Model de Proiect SOIA

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tehnologia culturii de soia pentru boabe in conditii de agrotehnica

irigata
ELEMENTE TEHNOLOGICE PRIVIND CULTURA DE SOIA PENTRU BOABE

IN CONDITII DE AGROTEHNICA IRIGATA
CAPITOLUL I
I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA
Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.
Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment
in hrana umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la
cuvantul chinezesc “schiong-yu” care indica “ sosul de soia”. Denumirea a fost preluata de
japonezi de la numele de “shoyu”, care treptat s-a modificat in “so-ya”. Denumire acceptata
de toate tarile care au intodus in cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se
gasesc in lucrarea de botanica Pen Ts’ao Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de
imparatul chinez Sheng-Hung.
In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in
SUA cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj.
In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zonaTransilvaniei
cand se cultiva in gradini ca planta rara.
Din anul 1913 a fost cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de
Agricultura din Bucuresti numai dupa anii 1930 a fost inclusa in temele de cercetare ale
Institutului de Cercetari Agronomice din Romania.
Pagina 1 din 56
Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din
mugurii acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal
care ofera corpului toti aminoacizii esentiali necesari
Soia poate fi folosita in scopul:

-in prevenirea cancerului;
-in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului lipidic;
-pentru imbunatatirea statusului antioxidant;
-pentru imbunatatirea apararii imune;
-impotriva neurodegenerescentei.
Soia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din vestul Europei
care sunt mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia. Taratele de soia se pot
folosi in substituentul de lapte pentru animale mici pana la varsta de 30 zile in procente de 5
% soia prajita si ca uruilala se pot folosi la nutreturi combinate,la animale mici pana la 60 zile
in proportie de 5 – 7 % iar la animale mici puse la ingrasat in proportie de 8 – 14 %.
Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia
Aminoacizi esentiali g/100g faina Aminoacizi neesentiali g/100 g faina

Cistina 0,62 Alanina 2,24
Izoleucina 2,39 Arginina 3,6
Leucina 4,03 Acid asparginic 6,01
Lizina 3,19 Acid glutaminic 10,0
Metionina 0,65 Glicina 2,21
Fenilanilina 2,69 Histidina 1,45
Treonina 1,97 Serina 2,66
Triptofan 0,65 Frolina 2,51
Folina 2,59 Tirozina 1,93
Boabele de soia contin, in medie 8% coaja, 90% miez (cotiledoane) si 2% germeni

(hipocotil).
Tehnologia schematica de prelucrare industriala a soiei consta in zdrobirea, curatirea
si decojirea boabelor, urmate de macinarea si extragerea uleiului atat cu solventi (hexan) cat
si prin presare mecanica. Uleiul poate fi rafinat, iar faina poate fi conditionata in diferite
moduri pentru consumul uman sau furaje.
Pagina 2 din 56
Taratele reprezinta o sursa bogata in fibre alimentare extrem de importante pentru

mentinerea sanatatii.
Tabel 2 Compozitia tipica a unor produse obtinute din soia
Boabe de Boabe Faina Concentrat de

soia decojite degresata soia
Umiditate 11 10 8 5
Proteina 38 44 54 66
Ulei 18 21 <1 <1
Carbohidrati 28 20 31 23
Cenusa 5 5 6 5
In prezent, soia constituie o sursa majora de proteina de calitate atat pentru nutritia umanacat
si pentru animale si este cultivata pe suprafete mari pe tot globul.
Planta de soia pe langa aportul de proteine si ulei, soia confera o serie de beneficii
majore pentru sanatate. Beneficiile consumatorilor de proteina din soia au fost bine
documentate pentru urmatoarele domenii in care s-au obtinut efecte sanogene evidente:
-scaderea nivelului colesterolului sangvin - descresterea incidentei maladiilor
cardiovasculare;
-atenuarea simptomelor pre si post-menopausale;
-scaderea incidentei unor forme de cancer, in special a cancerelor de prostata si de
colon.
Specialistii in nutritie recomanda consumul a 25 de grame de proteina de soia pe zi, ca
parte a unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol, care poate reduce riscul de boli
cardiovasculare.
In tara noastra, painea reprezinta unul din alimentul de baza, in special painea alba, fiind, din
pacate un aliment dezechilibrat din punct de vedere nutritional. O solutie fericita de a creste
valoarea biologica a paini albe ar fi adaosul proteinelor de soia care are valoare inalta valoare
biologica. Proteina din soia este bogata in aminoacidul lizina, in timp ce glutenul din grau
este bogat in aminoacidul cisteina. Aceasta combinatie dintre proteina de soia si proteina de
Pagina 3 din 56
grau realizeaza o echilibrare nutritionala ideala, oferind consumatorului acesti doi aminoacizi
esentiali indispensabili sanatatii.
Daca proteina din soia este considerata a fi un principal agent cauzator al efectelor
benefice mentionate mai sus, alti constituienti din soia au efecte la fel de remarcabile asupra
sanatatii. Totusi pentru animale, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a
fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Cand fanul de soia
este introdus totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina.
De remarcat ca proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale
datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt:
lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati
insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D,
F).
Alaturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind
considerata din punct de vedere furajer ca o planta foarte valoroasa. Din acest motiv soia se
foloseste in ultimul timp intr-o proportie mare inclusiv sub forma de masa verde (pasunata
insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile
componente ale plantei (tabelul de mai jos).
Tabel 3 . Substanta uscata %

Substanta uscata Din care:
[%]
Substante Grasimi Substante Celuloza Cenusa
azotoase [%] neazotoase [%] [%]
[%] [%]
90,0 33,0 18,0 30,0 4,2 4,6
Deficitul de albumina digestibila din furajarea animalelor a impus ca in ultimii ani sa

se extinda culturii de soia in amestec cu graminee anuale de nutret (porumb, sorg, iarba de
Sudan) Aceasta a dus la obtinerea unor furaje complete si bine echilibrate.
S-a stabilit astfel ca porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta
parte, sunt componenti buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante
nutritive diferite din sol, se completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii
nutritivi si sunt consumate cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca
amestec.
Pagina 4 din 56
Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa

110.000 hectare a realizat circa 249.000 tone, cu 31.000 de tone mai mult decat productia
realizata in anul 2003, a fost de 218.000 tone.
Pentru zootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il reprezinta
srotul de soia, care se prezinta in proportie de circa 75%, si care este componentul de baza in
furajarea animalelor
Cultivarea soiei pentru a fi folosita in zootehnie poate fi samanata pentru a fi
insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realiza productii de
150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate
ajunge la 395 - 500 q/ha.
Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru boabe.
Proteina reprezentativa penru soia este glicinina , caracterizata prin continut bogat in sulf si
este insotita de cantitati mici de legumelina .
Grasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate :
indicele de iod este 107 – 137, ceea ce indica un ulei semisicativ .
foarte important este faptul ca in compozitia grasimilor intra lecitina care reprezinta
un amestec valoros de fosfatide.
Cenusa contine potasiu circa 4,5%K2O, fosfor 31%P2O5, calciu 6 – 7%CaO, mangan
7- 8% MnO.
Tabel 4. Substante neazotoase din soia
Nr. crt Substanta Hidrati de carbon[%]

1 Galactan 4,86
2 Acizi organici 1,44
3 Pentozani 2,94
4 Zahar invertit 0,09
5 Zaharoza 3,31
6 Rafinoza 1,13
7 Amidon 0,50
8 Celuloza 3,29
9 Ceara, substante tanante 8,60
10 Dextrina 3,14
11 Hemiceluloze (nedeterminate) 0,04
TOTAL 29,34
Importanta nutritiva – supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo –

oleaginoasa este considerata o adevarata planta miraculoasa ,care inlocuieste faina de carne in
Pagina 5 din 56
hrana animalelor ,fiind in acelasi timp un excelent aliment , dar si un bun medicament care
vprevine si chiar vindeca foarte multe boli.
Importanta agronomica este data in primul rand de valoarea oricarei leguminoase in
ceea ce priveste aportul de azot biologic in sol , dar si ca premergatoare apreciata pentru orice
cultura , lasand terenul dupa recoltare intr-o perfecta stare culturala.
1.2. Raspandirea culturii de soia
Pe glob se cdultiva cu soia peste 62 milioane hectare .

Ca pondere ocupa primul loc intre leguminoase.
Aria de raspandire este foarte larga . Se extinde intre 55* latitudine nordica , pana la
Moscova si 45 latitudine sudica , pana in Argentina si Chile
Se cultiva pe toate continentele planetei :
-America de Nord peste 25 milioane ha;
-America de Sud circa 18 milioane ha ;
-Asia aproximativ 16 milioane ha ;
-Africa si Europa , cate peste 5 – 5,5 milioane ha .
Tari mari cultivatoare:

-S.U.A cu peste 24 milioane ha .
-Brazilia peste 11 milioane ha;
-China circa 8,5 miloane ha ;
-Argentina si India cu cate peste 1,5 milioane ha;
-In Europa cel mai mare cultivator este Italia cu circa 225.000ha
In Romania suprafata cultivata s-a extins treptat astfel ca in anul 1940, ocupa 100000
ha si ulterior s-a ajuns la 400.000 ha in anii 1980 – 1989, reprezentand ponderea intre
leguminoase .
In prezent cultura detine ponderea intre plantele din grupa leguminoase pentru boabe
si dupa o perioada de cativa ani , cand suprafata s-a restrans la numai 70.000 ha ,a inceput o
etapa de reconsiderare .
Dupa anul 2000 a reintrat in atentia agricultorilor , cultura detinand o importanta
pondere mai ales in marile exploatatiile agricole .
Pagina 6 din 56
1.3 Motivatia alegerii temei.

Soia este o cultura a carei pondere si importanta a crescut semnificativ odata cu
perfectionarea agriculturii si dezvoltarea industriei de profil, cultura ce a capatat o
semnificatie deosebita odata cu introducerea soiurilor modificate genetic care au simplificat
si usurat tehnologia de cultura in special lucrarile de ingrijire.
Din punct de vedere economic aceasta cultura este foarte profitabila datorita faptului
ca nu necesita un efort financiar mare privind lucrarile de ingrijire .
Cultura prezinta interes pentru unitatea S.C Maretu ,unitate in cadrul careia am
desfasurat practica pentru intocmirea lucrarii de diploma,fiind o cultura cu avantaj economic
fapt ce constituie motivatia alegerii temei.
CAPITOLUL II
CONDITIILE DIN CADRUL FERMEI “S.C. MARETU”
2.1. Pozitia geografica
Activitatea de practica agricola pentru intocmirea lucrarii de diploma s-a realizat in

cadrul fermei S.C. MARETU.
Expoatatia agricola S.C. MARETU se afla in comuna Viziru jud. Braila situata in
Campia de sud –est a Romaniei in zona pe unde trece paralela 45o latitudine nordica.
Ferma se invecineaza cu:
la nord cu satul Gabrilescu
la sud cu ferma Eldomir
la est cu ferma Agroind
la vest cu comuna Bordei Verde.
2.2. Geomorfologia zonei
Pagina 7 din 56
Arealul in care am lucrat este in campia Romaniei de N-E respectiv in campia

Brailei,terasa Viziru. Teritoriul se afla la o altitudine de 25 m fata de nivelul marii.
Principalele tipuri de sol intalnit in aceasta zona sunt:
- cernoziomurile tipice,
Solul
Solul din zona si unitate se incadreaza in clasa molisoluri ,tipul de sol fiind cernoziom
vermic gleizat lutos ,avand o textura mijlocie reactie chimica neutra slab alcalina ,rezerva de
humus fiind de 2,94%.Adancimea apei freatice este situata intre 0,5 – 5,5m.
In expoatatia Viziru la S.C. MARETU solul este de tip cernoziom vermic gleizat
lutos, cu caracteristicile de profil inscrise in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 3.
Adancimea Argila < CaCO3 % pH Azot mobil Fosfor mobil Potasiu

(cm) 0,002 NO3 P2O5 mobil K2O
mg/100g mg/100g sol Mg/100g
mm %
sol sol
0 –20 20,2 4,3 7,75 0,183 0,102 19,34

20 – 40 12,5 5,0 7,9 0,154 0,078 12,5
40 -60 27,2 10,5 8,0 0,092 0,05 8,95
75 – 90 16,8 17,0 8,0 0,006 0,05 7,95
100 -120 10,9 19,1 8,2 0,005 0,05 7,9
2.3.Vegetatia
Intreaga suprafata a terasei Viziru se incadreaza din punct de vedere climatic in zona
stepei danubiene.
Vegetatia din zona fermei S.C Maretu este alcatuita din doua tipuri
-vegetatia spontana de stepa
-vegetatia cultivata
Pagina 8 din 56
Vegetatia ruderala intalnita in lungul drumurilor este reprezentata de speciile: Cirsium

arvense (palamida), Setaria sp. (mohor), Galium aparine (turita), Artemisia absinthium
(pelin), Avena fatua (ovaz salbatic).
In culturile agricole cele mai mari probleme le provoaca speciile :
-Matricaria inodor – musetel
-Chenopodium spp.- caprita
-Raphanus raphanistrum – ridiche salbatica
-Echinochloua crus – iarba barboasa
-Sorghum halepense - costrei
-Agropiron repens – pir
-Amaranthus spp – motoi
-Convolvulus arvense – volbura
2.4 Principalele caracteristici ale climei
In judetul Braila clima este uscata cu veri calduroase si ierni geroase. Temperatura
medie anuala este de 11o iar cantitatea medie de precipitatii insumate pe 60 de ani agricoli
este de 447. Evapotranspiratia potentiala calculate in zona este de 705, respective cu un
deficit climatic de apa din precipitatii de 354 mm.
Temperatura medie a lunii cele mai calde, iulie, medie pe 60 de ani este de 22,8 o C.
Pe anul 2002 - 2004 situatia se prezinta astfel:
- temperatura aerului se inregistreaza in luna iunie o medie maxima de 26 oC iar in
luna ianuarie 2,3 oC si o medie minima in luna iunie de 7,4 oC, in luna ianuarie - 14,7 oC
- temperatura medie aerului in lunile mai-iunie a fost de 18,3 oC si de -1,6 oC in luna
ianuarie.
In sol temperatura medie lunara maxima s-a inregistrat la inceputul lunii noiembrie,
iar ultimul inghet s-a produs la inceputul lunii aprilie durata medie a intervalului de timp fara
inghet este de 215 zile.
Tabel .4. Datele climatice si hidrologice pentru anii: 2003 si 2004
Pagina 9 din 56
ELEMENTE Perioa VA LORILE LUNARE

