe parcursul semestrului.
 Punct critic de control 3: Persoana responsabilă cu programarea examenului trebuie să verifice
datele comunicate de fiecare profesor cu privire la desfăşurarea examenelor, astfel încât mai multe
examene să nu se desfăşoare în acelaşi timp.

 Măsură de îmbunătăţire 1: Îmbunătăţirea modului de examinare a studenţilor poate fi facut prin

formularea unor termene limită de către profesor cu privire la realizarea unor etape din proiect.
 Măsură de îmbunătăţire 2: Formularea unui set de subiecte posibile, care să asigure studentului o
viziune asupra examenului final.
 Măsură de îmbunătăţire 3: Existenţa unei baze de date care să faciliteze activitatea de programare
a examenului, evitându-se altfel suprapunerea desfăşurării mai multor examene.

10
Centralizarea aspectelor analizate mai sus, sub forma unui tabel:

11
COMPONENTA 5. Matricea SIPOC
(C)
Nr. Furnizor Intrări Proces (Activitate) Ieșiri Client
(N)
Prezentări power-point,
Punctaj seminar, proiecte
1. Profesor studii de caz, discuții Activitate didactică. (14s) C Student
realizate, număr de prezențe
libere, jocuri interactive.
Suport de curs, alte
Formularea subiectelor pentru
2. Profesor materiale prezentate la C Subiecte examen Student
examen.
curs/seminar.
3. Profesor Sala, data, ora. Programare examen. C Examen programat Secretariat
Afişarea la avizier a perioadei de
4. Secretariat Sala, data, ora. C Examen programat Student
desfăşurare a examenului.
Suport de curs,
Pregătirea examenului de către Cunoașterea materiei pentru
5. Profesor prezentări power-point, N Student
student. examen
studii de caz.
Carte de identitate, pix Număr de studenți prezenți la
6. Profesor Participare la examen. N Student
de culoare albastru. examen
Efectuarea unei
prezențe, distribuirea
Completarea fișei de
subiectelor de examen,
prezențe de către student și
7. Profesor comunicarea duratei de Desfăşurare examen. C Studentul
înmânarea subiectelor de
desfășurare a
examen
examenului, rezolvarea
subiectelor.
Lucrările scrise ale Acordarea unui punctaj
8. Profesor Corectare lucrări. C Student
studenților pentru fiecare lucrare
Bază de date cu notele Introducerea rezultatelor pe pagina Note introduse pe pagina
9. Secretariat C Student
studenților personală. personală
COMPONENTA 6. Planificarea, asigurarea și controlul calității

Centralizarea aspectelor analizate mai sus, sub forma unui tabel:

MATRICEA PERSPECTIVA ACTIVITĂȚII

12
 Măsură de control
Nr. Etapa Rezultat Durată Neconformitate posibilă
(dacă este cazul)
Cunoaşterea studenţilor,
Complexitatea materiei Prezentarea materiei într-o
1. Activitate didactică. (14s) materia predată, proiecte, 42 ore
predate de către profesor. formă mai concisă.
studii de caz.
Unele subiectele nu sunt Verificarea de către profesor
Formularea subiectelor formulate în concordanță a materiei parcurse, înaintea
2. Subiecte examen. O oră
pentru examen. cu materialele prezentate elaborării subiectelor de
pe parcursul semestrului. examen.
Verificarea de către
Întocmire plan de Suprapunerea cu un alt secretariat a datei, orei și
3. Programare examen. 15 minute
desfăşurare a examenului. examen. sălii de desfășurare a
examenului.
Verificarea de către
Afişarea la avizier a Afișarea eronată a datei
Sala, ora şi data desfăşurării persoana responsabilă cu
4. perioadei de desfăşurare a 15 minute de desfășurare a
examenului. afișarea examenului a
examenului. examenului.
corectitudinii datelor.
Rezolvarea subiectelor Focusarea atenției
Analizarea tuturor
Pregătirea examenului de posibile, analizarea studiilor studentului doar pe o
5. 24 ore materialelor studiate pe
către student. de caz rezolvate, analizarea parte din materia
parcursul semestrului.
suportului de curs. studiată.
Informarea prealabilă a
Prezentarea cărţii de studentului cu privire la
Lipsa unui document de
6. Participare la examen. identitate/legitimaţie de 30 minute necesitatea deținerii asupra
identificare a studentului.
student. sa a unui document de
identificare.
7. Desfăşurare examen. Centralizarea lucrărilor O oră și 20 minute Deținerea de către Sporirea numărului de
scris. student a unor materiale supraveghetori.
care ii facilitează
rezolvarea subiectelor.
Comunicarea intre
studenţi pentru a rezolva
subiectele de examen

