Cavitatea orală

Obiective
• Cunoaşterea caracteristicilor histologice
ale mucoasei orale şi diagnosticul pozitiv
de buză
• Diagnosticul pozitiv de limbă şi
identificarea tipurilor de papile gustative
• Diagnosticul pozitiv de dinte adult şi
cunoaşterea modului de ancorare a
acestuia în osul alveolar
Tubul digestiv
• Format din mai multe segmente:
• Cavitatea orală
• Faringe
• Esofag
• Stomac
• Intestin subțire
• Intestin gros
Cavitatea orală – caracteristici
• Comunică cu exteriorul printr-un orificiu
delimitat de buze; posterior, se continuă
cu faringele.
• Prezintă:
• Vestibul – delimitat anterior de buze,
posterior de dinţi şi gingii
• Cavitatea orală propriu-zisă
Cavitatea orală

Buză Gingie
Dinţi
Palat dur
Uvulă
Palat moale
Amigdală palatină
Trigon retromolar
Mucoasă orală
Limbă (2/3 ant.) de acoperire
Planşeu oral

http://www.cancer.gov/PublishedContent/MediaLinks/494199.html
 Mucoasa orală
• Cavitatea orală este căptuşită de mucoasa orală:
• Mucoasa de acoperire – la nivelul buzelor,
obrajilor, feţei ventrale a limbii, planşeului
bucal, palatului moale; formată din epiteliu
pavimentos stratificat nekeratinizat şi lamina
propria (ţesut conjunctiv lax)
• Mucoasa masticatorie – la nivelul gingiilor şi
palatului dur
• Mucoasa specializată – pe faţa dorsală a limbii
Mucoasa orală de acoperire, buză, col. HE

Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

Lamina propria University of Michigan Medical School

 Buzele
• 2 plici musculo-membranoase, ce prezintă:
• Un ax musculo-conjunctiv – fibre musculare striate, țesut
conjunctiv dens cu fibre elastice, glande salivare mici
• Fața externă – epiderm (epiteliu pavimentos stratificat
keratinizat), derm (țesut conjunctiv lax + dens semiordonat);
glande sebacee, sudoripare și foliculi piloși
• Fața internă – epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
corion (lamina propria – țesut conjunctiv lax cu glande
salivare accesorii)
• Marginea liberă (roșul buzei, vermilion) – linia normală de
demarcație între mucoasă și pielea din vecinătate (trecerea
de la epiteliu nekeratinizat la keratinizat); epiteliu pavimentos
keratinizat sau parakeratinizat subțire, corion bogat
vascularizat; nu conține glande sebacee, sudoripare sau
foliculi piloși
 Buzele Vermilion

Zonă
intermediară

Față externă
Față internă

Mucoasa
labială

Folicul pilos
M. orbicular
Glande
seromucoase

http://learn.dentistry.utoronto.ca/Courseware/Histology/DentalHisto/slide026/index.htm
 Buză, fața externă (piele), col. HE

Epiderm

Derm

Glandă sudoripară Folicul pilos Glandă sebacee

www.studyblue.com
Buză, fața internă (mucoasa labială), col. HE

Epiteliu pavimentos
stratificat
nekeratinizat

Corion

Glande salivare accesorii University of Michigan Medical School

Buză, marginea liberă, col. HE

Vase de sânge
Epiteliu pavimentos
stratificat keratinizat

Corion

University of Michigan Medical School

Limba
• Organ musculo-epitelial
• Mucoasă – epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat, corion subțire; pe fața
dorsală prezintă papile gustative
• Ax muscular – fibre musculare striate,
glande salivare accesorii sero-mucoase,
țesut conjunctiv cu adipocite albe;
bogată vascularizație și inervație
 Limba, col. HE

http://medyczni.org/wp-content/uploads/2015/07/brodawki-li%C5%9Bciaste.jpg

FP – papilă foliată, E – epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat, CT – țesut

conjunctiv, LSG – glande salivare, D – ducte excretorii, LSM (DSM) – mușchi striat
în secțiune longitudinală (transversală)
 Papilele gustative
• Formate dintr-un ax de țesut conjunctiv lax, acoperit de epiteliu
pavimentos stratificat nekeratinizat
• După formă, se clasifică în:
• Papile filiforme – cele mai numeroase, dispuse în 2/3
anterioare ale limbii; au epiteliu pavimentos stratificat
keratinizat, fără muguri gustativi
• Papile fungiforme – la vârful și pe marginile laterale ale
limbii; prezintă 1-5 muguri gustativi la nivelul suprafeței
apicale
• Papile foliate – pe marginile laterale, în zona posterioară a
limbii, slab dezvoltate la om; suprafață plată, despicături
adânci, cu versanți la nivelul cărora se găsesc muguri gustativi
• Papile circumvalate – dispuse în “V”; cele mai mari papile
gustative (diametrul până la 3 mm); prezintă șanțuri în jur, la
baza cărora se deschid glandele seroase von Ebner
Papilele gustative