IA FEB MA APR MA IU IUL AU SEP OCT NO DEC
CLIMATICE da
N R I N G V
SI
HIDROLOGI
CE
Media -2,5 -0,3 4,6 10,9 16, 20, 22, 22,1 17,5 11,7 5,6 0,4
9 7 8
2003 -1,7 -4,2 2,0 9,3 20, 22, 22, 23, 15,8 10.1 6,7 -0,2
Temperatura
4 4 3 3
*C
2004 -3,6 0,4 6,5 11,7 15, 19, 21, 21, 16,9 12,7 6,7 2,5
9 8 9 2
Media 27 27 29 36 52 63 47 42 29 31 36 33
2003 46, 28,6 24,4 47,7 30, 10, 46, 10, 50,2 47,4 14, 30,8
Precipitatii
6 2 4 4 8 4
(mm)
2004 62, 18,1 38,1 13,2 84, 71 122 134 30,4 16,3 47, 48,5
1 2 ,4 ,2 3
Media 83 79 72 70 67 66 64 67 62 74 78 83
2003 86 80 78 65 57 59 69 64 72 79 86 86
Umiditate
2004 87 81 73 58 65 70 72 73 75 80 84 84
(%)
2.4.1. Regimul vanturilor
Vantul constituie un element climatic cu cea mai mare influenta in conditiile campiei
Romane. Lipsa obstacolelor orografice si forestiere, face ca deplasarea maselor de aer sa se
faca cu usurinta asupra culturilor, cailor de comunicatie. Se constata ca frecventa cea mai
mare o au vanturile de nord apoi cele din nord-est si vest.
Numarul de zile cu vant tare de 11 m/s in zona este de 70. Vitezele maxime se
inregisteraza in timpul iernii cand pot depasi depasi 100 km/h . Vanturile cele mai cunoscute
in Baraganul de nord sunt:
crivatul – ca vant rece si uscat care bate in timpul iernii determinat de anticiclonul
Siberian.
shovaiul – un vant uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecventa mai
mica.
Influenta vantului in viata plantelor se explica prin accea ca intensifica evaporarea
apei din sol ce duce la o stagnare a cresterii.
Pagina 10 din 56
Vanturiledominante in perioada de vegetatie sunt cele din directia nord-est si sud –

vest cu o viteza medie de 2,0 – 3,6 m/s.
2.4.2 Regimul precipitatiilor
Ca si regimul termic si cel al precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei in

sensul ca precipitatiile cad in cantitati variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in
timpul anului.
Umiditatea relativa a aerului in ultimii 40 de ani inregistreaza cele mai scazute valori
luna iulie 64 %, august 65%, septembrie 62%.
Facand o medie pe ultimii patru ani precipitatiile in total au insusit o valaore de 148
mm iar iarna 89 mm, primavara 99 mm, vara 157 mm.
Media precipitatiilor pe anul 2003 = 269 m;
Media precipitatiilor pe perioada 1 oct 2003 – 30 sep 2004 = 476mm
2.5.Hidrologia zonei.
In apropierea fermei se afla lunca raului Calmatui (6-8 km sud ) si partea sudica a vaii
Encii cu relief framantat ,avand diferente de nivel de 6 – 8 m altitudine fata de nivelul marii.
In arealul Campiei Brailei lipsit de ape curgatoare hidrografia este slab reprezentata.
Higroscopicitatea normala ajunge in zona Viziru la peste 72 %. Iarna umiditatea
relativa a aerului trece de 80 % in timp ce vara reprezinta doar 65 % ca urmare a influentei
oscilatiilor anuale ale temperaturilor.
2.6. Date privind dotarea si organizarea conducerii fermei S.C Maretu Prod Com
S.R.L
Societatea comerciala Maretu Prod Com S.R.L are o activitate agricola cu specific –
cultura mare ,atat pentru consum cat si pentru producere de seminte . Societatea este asezata
intre localitatile Viziru si Bordei Verde lucrand o suprafata de 1500 ha in totalitate irigabila .
Pagina 11 din 56
Intreaga suprafata este impartita in suprafete rectangulare de aproximativ 100-120 ha

astfel incat sa existe eficienta economica in exploatarea acestora si de asemeni din punct dee
vedere tehnologic , in rotatia culturilor.
Dotarea societatii s-a realizat in urma unui plan de investitii pe mai multi ani urmarind
achizitionarea de utilaje ce asigura lucrari de calitate cat si optimizarea cheltuielilor.
Din punct mecanic S.C Maretu este dotata astfel:
a) un tractor de mare putere (210 CP) – FORD cu utilaje ca : plug ,cultivator cu o
latime de lucru de 6 m pentru cultivatie totala
b) doua tractoare John Deer (110 CP) cu utilaje ca:
-semanatoare pentru prasitoare pe 12 randuri cu senzori asigurand o productivitate de
80 ha/zi.
-semanatoare pentru paioase cu o latime de lucru de 6m.
-pluguri pentru fiecare tractor.
-cultivatoare
-incarcatoare frontale
-doua instalatii de erbicidat RAU fiind dotate cu calculator pentru administrarea unei
cantitati corecte de solutie la ha .
c) trei combine LAVERDA dotate cu calculator de bord.
d) patru tractoare U 650 cu utilaje ca :
-pluguri
-grape cu discuri
-combinatoare
-doua semanatori SPC-8
-doua semanatori SUP-29
-un tavalug inelar
e)un elicopter tip K-26 utilizat pentru aplicarea tratamentelor privind combaterea si
prevenirea bolior si daunatorilor.
In ceea ce priveste irigarea culturilor ,societatea a preluat doua statii de pompare cu o
dotare suficienta de aripi de udare aproximativ 50 si cu tamburi de tip BAUER
Pentru depozitare ,in vederea pastrarii unei anumite cantitati de produse destinate
pentru o piata anterioara societatea are un depozit cu o capacitate de aproximativ 1400 t.
Personalul societatii este format din:

-un administrator
Pagina 12 din 56
-un economist
-doi ingineri agronomi
-36 de angajati (salariati)
Din punct de vedere economic societatea are o cifra de afaceri de 80.000.000.000 lei.
Capitolul III
SITUATIA CULTURII IN ZONA
3.1 Sistematica – soia apartine speciei Glycine max ,sinonim cu Glycine hispida face
parte din tribul Phaoseoleae, familia Leguminosae.
Specia cuprinde patru subspecii : Chinensis (ENK);Indica (ENK);Japonica
(ENK);Manshurica (ENK).
Aceste subspecii cuprind varietati diferentiate dupa culoarea pastailor ,boabelor
,hilului,si perilor ce acopera planta .
3.2Soiurile cultivate in Romania
Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul

morfologic .Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la
fotoperiodism si temperatura ,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata
perioadei de vegetatie –maturizare .
Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A si
Canada .Respectiv trei grupe notate cu 000;00;0 – pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate
cu I(intai) pana la X(zece),pentru soiuri semitardive si tardive .
In tara noastra soiurile din Lista Oficiala apartin de subspecia Manshurica si sunt
incadrate in grupele de precocitate 0 pana la II ,dupa cum urmeaza :
-Grupa de precocitate 000 cu soiuri foarte precoce : Perla ; Diamant;
-Grupa de precocitate 00 cu soiuri precoce Atlas ; Agat ; Gadir ; Onix; Opal ; Safir;
Romanesc 99;
-Grupa de precocitate 0 cu soiuri semiprecoce : Columna ; Clamir ; Stil; Proteinka;
Pagina 13 din 56
-Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ;

valkir ;Cresir
-Grupa de precocitate II cu soiuri tardive streine: Amsoi ; Stine 2250;
-Soiuri modificate genetic cu toleranta la Glifosat in prezent cultivate in Romania
,cunoscutele soiuri notate cu RR,rezistente la erbicidul Roundup ,cu soiurile din marca
Pioneer:
-soiurile din grupa II: S 2254 RR; PR 92 B 21 RR; PR 92 B71 RR;
-soiurile din grupa 0 : S0994 RR; S1484 RR;
-soiul din grupa I: PR 95 B 05 RR
3.3 Zonele ecologice
Pe teritoriul din Romania se gasesc conditii corespunzatoare zonei foarte favorabile si

favorabile. S-au delimitat cinci zone pentru cultura soiei pe baza cerintelor specifice cu
privire la temperatura ,fotoperioada , resurse hidrice si sol necesare pentru zonarea soiurilor .
Tot odata este recomandabil sa se valorifice microzonele favorabile din toate zonele agricole
ale tarii.
Cele cinci zone pentru cultura soiei si zonarea soiurilor ,sunt:
Zona I –campia din sudul tarii si Dobrogea .
-cu suma temperaturilor active mai mare de 1.600*C;
-in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si cu aport freatic.
-se recomanda soiuri predominant semitardive , urmate de soiuri semiprecoce si chiar
tardive , cu participare redusa .
Zona II – campia din vestul tarii.
-cu suma temperaturilor active de 1.400 – 1.600*C;
-cu un numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 30*C si cantitate mai mare de
precipitatii .
-se recomanda cu pondere mare soiurile semiprecoce , urmate de soiurule semitardive
si apoi precoce ;
Zona III – partea de nord a Campiei Romane .;
-cu suma temperaturilor active de 1.400 - 1.600*C ;
Pagina 14 din 56
-in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si pe cele cu aport

freatic;
-se recomanda soiurile din grupa semiprecoce - precoce si foarte precoce .
Zona IV –parte de est a Moldovei si Campia de Nord – Vest a tarii.
-cu suma temperaturilor active de 1.200 – 1.400*C;
-se recomanda cu pondere soiuri foarte precoce ,urmate de cele precoce si
semiprecoce.
Zona V – parete de vest si nord vest a Transilvaniei , luncile raurilor Mures ,
Tarnave ,Somes si partea de nord – est a Moldovei.
-cu suma temperaturilor active de 1.100 – 1.200*C
-se recomanda soiuri foarte precoce si local in unele situatii cu mica pondere si soiuri
precoce
3.4 Prezentarea plantei de soia , soiul S 2254 RR
Radacina – este pivotanta puternica destul de bine dezvoltata la soiul S 2254 RR .

patrunde in pamant pana la 100 – 140 cm adancime .
se caracterizeaza prin crestere foarte rapida in adancime in sol, la lungimea de 2-3 cm
incepe sa se ramifice si cresterea continua pana la maturitatea plantei.
Are numeroase ramificatii laterale raspandite pana la 30-35 cm in sol , cu numeroase
nodozitati care se dezvolta bine numai sub influenta nitraginului.
Pagina 15 din 56
Tulpina – prezinta 5-8 pana la 12 internoduri si noduri usor vizibile .

la soiurile actuale tulpina este erecta , talia plantei in functie de conditiile de vegetatie
poate fi 80 – 90 cm.
Este acoperita cu numerosi perisori
Forma tufei poate fi compacta sau semicompacta
Frunza – in functie de momentul formarii frunzele sunt de trei feluri :

-la rasarirea din cotiledoane se formeaza asa numitele frunze cotiledonale care sunt
temporare si au rolul de a sintetiza substanta organica in primele faze de crestere dupa
germinare .
imediat deasupra frunzelor cotiledonale se formeza primele frunze adevarate .Ele sunt
frunze simple , ovale , in numar de doua asezate opus pe tulpina .Pornesc din primele noduri
ale tinerei plantute ,au caracter temporar si indeplinesc un important rol in sinteza materiei
organice la inceputul vegetatiei
frunzele trifoliate sunt reprezentative pentru soia .Ele sunt asezate altern ,pornind cate
una din fiecare nod al tulpinei principale si al ramificatiilor si apar treptat pe masura cresterii
plantei.Au culoare verde inchis.
Sunt petiolate ,petiolul poate avea lungimea 10-25 mm
Florile – sunt mici ,4- 7 mm ,colorate liliachiu,alb
-sunt numeroase ,lipsite de miros si de nectar androceul format din zece stamine
inegale ,dintre care 5 sunt mai scurte iar cinci mai lungi.
-florile sunt grupate cate 3 – 9 inflorescente racem ,aflate la nodul tulpinii si
ramificatiilor
Pastaile- sunt lungi de 3 – 6 cm ,late de circa 1 cm
-cuprind 2 – 3 seminte si la unele soiuri la maturitate pot fi deshiscente. Culoare
maronie la matiritate .
Seminte – sunt diferite ca forma ,culoare , dimensiune ,marime ,in functie de soi
forma poate fi ovala de culoare galbena aurie maslinie .
in masa bobului partile componente reprezinta in medie : cotiledoanele 90% si sunt
colorate in galben sau verde ; tegumentul 8% si este gros cu permeabilitatea redusa pentru
apa ; mugurasul tulpinita si radacinuta doar 2 % din masa semintei mature. Cu hilul de
culoare marenie , MMB 170- 200 g
Pagina 16 din 56
3.5 Cerinte fata de clima si sol
Pagina 17 din 56
Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea
de caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800°C. Durata perioadei de
vegetatie este de 110 - 150 zile.
Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8°C. Temperaturile medii de 12°C in
luna aprilie si de 20 - 21 in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a
plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2°C) si la oscilatiile mari de
temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de
vegetatie.
Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de
o cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de
transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in
perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor
(239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata
de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in
regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada
de vara.
Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate
tipurile de sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune
rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in
calciu, fosfor si potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.
Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea
Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in
Transilvania. O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei,
valea Siretului in dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si
in partea de mijloc si de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc
soluri fertile, soia nu poate da productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde
perioadei de inflorire-fructificare. Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de
irigare.
In ultimii patru ani cumulate cu perioadele de toamna, iarna, primavara s-a inregistrat
o valoare de 342 mm, precipitatii ce definesc un an cu favorabilitate medie spre buna pentru
culturile de toamna.
Datorita faptului ca evapotranspiratia potentiala depaseste cu 354 mm cantitatea de
precipitatii primita in sol, in acest caz zona se inscrie in randul cerealelor cu un bilant
hidroclimatic mediu anual definitor.
Pagina 18 din 56
Cerintele pentru S 2254 RR

