ŞTIINŢA VIULUI – OPŢIONAL INTEGRAT

Autori: Mariana Mustaţă (Colegiul Naţional “C. Negri”, Galaţi)

Download Articol PDF

ABSTRACT

Curriculum la decizia şcolii. Număr de ore: 1 oră / săptămână. Clasele V-VIII

Arii curriculare vizate: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE, OM ŞI SOCIETATE, EDUCAŢIE

FIZICĂ ŞI SPORT, TEHNOLOGII

Motto: “Învaţă de la ziua de ieri, trăieşte pentru astăzi şi speră la ziua de mâine. Cel mai
important lucru este să nu te opreşti niciodată din întrebat.” (Albert Einstein)

Cuvinte cheie: opţional, CDS, clasele V-VIII

ARGUMENT

În vederea pregătirii copiilor pentru a face faţă cu succes provocărilor lumii contemporane,
şcoala trebuie să pună accentul pe formarea la aceştia de competenţe, atitudini transversale şi
transferabile.

Abordarea interdisciplinară presupune dezvoltarea capacităţii de a transfera rapid şi eficient, de

a sintetiza şi de a aplica cunoştinţe, deprinderi, competenţe acumulate prin studierea diverselor
discipline în vederea rezolvării unor situaţii problemă. În acest sens, L. Ciolan afirmă:
,,Succesul în viaţa personală, profesională şi socială e dat tocmai de capacitatea de a ieşi din
cutia disciplinară, de capacitatea de a realiza conexiuni care să conducă la realizarea eficientă
a problemelor concrete.” (L. Ciolan, „Dincolo de discipline”).

La nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilire de relaţii clare de convergenţă între

cunoştinţele, capacităţile, competenţele, atitudinile şi valorile care aparţin unor discipline
şcolare distincte.
Caracteristici ale curriculumului integrat:

 combinarea şi punerea în relaţie a obiectelor de studiu;

 stabilirea de relaţii între concepte, fenomene şi procese din domenii diferite;
 corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană;
 centrarea pe activităţi integrate, de tipul proiectelor;
 principiile organizatoare ale curriculumului sunt unităţile tematice,
conceptele sau problemele;
 flexibilitatea în gestionarea timpului şcolar şi în gruparea elevilor;
 maximizează utilizarea timpului de învăţare

Parcurgând astfel temele propuse în acest opţional, elevii vor avea posibilitatea să îşi clarifice
o serie de cunoştinţe referitoare la interdependenţele existente între disciplinele de studiu, la
păstrarea sănătăţii, să înveţe cum să îşi asigure igiena personală şi cea a mediului înconjurător,
cum să îmbine utilul cu plăcutul, odihna cu activitatea zilnică, şi ce atenţie trebuie acordată unei
alimentaţii raţionale.

Mariana Mustaţă1

1 Colegiul Naţional “C. Negri”, Galaţi

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea corectă a limbajului specific ştiinţelor ;

2. Dezvoltarea capacităţii de investigare şi analiză interdisciplinară a realităţii ;
3. Formarea şi dezvoltarea unor comportamente corecte de protejare a sănătăţii
personale şi a mediului ;
4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare şi de asumare a responsabilităţii.

COMPETENŢE SPECIFICE

1. Utilizarea limbajului specific ştiinţelor

1.1 Înţelegerea semnificaţiei unor termeni de specialitate din domeniile vizate

1.2 Identificarea unor norme /reguli igienico – sanitare şi de prevenire a accidentelor

1.3 Formularea de enunţuri referitoare la principiile ştiinţifice;

1.4 Formularea de ipoteze, situaţii-problemă şi concluzii, cu privire la situaţiile şi faptele

investigate

2. Dezvoltarea capacităţii de investigare şi analiză interdisciplinară a

realităţii

2.1. Stimularea creativităţii şi a implicării pentru studiul interdisciplinar al ştiinţelor

2.2. Dezvoltarea competenţelor de utilizare a instrumentarului specific de investigare în

domeniul ştiinţelor

2.3. Aplicarea metodelor interdisciplinare de investigare şi analiză a mediului înconjurător

3. Formarea şi dezvoltarea unor comportamente corecte de protejare a

sănătăţii personale şi a mediului

3.1 Recunoaşterea comportamentelor sănătoase şi a comportamentelor de risc;

3.2 Identificarea rolului activităţii fizice şi al odihnei în menţinerea sănătăţii;

3.3 Realizarea conexiunii cauză – efect vizând factorii naturali şi ambientali asupra sănătăţii
individului şi a grupului;

3.4 Aplicarea corectă a normelor igienico – sanitare;

3.5 Acţionarea cu mijloace proprii în vede-rea prevenirii şi combaterii poluării;

4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare şi de asumare a responsabilităţii

