Sambata Rusaliilor; Sambata Mosilor; Mosii de Rusalii; Mosii cei Mari; Mosii de

Vara; Mosii de Samburi; Goana Rusaliilor

Caracterul funerar al sarbatorii Rusaliilor, manifestat in intreg complexul de festivitati

(Todorusalele, Ispasul, Lunea Ratacita) este sustinut de urmatorul episod, si anume de
Sambata Mosilor. Oamenii continua sa se fereasca de duhurile necurate prin impodobirea
locuintelor cu leustean, tei, usturoi s.a. precum si prin imbunarea acestora si a mortilor cu
ofrandele specifice. Pentru a grabi plecarea de pe pamant a demonilor, in aceasta zi se
desfasuta obiceiul intitulat Goana Rusaliilor, care avea ca tema principala alungarea
Rusaliilor de pe pamant.

Ce se zice in popor despre aceasta zi:

• Mosii se zice ca au fost noua unchesi batrani, care, pe unde mergeau, numai bine si
minuni faceau.
• In aceste zile se desteapte toti mortii si se duc pe Valea cu Dor. Acolo gasesc tot ce li s-a
dat de pomana in cursului anului. Cine nu gaseste nimic ia tarana in poala si se intoarce
mahnit. Oalele se impart, pentru ca cei morti sa aiba cu ce bea apa pe lumea cealalta. In
zilele de Mosi se lucreaza orice, dar nu se toarce, caci se crede ca se intorc colacii de la
morti indarat. Acum nu se dau laturile afara, ca bietii morti stau cu gurile cascate in
aceasta zi, asteptand colaci, si laturile le dau in gura lor. Nu se matura, ca se da praf in
ochii ortilor, care stau dupa usa, pana a doua zi, cad, dupa terminarea liturghiei, isi iau
zborul catre cer.
• Ca sa fii ferit de furtisaguri si pierderi peste an, este bine ca cea dintai palcinta pe care o
faci sambata, pentru a doua zi, s-o dai de pomana ori s-o manaci in casa, sa o pui la
cuptor intai si s-o scoti pe urma, sa o rupi in trei parti si s-o imparti la saraci.
• Se da de pomana pentru morti, preparata din porumb rasnit (pasat) fiert in apa sau in
lapte, amestecat cu untura incinsa sau branza.
• Se fac colaci si se dau cu lapte, de pomana pentru morti, cu ceapa si usturoi verde.
Aceasta o fac ca sa fie feriti de boale din apucate si a merge bine la zarzavaturi in
gradina.
• Cofele se umplu cu apa de la fantana sau de izvor. Cand se umplu cu apa, se lasa pe
ghizdurile fantanii un ban, ce reprezinta plata apei. Aceasta se face pentru ca apa a fost
dobandita prin munca altora si, neplatind-o, pomana n-ar fi primita. Cofele si toate
celelalte vase sunt impodobite cu cununi de flori, mai ales de trandafiri. Pe langa florile
insirate pe ata se pun si roscove, smochine, covrigi si alte lucruri cumparate din targ.
• La Mosii de Cirese se aseaza masa, pe care se pun gramezi de cirese, flori si colacei,
apoi se impart la oameni si copii ce sunt chemati inadins. Ca cineva sa imparta trebuie ca
ami intai sa nu fi gustat cirese pana in momentul acela.
• E zi in care femeile gospodine fac bucate bune cu carne de miel, placinte, alivenci, lapte
cu tocmagi etc. si dau de poaman in blide noi, linguri noi si vase noi, cu apa de la fantana
lor proprie sau cumparata cu parale, daca nu au fantana. Dau de pomana parintii la fii si
nepoti, nasii finilor, cumatrii, rudele si prietenii unii altora. Pomana o duce o fata sau
femeie imbracata in straie de sarbatoare. Blidul cu mancare si vasul cu vin sau cu apa e
impodobit cu trandafiri, minta si calapar, si colac si lumanare. Intra in casa, pune pomana
pe masa, aprind lumanarea si o da celui in drept zicand: “Tine?de sufletul lui…”. Cel in
drept o ia si spune “Bodaproste” (sau Bogdaproste).
• Tinerii taie crengute de tei, cu care impodobesc gospodaria: la icoane, la ferestre, la
stresini, la porti. Teiul de Duminica Mare este foarte util: cand ploua vara cu piatra, se
arunca afara cate crenguta de tei uscat, crezand ca astfel ploaia inceteaza. Trebuie ca
grindina astfel amnintata sa nu fi trecut hotarele satului, pentru ca altfel ea nu se mai
poate risipi.
• Usile si ferestrele se ung cu usturoi si leustean, spre a feri gospodariile de lucruri
necurate. Aceste duhuri se vor razboi in vazduh, si din lupta lor va curge ploaie; de aceea
se spune ca Duminica Mare vine intotdeauna cu ploaie.
• Femeile nu lucreaza ca le amortesc mainile.
• Mosii de Vara se tin ca sa nu imbatranesti repede.
• In noapte Rusaliilor nfloreste feriga. Cine-o are, are mare noroc, dar, ca s-o poata vedea
cand infloreste, tebuie sa fie treaz si curat toata noaptea, si sa nu raspunsa si sa nu se uita
incotro il striga, ca-i trage doua palme si i-o ia.
• Daca va ploua in ziua de Mosi de Vara, va fi anul manos.
• Goana Rusaliilor: ceata fecioarelor, in varsta de opt-paisprezece ani, intotdeauna in
numar fara sot, se constituia sub juramant solemn: “Am sa implinesc Goana Rusaliilor
pana voi iesi la hora si nimeni decat mine si ai mei sa nu stie, altfel Rusaliile sa ma
pedepseasca!”. In dimineata zilei de vineri dinaintea Rusaliilor se intalneau si mergeau in
taina in padure sau pe camp pentru a strange flori, confectionau din ele cununite,
cingatori si buchete si tineau post negru pana a doua zi. In noaptea de sambata, dupa
cantatul cocosilor de miezul noptii, fetele se sculau, se imbracau in alb, mergeau fara sa
vorbeasca, in camp, in locul unde confectionasera cu o zi inainte cununile. Primele
cuvinte se pronunta in momentul sosirii ultimei surate: “Buna dimineata, surata! – Buna
dimineata, fete curate! Sa pornim goana Rusaliilor”. Cea mai mare surata incheie dialogul
cu cuvintele: “Gonim lucrurile necurate, sa ne ramana vetrele curate ca roadele de roua
din cer picate!”. Dupa impodobirea cu cununile si cingatorile de flori aduse de acasa,
fetele deveneau foarte vesele, incepeau sa cante, se prindeau intr-o hora navalnica si
inconjurau vatra satului; apoi fetele se intorceau acasa, mancau si beau apa, incheind
postul negru