Geografia transporturilor

Curs pentru studentii anului III

Specializarea Inginerie economica in transporturi

Lector univ. Dr. ALINA BOSTINA

 Definitie:
Geografia transporturilor, parte a geografiei
economice, are ca obiect de studiu:
 sistemele de transport,
 infrastructura si retelele de cai de comunicatie,
 mijloacele de transport si centrele lor de
productie,
 categoriile de transport,
 fluxurile si intensitatea schimburilor,
 transformarile spatiale determinate de
amenajarile pentru transport.
Transporturile asigura:

 Buna desfasurare a productiei in industrie si

agricultura

 Circulatia bunurilor materiale, a oamenilor si a

informatiei

 Legaturile intre regiunile in care exista materii

prime si cele in care acestea se prelucreaza

 Apropierea intre asezari umane , tari si

continente
 Prin intermediul transporturilor se realizeaza :

 Participarea la dezvoltarea economiei mondiale

 Iesirea din izolare a comunitatilor umane
 Integrarea in sistemele generale informationale
 Cresterea nivelului de civilizatie

Activitatea de transport a tinut pasul cu cerintele

modernizarii, cu cresterea traficului si a volumului de
marfuri.
Indicii economici utilizati pentru a evidentia gradul
de inzestrare cu cai de comunicatie a unui teritoriu

 Densitatea retelei de cai de comunicatie;

 Volumul transportului de marfuri;

 Volumul transportului de calatori

 Clasificarea transporturilor
Dupa mediul in care sunt amplasate caile de
comunicatii ( trasee special amenajate sau construite) se
deosebesc:

 Transporturi terestre ( cai ferate, cai rutiere, conducte,

urbane)
 Transporturi navale ( fluviale, pe canale, lacustre, marine)
 Transporturi aeriene
 Transporturi speciale ( urbane, conducte, linii de inalta
tensiune, comunicatii spatiale)
 Fiecare categorie de transport a evoluat în timp,
actualmente asigurând un volum fără precedent al
traficului şi legături cu cele mai diverse zone de pe Glob

S-au realizat :

 modernizarea,
 îmbunătăţirea continuă a mijloacelor de transport din
punct de vedere al capacităţii, vitezei şi eficienţei
 organizarea riguroasă a fluxurilor de transport tot mai
intense.
 A crescut rolul unor rute ( cai ferate, sosele,
canale, fluvii navigabile) si al unor centre de
transport ( porturi, aeroporturi, noduri feroviare
si auto, mari ansambluri urbane)
 Efectul s-a resimtit in transformarile suferite de
peisajul geografic, afectat de prezenta activa a
omului si a vietii moderne.
 Caile de transport :
 au determinat popularea unor regiuni geografice, apariţia
unor aşezări, apariţia nucleelor de producţie, aducerea in
circuitul economic a diverselor categorii de resurse.

 considerate a fi adevăraţii vectori ai civilizaţiei, au facilitat

pătrunderea unor elemente de progres, au schimbat
obiceiuri şi tradiţii, au redistribuit sursele si bogăţiile lumii.

 sunt pârghii ale globalizării şi umanizării intensive

 Rolul şi locul Geografiei
transporturilor
 În analiza transporturilor se iau in considerare dinamica,
comprimarea spaţiului şi a timpului.
 Rolul transporturilor este de a asigura dinamica,
mişcarea bunurilor, materiilor prime, informaţiei,
oamenilor.
 Profitul nu rezultă din producţie sau prelucrare ci prin
deplasarea spaţială a ceea ce alte activităţi economice
au realizat, inclusiv deplasarea fiinţelor umane şi
informaţiei.
 Cererile în domeniul transporturilor sunt mereu
in creştere, ele trebuind să răspundă în
permanenţă unor consumuri reduse, creşterii
capacităţii şi vitezei, confortului şi
accesibilităţii în zone care până la un anumit
moment erau considerate inaccesibile.
 Sistemele de transport : totalitatea cailor de
transport, infrastructura, mijloacele de
transport, curenţii şi rutele de transport dintr-
un teritoriu
 Căile de transport (reţelele de transport)
cuprind organizarea spaţială a infrastructurii
de transport in teritoriu.
 Categoriile de transport au în vedere
diferenţierea determinata de mediul în care
este amenajată calea de transport ( apă, aer,
uscat).
 Mijloacele de transport se diferentiaza la
randul lor in functie de categoriile de transport
si de specificul cailor de transport: auto,
material rulant ( locomotive si vagoane), nave
si aeronave
 Nodurile de transport reunesc o categorie a
transporturilor, a cailor de transport, a rutelor.
 Fluxurile de transport apar pe rutele care unesc zonele
detinatoare de resurse sau cele producatoare de bunuri cu
cele deficitare, cu zonele consumatoare si centrele
producatoare.

