Educaţia centratǎ pe elev

( METODA CUBULUI )

Exemlicficări dintr-o lecţie de Cunoaşterea mediului la clasa a II-a

Una din cele mai pregnante cerinţe ale învǎţǎmântului actual este aceea
de a asigura respectarea particularitǎţilor individuale ale elevilor.În acest sens
încerc, prin activitǎţile de la clasa, sǎ asigur elevilor mei un mediu deschis de
formare, în care ţin cont de bagajul personal al elevului: ereditate, experienţǎ de
viaţǎ, dezvoltare intelectualǎ, perspective, interese.
De câţvi ani aplic cu succes metode active de predare, metode centrate
pe elev. Voi prezenta în expunerea de faţă -METODA CUBULUI –metoda pe ca-
re am aplicat-o cu succes la clasa a II-a, în cadrul lecţiilor de Limba şi literatura
românǎ şi Cunoaşterea mediului.
Teoretic aceastǎ metodǎ poate fi descrisǎ astfel:„Cubul, ca metodǎ, se fo-
loseşte atunci când se doreşte explorarea unui subiect din mai multe perspec
tive, pentru cǎ oferǎ posibilitatea unor abordǎri complexe şi integratoare. Se
confecţioneazǎ un cub pe feţele cǎruia se noteazǎ cuvinte de tipul: descrie,
comparǎ, analizeazǎ, asociazǎ, aplicǎ, argumenteazǎ. Se enunţǎ subiectul /
tema, se împarte grupa în şase subgrupe cǎrora li se dau sarcini precise: des-
crie ( culoare, forma ), comparǎ ( ce este asemǎnǎtor / diferit ), asociazǎ ( la ce
te îndeamnǎ sǎ te gândeşti ), analizeazǎ ( din ce este fǎut, din ce se compune ),
argumenteazǎ ( pro sau contra). Dupǎ o etapǎ de activitǎţi de grup se organizea-
zǎ un brainstorming, în urma cǎruia se defineşte forma finalǎ care se trece pe
postere.” ( Dragomir, Mariana, Managementul activitǎţilor didactice , Eficienţă şi
calitate, Repere generale şi exemplificǎri, Eurodidact, Cluj-Napoca,2003, pag.87)

Proiect didactic ( schiţǎ )

Data:
Clasa : a II-a
Obiectul : Cunoaşterea mediului
Subiectul : Pǎdurea
Tipul lecţiei: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor;
Scopul : * stimularea interesului pentru cunoşterea tainelor pǎdurii ;
* formarea unei atitudini pozitive faţǎ de studiu;

Obiective de referinţǎ:

1.1.sǎ descrie caracteristici ale mediului natural;

1.1. sǎ identifice asemănǎri şi deosebiri între câteva plante şi vieţuitoare
din pǎdure;
2.1. sǎ utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii în descriere unor plante
şi vieţuitoare ale pǎdurii;
3.1. sǎ identifice cǎi prin care pot contribui la menţinerea unui mediu sǎ-
nǎtos în pǎdure;

1
Obiective operaţionale:

a) cognitive:
O.1. să compare animalul adult cu puiul acestuia;
O.2. să observe caracteristicile unor plante şi animale din pădure;
O.3. să recunoască părţile componente ale unei plante / ale unui
animal,pe baza unor materiale din natură, planşe, mulaje, animale împăiate;
O.4. să descrie verbal observaţiile pe care le-au sesizat în excursie;
O.5. să descrie verbal câteva efecte benefice sau nocive ale activităţii
copiilor asupra mediului natural al pădurii;

b) motrice :
O.1. să-şi coordoneze activitatea oculară pentru citirea şi observarea sim-
bolurilor grafice şi a desenelor / obiectelor / materialelor prezentate ;
O.2. să reprime tendinţa de a practica mişcări inutile ;

c) afective :
O.1. să manifeste interes pentru activitatea desfăşurată .

Metode şi procedee : conversaţia, observaţia, exerciţiul, metoda cubului, jocul

didactic, brainstorming, munca idependentă.

FORME DE GRUPARE:

* întreaga clasă, pentru competenţele : de receptare, algoritmizare, exprimare,

prelucrare secundară;
* patru grupe ( 5 – 6 elevi ), pentru competenţele: de prelucrare primară, transfer,
exprimare.