Soia face parte din grupa plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura si relativ
ridicate pentru umiditate .
Temperatura constituie factorul limitativ al zonarii soiurilor. Este o planta cu cerinte
ridicate fata de caldura . Pragul biologic este de 10*C.
Temperaturile medii zilnice necesare pentru parcurgerea principalelor faze in timpul
vegetatiei sunt:
Fazele de vegetatie Temperatura *C Minim Optim
Germinarea 6-7 20-22

Semanat – rasarire 8- 10 20-22
Formarea organelor de reproductie 16 – 17 21 – 23
Inflorire 17 – 18 22 – 25
Formarea semintelor 13 – 14 21 – 23
Coacere 8–9 19 - 20
Rezistenta la temperaturi scazute in primele faze este de pana la –2*C (chiar – 2,5*C),
dar de scurta durata in timpul rasaririi culturii.
Brumele tarzii de primavara pot produce compromiterea culturilor si la faza de trei
frunze, temperaturile negative pot cauza mari daune.
Umiditatea constituie un factor limitativ al productiei.
-cerintele fata de umiditate sunt mari chiar de la germinare. Pentru germinare samanta
absoarbe o cantitate mare de apa care reprezinta 150% din masa semintei.
-coeficientul de transpiratie este ridicat 500-700.
-consumul total de apa este in jur de 6000 m*/ha
-consumul de apa mediu zilnic este in jur de 40 m*/ha /zi;
-pentru producerea unui kg de boabe soia consuma peste 1500 l apa ajungand chiar la
4000 l apa,in functie de conditiile de cultura.
Pe parcursul vegetatiei consumul de apa creste de la primele faze si atinge valorile

maxime in fazele inflorit – fructificare :
Pagina 19 din 56
-in perioada semanat –inflorit, consumul mediu zilnic este in jur de 30m*/ha/zi;
-in perioada inflorit – formarea pastailor ,este in medie 54 m*/ha /zi;
-in perioada formari pastailor – maturitate , este in jur de 43m*/ha / zi;
3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii stadiale
Germinarea – este epigeica ce

1. Formarea primelor frunze –a fost marcata de aparitia primelor frunze simple si de
crestere rapida a radacinei embrionare
-la 7 –9 zile de la bacterizare incep sa fie vizibile noduletele pe radacini a inceput
activitatea simbiotica . Aceasta faza a avut loc la inceputul lunii mai (in jurul datei de 3mai)
2.Dezvoltarea primelor frunze compuse trifoliate
- a fost marcata de aparitia completa a primei frunze trifoliate si adoua este inca
nedesfacuta
-palnta are inaltimea de 12 – 15 cm
-formarea nodozitatilor continua activ si la 12 –14 zile de la inoculare s-a facut
controlul in camp asupra dezvoltarii acestora pe data de 10 mai2004.
-riscul imburuienarii este puternic
3.Patru frunze compuse - faza a fost marcata de trei frunze compuse complet
desfasurate si una nedesfacuta compet frunzele cotiledonale cad
Plantele aveau inaltimea de 18 – 20 cm
Formarea nodozitatilor continua ,crescand activ circa 30 zile si atingand diametrul de
4 – 6 mm
Exista pericol mare de inburuienare mai ales cu buruieni monocotile perene si acelor
din generatia a doua
4. Inceputul infloritului. Faza marcata de aparitia primelor flori la baza plantei ( 1 – 5
%)frunzele compuse sunt in numar de 5 – 6 si plantele au inaltimea de 30 – 35 cm .
in fiecare nod al tulpinei principale se gaseste cate un mugur axial
sistemul radicular este bine dezvoltat , nodozitatile continua sa creasca si ating
dezvoltarea maxima ca masa ,volum ,dimensiuni.
Cresterea masei epigee se produce in ritm rapid si consumul de apa tinde spre valorile
maxime se pot semnala deficiente de umiditate si nevoia de irigare.
Pagina 20 din 56
Aceasta faza a avut loc in luna iunie (incepand pe data de 3 iunie)

5.Mijlocul infloritului- este marcata de prezenta a cate 3 – 4 inflorescente la peste
50% din plantele din lan
pe plante apar fruza a opta trifoliata si suprafata foliara tinde spre valori maxime
din nodurile bazale ale tulpinii ,din mugurii axiali incep sa se diferentieze ramificatiile
radacinele continua sa creasca activ structura nodozitatilor ramane stabila dupa 6 – 7
saptamani de la inoculare
cerintele fete de apa sunt mari ,planta se afla in faza critica penru apa si apare
necesitatea irigatiei
6.Inflorirea deplina si primele fructificatii- faza este marcata de momentul cand florile
de la baza plantei incep sa se ofileasca si cad,apar primele fructificatii
planta continua sa creasca in ritm rapid are peste 60 cm inaltime ,radacinele continua
sa creasca
numarul frunzelor compuse este de 9 10 ,frunzele simple de la baza plantei sunt
perdute
suprafata foliara si consumul de apa au atins valori maxime irigarea este necesara soia
fiind in faza critica pentru apa .
avand loc in luna iulie;
7.Formarea si cresterea rapida a pastailor – infloritul este terminat se formeaza rapid
pastaile
cerintele fata de apa se mentin la cote maxime.
Faza ce a inceput cu a doua decada a lunii iulie,continuand in prima jumatate din luna
august (aprox 20iulie– 10 august)
8.Cresterea boabelor- faza este marcata de prezenta pastailor pe toata lungimea
tulpinii chiar si pe varful de crestere iar pastaile de la baza plantei ajunsa la lungimea normala
au boabele normal dezvoltate
radacinele inca mai cresc plantele tind spre inaltimea normala 80-90cm
boabele in pastai cresc in marime ajung normal dezvoltate si incep acumulurea
substantei uscate .
perioada desfasurarii acestei faze situndu-se in a doua jumatete a lunii august;
9.Terminarea umplerii boabelor- faza este marcata prin pastaile din varf complet
formate si terminarea umplerii boabelor
Pagina 21 din 56
-plantele au ajuns la inaltimea maxima .Nodozitatile incep sa se degradeze.

-aceasta faza desfasurandu-se la inceputul lunii septembrie (aprox 5 septembrie)
10.Coacerea in parga – este marcata prin incetinarea cresterii plantelor
procentul de frunze ingalbenite cresc la 25 – 50 % o parte din frunze cad si frunzele
verzi raman numai in partea superioara a plantei
pastaile de la baza plantei sunt ingalbenite
11. Maturizarea deplina – recoltarea – tulpina ramane fara frunze pastaile sunt
brunificate si boabele au culoarea galbena specifica normala
pastaile uscate produc zgomot la scuturare datarita uscarii acestora in pastai se poate
incepe recoltare
s-a realizat pe data 25 septembrie;
Capitolul IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA
Dupa datele citate de M Sirnova. I Kosmirnova boabele de soia contin 10,6 – 11 %

apa, iar substanta uscata cuprinde: proteina bruta 27 – 50 %, grasimi 17,2 – 26,9 % cenusa
4,3 – 6,5 %, amidon 3%, celuloza 4,3 – 5,5 %.
Dupa datele laboratorului de biochimie al catedrei de fitotehnie din Institutul
Agronomic, Bucuresti, substantele proteice sau incadrat intre 32,8 – 37,1 %, iar in judetul
Constanta (Cobadin) si Ialomita (Cazanesti) s-a ridicat la 40,68 %.
In prezent o atentie deosebita se acorda maririi intensitatii procesului de fotosinteza,
in functie de soia, atat prin modificarea mediului de vegetatie, cat si prin selectia unor soiuri
cu capacitate de fotosinteza mai mare. Este pus in evidenta faptul ca exista intre soiurile de
soia diferente semnificative in ceeace priveste intensitatea procesului de fotosinteza.
C. Nicolae propune introducerea soiei in structura culturilor agricole in zona solurilor
argilo-iluviale din sud pe considerente ca dintre leguminoasele pentru boabe aceasta planta
asigura la hectar cea mai ridicata productie. In unele experiente de lunga durata efectuate la
ICCPT – Fundulea Valul lui Traian, s-a desprins ca dupa grau apare tendinta vadita de
crestere a productiei, fata de plantele cu recoltare tarzie sau fata de monocultura. In conditiile
Pagina 22 din 56
din centrul Transilvaniei (Turda) soia a asigurat practic acelesi productii dupa grau, soia (un
an) porumb, sfecla de zahar si cartof.
Cantitatea de azot pe care o procura plantele de soia pe cale simbiotica, trebuie
considerata insa foarte variabila, ea depinzand de virulenta bacteriilor de conditiile in care
acestea se dezvolta si de cantitatea si calitatea de azot mineral din sol.
Contributia azotului fixat biologic la realizarea recoltei de soia, se reduce insemnat
cand conditiile cerute de bacterii sunt mai putin favorabile (temperatura scazuta, pH acid ,
insuficienta unor microelemente, umiditatea solului redusa) . Spre deosebire de alte
leguminoase, in cazuri soia la care nu s-au tratat semintele cu preperate bacteriene,
reactioneaza puternic la aplicarea ingrasamintelor ca o specie neleguminoasa.
Azotul se absoarbe cu intensitate mai mare de catre plantele de soia dupa 50 de zile de
la rasarit. Ritmul de retinere a azotului in pertile vegetative ale plantei, se mentin apoi
accentuat timp de 40 – 50 zile dupa care scade brusc. Se inregistreaza o acumulare intensa a
azotului in boabe pe tot timpul formarii lor pana la aproape de maturitate. De fapt in timp de
40 – 50 zile soia produce mai mult de jumatate din cantitatea totala de substanta uscata (48 –
75 %)
Soia se poate gasi in conditii mai putin corespunzatoare de nutrita cu azot atunci uni
factori inhiba formarea nodozitatilor si activarea bacteriilor fixatoare de azot. Din aceste
considerente s-au efectuat la soia numeroase cercetari cu ingrasaminte azotate indeosebi in
SUA.
Folosirea acestor biopreparate la soia este cu absolut necesara deoarece fara ele pe
solurile din tara noastra nu se mai formeaza nodozitati sau se formeaza un nod redus.
Nitragin-ul a sporit productivitatea de boabe, in medie pe 6 soiuri cu 36 % iar
cantitatea de proteine cu 4,8 %.
Rezultatele medii din ultimii ani au pus incontestabil in evidenta efectul pozitiv al
bacterizarii semintelor de soia asupra productivitatii de boabe si asupra continutului acestora
in substante proteice.
Sporul mediu de productie din anii 1970-1971 la statiunile Valu lui Traian (Constanta)
, Marculesti (Ialomita) , Fundulea (Calarasi) , Albota (Arges) in conditii de irigare ca efect al
azotului in variantele bacterizate a fost practic nula.
La statiunea experimentala Marculesti timp de trei ani, I. Cristea, in conditii de irigare
constata o eficienta mai scazuta a bacterizarii pe masura cresterii dozelor de azot.
Mentioneaza ca in conditiile unei bacterizari reusite se pot obtine productii de peste 30 q/ha
fara a fi necesar administrarea ingrasamintelor cu azot.
Pagina 23 din 56
Din cercetarile efectuate de M. Prodan la statiunea de cercetari agronomica

Teleorman, in conditii de irigare, a reiesit ca administrarea a 50 kg azot la inceputul
infloritului in cazul in care s-a asigurat o buna reusita a bacterizarii, constituie o masura farte
eficienta asigurandu-se un spor de recolta de pana la 5,3 q/ha. Dupa 4 ani de cercetari autorul
considera ca administrarea azotului la soia inainte de semanat constituie o greseala.
In prezent o importanta deosebita prezinta selectia pe tulpini bacteriene cu capacitate
de fixare a azotului mult ridicata si cu durata mai lunga de activitate.
S-a mai desprins ca o buna capacitate de fixare a azotului atmosferic este determinata
nu numai de un numar mare de nodozitati pe planta, ci si de masa acestora. Prin continuturile
importante de azot pe care le lasa in sol precum si prin ameliorarea pentru majoritatea
culturilor neleguminoase in special pentru cereale de toamna.
CAPITOLUL V
TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENRU BOABE LA FERMA “S.C.