13
 Insuficienţa subiectelor
de examen
Acordarea punctajului pe
baza unor considerente
subiective. Existența unei grile de
8. Corectare lucrări. Lucrări corectate. 12 ore și 30 minute Omiterea fără intenţie, rezolvare a subiectelor de
din partea profesorului, a examen.
unor subiecte rezolvate
de către student.
Activitatea de introducere a
Afişarea rezultatelor pe notelor de la examen trebuie
Introducerea rezultatelor Introducerea greșită a
9. pagina personală a fiecărui O oră și 30 minute să fie precedată de o
pe pagina personală. notei obținute la examen.
student. verificare atentă a persoanei
responsabile.

În vederea îmbunătăţirii calităţii activităţii, am identificat următoarele măsuri:

 Măsura 1: Stabilirea din timpul semestrului asupra modului de examinare, respectiv optarea pentru desfășurarea unui examen de tip grilă
sau sinteză, în funcție de preferința majoritară a studenților.
 Măsura 2: Realizarea unui subiect de examen pe baza proiectului de la seminar și acesta să aibă o pondere importantă din nota finală de la
examen.
 Măsura 3: Conținutul materialelor prezentate pe parcursul semestrului trebuie să fie susținut prin prezentarea unor exemple din piața
muncii, asftel încât să fie stârnit interesul studenților.

14
COMPONENTA 7. Lista de verificare

Elaborați o listă de verificare pe care să o utilizați pentru a asigura calitatea în cadrul activității dvs. .
Stabiliți dvs. formatul pe care îl doriți pentru elaborarea acestei liste.

Criterii de verificare a calității procesului de examinare a studenților √ ×

Materia prezentată pe parcursul semestrul a fost structurată ?
Peste 70% din numărul studenților au elaborat proiectul ?
Gradul mediu de prezență la curs pe parcursul semestrului este de cel puțin 70% ?
Gradul mediu de prezență la seminar pe parcursul semestrului este de cel puțin
85% ?

Au fost prezentate și rezolvate cel puțin 2 studii de caz ?

În materia prezentată pe parcursul semestrului au fost incluse jocuri interactive ?

Cel puțin 50 % din conținutul prezentărilor power-point a fost reprezentat de:

scheme, tabele, grafice ?

Participarea la examen a avut o pondere de 100 % ?

Pe parcursul susținerii examenului, studentul a folosit mijloace de informare pentru
rezolvarea subiectelor ?

15
COMPONENTA 8. Analiza problemei și identificarea măsurilor

Identificaţi o problemă de management care afectează activitatea instituţiei /serviciului /direcţiei /

proiectului pe care îl analizați. Trasaţi o diagramă Os de Peşte, pentru analiza problemei şi pentru
identificarea obiectivelor selectate pentru rezolvarea problemei. Parcurgeţi exact etapele necesare în
utilizarea acestui instrument astfel:
 Identificarea problemei;
 Identificarea principalelor elemente;
 Identificarea posibilelor cauze;
 Analiza diagramei;
 Identificarea măsurilor necesare.

Menţionaţi 2 concluzii şi recomandări pentru abordarea problemei analizate în cadrul

componentei de mai sus.

Am identificat următoarea problemă: Număr crescut de restanțe la materia X comparativ cu materia Y.

Principalele elemente care definesc problema sunt:

 Elementul 1: Student
 Elementul 2: Infrastructură
 Elementul 3: Regulament
 Elementul 4: Profesor
 Elementul 5: Materie

Inseraţi diagrama Os de Peşte pentru problemă.

Inseraţi diagrama Os de Peşte pentru obiective.

Concluzia 1 şi Recomandarea 1: În concluzie, numărul crescut de restanţe la materia X comparativ cu

materia Y este determinat de o serie de factori interdependenţi, şi anume: profesor, student, materie,
infrastructură. De asemenea, la rândul lor aceşti factori sunt reprezentaţi de alte elemente definitorii care
sunt prezentate în schema de mai jos. Ca şi recomandare, consider că aceşti factori şi elemente definitorii
trebuie analizate amănunţit şi este necesară acordarea unei atenţii sporite asupra lor pentru a creşte gradul
de promovare la materia X.
Concluzia 2 şi Recomandarea 2. În concluzie, creşterea gradului de promovare la materia X comparativ
cu materia Y poate fi realizat prin soluţiile prezentate în schema “DIAGRAMA ISHIKAWA PT.
OBIECTIV”. Recomand soluţiile prezentate pe a reduce numărul de restanţe la materia X faţă de materia
Y.

