EFECTUL NITRAȚILOR ȘI AL NITRIȚILOR ASUPRA

ORGANISMULUI UMAN
Rezumat
Nitrați și nitriți - auzim repetat că sunt folosiți de agricultura conventională și că trec din sol in legume
și fructe. Aceste substanțe sunt adăugate voluntar și în preparatele din carne și în mezeluri, mai exact, în chip
de conservanți și coloranți. Industria alimentară are argumente. Nitriții omoară bacteria care produce toxina
botulinică. Vorbim despre o otravă care poate duce la paralizie și chiar deces. Așadar, am fi tentați să le dăm
dreptate celor care se folosesc de această practică. Numai că aici povestea începe să se complice. Oamenii
interacționează în mod nefericit cu aceste substanțe de conservare.
1. Teorii ale nitraților și ale nitriților:
 Definire
 Mod de obținere
2. Acțiunea asupra omului:
 Expunerea la nitriți și nitrați
 Efectele asupra sănătății
3. Prevenirea contaminării cu nitrați:
 Aliați în lupta împotriva nitraților
Cuvinte cheie: teorie, mod de obținere, expunerea, efect dăunator, prevenire boli

1. DEFINIRE
Nitriţii (NO3) şi nitraţii (NO2) sunt componenţi naturali ai solului, proveniţi din mineralizarea
substanţei azotate de origine vegetală sau animală, datorată în primul rând microorganismelor existente în
sol. O parte din ei sunt absorbiţi din rădăcinile plantelor şi servesc la sinteza proteinelor şi a altor compuşi
cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafaţă şi de cele care traversează solul, regăsindu-se în
râuri, lacuri sau în pânza freatică.

Figura 1 : Formula desfășurată a nitratului și al nitritului

Nitrat , Nitrit

1.2 MODUL DE OBȚINERE

Nitriţii din apă apar într-o fază mai înaintată a procesului de mineralizare a substanţelor organice
sub acţiunea bacteriilor nitrificatoare, prin oxidarea amoniacului. Apele subterane pot avea un conţinut mai
mare de nitriţi decât cele de suprafaţă, nitriţii provenind în această situaţie din reducerea nitraţilor.
 Nitriţii proveniţi prin oxidarea amoniacului indică o impurificare relativ recentă a apei (de zile sau
săptămâni), deoarece transformarea substanţelor organice în amoniac şi a acestuia în nitriţi necesită un
anumit interval de timp. Concentraţia nitriţilor din apă este în general scăzută, din cauza labilităţii lor
trecând rapid în nitraţi sau amoniac, în funcţie de condiţiile de mediu.
Nitraţii sunt compuşi incolori, inodori şi fără gust, ca o formă naturală de azot aflat în sol. Azotul
este esențial pentru toate formele de viață. Majoritatea plantelor de cultură necesită cantități mari pentru a
susține randamente ridicate. Formarea de nitrați este o parte integrantă a ciclului de azot din mediul
înconjurător. Nitraţii din apă rezultă în urma degradării oxidative a substanţelor organice cu conţinut de
azot, sub acţiunea bacteriilor nitrificatoare, dar pot proveni şi din structura normală a solului, din substanţele
fertilizante sau pesticide cu conţinut de azot utilizate în tratarea solului. În general, concentraţiile nitraţilor
din sursele de apă subterane sunt mai mari decât în apele de suprafaţă.

Figura 2 : Circuitul Nitraților și Nitriților în natură

https://www.betalabservices.com/wp-content/uploads/2018/03/xnitrates-
infographic.jpeg.pagespeed.ic.qT5BLKEUN8.webp

2. ACȚIUNEA ASUPRA OMULUI

2.1 EXPUNEREA LA NITRIȚI ȘI NITRAȚI
Cea mai frecventă utilizare a nitraţilor este în îngrăşămintele chimice, dar nitraţii pot proveni şi din
scurgerile de la fosele septice, canalizări sau eroziuni ale depozitelor naturale. Odată ajunși în organism,
nitraţii sunt transformaţi în nitriţi. Principalele surse de nitrați din organismul uman sunt produse de apă și
legume. De la 75 până la 90% din cantitatea totală de nitrați ajunge în organismul uman prin intermediul
apei și al legumelor. Produse de origine animală, de exemplu, lactate, ouă și pește conțin cantități mici de
nitrați. Concentrațiile de nitrați din produsele din carne conservată și afumată variază într-o gamă largă de
la 0 până la 70 mg de N02 pe 1 kg.
 Figura 3 : Fructe și legume ce conțin nitrați
https://www.clipartmax.com/middle/m2H7K9m2d3H7A0G6_spice-collection-hd-background-wallpaper-
creative-pinterest-fruits-and-vegetables-png-file/