MARETU”
5.1. Structura culturilor
In cadrul fermei Maretu intreaga suprafata de 1500 ha a fost impartita astfel:

-grau -500
-porumb semicer - 100 ha
-soia pentru boabe - 400 ha
-soia pentru samanta – 50 ha
- orz de toamna – 100 ha
-floarea soarelui - 250 ha
- porumb de consum – 100 ha
5.3. Rotatia culturilor la S.C. MARETU
Pagina 24 din 56
Asolamentul in care soia sa ocupe locul si proportia cuvenita sunt considerate ca o

masura agricola deosebit de importanta pentru sporirea fertilitatii solului, cresterea productiei
la hectar. Incadrarea soiei intr-un asolament corespunzator devine o sarcina care nu mai poate
fi neglijata.
Totusi soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie
dovedind plasticitate mare in ceeace priveste plantele premergatoare.
In conditiile actuale din agricultura Romaniei, rotatia culturilor si incadrarea in

asolament este obligatorie ,atat pe considerente privind protectia fitosanitara, cat si pe
considerente economice si agronomice in general.
Plantele premergatoare foarte bune pot fii:
cereale de toamna ;
plantele furajere neleguminoase;
prasitoarele porumb ,sfecla si cartof, cu o stare fitosanitara buna.
Rotatia practicata la S.C Maretu este:. grau – soia – porumb
5.4. Importanta culturii de soia folosita ca premergatoare in asolament
Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile care au fost cultivate anterior cu
cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului
si acumularea unei rezerve de apa
Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand, datorita inmultirii
bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari.
Soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.
Rezultatele cercetarilor efectuate arata ca soia in calitate de planta premergatoare
realizeaza sporuri de 340-750 kg/ha. Sporuruile de recolta se realizeaza fara cheltuieli
suplimentare Aceasta arata importanta economica a folosiri soiei ca planta premergatoare
pentru grau.
Soia cultivata numai in asolament evitandu-se cultivarea dupa ea insasi sau dupa alte
leguminoase, care au boli sau daunatori comuni. Se recomanda introducerea soiei dupa
Pagina 25 din 56
cereale dar este exclusa cultivarea acesteia dupa floarea-soarelui pentru ca au boli comune,
din care mai frecvent este atacul putregaiului alb
In cazul concret de la ferma S.C. MARETU judetul Braila planta premergatoare a fost
graul ca cereala paioasa care elibereaza terenul devreme si a permis executarea lucrarilor de
baza in conditii optime.
Lucrarea de diploma s-a efectuat intr-o rotatie de trei ani cu porumb ,grau si soia
Cultura de grau ca planta premergatoare nu secatuieste solul de elemente nutritive, nu
are si nu transmite boli comune si nu necesita erbicid cu remanenta toxica pentru soia.
Trebuie mentionat ca prin cultivarea soiei se poate favoriza extinderea unor patogeni si
daunatori care pot diminua posibilitatea valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii . Se
recomanda un asolament cu culturi irigate in care cerealele paioase au ponderea si sunt
folosite ca premergatoare :
1.grau de toamna - 50%
2.soia - 37 %
3.porumb - 13 %
5.5 Importanta alegerii soiului de soia
Pentru realizarea productiei stabilite se incepe cu alegerea si stabilirea soiului avand

in atentie urmatorii factori:
-soiul cultivat de soia sa ajunga la maturitate pentru a putea fi recoltat in luna
septembrie si pentru a se obtine recolta de calitate.
-utilizarea culturii de soia ca planta premergatoare pentru cerealele de toamna (grau
de toamna)
Soiul cultivat a fost S 2254 RR produs de firma Mon-Santo. Acest soi se incadreaza
cerintelor mentionate mai sus, ajunge la maturitate tehnologica si poate fi recoltat cel tarziu in
perioada septembrie - octombrie.
5.6. Lucrarile solului pentru cultura de soia.
Pagina 26 din 56
Soia este cunoscuta ca fiind o cultura foarte pretentioasa la calitatea lucrarilor

solului ,respectiv nivelare perfecta si afanare buna .
Afanarea solului asigura desfasurarea normala a rasariri si cresterii plantelor precum
si o a simbiozei prin crearea unor conditii favorabile in ceeace priveste aeratia, caldura si
regimul apei si al elementelor nutritive din sol.
Sistemul radicular al soiei are nevoie de soluri cat mai bine afanate, cu mare
capacitate de retinere a apei. Aceste insusiri s-au obtinut printr-o executie corecta si la timp a
lucrarilor solului realizandu-se afanareabuna a solului, cresterea plantelor formarea
nodozitatilor si dezvoltarea radacinilor este ingreunata.
Lucrarile solului efectuate la timp si de calitate au imbunatatit regimul agrohidric si
termic al solului s-a asigurat un strat de sol afanat, s-au distrus buruienile si s-a asigurat o
buna incorporare in sol a resturilor vegetale .
Dezmiristirea si aratura s-a executat imediat dupa eliberarea terenului de
premergatoarele timpurii. In cazul de fata dupa grau s-a executat lucrarea de dezmiristit
realizandu-se o distrugere a buruienilor si a resturilor vegetale, s-a provoacat incoltirea
semintelor de buruieni care dupa rasarire urmeaza sa fie incorporata in sol odata cu aratura .
Dezmiristirea s-a executat cu grapa cu discuri GDD – 1,8 in agregat cu tractorul U650
la o adancime de 8 –10 cm.
Lucrarea de dezmiristit a prezentat o serie de avantaje:
-a usurat efectuarea araturii prin reducerea consumului de combustibil si marirea
capacitatii de lucru a agregatelor la arat.
-a pastrat umiditatea in sol prin distrugerea capilaritatii si astuparea crapaturilor prin
formarea unui strat izolator la suprafata,
-a asigurat conditii optime pentru activitatea microbiologica din sol, prin
descompunerea materiei organice pentru procesele de nitrificare,
a distrus cuiburile de insecte, oulele si alte organe de inmultire ale daunatorilor
perturband ciclul de dezvoltare normala.
In cadrul fermei Maretu lucarea de dezmiristit s-a executat cu tractoarele John Deer in
agregat cu grapele cu discuri ,lucrarea s-a executat pe o adancime de 15 cm aceasta lucrare s-
a efectuat pe data de 25 Iulie.
Pe data de 15 august s-a efectuat lucrarea cea mai importanta si anume aratura ,lucrare
ce s-a executat cu tractoarele din dotare(Ford, John Deare ) in agregat cu plugurile reversibile
Pagina 27 din 56
la care s-au atasat grapele stelate,aratul s-a executat pe o adancime de 25 cm fiind o adancime
mai mare decat in anii anteriori in acest mod se evita formarea hardpanului.
Numeroasele experiente demonstreaza ca soia da productii ridicate la lucrarile
efectuate in perioada vara-toamna. Aratura de vara s-a mentinut
fara crusta si curata de buruieni prin lucrari superficiale cu grapele si cu combinatorul.
Prin arat stratul de sol a fost dislocat intoars, amestecat si s-a afanat in scopul
influentarii proceselor fizice, chimice si biologice din sol.
Efectele lucrarii de arat sunt:
- aerul si apa patrund mai usor realizandu-se schimbul de gaze, incalzirea si cresterea
umiditatii solului ceeace influenteaza activitatea microorganismelor din sol.
- aparatul radicular al plantelor tinere de soia se dezvolta mai usor intr-un strat de sol
afanat decat intr-unul compact,
- prin rasturnarea stratului de sol s-a realizat ingroparea in sol a resturilor ce raman de
la cultura premergatoare si a caror prezenta pe teren impiedica buna desfasurare a lucrarilor
de pregatire a patului germinativ si a semanatului.
5.7. Pregatirea patului germinativ
Calitatea patului germinativ este hotaratoare pentru rasarirea si instalarea culturii la

densitatea stabilita, cerintele acesteia referindu-se la nivelarea terenului, maruntirea solului
care trebuie sa fie reavan, lipsa buruienilor si resturilor vegetale care ar impidica buna
functionare a semanatorii.
Pretentiile ridicate ale soiei la calitatea patului germinativ sunt determinate si de
necesitatea realizarii unui bun contact intre samanta si sol.
Lucrarea de pregatire a patului germinativ s-a realizat cand solul era zvantat bine si sa
evitat intrarea pe teren la un continut ridicat de apa, caz in care se favorizeaza compactarea
solului pentru semanat.
Pregatirea patului germinativ s-a facut in preajma semanatului si nu mai devreme.
Daca patul germinativ nu a fost pregatit in mod corespunzator este favorizata o
pierderea apei din sol, samanta este incorporata la diferite adancimi aceasta ducand la o
germinatie si rasarire esalonata cu goluri, plantele rasar debilitate, sunt usor de atacate de
Pagina 28 din 56
diferite boli si incepe concurenta buruienilor, toate acestea cu efecte directe in scaderea
productiei.
Lucrarea de pregatire a patului germinativ pe suprafetele arate toamna s-a efectuat cu
combinatorul avand in vedere uniformitatea solului (patului germinativ) .
Pregatirea patului germinativ la S.C Maretu s-a efectuat cu, combinatorul ,aceasta
lucrare a fost efectuata in prrioada 17 - 19 aprilie 2003
Odata cu pregatirea patului germinativ s-a incorporat in sol ingrasamintele si
erbicidele necesare a caror administrare a fost facuta cat mai uniform posibil.
Fertilizatul s-a efectuat inainte de semanat cu o masina de imprastiat ingrasamant
RAVCHE cu o capacitate de 130 ha/zi ajungand la o uniformitate de 95 –97 %.
5.8. Semanatul
5.8.1. Samanta.
Samanta care a fost utilizat la S.C MARETU jud Braila a corespuns soiului din toate
punctele de vedere si a provinit din loturi semincere verificate si aprobate, inainte de
insamantare, samanta s-a tratat cu nitragin. Samanta a avut germinatia de 93% si puritatea de
99%. Semanatul s-a facut cu masina SPC-6, in randuri distantate la 70 cm.
Samanta a foste mare si uniforma cu putere de strabatere ridicata pentru a asigura
resarirea in scurt timp si uniforma pe intreaga suprafata prin aceasta inabusind buruienile.
Samanta pentru semanat trebuie sa intruneasca conditiile :
-sa apartina soiurilor recomandate in zona.
-sa fie recunoscuta si sa posede Certificat Oficial de Calitate (COCS) pentru categoria
biologica din care face parte.
-sa fie produsa in anul precedent si nu mai veche
-sa aiba valoare culturala ridicata , capacitate de germinare cel putin 80 – 85%,
puritate fizica (P) si puritate biologica cel putin 98%.
-sa fie sanatoasa ,nevatamata ,libera de boli si daunatori
-bacterizarea concomitent cu semanatul este obligatorie in conditiile Romaniei.
Pagina 29 din 56
Pentru a se obtine productii mari de soia cu un continut ridicat in substante proteice a

trebuit sa se trateze semintele inainte de semanat cu biopreparatul fertilizant cunoscut sub
denumirea de “Nitragin”.
Biopreparatul fertilizat nu este alt ceva decat o cultura de bacterii - rhizobium
poponicum – care introduse in sol, semintele se dezvolta, infecteaza radacinele de soia prin
perisorii radiculari si inta in simbioza cu planta.
Bacteriile fixeaza azotul din atmosfera il pun la dispozitia plantei si primesc hidrati de
carbon .
Bacteriile care traiesc pe radacinile de soia nu se gasesc in sol sau se gasesc in
cantitate foarte mica, din aceasta cauza se cere infectarea artificiala prin tratarea semintelor.
Nitraginul pentru soia se prezinta sub forma de cultura bacteriana de mediu nutritiv ogor-
ogor, ambalat in flacoane cu o capacitate de cca 200 ml si contanand 8 miliarde de germeni
activi. Biopreparatul Nitragin soia are o durata de folosire de max 4 luni de la fabricare.
Tehnologia bacterizarii semintei consta in colectarea culturii bacteriene a 4 flacoane
(norma necesara pentru samanta ce se foloseste la 1 ha) si inocularea prin stropirea –
umectarea semintei cu suspensia in care se gasesc bacteriile. Pregatirea suspensiei si tratarea
seminteri trebuie facuta la adapost de razele soarelui deoarece lumina intensa si temperatura
variabila reduce viabilitatea bacteriilor.
Pentru tratarea semintei direct in camp s-a folosit un dispozitiv mobil de bacterizare
dispozitiv cu o constructie foarte simpla, instalat direct pe o remorca cu care s-a transportat
semintele in camp. Aplicarea bacterizarii simultane cu ingrasamantul folosind dispozitivul de
erbicidare montat pe tractor si semantoarea SPC –6 s-a dovedit superioara metodei clasice de
tractare realizand o infectie bacteriana mai complexa.
In rezervorul montat pe tractor s-a pregatit suspensia pentru o zi de lucru (10 –12 ha)
folosindu-se acelasi numar de flacoane de Nitragin –soia la hectar norma de lichid ce s-a
administrat la hectar fiind de 20 litri.
Experientele efectuate au evidentiat ca prin bacterizarea semintei se obtine un spor de
productie care variaza de la 240 pana la 1.100 kg / ha . La aproximativ 3 saptamani dupa
insamantarea soiei s-a efectuat controlul bacterizarii atunci cand activitatea bacteriilor trebuie
sa fie intensa si nodozitatile bine dezvoltate pe radacini, plantele avand 15 – 20 cm inaltime.
In conditii normale de rasarire si dezvoltare a plantelor de soia nodozitatile incep a se
forma dupa cca 8-12 zile de la semanat, ca o consecinta a inmultirii bacteriilor dar fixarea de
azot incepe numai dupa alte 12 – 14 zile.
Pagina 30 din 56
Se considera o bacterizare reusita atunci cand la data controlului unui lot de cel putin
85 % din plante prezinta pe radacinile principale si secundare 5 – 7 nodozitati bine dezvoltate
si in plina activitate.
Intensitatea activitatii bacteriene este evidentiata prin culoarea rosie – sangerie
datorita hemoproteinei porfirice ce apar pe sectiunea nodozitatii.
La S.C Maretu semintele de soia a fost tratate cu Nitragin – Bac – Soia ,prin
tratamentul corespunzator al semintelor de soia cu acest produsul s-a obtinut un spor de 55%.
Avantajele tratarii – plantele de soia fixeaza azotul atmosfericcu ajutorul bacteriilor
Rhizobium si Bradyrhizobium, se pot economisii pana la 60kg /ha N care pot fi flosita la alte
culturi.
Avantajele tratarii semintelor desoia cu Nitragin –Bac –Soia:
-calitatea productiei de soia se imbunatateste prin cresterea continutului de azot in
boabe
-influenteaza pozitiv asupra structurii si fertilitatii solului;
metodele de tratare sunt ieftine eficace si simple ;
la S.C Maretu sau flosit pliculete de 300g cantitate suficienta pentru tratarea a 89
kg cantitate necesara insamantarii a unui hectar cu soia.
5.8.2. Epoca de semanat.
Cercetarile efectuate in aceasta directie au aratat ca momentul optim al semanatului