16
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

DIAGRAMA ISHIKAWA PT. PROBLEMĂ

Prezenţe

Evaluare

Profesor Neimplicare
Cantitate de Student
informaţii

Pregătire
Predare
Problema:
Număr crescut de restanțe la
materia X, comparativ cu
materia Y.
PC - uri

Complexitate

Materie Videoproiectoare
Exemple practice
Infrastructură
Internet

17
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

DIAGRAMA ISHIKAWA PT. OBIECTIV

10 p curs Evaluare
5 p seminar obiectivă

Structurarea
informaţiei
Rezolvarea studiilor de caz, Profesor
Student
participarea la jocurile interactive
Studii de caz, jocuri
interactive, invitaţi
Structurarea materiei, învaţarea materiei de pe piaţa munci
din timpul semestrului, notiţe, scheme,
menţinerea unei relaţii strânse cu
profesorul Obiectiv:
Creşterea gradului de
promovare la materia
Deţinerea unor PC – uri performante care să sprijine X, comparativ cu
rezolvarea rapidă a aplicaţiilor informatice Prezentarea ideilor principale ale
materia Y.
materiei într-un mod atractiv
(power-point, flipchart)

Existenţa unor videoproiectoare funcţionale Exemple de aplicaţii practice

în proporţie de 80 % din sălile ASE din viaţa reală care să susţină
teoria prezentată

Accesibilitatea de 100 % în Infrastructură Materie

toate clădirile din ASE

18
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Componenta 9. Matricea FMEA

Pornind de la rezultatele înscrise în Diagrama din cadrul Componentei 6 , completați Matricea FMEA conforma indicațiilor de mai jos:
 Erori – Ce s-ar putea întâmpla ?
 Cauze – De ce s-a întâmplat ?
 Efecte – La ce anume va conduce ?
 (P) – Probabilitatea de apariție
 (G) – Gravitatea erorii
 (D) – Probabilitatea de depistare
 RPN – Număr de prioritate a riscului (RPN = R x G x D)

Nr. Procese / Activități Erori Cauze Efecte Măsuri de control (P) (G) (D) RPN
Neînţelegerea de
către stundenţi a
materiei predate.

Dificultate în
elaborarea
proiectelor.
Complexitatea
Nestructurarea Dificultate în Prezentarea materiei într-
1. Activitate didactică. (14s) materiei predate de 7 8 8 448
materiei. obţinerea unui o formă mai concisă.
către profesor. punctaj cât mai
mare.
Număr redus de
prezenţe la curs şi
seminar.
Grad ridicat de
restanţe.

19
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Grad scăzut de
imagine a
Unele subiectele nu profesorului.
Verificarea de către
sunt formulate în Lipsa unei Obţinerea unor profesor a materiei
Formularea subiectelor pentru concordanță cu implicări din punctaje
2. nesatisfăcătoare din parcurse, înaintea 3 9 8 216
examen. materialele prezentate partea
profesorului. partea studenţilor. elaborării subiectelor de
pe parcursul
examen.
semestrului.
Grad ridicat de
restanţe.
Reprogramarea
Lipsă de Verificarea de către
examenelor.
Suprapunerea cu implicare din secretariat a datei, orei și
3. Programare examen. 2 3 2 12
un alt examen. partea persoanei sălii de desfășurare a
de la secretariat. Întârzierea
examenului.
examenelor.
Lipsa de implicare
din partea Apariţia unor Verificarea de către
Afișarea eronată a
Afişarea la avizier a perioadei de persoanei neînţelegeri din persoana responsabilă cu
4. datei de desfășurare a 2 3 2 12
desfăşurare a examenului. responsabile cu partea studenţilor şi afișarea examenului a
examenului. afişarea a profesorilor. corectitudinii datelor.
examenelor.