Totuşiambele substanţe sunt utilizate ca aditivi alimentari în preparatele de carne şi uneori în laptele
destinat producţiei de brânzeturi, pentru ameliorarea gustului şi prelungirea duratei de păstrare. În
preparatele din carne (şuncă, salamuri, cârnaţi), nitriţii şi nitraţii se utilizează în mod curent pentru
menţinerea culorii roz-roşiatice şi pentru efectele lor bacteriostatice şi de dezvoltare a aromei produselor
(stabilizatori de culoare şi conservant).

Figura 4 : Carne bogată în nitrați

http://media.graytvinc.com/images/810*455/Meat-protein-Can-supply-match-growing-
demand_strict_xxl.jpg

Potrivit raportului întocmit în anul 1972 de către US Food and Drug Administration (FDA), doza fatală
de azotat de potasiu (nitrat) pentru om se încadrează între 30 şi 35 de grame (aproximativ două linguriţe)
consumate într-o doză unică. Doza letală de azotit de sodiu (nitrit) este de aproximativ 23 de mg per
kilogram de greutate corporală.
 2.2 EFECTELE ASUPRA SĂNĂTĂȚII

După cum am afirmat, nivelul ridicat de nitraţi din apă poate provoca
methemoglobinemie sau sindromul copilului albastru, o afecţiune întâlnită mai
ales la copii sub 6 luni. Acidul din stomacul unui sugar nu este la fel de puternic
ca la copiii mai mari și adulți. Acest lucru determină o creștere a bacteriilor, care
pot converti ușor nitraţii în nitriţi (NO2).

Nitriţii sunt absorbiţi în sânge, iar hemoglobina (componenta care

transportă oxigenul din sânge) este transformată în methemoglobină, care nu
transportă oxigenul eficient. Acest lucru duce la o alimentare redusă cu oxigen la
nivelul organelor vitale, cum ar fi creierul. Methemoglobina din sângele copiilor
nu se poate schimba înapoi la hemoglobină, schimbare care în mod normal are loc
la adulţi. Methemoglobinemia severă poate duce la leziuni ale creierului şi chiar
la moarte.

Femeile însărcinate, adulții cu aciditate stomacală redusă și oamenii Figura 5 : Sindromul

cu deficit de enzime care să schimbe methemoglobina înapoi în hemoglobina
copilului albastru
sunt sensibili la methemoglobinemia indusă de nitriţi. Cel mai evident
simptom de methemoglobinemie este o culoare albăstruie a pielii, în special https://www.americanscie
în jurul ochilor şi a gurii. Alte simptome includ dureri de cap, amețeli, ntist.org/article/the-blue-
slăbiciune sau dificultăți de respirație. Copiii care manifestă simptomele de baby-syndromes
mai sus trebuie să fie consultaţi urgent de către un medic specialist. Dacă este
recunoscută la timp, methemoglobinemia este uşor de tratat cu o injecţie de
albastru de metilen.

Adulţii sănătoşi pot consuma cantităţi destul de mari de nitraţi, fără

a constata efecte vizibile asupra sănătății. De fapt, cea mai mare cantitate de
nitraţi o consumăm prin intermediul propriilor diete, în special prin legume
crude sau fierte. Acest nitrat este rapid absorbit și excretat în urină. Cu toate
acestea, aportul prelungit de niveluri ridicate de nitrat sunt legate de
probleme gastrice cauzate de formațiunile de nitrozamine. Aceşti compuşi s-
au dovedit a produce cancer la animalele de laborator. Studiile de persoane
umane expuse la niveluri ridicate de nitrat sau nitrit nu au furnizat dovezi
convingătoare pentru un risc crescut de cancer. De asemenea, literatura de
specialitate include cercetări care examinează asocierile posibile dintre nitraţi
şi problemele cronice, cum ar fi hipertiroidismul, malformaţii ale sistemului
nervos sau diabet zaharat insulino-dependent.