este determinat de temperatura si umiditatea solului precum si de lungimea perioadei de
vegetatie a soiului cultivat.
Prin semanat s-a realizat incorporarea in sol a semintelor la adancimi si distante
stabilite ca optime potrivit cerintelor agrobiologice ale fiecarei culturi.
Principalele elemente tehnologice ale semanatului sunt: epoca de semanat, distanta
intre randuri, densitatea si adancimea de incorporare a semintelor, conditiile pedoclimatice,
particularitatile solului si caliatea pregatirii patului germinativ.
Soia fiind o planta termofila pretentiile ei fata de temperatura in timpul perioadei de
germinatie sunt in general reduse.
Pentru germinarea plantelor de soia are nevoie minim de 7 - 8 oC la 5 cm in sol ceea
ce corespunde la o temperatura medie zilnica in aer de 14 – 18 oC, temperatura care se
realizeaza in zona fermei S.C. MARETU in jurul datei de 15 aprilie,. In aceasta perioada pe
Pagina 31 din 56
langa temperatura in continua crestere in sol se gaseste si suficienta umiditate, conditii care
determina o rasarire uniforma. Daca se seamana intr-o perioada cand temperatura solului este
mai mica de 7 - 8 oC la 5 cm, germinarea si rasarirea se desfasoara anevoios intr-o perioada
lunga si o parte din seminte pot fi atacate de diferiti daunatori in timp ce semanatul prea
timpuriu duce la sensibilizarea plantelor de soia la diferiti agenti patogeni deoarece perioada
lunga dintre semanat si rasarit cauzeaza debilitatea plantelor iar terenul se imburuieneaza.
Intarzierea semanatului duce la diminuarea numarului de ramificatii pe plante, a
numarului de pastai si boabe in pastai si in final a productiei la hectar. Soia trebuie semanata
odata sau chiar inaintea porumbului.
Numarul etapelor si al pastailor pe tulpina si ramificatii, numarul mediu al semintelor
in pastaie si planta MMB poate integistra valori maxime in primele epoci de insamantare si
descresc la insamantarile intarziate. Pe langa cresterile valorice ale componentelor productiei
semanatul timpuriu soldeaza si cu maturarea si recoltarea mai timpurie fapt de o deosebita
importanta deoarece creeaza posibilitatea folosirii soiei ca planta premergatoare pentru grau.
Epoca de semanat influenteaza in mare masura dezvoltarea suprafetei foliare si
asimilatia neta, elemente a caror valori determina volumul productiei.
Semanatul pentru cultura de soia s-a inceput pe data de 20 Aprilie si s-a incheiat pe
data 24 Aprilie 2004
5.8.3. Densitatea plantelor
Soia prin elementele sale de productivitate are capacitatea de a compensa intr-o

anumita masura variatia densitatii palntelor.
Din cercetarile efectuate referitor la densitatea plantelor de soia reiese ca cele mai
bune productii s obtin prin semanatul a 20 – 40 boabe / m2
Pentru compensarea unor pierderi de plante la insamantarea timpurie s-a marit norma
cu 4 – 5 boabe/ m2
Micsorarea distantei plante / rand la 2,5 cm duce la o cadere a plantelor si o
maturizare tardiva. Caderea plantelor ca efect al densitatii prea mari limiteaza obtinerea unor
productii sporite. Distanta intre randuri sa ales astfel incat la inceputul infloririi intervalul
dintre randuri sa fie complet acoperite de plante.
Densitatea si intervalul dintre randuri nu a modificat evapotranspiratia si trebuit sa fie
corelata cu grupa de maturitate a soiului tipul de crestere si marimea semintelor.
Pagina 32 din 56
Reducerea densitatii afecteaza mai mult productivitatea partii superioare si mai putin
a etajului inferior ceeace indica incapacitatea frunzelor acestuia de a raspunde pozitiv la
cresterea intensitatii luminii precum si lipsa unei translocatii asimilarii din etapele superioare.
Densitatea optima pentru soiul S 2254 RR este de 40 – 50 plante / m2 si distanta intre
randuri 45 –50 cm. La baza stabilirii acestei densitati a stat gradul de de imburuienare a
solului respectiv metodele de combatere a buruienilor, sistema de masini pentru intertinerea
culturii existenta in fiecare unitate agricola si metoda de irigare aplicata.
Densitatea de plantelor a fost stabilita in functie de dotarea fermei la 528 mii plante/ha
cu o distanta intre randuri de 50 cm.
5.8.4. Adancimea de semanat
Adancimea optima de semanat a soiei s-a stabilit in functie de textura continutul in

umiditate si temperatura stratului de sol in care se pune samanta fiind cuprinsa intre 4 si 5 cm.
Important este ca toate semintele s-a incorporat la aceeasi adancime pentru a asigura o
rasarire si o dezvoltare uniforma a plantelor.
In zona fermei Maretu intalninduse un sol de tip cernoziom vermic cu o textura
mijlocie adancimea de semanat s-a stabilit la 4 cm.
Pentru asigurarea uniformitatii incorporarii semintelor brazdarele semanatorii sunt
prevazute cu patine mici si limitatoare de adancime.
5.8.5. Norma de samanta la hectar.
Puritatea, germinatia si MMB si numarul boabelor germinabile a semintei joaca rol

hotarator in calculul normei de samanta la hectar aceasta trebuie sa fie:
-puritate 98 %
-germinatia 85 %
-MMB = 170 g
-numarul de boabe 40 g / m2
Pagina 33 din 56
nr.  de  boabe  ger min abile / m 2  greutate  MMB

C( kg / ha )  100
Puritate(%)  Ger min atia(%)
40 170 6.800
C( kg / ha )  100  100  0,8163 100  81,63kg / ha
98  85 8.330
Cantitatile ce reies din calcul se majoreaza cu 10 % pentru a compensa unele pierderi,
astfel norme de samanta la hectar va fi de 89 kg/ samanta /hectar . Atunci pentru cele 400 ha
va fi necesar :
400 ha x 89 kg/ha = 35.6 t samanta tratata cu nitragin
Intreaga cantitate de samanta necesara insamantarii a fost achizitionata de la firma

Bobcaget.
Utilajul de semanat –a fost semanatoarea pentru semanat cereale prasitoare SPC aflata
in dotarea socientatii.
Reglajele corespunzatoare aleale sectiilor la distanta inre rand de 50 cm distanta intre
boabe a fost calculata la o patinare a rotii de antrenare cu 10%. S-a folosit discul distribuitor
cu un numar de orificii de 50,diametrul orificiilor de 4,5 mm,cu un numar de dinti al rotilor
de lant pe axul discului distribuitor de 22si pe axul rotii de antrenare de 16, distanta intre
boabe pe rand 3,8 cm .
5.9 Fertilizarea culturii de soia
Soia se poate cultiva pe o mare varietate de soluri fiind insa pretentioasa la insusirile
fizice si chimice ale acestora.
Productii mari de soia nu pot fi obtinute decat daca ingrasamintele se administereaza
in doze optime si la timpul potrivit adica pe fenofaze. Utilizarea necorespunzatoare a
ingrasamintelor duce in mod sigur la cheltuielui nerecuperabile deoarece plantele vor resimti
excesul unor elemente dar si carenta altora.
Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul
culturii.
Consumul specific de elemente nutritive la nivelul productiei actuale din Romania
este :
Pagina 34 din 56
-azot 70 – 90 kg/t boabe substanta activa N;

-fosfor 20 – 30 kg /t boabe substanta activa P2O5;
-potasiu 15 – 20 kg /t boabe substanta activa K2O
5.9.1 Fertilizarea cu azot
O proprietate foarte importanta a plantelor din familia Leguminoaselor este

capacitatea lor de a folosi azotul liber din aer cu ajutorul bacteriilor care se gasesc in
nodozitatile de pe radacinile plantei. Aceste plante nu numai ca nu au nevoie de ingrasaminte
chimice azotoase, dar ele prin descompunere imbogatesc solul cu azot, fiind foarte utile in
aplicarea asolamentelor in culturi
Soia are nevoie de azot mai cu seama in primele faze de vegetatie, consumul crescand
pana aproape de fructificare, perioada dupa care fosforul are rolul principal. Soia este, de
asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit in obtinerea unor
productii mari.
Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace
formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din
atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din
care cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data
sub forma de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300
kg/ha azotat de amoniu si cu 200 - 300 kg/ha superfosfat se face toamna, incorporindu-se
ingrasamintele sub aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de
semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu
samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire
neuniforma si, mai tarziu, la o slaba dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza,
administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm
sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de samanta incorporata in sol. Soia
reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in elemente
nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au
obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi
de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5. In cazul folosirii numai a ingrasamintelor
Pagina 35 din 56
chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de 28,9%. Insa, dupa
Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la ingrasaminte a
soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu unele rezultate
de cercetare din S.U.A. P2O5.
Folositea fara discernamant a unor doze mari de azot la semanat se vor produce
procese nedorite si anume pe de o parte se va anihila activitatea bacteriilor simbiotice
(Rhizobium japonicum) iar pe de alta parte se va ajunge la dezvlotarea luxurianta a plantelor
la o fructificare slaba si cresterea riscului aparitiei de boli si la caderea plantelor, ceeace ar
echivala in fond cu pierderi mari de boabe la recoltare prin urmatoarele simptome:
- plantele se opresc din crestere
- frunzele raman mici si se incretesc si capata o culoratie de la negru spre albastru-
verzui.
Concentratia in azot si NO3 in partile vegetative ale plantei descreste inainte de
inceputul formarii pastailor si scaderea in NO2 va fi foarte mare daca rezervele de azot sunt
limite.
Azotul fiind principalul element fertilizant, este necesar necesar sa cunoastem sursele
naturale de azot care in principal sunt:
- apa din precipitatii din care solul acumuleaza 2 kg/ha la fiecare 100 l apa pe m2.
- activitatea bacteriilor libere fixatoare de azot al caror efect se traduce prin 12-15 kg
azot la ha.
O buna parte din azotul necesar pentru si-l procura din atmosfera prin intermediul
bacteriilor Rhizobium Japonicum care-l depun in nodozitatile ce se formeaza pe redacinile
din acest azot nu pot satisface in totalitate cerintele plantei.
Dozele au fost stabilite in functie de nodozitatile formate pe axul principal al radacinii
si de procentul de plante cu nodozitati ( au fost 6-8 nodozitati la peste 85%plante cu
nodozitati.
Calculul dozei folosind relatia:
DN.KG/HA =CsxPB-NS – Ng(- +)Npr Npr = 0 kg /ha
Ns= gunoi de grajd = 0 kg
= 10x 4-30 = 10 kg N sa/ha

Ingrasamantul aplicat a fost azotatul de amoniu (NH4NO3)
100 KgNH4NO3-------------------------33Kg N sa
x kgNH4NO3-------------------------------------------10 Kg N sa
Pagina 36 din 56
10 x 100
x = ----------------------= 30,3kg NH4NO3/ Ha
33
30.3 kg NH4NO3 X 400 Ha = 12.120 kg NH4NO3

12.120KG NH4NO3 =303 Saci cu NH4 NO3
Ingrasamantul a fost aplicat la prasila a doua.
5.9.2. Fertilizarea cu fosfor
Cerintele culturii de soia fata de fosfor sunt relativ mari, ingrasamintele cu fosfor au
rol direct in marirea suprafetei foliare a plantelor de soia, procesul de fotosinteza in
activitatea bacteriilor simbiotice si in marirea puterii de absorbtie a radacinilor .
Fosforul este asimilat de plantele de soia pe intreg parcursul perioadei de crestere, dar
spre deosebire de alte culturi el este foarte mult solicitat incepand din faza de fructificare
(formare a pastailor) pana la mijlocul perioadei de formare a boabelor.
Ingrasamintele cu fosfor au o influenta pozitiva asupra masei 1000 boabe MMD,
aceasta fiind mai ridicata la soia fertilizata decat la cea nefertilizata. Continutul si productia
de proteina sunt influentate de doza de fosfor numai in cazuri izolate aceasta fiind in functie
de doza de ingrasamant, conditiile de clima si de soiul cultivat. In cazul aplicarii unor
cantitati exagerate de fosfor genereaza carente de zinc si bor, deoarece ajuta la fixarea in
forme insolubile.
Folosirea unor doze mai mari de fosfor nu este indicata deoarece nu se obtin
productivitate sporita, iar rata rentabilitatii este influentata negativ de costurile ridicate ale
productiei.
Ingrasamintele cu fosfor s-a aplicat odata cu executarea lucrarii de baza (aratura) .