Informaţii obţinute Punctaj mic la

Focusarea atenției
de la alţi studenţi examen. Analiza tuturor
Pregătirea examenului de către studentului doar pe o
5. în ceea ce priveşte materialelor studiate pe 7 8 4 224
student. parte din materia pregătirea Nepromovarea parcursul semestrului.
studiată. examenului. examenului.
6. Participare la examen. Lipsa unui document Lipsa de atenţie Nesusţinerea Informarea prealabilă a 3 10 3 90
de identificare a din partea examenului. studentului cu privire la
studentului. studentului. necesitatea deținerii

20
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Neiformarea asupra sa a unui

studentului. document de identificare.
Rezolvarea
subiectelor.
Nepromovarea
Cuprinderea examenului.
Deținerea de către
întregii materii ce
student a unor
nu a fost parcursă
materiale care ii 8 10 8 640
în procesul de
facilitează rezolvarea Nepromovarea
învăţare pentru
subiectelor. examenului şi
examen.
exmatricularea
studentului.

Promovarea
examenului.
Atenţionarea Sporirea numărului de
7. Desfăşurare examen.
studentului cu supraveghetori.
Comunicarea intre privire la
studenţi pentru a Susţinerea nepromovarea
examenului. 7 7 7 343
rezolva subiectele de colegilor.
examen. Mutarea studentului
din locul respectiv.
Nepromovarea
examenului.

Neelaborarea unui Întârzierea derulării

Insuficienţa număr suficient de examenului.
subiectelor de exemplare a 3 5 5 75
examen. subiectelor de
examen.

21
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Oferirea unui
Acordarea
Nerespectarea punctaj care nu
punctajului pe baza
grilei de evaluare a reflectă cu adevărat 9 2
unor considerente 6 108
lucrării. gradul de pregătire
subiective. Existența unei grile de
al studentului.
8. Corectare lucrări. Omiterea fără rezolvare a subiectelor de
Determinarea
intenţie, din partea examen.
Neatenţie din studentului de a
profesorului, a unor partea elabora o contestaţie 5 9 5 225
subiecte rezolvate de profesorului. asupra modului de
către student. evaluare a lucrării.
Lipsa de atenţie Activitatea de
din partea introducere a notelor de
Introducerea rezultatelor pe Introducerea greșită a Apariţia unor
persoanei la examen trebuie să fie
pagina personală. animozităţi între
9. notei obținute la responsabile cu 3 6 3 54
profesor, secretariat precedată de o verificare
examen. introducerea
şi studenţi. atentă a persoanei
notelor
stundenţilor. responsabile.

22
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

FMEA (Analiza modurilor de defecțiune și a efectelor critice) este o tehnică utilizată pentru
identificarea atributelor de produs, serviciu sau proces care sunt cruciale în determinarea efectelor
unei situații de eroare.

Utilizarea tehnicii implică respectarea următorilor paşi:

1. Se identifică toate părţile componente ale serviciului/activității;
2. Se face o listă a tuturor modurilor posibile în care o componentă ar putea crea probleme (adică o
listă a „modurilor de defecţiune");
3. Se identifică toate efectele posibile ale defecţiunii (întreruperi în funcţionare, scăderea gradului de
siguranţă exploatare, necesitatea unor reparaţii, efecte negative asupra clientului);
4. Se identifică toate cauzele posibile ale diferitelor moduri de defecţiune;
5. Se evaluează probabilitatea de apariţie a defecțiunii, gravitatea efectelor ei şi probabilitatea de
depistare;
6. Se calculează RPN prin înmulţirea celor trei probabilități de mai sus între ele;
7. Se adoptă măsuri de remediere care să minimizeze modurile de defecţiune cu NPR înalt.

Notă: RPN = Număr de Prioritate al Riscului

Tabelul. Scări de evaluare pentru FMEA

Probabilitatea
A. PROBABILITATEA de apariţie a defecțiunii / erorii Calificativ
de apariţie
Probabilitate minimă de apariţie 1 0
Ar fi absurd să ne aşteptăm la apariţia unei defecţiuni în activitatea
depusă
Probabiltate scăzută de apariţie 2 1:20.000
Ȋn general asociată cu activităţi similare celor anterioare, dar cu un 3 1:10.000
număr relativ scăzut de erori
Probabilitate moderată de apariţie 4 1:2000
Ȋn general asociate cu activităţi similare celor anterioare, dar care 5 1:1000
au avut ca rezultat defecţiuni ocazionale 6 1:200
Probabilitate mare de apariţie 7 1:100
Ȋn general asociate cu activităţi similare unora care de-a lungul 8 1:20
timpului au provocat probleme
Probabilitate foarte mar ede apariţie 9 1:10
Aproape cert că vor apărea defecţiuni majore. 10 1:2
B. GRAVITATEA erorii Calificativ
Gravitate minoră
O defecţiune nesemnificativă, care n-ar avea niciun efect observabil 1
asupra performanţei sistemului
Gravitate scăzută 2

