Scala autoeficacităţii generale (Generalized Self - Efficacy Scale)

Scala a fost elaborată de Schwarzer şi Jerusalem (1993). În varianta redusăscala cuprinde

10 itemi ce descriu caracteristici pozitive ale eficienţei personale. Subiectului i se cere săopteze
pentru una din cele patru posibilităţi de răspuns (1- niciodată; 2 - câteodată; 3 - adeseori; 4 -
întotdeauna) în funcţie de modul de autoevaluare. Scala are următoarele calităţi psihometrice:
fidelitate - coeficientul alfa Crombach este cuprins între .70, .90. Scala a fost tradusăîn peste
douăzeci de limbi şi utilizarea ei pe alte populaţii îi confirmă calităţile psihometrice.
Scorul autoeficacităţii percepute se obţine prin însumarea punctajului de la cei 10 itemi.
El poate fi cuprins între minim 10 şi maxim 40. Scorurile medii obţinute de autori pe diverse
loturi variază între 27.00 (4. 70) şi 30.87 (4.61). (A. Băban, 1998).

Scala de autoeficacitate mnezică (A - Memory Self Efficacy Questionnaire - A-MSEQ)

A fost dezvoltată pentru prima dată în 1983 de Robin West (Memory Self Efficacy
Questionnaire - MSEQ). Pe măsură ce s-au realizat progrese în cercetarea autoeficacităţii
mnezice au fost adăugaţi noi itemi, iar alţii au fost eliminaţi astfel încât săexiste concordanţă între
teste de memorie şi itemii chestionarului. Versiunea utilizată de noi A - MSEQ a fost revizuită în
1989 şi ea poate fi administrată individual sau în grup.
Scala de autoeficacitate mnezică conţine 50 de itemi, descriind 10 sarcini diferite
ierarhizate fiecare în cinci grade de dificultate (de la cel mai ridicat la cel mai scăzut nivel de
dificultate). Confidenţa este evaluată la fiecare nivel pe o scală de 10 puncte unde 100%
reprezintă certitudine totală iar 0% incertitudine totală. Nivelul sau magnitudinea autoeficacităţii
va fi evidenţiat prin însumarea numărului sarcinilor indicate de indivitd ca putându-le reliza.
Tăria autoeficacităţii este reprezentată de media ratelor confidenţei de-a lungul sarcinilor.
Generalitatea va fi dată de gradul în care eficacitatea mnezică prezice eficacitatea şi performanţa
în alte domenii.
Studiul de faţăîşi propune evidenţierea calităţilor psihometrice ale acestei scale.
Studiul de adaptare a instrumentelor pe populaţia românească
Singura scală utilizată în studiul nostru care nu este adpatată pe populaţia românească este Scala
de autoeficacitate mnezică. Calculul a pus în evidenţă o bună fidelitate a acesteia (α
Cronbach=.93; coeficientul Guttman =.93, coeficientul split half r= .80). Pentru validarea scalei
am recurs la stabilirea corelaţiei dintre autoeficacitate mnezică şi autoeficacitate generală s-a
calculat coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson. Rezultatul obţinut (r=.44, p<0,05) ne indică o
corelaţie puternică între autoeficacitatea mnezică şi cea generală. Deci dacă rezultatele la Scala
de autoeficacitate mnezică vor scădea sau creşte, atunci şi rezultatele Scalei de autoeficacitate
generală vor avea tendinţa de a creşte sau scădea. De asemenea, am utilizat regresia liniară
multiplă, ecuaţia de regresie fiind SE=12,88SEM+20.61 (p=0.000), coeficientul de regresie
R=0.44. Putem afirma că 20% din varianţa autoeficacităţii generale poate fi explicată prin
autoeficacitatea mnezică. Tot astfel 20 % din varianţa autoeficacităţii mnezice poate fi explicată
pe baza modificărilor autoeficacităţii generale (ecuaţia de regresie fiind SEM=0.015SE+0.155,
R=0.44, p=0.000). Concluzionând, generalitatea autoeficacităţii mnezice este dată de gradul în
care ea prezice eficacitatea generală, în cazul nostru 20%.

CONCLUZII

În ceea ce priveşte stabilirea calităţior psihometrice a Scalei de autoeficacitate mnezică

(A - Memory Self Efficacy Questionnaire - A-MSEQ) elaborate de Barry & West, validare s-a
făcut prin corelarea cu Scala de autoeficacitate generală, corelaţia fiind semnificativă. Calculul a
pus în evidenţă o bună fidelitate a acesteia (α Cronbach=.93; coeficientul Guttman =.93,
coeficientul split half r= .80).
Cercetarea noastră a evidenţiat o slabă validitate predictivă a scalei de autoeficacitate
mnezică (A-MSEQ), având ca şi criteriu performanţa la probe de memorie. am utilizat regresia
liniară multiplă. Doar 5% din varianţa performanţei mnezice se datorează modificărilor
autoeficacităţii mnezice sau pot fi prezise pe baza acesteia. Acest lucru este explicat prin una
dintre concluziile mai multor studii vizând relaţia autoeficacitate mnezică-performanţă mnezică:
convingerile privind autoeficacitatea mnezică nu sunt neapărat reflecţii valide ale abilităţilor
mnezice (Rabbitt & Abson, Hermann, Larrabee, West & Crook) sau pot fi evaluări lipsite de
acurateţe.
Hertyog & Dixon (1994) susţin de asemenea că nu sunt motive rezonabile pentru a atribui
această corelaţie mică proprietăţilor psihometrice ale scalei ci se pare că aceste convingeri
relaţionate de memorie au validitate predictivă limitată pentru diferenţierea interpersonală în
performanţa mnezică.