Dozele de ingrasamant cu fosfor a fost stabilite in primul rand pe baza continutului in fosfor
al solului astfel continutul in fosfor mobil (P2O5 / 100 g) este de peste 5 mg.
Dkg/ha = Cs x Rp-Pg
= 25 x 4 = 100 P2O5/ha
Pagina 37 din 56
ingrasamintul folosit Superfosfat simplu

100 kg superfosfat------------------------18,5 kg P2O5
x kg-----------------------------------------100kg P2O5
x = 100 x 100/ 18,5 =540,5 kg superfosfat/ha

540,5kg x 400ha =216.200 kg superfosfat
5.9.3. Fertilizarea cu potasiu
Substanta activa de potasiu este preluata de radacini si distribuita in ogorul vegetativ

ale plantei in tot cursul perioadei.de crestere, dar procesul de acumulare a potasiului se
concentreaza mai tarziu in boabe. La maturitate boabele de soia contin aproximativ 60% din
potasiul extras de catre planta.
Tulpinile si pastaile contin o cantitate mai ridicata de potasiu decat de azot si fosfor,
de unde apare necesitatea de aprovizionare a solului cu ingrasaminte potasice pentru a asigura
o crestere si dezvoltare optima a plantelor de soia.
Insuficienta potasiului in nutritia plantelor de soia slabeste intensitatea proceselor de
sinteza si se manifesta prin pete galbene ce apar pe marginea frunzelor, pete care se unesc si
formeaza o dunga galbena continua, mai tarziu parti mici de tesuturi moarte cad si dau
frunzei un aspect zdrentuit.
Plantele cu carenta de potasiu aveau tulpinile subtiri putin rezistente la frangere si
cadere si se defoliau prematur.
La S.C MARETU nu afost necesara fertilizarea cu potasiu datorita faptului ca
solurirle din zona au un continut in acest element de 20 mg K2O/100g sol
5.10. Cerintele culturii de soia fata de microelemente
Soia consuma cantitati mici de microelemente care in mod obisnuit le gaseste in sol.
Sunt insa cazuri in care deficienta unui microelement sau execesul alturi face ca plantele sa
sufere si in fond, productia sa scada.
mineralizarea continua a humisului al carui continut in azot variaza intre 35 – 45 kg/to
Pagina 38 din 56
azot rezidual, care se apreciaza a fi 15 –45 % din azotul total in functie de planta
premergatoare, de caracterul chimic al zonei.
De asemenea, doze mari de potasiu provoaca deranjamente in nutritia de calciu,
magneziu si bor.
Soia are un aparat radicular foarte dezvoltat, radacinile ei patrund in sol pana la 1,2 m
adancime si se ramifica bine, planta avand in felul acesta posibilitatea sa-si extraga hrana si
apa de care are nevoie.
Elementele pe care plantele de soia si le procura din sol face parte fie din grupa
elementelor primare (N, P, K) sau a elementelor secundare (Ca, Mg, S) fie din cea a
microelementelor (B, Cu, Fe, Mg, Zn, Cl) .
Molibdenul – carenta sa se manifesta prin aceea ca plantele cu frunzele de culoare
verde deschis care apoi se ingalbenesc, aspect asemanator celui din cazul carentei de azot
care insa se manifesta si prin oprirea din crestere a plantelor.
Molibdenul determina cresterea productiei prin influenta pozitiva in procesul de fixare
a azotului in nodozitati prin actiunea sa asupra procesului de reducere a nitratilor, prin
cresterea suprafetelor foliare a plantelor si ridicarea randamentului fotosintezei.
Fertiluzarea cu molibden s-a facut pe vegetatie odata cu aplicarea erbicidului
Roundup
Carenta molibdenului, element care asigura sporuri mari de productie, se completeaza
prin stropirea semintei cu solutii de molibdat de amoniu (48 %) sau molibdat de sodium (30
%) in concentratii de 0,1 %.
Zincul - deficienta este legata de reactia alcalina a solului acolo unde fosforul este in
exces.
Simptomele carentei de zinc apar pe frunze sub forma de incretituri plantele se opresc
din crestere si se coloreaza.
Acoperirea lipsei de zinc necesita stropirea plantelor (20 – 30 inaltime) cu sulfat de
zinc sub forma de solutii, in concentratii de 0,9 kg la 400 l apa/ha sau aplicarea acestuia sub
forma de pulbere 5 kg/ha .
5.11.COMBATEREA BURUIENILOR
PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR
Pagina 39 din 56
5.11.A Combaterea buruienilor
Soia este o planta sensibila la imburuienare in special in prima parte a perioadei de

vegetatie (aproximativ 20 – 25 zile) caracterizata printr-o dezvoltare lenta a plantelor.
Imburuienarea unei culturi de soia in primele faze de vegetatie are un efect negativ
asupra productiei chiar daca ulterior se executa toate lucrarile de intretinere deoarece plantele
raman slab dezvoltate. De accea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari depasind
uneori 50 % din potentialul de productie al soiului.
Imburuienarea ulterioara a unei culturi de soia impiedica desfasurarea normala a
procesului de dezvoltare, diminueaza productia de pastai si boabe, ingreuneaza si produce
pierderi mari la recoltare si depreciaza calitatea semintelor.
In Romania s-au determinat prezenta a 58 de specii de buruieni dintre care
monocotiledonate anuale 6, dicotiledonate 39 ,monocotiledonate perene 4, si dicotiledonate
perene 9.
MONOCOTILEDONATE DICOTILEDONATE
Setaria spp – mohorul Solanum nigrum – zarna
Sorghum halepense – costrei Amaranthus spp – motoi
Agropiron repens – pir Convolvulus arvense – volbura
Digitaria sanguinalis – meisor Sinapis arvensis – mustar salbatic
Echinochloua crus – iarba barboasa Rapanus rapanistrum – ridichea salbatica
Pe terenurile din cadrul fermei S.C. MARETU au fost prezente in cultura de soia
urmatoarele buruieni: Agropiron repens, Amaranthus spp si Sorghum Halepense ,
Echinocloua crus ,Solanum nigrum.
Tabelul nr. 4 Nivelul Limitele pierderilor in parcele neprasite sau plivite fata de
pierderilor de productie cauzate cele tratate cu erbicide
de buruieni la principalele [%]
plante de camp.
Planta
Grau de toamna 10 –70
Porumb pentru boabe 30 – 95
Floarea-soarelui 15 – 55
Pagina 40 din 56
Soia 40 – 84
Cartof 42 - 72
Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie.

Avand in vedere particularitatile biologice a plantelor de soia este necesar ca in sistemul de
combatere integrala a buruienilor sa fie incluse toate metodele posibile de combatere incat
cultura de soia sa fie mentinuta curata de buruieni pe toata perioada de vegetatie.
5.11.1. Metodele de combatere a buruienilor.
Combaterea mecanica si chimica a buruienilor precum si imbunatatirea tehnologiei de

cultura au condus in ultimii ani la dublarea si chiar triplarea productiei medii la soia. O cale
eficienta care ramane accesibila pentru obtinerea unor productii mari de calitate si la cost
convenabil la soia este o buna rotatie a culturilor urmand indeaproape combaterea buruienilor
pe cale mecanica si chimica.
Combaterea mecanica a buruienilor
Asigurand la timp combaterea mecanica a buruienilor dintre randuri si o prasila s-a

obtinut o cultura de soia libera de buruieni in prima jumatate a perioadei de vegetatie.
In perioada de la semanatul pana la rasarirea soiei buruienile au fost distruse printr-o
lucrare cu sapa rotativa cand acestea erau inca mici, in curs de rasarire. Lucrarea s-a efectuat
cu tractorul Ford in agregat cu sapa
rotativa la o viteza cuprinsa intre 15 km/h si pe un sol relativ uscat, aceasta lucrare s-a
efectuat dupa ora 10oo cand plantele incep sa-si piarda turgescenta.
Lucrarea cu sapa rotativa a influentat favorabil dezvoltarea plantelor ca urmare a
afanarii, aeresirii si incalzirii solului, creand conditii optime pentru activitatea bacteriilor
fixatoare de azot. S-au realizat doua lucrari cu cultivatorul pana la o adancime de 5 cm si o
viteza de lucru de 8 km/h lucrere ce s-a executat pe data de 1 iunie iar a doua s-a realizat
inainte de inflorit in masa a soiei la o viteza de 15 km/h si o adancime de lucru de 10 cm
lucrare ce s-a realizat pe data de 26 iunie 2004. Lucrarea cu cultivatorul s-a efectuat in urma
unei ploi torentiale din data de 30 iunie 2004,ploaie in urma careia sa format crusta
Pagina 41 din 56
Lucrarile au fost facute cu atentie pentru evitarea ranirii plantelor si denivelarea

terenului care creeaza mari deficultati la recoltare marindu-se pierderile la hectar. Combaterea
integrala a buruienilor a inceput cu semantul, lucrarile de baza si de pregatire a patului
germinativ folosirea unor seminte cu puritate ridicata si se incheie cu erbicidarea si
intertinerea mecanica a culturii.
Combaterea chimica a buruienilor
Combaterea mecanica a buruienilor nu a reusit sa asigure pe toata perioada de

vegetatie o cultura de soia libera de buruieni in special dupa inflorit pana la incheierea
ciclului de vegetatie. Prin lucrarile mecanice nu s-a putut distruge buruienile de pe randul
plantelor care vor stanjeni in continuare dezvoltarea normala a acestora.
Rezolvarea acestor importante probleme pentru productie a constituit o trecere la
combaterea chimica a buruienilor pe terenurile cultivate cu soiurile cu gena rezistenta la soia
de tip RR (Rondup Ready) soiuri S 2254 RR produs de firma Mon – Santo s-a folosit un
singur erbicid si anume Roundup in doze de 2,5l / ha diluandu-se in 125 l apa.
Pentru 400 ha s-a folosit 1000 l de erbicid, primul tratament s-a realizat in faza de 3 –
4 perechi de frunze si inaltimea buruienilor de 12 cm aceasta lucrare s-a efectuat intre orele
06:00 – 09:30, iar al doilea tratament s-a efectuat la reinfestare dupa 35 zile de la efectuarea
primului tratament in preajma inceperii butonilor florali.
Prima erbicidare s-a realizat cu ajutorul masinii de stropit MSP in agregat cu tractorul
U 650 folosind duze cu orificiu redus.
A doua erbicidare s-a executat cu elecopterul datorita faptului ca inaltimea plantelor s-
a marit si in acest mod se evita vatamarea plantelor.
Erbicidul Roundup a combatut atat monocotiledonatele si dicotiledonatele anuale cat
si cele perene.
Erbicid sistemic postemergent avand ca substanta activa glifosat 360 g %, special
folosit pentru cultura de soia si porumb RR .
Modul de actiune erbicidul translocat in radacini asigura o distrugere totala a
buruienilor inhiband producerea de catre plante a aminoacizilor aromatici, in functie de
specie si conditiile climatice sunt necesare 4 – 14 zile ca buruienile sa fie distruse complet
Pagina 42 din 56
5.11.B. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.
Prevenirea si combaterea bolilor
Virusurile produc boli virotice ce afecteaza planta ca o consecinta samanta si

productia prin reducerea productiei cu peste 25 %. Cele mai raspandite virusuri sunt: Virusul
mozaicului, virusul petei incolore,a tutunului si virusul mozaicului galben.
Bacteiile patogene sunt larg raspandite in cultura soiei, reducand astfel productia
uneori cu peste 30 %.
Cele mai raspandite sunt: arsura bacteriana, arsura pustulara si vestejirea tulpinii.
Unele boli se transmit prin samanta (Virusul mozaicului, arsura bacteriana) cand creend
probleme prin usurinta cu care se raspandesc. Petele se raspandesc si prin sol impunand
respectarea directa a rotatiei uneori chiar pentru perioade mai mari. Mozaicul soiei este
raspandit practic in toate zonele unde se cultiva soia fiind cea mai raspandita viroza a soiei.
Boala este produsa de virusul mozaicului soiei soia virus 1. Virusul se transmite prin
seva de catre afide ca: Aphis faboe, Microsiphum pisi. Determina simptome sub forma de
ingalbenire in jurul nervurii tinere planta creste pitica prin scuturarea internoduriilor.
Aplicarea unor masuri de igena culturala de tehnologie de cultivare si utilizarea de
soiuri rezistente prezinta mijloace de prevenire si lupta impotriva mozaicului soiei.
Arsura bacteriana este cea mai raspandita boala bacteriana a soiei. Boala este
favorizata de conditiile de vreme umeda si racoroasa si poate reduce productia cu peste 20 %.
Simptomele apar de regula pe frunze, pot aparea insa si pe petiolii tulpinii si pastaii.
Boala se manifesta prin aparitia unor pete mici colturoase umede, petele se maresc si
se brunifica pe masura ce tesutul moare, putand distruge planta in curs de rasarire. La plantele
mai dezvoltate petele sunt caracteristice, cu colturi unghiulare de aspect apos, 1 – 2 mm
diametru de culoare galbena sau brun deschisa pe masura distrugerii tesutului viu, aceasta
necrozeaza si petele devin de culoare brun inchis.
Boala este produsa de bacteria Pseudomonos glicea si se transmite prin semintele
infectate cat si prin resturile de plante atacate ramase dupa recoltare.
Masuri de prevenire si combatere:

- s-a folosit la semanat seminte libere de boli,
Pagina 43 din 56
in timpul vegetatiei nu s-a executat lucrari dupa ploaie,

-resturile vegetative ramase dupa recoltare a fost incorporate prin araturi adanci;
Mana soiei (micoza) boala este produsa de ciuperci Perenospera monoshurica.
Simptome – in infectiile sistemice pe primele frunze apar pete de decolorare a
tesutului care devin galbui, ulterior pe fata lor interioara apar fructificatiile ciuperciile care
constituie inocolul primar.
Frunzele grase atacate cad prematur, defolierea plantelor are loc mai ales in partea de
jos a tulpinii. Simptomele sunt frecvente si mai intense pe vreme umeda si calduroasa, in
timp de seceta si temperaturi scazute reduc
sau impiedica aparitia. Cea mai raspandita si cea mai eficace masura de prevenire si
combatere o reprezinta cultivarea soiurilor rezistente la mana. In general se fac tratamente cu
substante cuprice sau cu zeama bordeleza 1 % in perioada de vegetatie.
Sunt extremi de pagubitori agentii patogeni care se transmit prin sol de resturi
vegetale: tussorium, rhizoctonia, pithium, famphsis sau peronos pora, monsurica, screlotinica,
acestia pot deveni pagubitori in conditii favorabile de temperatura si umiditate.
Pentru diminuarea atacului se vor face tratamente la samanta cu fungicide : Tiromet 2
kg/to de samanta cu eficienta pentru fenophsis soia ; Beret 1,25 l/to cu eficienta pentru
frescrium si petrium.
Pentru combaterea Screlotinia s-au efectuat tot cu fungicide folosind TOPSIN (cu
substanta activa tiofanatmetil 70%) 1 kg/ha
In tara noastra cele mai raspandite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt:
virozele, bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus este o
boala care poate micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme:
mozaicul brun, mozaicul galben al frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele
atacate raman mici, pipernicite si au foliolele patate si umflate din loc in loc. Culoarea
acestora alterneaza intre verde-inchis si galbui. Pastaile atacate au un numar redus de
seminte, care adesea nu mai germineaza.
Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase,
arsura bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea . Boala se instaleaza pe tulpina,
frunza, petiol, pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm,
galbene, care ulterior devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca
si se rup, incat planta atacata apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate.
Pagina 44 din 56
Pastaile atacate contin un numar mic de seminte a caror facultate germinativa este
mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea de samanta sanatoasa, provenita de la
plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In U.R.S.S., tratarea semintelor cu
Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus atacul cu 3 - 12% si a sporit
productia cu 4,5 - 38,6%.
Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de
putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu
zeama bordeleza 1%, iar putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice
sau cu apa calda de 60°C, timp de 10 minute.
Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei Maretu ne-am confruntat cu
putregaiul alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la smulgerea plantelor afectate
si scoaterea lor din cultura pentru evitarea extinderii acestei boli.
Prevenirea si combaterea daunatorilor
Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt
molia pastailor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia
nigricana F. si L. dorsana F.). Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura
borceagului. Molia pastailor de mazare se combate prin araturi de toamna, semanat devreme
si folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sa nu coincida cu perioada depunerii
oualelor.
Dintre daunatorii soiei fac parte nematozii si unele insecte. Nematozii ataca radacinile
impiedicand extragerea apei si elementelor nutritive din sol avand drept consecinte afectarea
cresterii si dezvoltarii. Atacul netozilor are ca efect asupra nodurilor normale.
Insectele daunatoare soiei activeaza in diferite faze de vegetatie afectand semintele in
curs de germinatie sau plantele in curs de rasarire, frunzele, florile, pastaile sau semintele in
curs de formare.
Daunatorii care produc pagube culturii de soia actioneaza in diferite faze de vegetatie
astfel: in cursul germinatiei si rasaritului produc pagube viermii sarma si musca cenusie a
culturiilor acestia fiind daunatori in stadiul larva, asupra frunzelor actioneaza ca daunatori in
primele faze de vegetatie: gargarita frunzelor de porumb, gargarita frunzelor de leguminoase,
toate fiind daunatoare in stadiul adult. Frunzele sunt atacate in perioada vegetatiei de un
numar de daunatori care actioneaza in stadiul larva (buha mazarii, omida de stepa) cat si
Pagina 45 din 56
stadiu de adult (paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt atacate de omida pastailor de
soia. PED – 24 exemplare pe metru liniar.
Molia pastailor de soia – larvele rod boabele partial sau total reducand productia si
depreciind calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea
leguminoaselor afectate, recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea
araturilor dupa recoltare pentru a distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot
aplica si tratamnete chimice cu Sidan la aparitia larvelor.
Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele
in timpul germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt
distruse cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in
tulpina iar plantele pot pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential
normal.PED – 40 fluturi/ m
Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de
paianjenul rosu (Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca
cenusie a culturilor (Hylema platura) .
Paianjenul rosu – atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea
usoara a acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin
depistari in timp optim a aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea
a doua a lunii iulie. Cand paianjenul a ajuns la densitate mare la PED – 5 – 10 plante
atacate /m s-a aplicat tratamente cu produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa),
avand ca substanta activa Amitraz 20%; cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata
intreaga suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie
5.12. Irigarea culturii de soia
Pentru obtinerea unor productii ridicate soia este foarte pretentioasa la aprovizionarea
cu apa. Cultura de soia a reactionat pozitiv la imbunatatirea regimului de umiditate din sol
prin irigartie si a realizat productii mari bogate in proteine si grasimi fapt ce a contribuit la
obtinerea de importante venituri la hectar.
Diferentierea cerintelor pentru apa la soia s-a facut in functie de faza de vegatatie a
acesteia. Faza critica pentru apa a acopert o perioada destul de lunga inregistrandu-se mai
pregnant la inceputul infloririi si mentinandu-se pe durata a 75 zile. Cu toate ca semintei de
soia pentru germinare ii este necesara o cantitate mai mare de apa, cca 120 – 130 % din
Pagina 46 din 56
greutatea ei, in faza de germinatie-rasarire nevoile de apa sunt moderate ele asigurandu-se din
rezervele de apa ale solului. Cerintele fata de apa ale soiei raman moderate si in faza cuprinsa
intre rasarit si inceputul aparitiei primilor butoni
florali.
Aceasta cerinta s-a asigurat din rezervele hidrice ale solului . Asigurarea umiditatii in
sol in aceasta perioada a favorizat intensificarea activitatiilor bacteriilor nitrificatoare.
Cerintele maxime fata de apa au inceput in faza aparitiei primelor flori si s-a mentinut
la un nivel ridicat in toata perioada de inflorire si de formare a pastailor si umplere a
boabelor. Neasigurarea apei in faza de formare a boabelor poate in anumite situatii diminua
productia cu 30 –50 %. In faza maturarii boabelor cerintele fata de apa sunt moderate si scad
treptat spre maturare deplina.
Soia foloseste foarte bine rezervele hidrice din sol si nu prezinta o perioada critica de
sensibilitate la seceta ca la porumb.
5.12.1 Dinamica rezervei initiale a solului
Aplicarea corecta a udarilor culturii de soia pe parcursul perioadei de vegetatie ,a

impus cunoasterea variatiei umiditatii pe adancimea stratului fiziologic activ al solului.
Irigatia s-a aplicat prin aspersiune ,iar Pmin s-a calculat cu relatia :
Pmin = CO+ 0.5(Cc – Co)
Norma de irigatie s-a calculat cu asigurarea de 50% si a fost de 2500 m* /ha pentru
zona Viziru.
Nivelul apei freatice la data de 1 aprilie s-a situat in medie la distanta de 1,8 m fata de
cota terenului .Aceasta are o variatie de 0,98 m ,situandu-se intr-un interval destul de larg
(0,72 – 1,61 m),generat si de modul de functionare a statiilor de pompare .
Rezerva initiala pe adancimea de 0,5 m a fost in medie de 1859 m*/hacu ecartul de
variatie (generat in principal de precipitatii) de 732m*/ha,inclus in intervalul 1440 –2172
m*/ha. Valoarea medie Ri este apreciata mai mica fiind cu 193 m*/ha mai mare decat Pmin.
Rezerva initiala pe adancimea de 1 m a fost in medie de 4012 m*/ha fiind apreciata ca
inportanta drept urmare a diferentei foarte mici (numai 45 m patrati)fata de capacitatea de
camp .
Pagina 47 din 56
Intervalul de variatie al Ri este de 4494-3682 m*/ha cu un ecart de 812m*/ha .Din

cantitatea de 4012 m*/ha cantonata pe adancimea de 1m pe segmentul de 0,5-1m sunt
inmagazionati 2153m*/ha (circa 54%) ca efect.
Rezerva initiala pe adancimea de 1,5m a fost in medie de 6700m*/ha depasind Cc cu
723 m*/ha ca urmare a pozitiei nivelului freatic.Cantitatea cu care se produce variatia anuala
este de 1321m*/ha , fiind inclusa in intervalul 6287-7608m*/ha. Valoarea medie al Ri
depaseste cu 1631m*/ha Cc si este cu 1494 m*/ha sub capacitatea de saturatie . Din rezerva
de apa 6700m*/ha existenta pe adancimea de 1.5 m ,ca urmare apozitiei nivelului freatic pe
treimea inferioara (1-1.5m) sunt stocati 2688m*/ha (circa 40%) cu 535m*/ha mai mult decat
pe stratul 0,5-1 m.
Distributia lunara a precipitatiilor in anul 2004
decada I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1 16 10 0 0 55,7 25,3 9 8,6 17,1 0 13,9 86
2 0,3 10 4,5 47,3 20,4 65,5 81,4 0 1,7 0 12,9 2,7
3 7,1 44,2 63,2 21,3 5,9 24,2 24,5 21,8 17,2 2,3 23 14,4
Total 26, 64,2 67,7 68,6 82 115 114, 30,4 36 2,3 49,8 25,7
3 9
Se pot constata urmatoarele aspecte : precipitatiile din trimestrele I-IV reprezinta 52,3
– 65% din cele inregistrate in perioada de vegetatie (II-III)
Variabilitatea cea mai mare a precipitatiilor trimestriale fata de anul 2001 se
inregistreaza in trimestrul IV (324-1021) fiind urmat de trimestrul III (185-317)
Suprapunerea precipitatiilor din perioada de vegetatie peste rezerva initiala
luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII
Deca
da
1 16 10 0 0 55,7 25,3 9 8,6 17,1 0 13,9 86
2 0,3 10 4,5 47,3 20,4 65,5 81,4 0 1,7 0 12,9 2,7
3 7,1 44,2 63,2 21,3 5,9 24,2 24,5 21,5 17,5 2,3 23 14,4
Total 26,3 64,2 67,7 68,6 82 115 114, 30,4 36 2,3 49,8 25,7
9
5.12.2 Normele de irigatie
Pagina 48 din 56
Reprezinta cantitatea totala de apa de irigatie data culturii de soia atat sub forma de
udari in timpul vegetatiei cat si sub forma de udare de aprovizionare efectuata anterior
insamantarii.
Norma de irigarie a fost de 2400 m cubi/ha si s-a realizat prin patru norme de udare.
S-au stabilit normele udarii astfel:
500m cubi
500m cubi
500m cubi
500m cubi
Stabilirea corecta a normelor de udare si a timpului de aplicare a udarilor a constituit
premise ale unei productii mari si de calitate . Norme prea mari sau prea mici de udare si
aplicarea lor in contra timp cu cerintele plantei conduc de fiecare data la obtinerea unor
productii scazute si de slaba calitate. S-au aplicat 2 udari in luna iunie si 2 udari in luna iulie
5.12.3Irigarea culturii de soia pe perioada de vegetatie
Regimul de irigatie aplicat la cultura de soia a fost strans legat de necesitatile variabile
de apa ale plantelor de precipitatiile cazute si de perioadele critice din timpul vegetatiei.
Odata cu dezvoltarea plantelor si aparitia primelor flori cantitatile de apa consumate
de catre plante si pierdute prin evaporare au crescut de la o zi la alta .
Prima irigatie s-a facut cu o norma de 500m cubi/ha ,iar udarile urmatoare au fost date
cu aproape aceleasi norme la intervale de 12 zile ,pana la faza de umplere a boabelor . Pentru
fiecare 9mm de precipitatii cazute in intervalul dintre doua udari s-a calculat norma de udare
in functie de precipitatiile cazute.
S-a realizat patru udari cu o cantitate totala de apa de 2000m cubi/ha.
Calendaristic irigarea a inceput pe 8 iunie si a fost intrerupta in a doua jumatate a lunii
august pe 20 august in functie si de perioada de maturare a soiului ,este posibila numai prin
realizarea in optim a tuturor factorilor si mentinerea permanenta a plafonului minim pentru
apa la 50% din intervalul umiditatii active pe adancimea solului de 80 cm.
Tabel. Norma de irigare aplicata si si productivitatea apei la S.C Maretu pentru anul 2003
Pagina 49 din 56
Spor de Regimul de Nr. Norma de G/ha Kg boabe la

irigare irigare udari irigare (mm) mm apa
Nr. Crt
1 Fazial: butonizare 2 530 14,9 6,9
formarea boabelor
2 65% din CC 3 780 15,4 5,8
40 –45% I.U.A
3 80% din CC 5 1500 16,9 5,5
65 – 70% I.U.A
Trebuie mentionat si faptul ca prin irigatie s-a marit si evapotranspiratia culturii de