1 – filiforme 2 – fungiforme 3 – foliate 4 – circumvalate

Junqueira’s Basic Histology Text and Atlas, 12th Ed.
Papilele gustative filiforme, col. HE
Epiteliu

GS

CT – țesut conjunctiv
GS – glandă salivară

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FILIFORM COMPOSITE.jpg
 Papilele gustative fungiforme, col. HE

Epiteliu

Mugur
gustativ Țesut
conjunctiv

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FUNGIFORM COMPOSITE.jpg
 Papilele gustative foliate, col. HE
Epiteliu

Muguri gustativi

Țesut
conjunctiv

Glande salivare
http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FOLIATE COMPOSITE 2.jpg
Papilele gustative circumvalate, col. HE

Epiteliu

Papilă

Țesut
conjunctiv Țesut
conjunctiv

Muguri
gustativi Muguri
Șanț gustativi
Glande
von Ebner

Glande von Ebner

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/VALLATE COMPOSITE.jpg
Mugurul gustativ
• Comunică cu spațiul exterior prin porul
gustativ.
• Tipuri celulare:
• Celule gustative – cele mai numeroase,
groase, palide, cu microvili
• Celule de susținere – subțiri, mai
întunecate, cu microvili
• Celule intermediare – fără microvili
• Celule bazale – cu potențial regenerativ
 Mugurul gustativ, col. HE Celulă
gustativă
Por gustativ
Celulă de
Por gustativ susținere

Microvili
Celulă
Țesut
gustativă
epitelial
Celulă de Celulă bazală
susținere Fibre
Țesut senzoriale
conjunctiv
http://wikis.lib.ncsu.edu/images/2/2d/Gustatory_receptor_cell.gif

Ross Histology Text and Atlas, 6th Edition

 Dinții
• Dinții sunt de 4 tipuri: incisivi (I), canini (C), premolari
(PM), molari (M)
• Dinți temporari: 20 (IC, IL, C, M1, M2 pe fiecare
hemiarcadă)
• Dinți permanenți: 32 (IC, IL, C, PM1, PM2, M1, M2, M3
pe fiecare hemiarcadă)
• Dintele poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate:
• Dinte uscat și șlefuit – componenta anorganică
• Dinte decalcifiat – componenta organică
• Sunt situați în cavități (alveole dentare), fiind alcătuiți
din: coroană (deasupra alveolei dentare), colet (locul de
inserție a gingiei), rădăcină (în alveola dentară); în
interiorul dintelui, se află cavitatea pulpară, care
comunică prin apex cu țesuturile peridentare.
Dintele
1. Coroană
2. Colet
3. Rădăcină
4. Smalț
5. Gingie
6. Dentină
7. Cavitate pulpară
8. Cement
9. Ligament parodontal
10. Os alveolar
Junqueira’s Basic Histology Text and Atlas, 12th Ed.
 Dentina
• Țesut mineralizat, mai dur ca osul
• Componenta organică (20%)
• Colagen I, GAG
• Odontoblaste – celule cilindrice, tapetează cavitatea
pulpară; au prelungiri localizate în tubulii dentinari; secretă
matricea organică a dentinei
• Componenta anorganică (70%) – hidroxiapatită
• Apă (10%)
• Poate fi primară, secundară sau terțiară
• Dinte uscat – se observă canaliculele dentinare Tomes (striații
radiare, orizontale spre rădăcină, oblice și verticale la coroană;
apar negre pe preparat, deoarece sunt pline cu aer și refractă
lumina); defecte de mineralizare ale dentinei primare: spații
lacunare Czermak (sub smalț, la partea externă), stratul granulos
Tomes (sub cement)
Dentina, dinte uscat

Canalicule Tomes

http://volgmed.ru
Dentina, dinte decalcifiat, col. HE

5 – dentină
6 – odontoblaste
7 – zonă acelulară
8 – zonă bogat celulară
9 – pulpa dentară
10 – predentină

