Tema: Macroeconomia şi principalii indicatori macroeconomici

Intrebarea 1. Sisteme de evaluare a rezultatelor macroeconomice

Initial, stiinta si practica economica au fost preocupate de analiza si evaluarea rezultatelor

economice doar la nivel de intreprindere. In scopul evaluarii activitatii economice la nivelul unei
tari se folosesc doua sisteme de calcul: sistemul conturilor nationale (SCN); sistemul productiei
materiale SPM).
SPM are ca temelie teoretica teza potrivit careia este creatoare de valoare doar munca
depusa in ramurile productiei materiale (agricultura,industrie,constructii si comertul). Prin
urmare, Venitul Natonal este creat doar prin munca cheltuita pentru producerea bunurilor si
serviciilor materiale.
SCN are la baza conceptul teoretic conform caruia Venitul National se creaza nu numai
in ramurile productiei materiale, ci si in alte sectoare ale economiei cum ar fi invatamintul,
sanatatea, cultura, domeniul financiar-bancar, administratia de stat etc. contributia
domeniilor nemateriale la crearea venitului national se calculeaza prin evaluarea costurilor
factorilor. Astfe costul pentru invatamintul public se va determina de cheltuielele pentru
manuale, cladiri, salarii la profi si personal administrativ.
In tarile cu economie dezvoltata, si de la un timp in tarile cu economiile in tranzitie,
inclusiv si in Republica Moldova, se foloseste sistemul conturilor nationale. SCN are ca sarcina
pricipala sistematizarea multiplelor fluxuri si fenomene econimice si clasificarea acestora intrun
numar limitat de variabile econmice.
Pricipalele componente ale sistemului de conturi nationale sunt:

 Agentii econimici, grupati pe sectoare institutionale

 Operatiunile: cu bunuri materiale si servicii; de reparatii, ce vizeaza salariile,
impozitele, veniturile provenite din proprietate etc; financiare (creantele, imprumuturile,
economiile)
 Conturi nationale: care sint „contul productie”, „contul consum”, „contul acumulare”,
„contul restul lumii”
Conturile nationale se tin in conformitate cu pricipiul dublei inregistrari, folosite in
contabilitate. Astfel, un „cont national” este compus din 2 parti: debit, unde se inscriu
resursele de care dispune un sector oarecare; credit unde se inscrie folosirea acestor resurse.