23
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

O defecţiune minoră care n-ar provoca decât uşoara iritare a

3
clientului
Gravitate moderată 4
O defecţiune care i-ar provoca clientului insatisfacţie, disconfort 5
sau enervare, sau care ar provoca o deteriorare observabilăa
performanţei 6

Gravitate mare
7
O defecţiune care ar provoca un grad ridicat de nemulţumire din
8
partea clientului.
Gravitate foarte mare
9
O defecţiune care ar afecta siguranţa şi securitatea.
Catastrofă
O defecţiune care ar putea provoca distrugeri materiale, vătămări 10
fizice grave sau deces
Probabilitatea
C. Depistarea erorii Calificativ
de depistare
Probabilitate minimă ca defecţiunea să ajungă până la client
( Este improbabil ca o asemenea defecţiune să treacă neobservată la 1 0-5%
inspecţie, testare sau montaj.)
Probabilitate scăzută ca defecţiunea să ajungă până la client 2 6-15%
3 16-25%
Probabilitate moderată ca defecţiunea să ajungă până la client 4 26-35%
5 36-45%
6 46-55%
Probabilitate mare ca defecţiunea să ajungă până la client 7 56-65%
8 66-75%
Probabilitate foarte mare ca defecţiunea să ajungă până la client 9 76-85%
10 86-100%

24
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Componenta 10. Fișa de control și Planul de control

De simplificat formularele existente

Procesul de promovare a studenţilor este unul complex deoarece înglobează numeroase

activităţi şi depinde, pe de o parte de nivelul de pregătire al studentului şi, pe de altă parte, de
capacitatea profesorului de a preda materia astfel încât studentul să fie atras să o înţeleagă. Aşadar
trebuie să existe o serie de măsuri de control atât din partea profesorului cât şi din partea studentului
pentru ca ambii să ajungă la rezultatele dorite.

Planul de control

Nr. Măsură de control Termen Responsabil

crt.
1 Prezentarea materiei într-o formă mai 3 zile înainte de Profesor
concisă. începerea cursurilor
2 Analiza tuturor materialelor studiate pe 24 ore Student
parcursul semestrului.
3 O oră înainte de Profesor
Sporirea numărului de supraveghetori.
începerea examenului
4 Verificarea de către profesor a materiei O oră înainte de Profesor
parcurse, înaintea elaborării subiectelor elaborarea subiectelor
de examen.
5 Informarea prealabilă a studentului cu 5 minute înainte de Profesor
privire la necesitatea deținerii asupra sa a finalizarea ultimului
unui document de identificare. curs/seminar

25
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Componenta 11. Aplicarea principiilor ISO 9000 în activitate

Analizați modalitatea în care se reflectă principiile ISO 9000 în activitatea analizată și propuneți
îmbunătățiri pentru aplicarea reală a acestora în această activitate.

Aplicarea principiilor în activitate

Principiile SR EN ISO 9000:2006
Propuneri de îmbunătățire

Orientarea către client

Organizaţiile depind de clienţii lor şi de aceea
ar trebui să înţeleagă necesităţile curente şi
viitoare ale clienţilor, ar trebui să satisfacă
cerinţele clientului şi ar trebui să se preocupe
să depăşească aşteptările clientului
Academia de Studii Economice din Bucureşti
vine în ajutorul studenţilor prin programe de
consiliere şi orientare în carieră, cursuri de
antreprenoriat, organizarea de forumuri cu
specialişti din diferite domenii de activitate,
posibilitatea de a face schimb de experienţă cu
persoane din străinătate.

Academia de Studii Economice din Bucureşti

trebuie să crească ponderea activităţilor
practice în planul de învăţământ, să organizeze
activităţi/proiecte în parteneriat cu angajatorii.

Leadership

Liderii stabilesc unitatea dintre scopul şi
orientarea organizaţiei. Aceştia ar trebui să
creeze şi să menţină mediul intern în care
personalul poate deveni implicat în realizarea
obiectivelor organizaţiei
Liderii Academiei de Studii Economice din
Bucureşti trebuie să asigure un mediu intern
optim, astfel încât profesorii şi studenţii să fie
implicaţi în realizarea obiectivelor universităţii.
Îmbunătăţirea comunicării între liderii
Academiei de Studii Economice din Bucureşti
şi etităţile ce îşi desfăşoară activitatea pe piaţa
muncii astfel încât absolvenţii să reuşească să
răspundă cerinţelor pieţiei muncii ce sunt în
dinamică.