Deşi nu există o aplicabilitate standard referitoare la apa potabilă pentru animale, se estimează că
aceasta nu ar trebui să depăşească 100 mg/l. Acest lucru este valabil mai ales
la animalele tinere, deoarece puii lor sunt afectaţi în acelaşi fel ca şi oamenii.
https://academic.oup.com/
Deşi animalele mari pot tolera niveluri mai ridicate ale nitriţilor în organism,
view- simptomele comune includ dureri abdominale, diaree, slăbiciune musculară
large/figure/89210556/cv sau slabă coordonare.
q30901.gif
 3. PREVENIREA CONTAMINĂRII CU NITRAȚI
Nivelul de nitraţi din sursele de alimentare cu apă pot fluctua în funcţie de anotimp. Acest nivel este,
de obicei, mai ridicat primăvara, după topirea zăpezilor sau după ploile abundente. Prevenirea este cel mai
sigur mod de a asigura o apă curată şi fără riscuri pentru sănătate. Tratamentele pentru apă includ distilarea,
osmoza inversă, schimbul de ioni sau amestecarea. Filtrele de cărbune şi dedurizarea apei nu înlătură în
mod corespunzător nitrații din apă. Fierberea apei contaminate cu nitrați nu asigură condiții de siguranță
pentru a bea respectiva apă, ci, de fapt, crește concentrația de nitrați. Un nou foraj mai adânc pentru apă cu
mai puțini nitraţi poate fi o soluţie realizabilă în anumite zone. În multe cazuri, alternativa cea mai eficientă
este însă utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit.

3.1 ALIAȚI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA NITRAȚILOR

Pentru o luptă eficientă contra efectelor cauzate de nitraţi se recomandă utilizarea în alimentaţie a
mai multor proteine de origine animală, dar şi vegetală (carne slabă, peşte, brânză dulce, soia) pentru a
stimula sistemele de enzime ale organismului. Limitarea utilizării carbohidraţilor simpli (pâine şi produse
de patiserie din făină) şi compensarea în dietă cu anumiţi carbohidraţi (miere, fructe şi legume proaspete
sau uscate) poate limita şi aportul de grăsimi animale prin creşterea volumului şi varietatea grăsimilor
vegetale din floarea-soarelui, măsline sau seminţe de in. De asemenea, se recomandă normalizarea
spectrului microbian al tractului gastro-intestinal prin consumarea produselor lactate. De ajutor sunt şi
sursele de antioxidanţi şi vitamine naturale: usturoi, cătină, lămâi, seminţe de dovleac sau nuci.

Pentru copii, se recomandă eliminarea din alimentaţie a legumelor necoapte deoarece conţin doze
mult mai mari de nitraţi şi nitriţi. În acelaşi timp, nu este recomandată consumarea salatelor de legume dacă
acestea au stat la temperatura camerei mai mult de 8 ore deoarece pot transforma nitraţii în substanţe mai
toxice (nitrozamine). Cârnaţii, produsele afumate sau conservele trebuie excluse din dieta dumneavoastră
pentru că sunt preparate cu adaos de nitraţi şi nitriţi. Nu în ultimul rând, este foarte important să ne amintim
faptul că fierberea apei contaminate cu nitraţi, nu scade, ci creşte toxicitatea acesteia. În concluzie, impactul
potenţial asupra sănătăţii pe termen lung şi costurile legate de tratament pot avea efecte neaşteptate. De
aceea, prevenirea contaminării surselor de apă cu nitraţi, dar şi respectarea anumitor reguli de alimentaţie
trebuie să se constituie într-un efort prudent de reducere a riscului potenţial pentru sănătatea dumneavoastră.

Bibliografie :

[1] https://colonhelpsidetoxifierea.wordpress.com/2013/04/22/nitritii-si-nitratii-un-pericol-real-pentru-sanatate/
[2] https://stirileprotv.ro/stiri/csid/nitrati-si-nitriti-adaugati-in-preparatele-din-carne-si-efectele-devastatoare-asupra-
organismului-cum-se-apara-producatorii.html
[3] https://www.betalabservices.com/wp-content/uploads/2018/03/xnitrates-
infographic.jpeg.pagespeed.ic.qT5BLKEUN8.webp
[4] http://media.graytvinc.com/images/810*455/Meat-protein-Can-supply-match-growing-demand_strict_xxl.jpg
[5] https://academic.oup.com/view-large/figure/89210556/cvq30901.gif
[6] https://www.clipartmax.com/middle/m2H7K9m2d3H7A0G6_spice-collection-hd-background-wallpaper-
creative-pinterest-fruits-and-vegetables-png-file/
[7] https://www.americanscientist.org/article/the-blue-baby-syndromes
[8] https://academic.oup.com/view-large/figure/89210556/cvq30901.gif