 Infrastructura si caile de comunicatie se afla in continua

expansiune: artere rutiere, cai ferate, porturi, aeroporturi,
conducte, retele de comunicatie.
 Transporturile intra in sfera serviciilor printr-o prezenta
obligatorie in orice domeniu de activitate.
 Pentru a putea evidentia in mod relevant bogatia sau saracia unor
state, alegerea criteriilor de evaluare trebuie sa se faca judicios ( nivelul
dezvoltarii productiei, PIB-ul , Indicatorul de Dezvoltare Umana):

 Criterii de natura tehnologica si economica,

 Criterii legate de transferul in lumea schimburilor
comerciale
 Controlarea unor piete de desfacere care sa se asocieze cu
disponibilitatile in resurse naturale proprii.
 Tari bogate Transfer tehnologie Tari sarace
Impact ecologoc

Evolutia demografica:

• Stabilizarea treptata a cresterii populatiei in tarile bogate

• Cresterea excesiva a populatiei in tarile sarace. In paralel
scade consumul si se exercita o presiune enorma asupra
modului de exploatare al biomasei.
NORD – SUD – un program de supravietuire (concluziile enuntate
de cancelarul german W. Brandt in urma conferintelor internationale
pentru populatie, agricultura, mediu, dezvoltare durabila, ecologie si
habitat)
 Tarile producatoare de materii prime trebuie sa obtina o
parte mai echitabila din pretul final al marfurilor
 O anumita stabilitate a preturilor la nivel international
 Punerea la punct a unei piete mondiale si a unor tarife
echitabile pentru materiile prime, pentru a pune ulterior
capitalul la dispozitia tarilor sarace in scopul reutilarii si
tehnologizarii
 Clasificarea tarilor dupa raportul dintre
bogatii naturale si populatie (Jaques
Bethemont )
1. Tari bogate furnizoare de resurse naturale, cu spatii vaste, slab
populate, cuprinzand structuri miniere, paduri vaste si fluvii
mari.(spatiile Americii de Nord si fostei Uniuni Sovietice)
2. Tari bogate lipsite de materii prime abundente in sectoarele
cheie (Japonia si Europa de Vest)
3. Tari putin populate, cu dispunere periferica, cu disponibilitati
mari de resurse naturale, bine plasate in mecanismul
schimburilor comerciale internationale (Africa de Sud, Arabia
Saudita, Australia, alte tari petroliere)
4. Tari cu populatie numeroasa, cu crestere rapida, cu
unele resurse- insuficiente pentru a echilibra
costurile dezvoltarii (China, India, tarile din
America de Sud, Africa neagra, Africa de nord )
5. Periferiile neglijate, fara resurse naturale, cu
populatie redusa (Sahel-ul)
 Resursele naturale devin inerte daca nu devin
bogatii naturale (astfel incat sa satisfaca o
cerinta umana)!
 Dispunerea pe Glob a resurselor naturale este
dezechilibrata:

 Orientul Mijlociu: 60% din totalul resurselor de petrol

 Fostul URSS : carbuni si gaze naturale
 Canada si Siberia: lemn
 Africa de Vest: bauxita

Dezvoltarea unei infrastructuri pentru toate tipurile de

transport, ca suport al schimburilor comerciale.
 Dezvoltarea transporturilor inseamna totodata
dislocarea si transportul unor importante
esaloane de populatie care se deplaseaza din
diferite ratiuni (forta de munca, studii, turism
etc)
 Raportul Meadows al Clubului de la Roma : bogatiile de
care dispune omenirea constituie un sistem inchis, ale carui
elemente se afla in interdependenta, iar distrugerea sau alterarea
unuia dintre ele poate conduce la dereglari in cadrul
<<autonomiei>> sale interne in cadrul unor procese complexe si
pe termen lung.
 Criza generalizata a resurselor naturale este insotita de cea a
mediului inconjurator Criza calitativa si cantitativa a
produselor activitatii umane, agriculturii, industriei si schimbului.
 Repartitia inegala a resurselor a determinat :
 expansiunea transporturilor si schimburilor internationale
de materii prime si energie din cauza imposibilitatii unor
state de a-si acoperi consumul de resurse proprii
 Intensificarea investigatiei in vederea descoperirii de noi
zacaminte
 Valorificarea rationala a resurselor, mai ales pentru statele
in curs de dezvoltare
 Caile de comunicatie si structurile aferente s-au
adaptat conditiilor mediului geografic al fiecarei zone a
planetei impunand investitii costisitoare pentru
constructii de viaducte, poduri, tunele etc. sau lucrari
de intretinere si exploatare.