Implicarea personalului

Personalul de la toate nivelurile este esenţa
unei organizaţii şi implicarea lui totală permite
ca abilităţile sale să fie utilizate în beneficiul
organizaţiei
Reuşita unei organizaţii depinde de implicarea
personalului de la toate nivelurile în realizarea
obiectivelor acestuia. Astfel, personalul
Academiei de Studii Economice din Bucureşti
trebuie să aibă o implicare activă în activităţile
desfăşurate de conducere, de profesori şi de
studenţi pentru a asigura beneficiile
organizaţiei.

26
ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Implemetarea unor modele de bune practici, în

ceea ce priveşte motivarea personalului, ce sunt
recunoscute în mediul universitar şi care au
fost aplicate în alte state europene.

Abordarea bazată pe proces

Rezultatul dorit este obţinut mai eficient atunci Rezultatul dorit de Academia de Studii
când activităţile şi resursele aferente sunt Economice, acela de pregătire a studenţilor
conduse ca un proces astfel încât să facă faţă după absolvire
cerinţelor pieţei muncii poate fi obţinut mai
eficient dacă toate activităţile şi resursele
implicate în procesul de pregătire a studenţilor
sunt conduse ca un proces.

Academia de Studii Economice trebuie să

implice mai mulţi specialişti în procesul de
învăţare. De asemenea ASE trebuie să alinieze
planul de învăţământ la piaţa muncii.

Abordarea managementului ca sistem

Identificarea, înţelegerea şi conducerea Îdentificarea, înţelegerea şi gestionarea

proceselor corelate ca un sistem, contribuie la
eficacitatea şi eficienţa unei organizaţii în
realizarea obiectivelor sale
procesului de promovare a studenţilor ca un
sistem, şi nu ca un ansamblu de părţi
componente, contribuie la eficacitatea şi
eficienţa obiectivelor Academiei de Studii
Economice din Bucureşti.

Identificarea activităţilor care compun procesul

de promovare al studenţilor şi a modului în
care acestea afectează reuşita acestui proces.
Analiza obiectivă a gradului redus de
promovare al studenţilor pentru a putea
identifica cauzele ce determină înregistrarea
unui număr redus de studenţi ce promovează
examenul.

Îmbunătăţirea continuă

Îmbunătăţirea continuă a performanţei globale Printre obiectivele permanente pe care

a organizaţiei ar trebui să fie un obiectiv Academiei de Studii Economice din Bucureşti
permament al organizaţiei trebuie să le aibă, se enumeră şi îmbunătăţirea
continuă a performanţelor globale ale acesteia.
Doar printr-o analiză permanentă a cerinţelor
pieţei, conducerea universităţii alături de
profesori poate să pregătească persoane care să
se integreze imediat pe piaţa muncii.

27
ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Identificarea metodelor ce pot îmbunătăţi

performanţa generală a universităţii.

Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor

Deciziile eficace se bazează pe analiza datelor Deciziile eficace ale conducerii Academiei de
şi informaţiilor Studii Economice din Bucureşti sunt
influenţate de calitatea datelor şi informaţiilor
cules, dar mai ales de modul în care aceste sunt
folosite.

Urmărirea gradului de promovare al studenţilor

pe anumite perioade de timp reprezintă o sursă
importantă de fundamentare a deciziilor.

Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul

O organizaţie şi furnizorii săi sunt

interdependenţi şi o relaţie reciproc
avantajoasă creşte abilitatea ambilor de a crea
valoare.

28
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Componenta 12. Diagrama Value Stream Map

DURATA TOTALĂ A ÎNTREGULUI PROCES: 166 ore şi 16 minute

În diagrama Value Strem Map se poate observa durata totală a întregului proces. În atingerea obiectivului propus, contribuie 7 din cele 9
etape, fiecare având un anumit grad de importanţă. Procesul în sine poate fi optimizat într-o măsură mică în ceea ce priveşte durata de timp de
desfăşurare, însă acesta poate fi optimizat din punct de vedere al calităţii componentelor sale. Astfel în cadrul fiecărei etape pot fi aplicate diferite
instrumente ale managementului calităţii care să conducă la creşterea gradului de promovare la materia X, comparativ cu materi

29
 ASE MASTER AN II - Cursul „Managementul calității în proiecte”, susținut de Prof. Univ. Dr. Marin Andreica

Componenta 13. Reproiectarea procesului – Diagrama de flux refăcută

30