Resurse : Programa şcolară, 2004 ;Enciclopedii pentru copii;

Manualul "Cunoaşterea mediului "(T.Piţilă,C.Mihăilescu,Aramis)

Desfăşurarea activităţii

1. Capratea atenţiei – aspecte ale pădurii în anotipul toamna ( PPT ); - 10 '

- discuţii despre mediul natural prezentat;
- anotimpurile anului;schimbările ce au loc în natură de-a lungul anului.
2. Anunţarea subiectului lecţiei: Pădurea – cu animalele şi plantele ei.
3. Formarea grupelor şi distribuirea cuburilor;
4. Explicarea modului de a lucra;

5. Metoda cubului - Activităţile grupelor.- 15 '

2
 Grupa 1 : Vulpea şi lupul
a) descrie înfăţişarea animalelor:
..................................................
b) compara cele două animale:
asemănări deosebiri
.................. ...................
c) analizează capul animalelor
.................................................
d) asociază:animalele cu lecturile
studiate:
...................................................
e) aplică:- modelează din plastilină
animalele;
f) argumentează de ce lupul este
numit „sanitarul pădurii”
Grupa 3 : Stejarul şi fagul
a) descrie înfăţişarea plantelor:
.................................................
b) compară cele două plante:
asemănări deosebiri
................... .................
c) analizeaza frunzele plantelor:
.................................................
d) asociază:animalele cu lecturile
studiate:
.................................................
.
e) aplică: desenează plantele:
f) argumentează de ce stejarul
şi fagul sunt locuitorii păduri-
lor de foiase:
.................................................
Grupa 2 : Ghiocelul şi vioreau
a) descrie înfăţişarea plantelor:
.................................................
b) compara cele două plante:
asemănări deosebiri
.......................
c) analizează floarea plantelor:
..................................................
d) asociază plantele cu lecturile
studiate:
.....................................................
e) aplică: desenează plantele:
f) argumentează de ce ghiocelul
este numit „vestitorul primăverii”
Grupa 4 : Ciocănitoarea şi cucul
a) descrie înfăţişarea păsărilor:
...................................................
b) compară cele două păsări:
asemănări deosebiri
................. ..................
c) analizeaza penajul păsărilor:
..................................................
d) asociază plantele cu lecturile
studiate:
................................................
e) aplică: modelează din plasti-
linǎ păsările;
f) argumentează de de ciocăni-
toarea este numită „ toboşarul
pădurii” sau „doctorul pădurilor”:
.....................................................
3
 6. Evaluarea cunoştintelor – asigurarea retenţei şi a transferului prin
metoda Brainstorming – 10 ' – în urma căruia se defineşte forma finală
care se trece pe poster, într-un ciorchine.
7.

Vulpea Lupul
Stajarul
Fagul

Animale Arbori

PĂDUREA

Păsări Plante mici

Cucul Ghiocelul
Ciocanitoarea Vioreaua

După ce elevii completează ciorchinele cu însuşirile plantelor şi animalelor

prezentate, vor completa spaţiile libere cu cuvintele potrivite scrise în paranteză.
Activitatea se desfăşoarǎ în grup.Va caştiga grupa care termină prima sarcina de
lucru.
Fişa de lucru – proverbe şi zicatori
La mâncare ......., la treabă ................. şi la somn ...............
Vulpea, când n-ajunge la ................, zice că-s acri.
Nu vede pădurea din cauza ..................
Lupu-şi schimbă ................., dar năravul ba.
Iarba rea creşte ............., iar iarba bună încetul cu .................
Iarba rea nu trebuie ............... , ci smulsă.
In pădurea fără ................, liliacul este o pasăre.
Lupul ..................... şi oaia grădinar.
Lupul îşi pierde ....................,dar nu şi obiceiurile.
Ursul ............. şi de voie şi de nevoie.

4
 ( lup, vulpe, butuc, struguri, copacilor, părul,
repede, încetul, păsări, cioban, măselele, joacă )

Lecţia s-a încheiat cu un concurs de ghicitori şi apoi elevii au cântat cânte-

cul „La pădure”.
Concluzii:
Folosită cu discernământ – metoda cubului asigură şanse egale pentru toţi
elevii, le dezvoltă încrederea în forţele proprii, contribuind totodată la socializarea
lor. Rolul învăţătorului este acela de a organiza activitatea în aşa fel încât elevul
să dobândească cunoştinţe noi, dar să-şi formeze şi deprinderi de muncă. Prin
astfel de activităti trebuie asigurat succesul fiecărui elev, ştiut fiiund faptul că suc-
cesul din viaţa şi activitatea elevului reprezintǎ un punct de sprijin în organizarea
activitǎţilor urmǎtoare.
Lecţiile trebuie astfel concepute încat sǎ plece de la experienţele elevilor
şi sǎ curindǎ întrebǎri sau activităţi care sǎ-i implice pe elevi. Lecţiile trebuie sǎ
cu- prindǎ o combinaţie de activitǎţi, astfel încât sǎ fie abordate stilurile pe care
elevii le preferǎ în învǎtare ( vizual, auditiv, practic / kinetic).
Bibliografie selectiva:
 Dragomir, Mariana, Managementul activităţilor didactice , Eficienţă şi calitate, Repere
generale şi exemplificări, Eurodidact, Cluj-Napoca,2003;
 Program PHARE RO 0108-01, Curs de formare regională,Materiale didactice pentru
învaţarea centrată pe elev.