© 2013 Wolters Kluwer Health / Lippincott Williams & Wilkins

 Smalțul
• Nu se vede pe preparatul decalcifiat
• Acoperă dentina la nivelul coroanei
• Structură acelulară, mineralizată (96%), de origine
epitelială
• Este format din:
• Prisme de smalț
• Substanță interprismatică
• Pot apărea defecte de mineralizare sub formă de
mănunchiuri, fusuri sau lamele de smalț; ex. liniile
incrementale (striurile lui Retzius) – paralele cu suprafața
dintelui
• Este secretat de către ameloblaste, înainte de erupție;
ameloblastele sunt celule înalte, cilindrice, cu procese
apicale; prezintă RER, granule de secreție
 Smalțul, dinte uscat

Defecte de mineralizare,
sub formă
de mănunchiuri (M),
fusuri (F) sau lamele de smalț (L)

M F L
© 2013 Wolters Kluwer Health / Lippincott Williams & Wilkins
Smalțul, histogeneza dintelui, col. HE

Ameloblaste

Dentina în formare Smalț în formare

Odontoblaste

Papila dentară

www.studyblue.com
Cementul
• Acoperă dentina la nivelul rădăcinii
• Țesut mineralizat, asemănător osului, avascular
• Sintetizat de cementocite, localizate în lacune
(cementoplaste); celulele comunică între ele
prin prelungiri, adăpostite în canaliculi
• De la periferia lui pleacă mănunchiuri de fibre,
prelungiri ale fibrelor de colagen din structura
cementului, care pătrund în osul alveolar,
alcătuind ligamentul alveolo-dentar
 Cementul
Dinte uscat Dinte decalcifiat

Dentină Joncțiune
dentină-cement

Cement
acelular
Cement celular

http://pocketdentistry.com/wp-content/uploads/285/c06f00210.jpg

Oral Anatomy, Histology and Embryology, 3rd Ed, Berkovitz and Holland
Parodonțiul
• Cuprinde totalitatea țesuturilor de suport al
dintelui: osul alveolar, cementul, gingia,
ligamentul parodontal (alveolo-dentar)
• Ligamentul parodontal menține dintele în
poziție, în alveolă; format din țesut
conjunctiv dens (fibre de colagen ce
solidarizează cementul de periost, fibre de
oxitalan, fibroblaste) și țesut conjunctiv lax
(grupat în insule, bine vascularizat – asigură
nutriția cementului)
Parodonțiul

1 – osul alveolar
2 – cementul
4
3 – gingia 3
4 – ligamentul parodontal
2 1
(alveolo-dentar)

http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/_/viewer.aspx?path=dorland&name=periodontium.jpg
Ligamentul parodontal (alveolo-dentar)

A – arteriolă
V – venulă
BB – fascicul osos
CC – cementocite
D – dentină
F – fibroblaste
M – resturi celulare Malassez
NV – mănunchi vasculo-nervos
OB – osteoblaste
OC – osteocite
SF – fibre Sharpey

http://www.dental.pitt.edu/informatics/periohistology/en/PDL_images/histo77a2.htm
 Organ din Caracteristici
cavitatea bucală
Buza Ax musculo-conj. – fibre musc. striate, ț. conj. dens cu fibre elastice, gl.
salivare mici; fața ext. – epiderm + derm; gl. sebacee, sudoripare și foliculi
piloși; fața int. – epit. pav. stratif. neker., corion; marg. liberă (roșul buzelor)
– epit. pav. ker. sau paraker., corion bogat vascularizat; nu conține gl.
sebacee, sudoripare sau foliculi piloși
Limba Mucoasă – epit. pav. stratif. neker., corion subțire; fața dorsală – papile
gustative; ax musc. – fibre musc. striate, gl. salivare accesorii sero-
mucoase, ț. conj. cu adipocite albe; bogată vascularizație și inervație;
papile gustative filiforme, fungiforme, foliate, circumvalate
Dintele Coroană, colet, rădăcină; dentină – ț. mineralizat, compon. org. – colagen,
GAG, odontoblaste, compon. anorg. – hidroxiapatită, dinte uscat –
canalicule dentare Tomes; smalț – acoperă dentina la niv. coroanei, str.
acel., mineralizată, form. din prisme de smalț și subst. interprismatică,
secretat de ameloblaste, înainte de erupție; cement – acoperă dentina la
niv. răd., ț. mineralizat, avascular, sint. de cementocite; parodonțiu – form.
din ț. de suport al dintelui – os alveolar, cement, gingie, lig. parodontal
(alveolo-dentar) – ț. conj. dens (fibre de colagen ce solidarizează cementul
de periost, fibre de oxitalan, fibroblaste), ț. conj. lax. (grupat în insule, bine
vascularizat