soia cu 57- 61% fata de cultura neirigata .Apa asigurata prin irigare a fost bine valorificata de
soia .
Consumul mediu zilnic la cultura de soia reprezinta 4,5 – 5,0 mm; consumul maxim
de 6,7 – 7,1mm realizandu-se in luna iulie.
5.12.4 Metodele de irigare a culturii de soia
Administrarea normelor de udare la cultura de soia s-a efectuat prin metoda de irigare
prin aspersiune.
Avantajele pe care le prezinta irigarea prin aspersiune sunt urmatoarele :
-reduce consumul de apa cu 40 – 50 % fata de irigarea pe brazde ;
-permite executarea lucrarilor de intretinere si fertilizare in timpul perioadei de
vegetatie;
-se realizeaza insemnate economii cu folosirea fortei de munca si cheltuielile de
exploatare.
Dezavantajul il reprezinta faptul ca pe timp calduros si insolatie puternica se va
produce pierderi de apa prin evaporari (20 – 30 %) , distribuirea neuniforma a apei atunci
cand vantul bate cu o viteza mai mare de 2m/s.
S-a folosit o instalatie cu mutare manuala , echipamentul folosit este de tipul IAT –
300 Banesa cu aspersor ASJ-1M avand orificiul duzei de 7mm, schema de udare 18 x 24 ,
pozitionarea corelativa a aspersoarelor pe aripi : aspect triunghi. Intreaga suprafata s-a
Pagina 50 din 56
impartit in patru sferturi ,udanduse la dus primul si al treilea sfert iar la intors al patrulea si al
doilea sfert.
5.13.RECOLTAREA SI VALORIFICAREA PRODUCTIEI.
5.13.1. Recoltarea
Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea

recoltarii culturii.
Recoltarea a avut loc cand :
-acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai primesc
asimilatie, umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62 %. Culoarea a 26
% din seminte a fost galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna;
-semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau culoarea verde;
-tegumentul semintelor devine galben;
Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii.
De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze:
maturitatea deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii mature) si
maturitatea de recoltare (cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta) .
Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan care
ingreuneaza recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.
5.13.2 Reglajele combinei
Reglarea corecta a combinei are o importanta deosebita un parametru fiind inaltimea

de taiere a plantei. Insertia joasa a pastailor pe planta si taierea acestora la o inaltime de peste
3 cm provoaca mari pierderi prin ramanerea pe teren a unui numar ridicat de pastai. Inaltimea
de taiere a plantelor fost corelata in functie de soi, astfel in cazul de fata se va recolta la o
inaltime de 3 cm si o reglare corespunzatoare a aparatului de treier (turatia batatorului,
distanta la contrabator, alegerea sitelor, intensitatea curentului de aer asigura de asemenea
reducerea pierderilor de boabe si evitarea vatamarii acestora prin spargere si fisurare. Viteza
Pagina 51 din 56
de deplasare a fost de 5 km/h. Pentru a nu sparge boabele in timpul treieratului , s-a redus
turatia batatorului (550 rot / min ) , iar distanta dintre batator si contrabatator s-a reglat astfel
incat ca la intrare distanta sa fie de circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm.
5.13.3 Planul de gradare pentru soia de consum
Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Gradul de la

sc Maretu
Corpuri straine,%maxim 3,0 5,0 2,5
Seminte de soia patae % maxim 5,0 8,0 4,0
Sparturi de soia su coji care raman pe ciurul 10,0 15,0 8,0
3,15 R,seminte de soia strivite si cele
atacate de insecte impreuna ,% maxim
Seminte de soia sanatoase cu tegumentul de 5,0 10,0 3,5
alta culoare decat galben ,precum si seminte
ajunse la maturitate din soiuri de culoare
verzuie ,impreuna % maxim
Seminte de soia arse – incinse, % maxim 2,0 5,0 0,5
5.13.5 Valorificarea recoltei de soia
Toata cantitatea de soia recoltata a fost predata la unitatea de prelucrare S.C ULTEX
TANDAREI avand la baza certificatul de gradare eliberat de gradatori mautoriza
CAPITOLUL VI
REZULTATELE TEHNOLOGIEI APLICATE
6.1. Productia programata
In conditiile acestei ferme recoltele se planifica in conditiilespecifice si

corespunzatoare experimentelor din anii agricoli anteriori.
Pagina 52 din 56
Astfel in anul agricol 2000- 2001 a fost recoltata 3000 kg/ha iar in 2001-2002 au fost
recoltate 3100kg/ha
Datorita folosirii soiului S. 2254 RR care are insusiri de productivitate foarte bune si
in urma aplicarii unei verigi tehnologice optime, s-a propus ca in anul agricol 2003/2004 sa se
obtina o productie de 3100 kg/ha prin utilizarea acestui soi.
6.2 Evaluarea productiei
Soia pentru boabe s-a recoltat la maturitatea deplina, cand 75% din pastai aveau
culoarea cafenie-bruna, iar semintele erau tari si aveau culoarea si luciul caracteristic soiului
cultivat. Stabilirea momentului optim de recoltare s-a facut si pe baza analizei probelor luate
din lan. Semintele de soia au fost recoltate la un continut de 16% apa.
Semintele cu umiditate mai mare nu se treiera bine si se pot usor altera in timpul
pastrarii.
Recoltarea s-a facut cu , combinele Laverda, reglata pentru soia.
Evaluarea productiei a permis aprecierea realizarii productiilor planificate.
Pentru stabilirea nivelului probabil al productiei s-a recoltat plante pe cate 10 metri
lineari in cinci puncte distribuite pe diagonala parcelei cu suprafata de pana la 50 ha si in 10
puncte pe suprafete mai mari. Sau desfacut pastaile s-au cantarit boabele si s-a calculat
productia la hectar facandu-se corectia la umiditate de 14 %. La evaluarea productie s-a tinut
cont de urmatoarele elemente de productivtate :
Elementele de productivitate pentru soiul S 2254 RR
MMB – 190 g
Numarul de boabe intr- un gram – 7,6
Numarul mediu de boabe intr-o pastaie – 2,5
Numarul de pastai la o planta – 70
Greutatea boabelor pe o planta – 9 g
Numarul de boabe insamantate – 50 mii/ha
Pagina 53 din 56
Greutatea boabelor/pl x Nr /ha plante la recoltare

PKG/Ha=------------------------------------------------------------------- =
1000
8 g x 400.000
--------------------------------------- = 3200 kg/ha
1000
3200 x 400 = 1.280.000 kg boabe de soia pe intreaga suprafata de 400 ;
6.3 Eficienta economica
Importanta economica a culturii de soia consta in valoarea acesteia ca planta furajera

si ca sursa directa pentru obtinerea diferitelor produse alimentare .
Gradul ridicat de mecanizare a culturii de soia si pretul de valorificare a productiei
obtinute determina o rentabilitate ridicata comparativ cu alte culturi .
Analiza eficientei culturii sub aspect energetic indica un bilant energetic mai scazut la
soia fata de alte culturi ,acesta putand fi inbunatatit de sporirea productiei prin efectuarea
lucrarilor agrotehnice la timp si de calitate , fara implicarea unor investitii suplimentare . Prin
irigare a culturilor bilantul energetic inregistreaza la porumb si soia cele mai mari cresteri ,
124 si respectiv 89% ,fata de 11% la floarea soarelui si 38 % la grau.
Consumul de energie pe unitatea de produs la soia irigata este mai mic fata de cel de
la floarea soarelui si grau.
Deviz de cheltuieli si venituri pentru un ha cultivat cu soia
Cheltuieli directe 8.511.790 lei

-materiale 795.879 lei
-forta de munca 522.940 lei
Cheltuieli indirecte 595.830 lei
Total cheltuieli productie 9.830.609 lei
Pret achizitie 7.000 lei
Profit 12.569.391 lei
Productie kg/ha 3.200
Pagina 54 din 56
Profitul realizat in urma valorificarii recoltei de soia pe intreaga suprafata de 400 ha a

fost de 5.027.756.400 lei
Concluzii generale
1. Ca urmare a imbunatatirii continuie a tehnologiei de cultura si a introducerii

sistemelor de irigatii s-a reusit astfel ca in cadrul fermei S.C MARETU sa intruneasca cele
mai bune conditii pentru cultura soiei , soiul influenteaza in mare masura rata rentabilitatii.
2.Soiul S 2254 RR s-a dovedit a fi valoros atat prin productie si prin elementele de
productivitate cat si prin eficienta economica ,reducand cheltuielile lucrarilor de intretinere.
3.Comparativ cu anii anteriori ,in anul 2004 cand a fost introdus S 2254 RR in unitate
s-a realizat o productie medie superioara cu 200 kg/ha,pe total unitate 80t.
4. Analiza economica (bugetul de cheltuieli si venituri) arata un profit de
12.500.000lei respectiv 1250 lei grei/ha
5. Principalele elemente tehnologice au constat in :
-panta premergatoare a fost graul
-lucrarile solului au fost arat si pregatirea patului germinativ
-samanta certificata 2;
-semanat primavara ( 20 – 24 aprilie) realizand o densitate de 550 mii plante pe
hectar;
- lucrarile de ingrijire au constat in: doua prasile si doua erbicidari pentru combaterea
buruienilor,un tratament impotriva acarianului Tetranicus urticae .
-irigarea caracteristica unui an bogat in precipitatiicu regim pluviometric favorabil
,irigarea a constat in aplicarea a patru norme de udare a cate 500 m*
Practica in aceasta unitate mi-a oferit posibilitatea sa cunosc concret sarcinile si

problemele unei ferme , cum ar fi dificultatile climatice ,hidromorfologice precum si cele de
ordin financiar.
Consider ca am invatat sa pun in practica elemente teoretice insusite pe parcursul
celor cinci ani de studiu.
Pagina 55 din 56
ELEMENTE TEHNOLOGICE PRIVIND CULTURA DE SOIA PENTRU BOABE

IN CONDITII DE AGROTEHNICA IRIGATA
Pagina 56 din 56

Model de Proiect SOIA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model de Proiect SOIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia culturii de soia pentru boabe in conditii de agrotehnica

ELEMENTE TEHNOLOGICE PRIVIND CULTURA DE SOIA PENTRU BOABE

I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA

Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.

Soia poate fi folosita in scopul:

Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia

Aminoacizi esentiali g/100g faina Aminoacizi neesentiali g/100 g faina

Boabele de soia contin, in medie 8% coaja, 90% miez (cotiledoane) si 2% germeni

Taratele reprezinta o sursa bogata in fibre alimentare extrem de importante pentru

Tabel 2 Compozitia tipica a unor produse obtinute din soia

Boabe de Boabe Faina Concentrat de

Tabel 3 . Substanta uscata %

Deficitul de albumina digestibila din furajarea animalelor a impus ca in ultimii ani sa

Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa

Tabel 4. Substante neazotoase din soia

Nr. crt Substanta Hidrati de carbon[%]

Importanta nutritiva – supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo –

1.2. Raspandirea culturii de soia

Pe glob se cdultiva cu soia peste 62 milioane hectare .

Tari mari cultivatoare:

1.3 Motivatia alegerii temei.

CONDITIILE DIN CADRUL FERMEI “S.C. MARETU”

2.1. Pozitia geografica

Activitatea de practica agricola pentru intocmirea lucrarii de diploma s-a realizat in

2.2. Geomorfologia zonei

Arealul in care am lucrat este in campia Romaniei de N-E respectiv in campia

Adancimea Argila < CaCO3 % pH Azot mobil Fosfor mobil Potasiu

0 –20 20,2 4,3 7,75 0,183 0,102 19,34

Vegetatia ruderala intalnita in lungul drumurilor este reprezentata de speciile: Cirsium

2.4 Principalele caracteristici ale climei

Tabel .4. Datele climatice si hidrologice pentru anii: 2003 si 2004

ELEMENTE Perioa VA LORILE LUNARE

2.4.1. Regimul vanturilor

Vanturiledominante in perioada de vegetatie sunt cele din directia nord-est si sud –

2.4.2 Regimul precipitatiilor

Ca si regimul termic si cel al precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei in

Intreaga suprafata este impartita in suprafete rectangulare de aproximativ 100-120 ha

Personalul societatii este format din:

3.2Soiurile cultivate in Romania

Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul

-Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ;

3.3 Zonele ecologice

Pe teritoriul din Romania se gasesc conditii corespunzatoare zonei foarte favorabile si

-in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si pe cele cu aport

3.4 Prezentarea plantei de soia , soiul S 2254 RR

Radacina – este pivotanta puternica destul de bine dezvoltata la soiul S 2254 RR .

Tulpina – prezinta 5-8 pana la 12 internoduri si noduri usor vizibile .

Frunza – in functie de momentul formarii frunzele sunt de trei feluri :

3.5 Cerinte fata de clima si sol

Cerintele pentru S 2254 RR

Fazele de vegetatie Temperatura *C Minim Optim

Germinarea 6-7 20-22

Pe parcursul vegetatiei consumul de apa creste de la primele faze si atinge valorile

3.6 Fazele cresterii si dezvoltarii stadiale

Germinarea – este epigeica ce

Aceasta faza a avut loc in luna iunie (incepand pe data de 3 iunie)

-plantele au ajuns la inaltimea maxima .Nodozitatile incep sa se degradeze.

STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA

Dupa datele citate de M Sirnova. I Kosmirnova boabele de soia contin 10,6 – 11 %

Din cercetarile efectuate de M. Prodan la statiunea de cercetari agronomica

TEHNOLOGIA CULTURII DE SOIA PENRU BOABE LA FERMA “S.C.

5.1. Structura culturilor

Intervalul de variatie al Ri este de 4494-3682 m/ha cu un ecart de 812m/ha .Din