Avuţia naţională sau patrimoniul naţional reprezintă totalitatea bunurilor de care dispune ţara
respectivă şi poporul său. Componenţa acestui patrimoniu include trei părţi: 1) valorile oferite
de natură (resursele naturale ale ţării); 2) valorile moştenite de la generaţiile precedente şi
păstrate; 3) bunurile create prin muncă – produsul naţional. Este clar că sporirea avuţiei
naţionale poate avea loc ca rezultat al utilizării raţionale şi eficiente a tot ce e valoros, fără a
diminua perspectivele pentru generaţiile viitoare. Cu sporul substanţial al producţiei şi al
necesităţilor acesteia în condiţiile epuizării resurselor, stabilitatea şi creşterea economică
depinde de volumul produsului pe ţară creat prin activitatea de producţie – produsul naţional.
Produsul naţional este totalitatea de bunuri şi servicii create în întreaga economie într-o
perioadă de timp. Mărimea lui, cea mai completă şi relativ mai precisă, se poate calcula la finele
anului, când un circuit deplin economic se încheie în toate ramurile economiei naţionale.
Deoarece aceasta este derivata ec/ă de bază, de la care începe orice analiză macroeconomică, se
duce o evidenţă minuţioasă a dinamicii produsului naţional cu evaluarea indicilor respectivi pe
jumătate de an, trimestrial, lunar şi chiar pe decade.
 În evaluarea produsului naţional există diverse specificări, în funcţie de criteriile de analiză a
situaţiei economice:
a) produsul naţional total sau global (PNG) reprezintă mărimea lui, creată de toţi cetăţenii ţării,
atât în ţară, cât şi peste hotare. Produsul intern brut (PIB) constituie acea parte a PNG care este
creată în cadrul frontierelor ţării. Deseori aceste specificări se confundă în diferite publicaţii
despre economie, când una şi aceeaşi mărime este numită PNG – produs naţional global, PNB
– produs naţional brut, PNT – produs naţional total, PIB – produs intern brut, sau simplu –
produs naţional;
b) produsul naţional global (PNG) şi produsul naţional net - (PNN) este costul producţiei finite,
incluzând: mărfurile de consum (cheltuielile de consum ale populaţiei), investiţiile globale,
achiziţiile guvernamentale (cheltuielile de stat). PNN este PNG minus amortizarea. Logica
acestei argumentări constă în faptul că la începutul circuitului economic există un anumit volum
de capital (produse ale perioadei precedente) utilizat pentru crearea noilor mărfuri. Amortizarea
acestui capital deci nu poate fi considerată ca produs al perioadei curente. Astfel, produs brut va
fi mărimea ce include amortizarea (“cutia”), iar produs net – cel fără amortizare (fără “cutie”);
a) produsul naţional global (PNG) poate fi divizat în: nominal şi real. Mărimea nominală a
PNG este volumul calculat al acestuia la preţul nominal al produselor din perioada curentă.
Mărimea reală se calculează pe perioade în preţuri comparative (perioada de bază ale cărei preţuri
sunt utilizate prin calcul). În cazul în care dorim să clarificăm dacă PNG a crescut real sau mărimea
lui a sporit doar ca rezultat al majorării preţului?”, calculăm mărimea PN în ambele perioade în
preţurile uneia luate ca bază.
b) produsul naţional potenţial este mărimea PN posibilă la o utilizare deplină a resurselor
disponibile. Deoarece principala resursă a economiei sunt oamenii apţi de muncă, diferenţa dintre
mărimea potenţială şi cea reală a PN, conform legii lui A. Okun, este generată de neutilizarea unei
părţi din totalitatea braţelor de muncă ale ţării. Aceste pierderi se estimează la 2,5% din PN la
fiecare 1% de şomaj (neangajare în câmpul muncii).
c) după modul de utilizare PN se divizează în produs intermediar şi produs finit. Produs
intermediar este acea parte din PNG care nu ajunge în consum final, ci este utilizat ca mărfuri
investiţionale (capital) într-un nou ciclu al producţiei. Produsul finit este consumat definitiv şi de
fiecare dată trebuie reprodus.