4.1 Utilizarea unor modalităţi de comuni-care eficientă;

4.2 Observarea şi exersarea abilităţilor de relaţionare pozitivă cu ceilalţi;

4.3 Recunoaşterea rolului responsabilităţii sociale

4.4 Manifestarea adaptabilităţii în diferite situaţii;

CONŢINUTURI

Clasa a VII-a
Clasa a VIII-a
Clasa a VI-a (biologie, fizică,
Clasa a V-a
Nivel (biologie, chimie, (biologie, matem
(biologie, geografie) chimie, educaţie
educaţie fizică)
educaţie tehnologi
fizică)

– Alcătuirea generală – Ochiul ca aparat – Ereditate şi

a corpului optic; menţinerea variabilitate: biolog
– Particularităţi ale sănătăţii ochiului sau matematică?
– Funcţiile nutriţiei la om şi a celorlalte
organe de simţ – Transm
organismelor – Raţia alimentară şi
– Scheletul şi caracterelor ered
rolul ei- alcătuire,
– Particularităţi ale pârghiile; cum să reguli şi excepţii
adaptare în funcţie de
dezvoltării fizice şi ne mişcăm sănătos
particularităţile – Sănătate şi eredit
psihice la om
individuale
– Sistemul nervos:
– Principii de bio
– Boli transmisibile: transmiterea
– Componenţa clonarea
simptome, prevenire influxurilor şi
alimentelor
curentul electric – Evoluţionism
– Noţiuni de igienă
– Vitaminele şi creaţionism? – T
personală şi colectivă – Influenţa
sărurile minerale: moderne privind ap
răspândire şi utilitate tehnicii asupra
– Adaptarea vieţii
Conţinuturi sănătăţii fizice şi
organismului
– Apa şi sănătatea psihice; – Sănătatea noastr
– Modalităţi de dependenţa de mediului: pol
– Rolul şi tipul
adaptare şi calculator, telefon, mediului ambiant,
exerciţiilor fizice în
supravieţuire în mass-media de poluare, metod
menţinerea greutăţii
diferite medii de viaţă limitare şi depolua
normale şi a sănătăţii – Reproducerea –
ecosistemelor
– Boli din alte zone corpului noţiuni de igienă a
imediata apropiere
ale globului şi măsuri reproducerii;
 de prevenire a hormonii şi rolul – Să învăţăm să rec
îmbolnăvirilor lor; şi să consumăm raţ

– Oameni de ştiinţă – Sănătatea – Energia verde

celebri corpului şi a
– Case ecologice
minţii: echilibrul
fizic şi emoţional

SUGESTII METODOLOGICE

Este indicat ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor activităţi de
învăţare care să vizeze:

 stimularea curiozităţii elevului de a îşi pune mereu întrebări despre lumea

înconjurătoare, despre propria fiinţă şi despre locul său în lume, înţelegând
valoarea lui de ce? ca prim pas în cunoaştere;
 căutarea răspunsurilor prin explorarea directă a mediului înconjurător şi a
lumii vii, cu ajutorul experimentelor şi al investigaţiilor în laborator sau pe
teren, prin dirijarea curiozităţii elevilor spre efectuarea de observaţii directe;
 exersarea lucrului în echipă, a asumării şi îndeplinirii unor roluri specifice în
grupuri de lucru, a cooperării în realizarea acestora;
 capacitatea de a se documenta, de a selecta şi utiliza diferite surse de
informare, de a extrage organiza, interpreta şi reda informaţii ştiinţifice de
ajutor în soluţionarea unei probleme sau investigaţii referitoare la lumea vie;
 dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic,
deschis şi creativ;
 dezvoltarea receptivităţii şi a capacităţii de abordare raţională a problemelor
specifice vieţii şi mediului natural, în complexitatea şi dinamica lor;
 realizarea unor proiecte, prin care elevii să fie implicaţi în exerciţii de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a problemelor din viaţa
cotidiană, de identificare a soluţiilor, de rezolvare a unor situaţii-problemă;
 utilizarea metodelor, a mijloacelor şi a instrumentelor TIC.

MODALITĂŢI DE EVALUARE
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programa propusă, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi
instrumente:

 Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)

 Probe orale
 Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proba practică
 Investigaţia, experimentul
 Proiectul
 Portofoliul
 Auto- şi inter-evaluarea

BIBLIOGRAFIE

1. ”Cercetarea interdisciplinară a învăţământului” – Colocviul naţional de

Pedagogie, Bucureşti, 1970.
2. ”Demersuri creative în predare şi învăţare”, Ionescu M, Presa Universală
Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.
3. ”Ghid pentru cadre didactice – suport informativ – programul naţional de
educaţie pentru sănătate.
4. VĂIDEANU G.: „Educaţia la frontiere dintre milenii”, Bucureşti, E.D.P.,
1988.
5. M.E.N. Curriculum Naţional – Programe şcolare pentru disciplinele din aria
curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale Naturii.