Intrebarea 2. Metode de calcul al PIB-lui. PIB, PNB, PIN, PNN, VN

Principalii indicatori macroeconomici sunt PIB, PIN, PGB,PNB, VN. Indicatorii dati includ in
sine doar produsele si serviciile vindute pe piata, dar nu si cele destinate pentru autoconsum.
Notionea de brut se foloseste in cazul calcularii indicatorilor cu includerea si consumul de
capitalului fix (amortizarea).
PGB exprima valoarea bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economiii nationale, intro
perioada de timp, timp de un an. Acesta se calculeaza ca suma intregii productii create in toate
sectoarele economiei nationale. PGB = Ci + Cf + Ib, unde Ci= consumul intermediar Cf=
consumul final de bunuri si servicii, Ib= investitii brute de capital. PGB se foloseste mai rar in
statistica oficiala.
PIB cosntituie valoarea bruta a bunurioor si serviciilor finale create in interiorul unei
tari de catre a gentii economici autohtoni si straini, de regula timp de un an. El vizeaza a
anumita regiune geografica, o regiune, o tara sau un grup de tari. Toate firmele care activeaza in
tara data, indiferent de tara de provenienta participa la formarea PIB. PIB se mai defineste si ca
„suma tuturor veniturilor obtinute in interiorul tarii”. In procesul de distribuire si utilizare, PIB
este destinat: consumului final (public si privat), investitii brute, exportului net (diferenta dintre
export si import).
 In ultimele decenii PIB este considerat unul dintre cei mai inportanti indicatori
macroeconomici intarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate, care au plasati peste hotare un
numar impunator de firme, prioritate are un alt indicator, si anume PNB.
PNB constituie suma valorilor adaugate brute create de catre agentii economici autohtoni din
tara si de peste hotare ei. PNB are drept criteriu de baza aparenta nationala a produsului creat. In
marimea lui se include si venitul cistigat in strainatate. La determinara PNB nu vor fi luate in
consideratie veniturile obtinute de agentii straini care functioneaza pe teritoriul national.
Formule de calcul: PNB=PIB+SVAB (Soldul Valorii Adaugate Brute)
PBN= Ch+Inv+G+Exp.net (metoda calcularii fluxului de costuri de producere)
Ch=cheltuielele de consum ale populatiei
Inv=investitiile sectorului privat
G=cheltuielel guvernamentale
Exp.net=exportulnet
PNB=D1+D2+D3+D4+D5+D6+D7 (metoda calcularii fluxurilor de venituri)
D1=pretul pentru utilizarea capitalului
D2=impozitele indirecte (accize, TVA)
D3=salariul si alte plati (p/u asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, somaj,
asig medicale)
D4=renta in forma baneasca (renta si subventii)
D5=dobinda neta
D6=veniturile proprietarilor individuali
D7=venituri corporative (dividende, impozit pe profit, profit nedistribuit)
Si mai este metoda calcularii valorii adaugate.
Venitul Naional (VN) constituie suma veniturilor provenite din munca si din
proprietate, venituri ce se obtin in urma producerii bunurilor econoimice. Altfel spus, VN
reprezinta suma salariilor, dobinzilor, profituriolor si rentei. VN=PNB-
Amortizarea+Impozitele Indirecte. VnN se utilizeaza pentru cheltuielele de consum si
investitii. Se determina prin insumarea salariilor lucratorilor, a veniturilor din proprietate si
veniturile intreprinderilor.
PIN (produs intern net) este valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale,
produse de agentul economic ce activeaza in interiorul unei economii nationale in decursul unei
perioade de un an. PIN=PIB-Amortizarea; PNN=PNB-Amortizarea
Marimea PIB si PNB sunt influentate de evolutia preturilor la bunurile si serviciile, dar
tot odata si de modificarile acestora. In tarile dezvoltate, PNB este de regula cu 10-30% mai
mare decit PIB, in tarile mai putin dezvoltate este situatia inversa PIB>PNB. Este deci mai bine
ca PNB sa fie mai mare decit PIB, din cauza ca agentii economici care activeaza peste hotare
cistiga mai mult decit agentii economici straini la noi in tara, astfel se limiteaza efectul de
plecare a veniturilor peste hotarele tarii.
Metodele de calcul al PIB-ului.
Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode:
1) metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)
2) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)
3) metoda veniturilor
Metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)
In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile
din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Deci,
n
P.I .B.   VABi , unde i reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale.
i 1

Presupunem, pentru exemplificare, un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in
cursul perioadei la pretul de 1000 u.m. Acest bun consideram ca este folosit pentru producerea
altui bun vindut ulterior la pretul de 1500 u.m., bun destinat consumului.Cum P.I.B. include
doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in P.I.B., nu si primul.
Valoarea P.I.B. va fi deci de 1500 u.m.
Calculul P.I.B. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al
productiei. Daca la primul produs valoarea adaugata este de 1000 (nu exista consum
intermediar), in cazul celui de-al doilea produs, valoarea adaugata este de 1500-1000=500 u.m.
Deci P.I.B. = V.A.0 + V.A.1 = 1000 +500 = 1500, unde cu V.A. am notat valoarea adaugata.
In concluzie, P.I.B. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor
economici dintr-o economie nationala.
Daca la P.I.B. exprimat in preturile factorilor (P.I.B.PF) adaugam impozitele indirecte nete
(ImpInd), obtinem produsul intern brut in preturile pietei (P.I.B.PP): P.I.B.PP =P.I.B.PF +ImpInd
Produsul intern net in preturile factorilor (P.I.N.PF) exprima valoarea adaugata neta (V.A.N.) a
agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculeaza scazand
consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea adaugata bruta :
P.I .N .PF  V . A.B.PF   A  V . A.N .PF  P.I .B.PF  A

Pentru a obtine produsul intern net in preturile pietei (P.I.N.PP), se aduna impozitele indirecte
nete (ImpInd) la valoarea adaugata neta in preturile factorilor (V.A.N.PF): P.I.N.PP= V . A.N .PF
+ ImpInd = P.I.N.PF +ImpInd.
Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)
Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii
nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele
privitoare la bunurile si serviciile importate.
Din aceasta perspectiva, P.I.B.PP va include in structura sa consumul privat (CPV), cheltuielile
guvernamentale sau consumul public (CPB), investitiile brute (Ib) si exportul net (En).
Consumul privat sau personal (CPV) exprima cheltuielile de consum ale menajelor, ocazionate de
achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor
acestora.Cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB) se refera la cheltuielile
administratiei centrale si locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile
guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi, cum sunt prestatiile de securitate
sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate in schimbul unor
bunuri sau servicii.Investitiile (Ib) se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare
(sau formarea bruta a capitalului).Exportul net (En) surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se
calculeaza scazind din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici
apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. Deci, dupa metoda
cheltuielilor,P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + En
Metoda veniturilor
Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica
si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea
muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi.
La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). Deci, dupa metoda veniturilor,
P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea
Venitul National (VN) se divizeaza in venituri menajelor si veniturile intreprinderilor.
Marimea veniturilor nationale este supusa unei tendinte de crestere permanenta. Cauzele cela
mai frecvente de crestere sunt: sporirea nr de persoane angajate in economie, progresul tehnic,
ridicarea nivelului de instruire a fortei de munca, perfectionarea metodelor de gestiune a
afacerilor.VN reprezinta suma salariilor, dobinzilor, profituriolor si rentei. VN=PNB-
Amortizarea+Impozitele Indirece.
PGB = Ci + Cf + Ib, unde Ci= consumul intermediar Cf= consumul final de bunuri si
servicii, Ib= investitii brute de capital
PNB=PIB+SVAB (Soldul Valorii Adaugate Brute)
PNB= Ch+Inv+G+Exp.net (metoda calcularii fluxului de costuri de producere)
Ch=cheltuielele de consum ale populatiei
Inv=investitiile sectorului privat
G=cheltuielel guvernamentale
Exp.net=exportulnet
PNB=D1+D2+D3+D4+D5+D6+D7 (metoda calcularii fluxurilor de venituri)
D1=pretul pentru utilizarea capitalului
D2=impozitele indirecte (accize, TVA)
D3=salariul si alte plati (p/u asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, somaj,
asig medicale)
D4=renta in forma baneasca (renta si subventii)
D5=dobinda neta
D6=veniturile proprietarilor individuali
D7=venituri corporative (dividende, impozit pe profit, profit nedistribuit)
Si mai este metoda calcularii valorii adaugate.

PIN=PIB-Amortizarea
PNN=PNB-Amortizarea
Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode:
a) metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)
 n
P.I .B.   VABi ; P.I .N .PF  V . A.B.PF   A  V . A.N .PF  P.I .B.PF  A
i 1

P.I.N.PP= V . A.N .PF + ImpInd = P.I.N.PF +ImpInd.

b) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale)
P.I.B.PP=Ccheltuieli de cosum + Cguvernamentale + Ibrute + Exportnet
c) metoda veniturilor
P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea