Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Statistica Capitolul1
Statistica Capitolul1
9
• dacă rezultatul este un număr întreg, se deschide intervalul extrem
corespunzător pentru a include şi valoarea care coincide cu o limită
a intervalului (cu limita superioară a ultimului interval dacă
intervalele sunt închise la stânga, respectiv cu limita inferioară a
primului interval dacă intervalele sunt închise la dreapta).
c) gruparea pe intervale de variaţie neegale dacă amplitudinea variaţiei
este foarte mare. În cazul în care prin gruparea pe intervale neegale se
urmăreşte să se structureze colectivitatea pe tipuri calitative, dacă nu se
cunosc valorile (pragurile) care separă tipurile calitative, se procedează
mai întâi la gruparea pe intervale egale şi apoi se poate folosi criteriul
mediei pentru formarea tipurilor calitative “mic”, “mediu”, “mare”.
d) gruparea pe modalităţi în cazul unei variabile calitative care presupune
includerea în aceeaşi grupă (clasă) a tuturor unităţilor la care s-a
înregistrat aceeaşi formă de manifestare a caracteristicii.
Gruparea combinată presupune sistematizarea datelor după două sau mai
multe caracteristici de grupare (cel mult 4) care pot fi variabile numerice şi/sau
calitative. Gruparea combinată impune stabilirea ordinii de grupare pe baza relaţiei
de interdependenţă dintre variabile.
Indiferent de scopul şi obiectul grupării, aceasta trebuie să îndeplinească
cel puţin următoarele condiţii:
• completitudinea datelor;
• omogenitatea grupelor şi subgrupelor;
• unicitatea includerii unităţilor într-o singură grupă(clasă) dacă
gruparea este simplă;
• continuitatea variaţiei grupelor în cazul variabilelor numerice cu
variaţie continuă, ceea ce practic înseamnă să nu existe grupe cu
frecveţe nule care ar duce la întreruperea continuităţii.
Clasificarea se efectuează după variabile nenumerice (calitative) şi are, de
regulă, un caracter oficial (ex. CAEN) şi în prealabil trebuie stabilit un
nomenclator al claselor.
B. MĂRIMI RELATIVE
Mărimile relative se calculează ca raport a doi indicatori absoluţi cu acelaşi
conţinut sau cu conţinut diferit, dar între care există o relaţie de interdependenţă.
Exprimarea mărimilor relative se face în coeficienţ i, procente, promile,
prodecimile, procentimile, în cazul în care se raportează doi indicatori cu acelaşi
conţinut. În caz contrar, se exprimă în unitatea de măsură obţinută ca raport al
unităţilor de măsură ale celor doi indicatori raportaţi.
Mărimile relative de structură se obţ in ca raport între parte şi întreg şi
se exprimă, de regulă, procentual. Sunt singurele mărimi relative care au
proprietatea de aditivitate.
10
• frecvenţe relative ( n* sau n* ):
i i(%)
n
n* = i
sau n* = ni ⋅100
kn
i ∑ i i(%) ∑k ni
i=1 i=1
g x g x
i i
i = sau i(%) = ⋅100
∑ n xi ∑ n xi
i=1 i=1
∑ i x
ij ∑i
x
ij
∑∑xij ∑∑xij
i=1 j=1 i=1 j=1
unde:
xij – valorile individuale;
ni – volumul grupei;
k – numărul de grupe.
- în cazul distribuţiilor unidimensionale când se cunosc numai
produsele de frecvenţe:
11
M ărimile relative de coordonare se obţin ca raport între două grupe sau
între două colectivităţi care coexistă în spaţiu.
Pentru o colectivitate împărţită în două grupe pentru care nivelul pe grupe
al variabilei studiate este xA şi xB : B
K = xA K = xB
A/B
xB sau xA
B/A
K = nA K = nB
A/B
nB sau B/A
nA
ans ∑x t ans ∑x t
k = k
t/0 ∑x0 , respectiv t / t −1 = ∑x t −1 .
Mărimile relative ale programării (planificării)
Calculul mărimilor relative ale planului presupune preluarea din evidenţele
unităţii economice analizate a informaţiilor referitoare la:
• nivelul fenomenului analizat în perioada de bază (x0);
• nivelul planificat (programat) în perioada curentă (xpl);
• nivelul realizat în perioada curentă (x1).
12
Din compararea sub formă de raport a celor trei indicatori rezultă:
xpl
- coeficientul sarcinii de plan: k =
pl / 0
x0
x1
- coeficientul îndeplinirii planului: k1/ pl =
xpl
x1
- coeficientul de dinamică: k1/ 0 =
x0
Între cei trei coeficienţi există relaţia:
k1/ 0 = k pl / 0 .k1/ pl
Putem calcula mărimi relative ale planului la nivel de ansamblu:
ans ∑ x pl ans ∑x 1
k k = x
=
pl / 0
∑ x0 respectiv 1 / pl
∑ pl
∑z i ∑z i
13
1.2. PROBLEME REZOLVATE
14
Reprezentarea grafică se realizează cu ajutorul histogramei (vezi fig. 1.1.).
18
m ăr de firme
16 15
14 13
Nu
12 11
10 9
8 7
4 3
2
2
0
165 191 217 243 269 295 321 347
Număr de salariaţi
(ni*(%) ), astfel:
n
n* i(%)
= 7
i
⋅100
n
∑ i
i =1
Tabelul 1.2.
Intervale de variaţie a Numărul de firme Ponderea firmelor
numărului de salariaţi ( ni ) ( ni*(%) )
A 1 2
165 – 191 7 11,67
191 – 217 9 15
217 – 243 15 25
243 – 269 11 18,33
269 – 295 13 21,67
295 – 321 3 5
321 - 347 2 3,33
Total 60 100
15
Reprezentarea grafică se realizează cu ajutorul diagramelor de structură
(vezi figurile 1.2. şi 1.3.).
321 - 347
3%
295 – 321
5% 165 – 191
12%
269 – 295 191 – 217
22% 15%
321 - 347
3,33 295 – 321
5 269 – 295
100
21,67
243 – 269
80
18,33 217 – 243
60 191 – 217
25 165 – 191
40
15
20 11,67
16
Problema 2. Pentru un eşantion de 70 de firme, dintre cele peste 450 mii
care au depus bilanţul la sfârşitul anului 2003, se cunosc următoarele date
referitoare la veniturile totale (mil. lei), numărul mediu de salariaţi şi regiunea de
dezvoltare în care îşi are firma sediul (vezi tabelul 1.3.).
Tabelul 1.3.
Nr. Venituri Număr de Regiunea Nr. crt. Venituri Număr de Regiunea
crt. totale salariaţi totale salariaţi
A 1 2 3 A 1 2 3
1 61 559 NV 36 1819 16 SM
2 62 6 NE 37 405 16 NE
3 1453 6 SM 38 2734 16 C
4 1870 6 C 39 2983 17 C
5 1785 6 SE 40 717 18 C
6 3402 7 V 41 4084 18 NE
7 1423 7 C 42 6504 19 NE
8 1163 7 V 43 912 20 NE
9 2687 8 SM 44 12 20 NV
10 3892 8 BI 45 1807 20 NV
11 6145 8 BI 46 1997 21 NV
12 427 8 SVO 47 485 22 NE
13 243 8 BI 48 240 24 NV
14 9574 8 BI 49 21 24 NV
15 627 8 SVO 50 6787 26 C
16 1378 8 SVO 51 406 28 SVO
17 67 9 SE 52 36 30 NV
18 17 9 SM 53 180 39 NV
19 63 9 SM 54 1398 41 NV
20 2341 9 V 55 1117 54 SM
21 5346 10 SM 56 7057 58 SM
22 192 10 SM 57 991 59 SM
23 4985 10 SM 58 34 74 SM
24 44 10 C 59 2547 81 NV
25 74 10 C 60 1959 13 NV
26 782 11 C 61 2177 73 NV
27 292 11 SE 62 3228 745 NV
28 9118 11 C 63 757 800 NV
29 20 11 C 64 571 835 BI
30 35 12 V 65 3801 840 BI
31 1048 12 NE 66 923 908 BI
32 97 13 NE 67 46 116 S
33 2831 13 V 68 2041 1271 BI
34 178 13 NE 69 2178 1750 SVO
35 5397 15 NE 70 599 2001 BI
Notă : NE - regiunea Nord Est; SE - regiunea Sud-Est; SM - regiunea Sud-Muntenia;
SVO - regiunea Sud- Vest Oltenia; V - regiunea Vest; NV - regiunea Nord-Vest; C -
regiunea Centru; BI - regiunea Bucureşti-Ilfov.
17
Se cere:
1. să se precizeze noţiunile de bază cu care se operează;
2. să se efectueze totalurile şi să se precizeze ce operaţiune statistică
s-a efectuat;
3. să se grupeze datele după variabila “venituri totale”, pe şase
intervale egale, şi să se reprezinte grafic; să se grupeze datele,
după aceeaşi variabilă, pe intervale neegale, precizându-se
criteriul utilizat, şi să se reprezinte grafic;
4. să se grupeze datele după variabila “număr de salariaţi” pe
intervale tipice, neegale; să se centralizeze “numărul de salariaţi”
şi numărul firmelor pe aceste grupe; să se determine ponderea
fiecărei grupe în total; să se calculeze numărul mediu de salariaţi
pe întreprindere pentru fiecare grupă;
5. să se analizeze gradul de concentrare, comparând ponderile
cumulate ale salariaţilor pe categorii de firme cu ponderile
cumulate ale numărului de firme; să se reprezinte grafic;
6. să se grupeze datele după “regiunea de dezvoltare”, să se calculeze
frecvenţele cumulate crescător şi descrescător şi să se reprezinte
grafic;
7. să se grupeze combinat cele 70 de întreprinderi în funcţie de cele
trei variabile luate câte două şi să se precizeze ce fel de serii de
repartiţie s-au obţinut.
Rezolvare
bază. 1. Datele prezentate în tabelul 1.1. utilizează o serie de noţiuni statistice de
18
• pentru variabila “regiune” se poate face o centralizare pe fiecare regiune
de dezvoltare (vezi tabelul 1.4.).
Tabelul 1.4.
Reginea de Număr de
dezvoltare firme
A 1
NE 8
SE 5
SM 12
SVO 5
V 4
NV 14
C 13
BI 9
Total 70
19
Reprezentarea grafică a seriei de distribuţie a firmelor după veniturile
totale pe intervale de variaţ ie egale se realizează cu ajutorul histogramei (figura
1.4.) şi eventual, a poligonul frecvenţelor (figura 1.5.).
Numar de firme
45
41
40
35
30
25
20
15
15
10
5 4
5 3 2
0
12 1606 3200 4794 6388 7982 9576
Venituril totale (mil. lei)
45
Numarul de firme
40 41
35
30
25
20
15 15
10
5 5 4 3 2
0 0 0
12 1606 3200 4794 6388 7982 9576
1606 3200 4794 6388 7982 9576
Veniturile totale (mil. lei)
20
Gruparea datelor după variabila “venituri totale” pe intervale de variaţie
neegale.
Acest tip de grupare se face de regulă pentru evidenţierea tipurilor
calitative ce se conturează în cadrul colectivităţii. În cazul nostru, pentru variabila
“venituri totale” interesează să se cunoască repartiţia firmelor în trei grupe tipice:
firme cu venituri mici, firme cu venituri medii şi firme cu venituri mari. Poate fi
utilizat criteriul mediei
70
∑vi
i=1 132762
v= = =1896,6 mil.lei/firmă, valoare ce se găseşte în cel
70 70
de-al doilea interval. Considerăm firme cu venituri mici cele cu venituri până la
1606 mil. lei, firme cu venituri medii cele cu venituri între 1606 şi 3200 mil. lei, iar
firme cu venituri mari, cele cu venituri de peste 3200 mil. lei. Se obţine următoarea
repartiţie (tabelul 1.6.).
Repartiţia firmelor după mărimea veniturilor totale
Tabelul 1.6.
Grupe tipice Intervalul de variaţie Numărul Structura
al veniturilor (mil. lei) firmelor firmelor
A B 1 2
Venituri mici 12 – 1606 41 58,57
Venituri medii 1606 – 3200 15 21,43
Venituri mari 3200 – 9576 14 20,00
Total - 70 100,00
Reprezentarea grafică a seriilor de repartiţie cu intervale neegale se face
utilizând diagrame de structură sau diagrama cu coloane nelipite.
În cazul de faţă deoarece cunoaştem limitele intervalelor extreme putem
utiliza histograma cu frecvenţe reduse. Frecvenţele reduse se calculează ca raport
între frecvenţa grupei şi coeficientul de reducere a frecvenţ elor (raportul dintre
mărime intervalului şi mărimea intervalului de la gruparea pe intervale de variaţie
egale) (vezi tabelul 1.7.).
Calculul frecvenţelor reduse pentru distribuţia firmelor după venituri (mil. lei)
Tabelul 1.7.
Intervalul de
variaţie al Numărul Mărimea Coeficient Frecvenţe
veniturilor firmelor intervalului de reducere reduse
(mil. lei)
A 1 2 3 4
12 – 1606 41 1594 1 41
1600 – 3200 15 1594 1 15
3200 – 9576 14 6376 4 3,5
Total 70 - - -
21
Histograma cu frecvenţe reduse se obţine desenând pentru fiecare grupă o
coloan ă cu baza mărimea intervalului şi cu înălţimea proporţională cu frecvenţa
redusă a grupei (vezi figura 1.6.).
45
41
Număr de firme
40
35
30
25
20
15
15
10
14
5
0
12 1606 3200 9576
Venituri totale (mil. lei)
22
valorii variabilei respective (∑xi ) pentru întreaga colectivitate (tabelul 1.8.
coloana 4), conform relaţiei:
x
gi = n i ⋅100 .
∑x i
i =1
23
100
90
80
70
pondere firme (%)
60
50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
pondere salariati (%)
16
14
14 13
12
12
numar firme
10 9
8
8
6 5 5
4
4
2
0
NE SE SM SVO V NV C BI
regiunile
24
Pe baza acestor frecvenţe absolute se determină frecvenţele cumulate atât
crescător, cât şi descrescător (tabelul 1.11.).
25
Din tabel rezultă că între cele două variabile există o legătură directă
destul de slabă.
b) Gruparea firmelor după regiunea de dezvoltare şi după venituri
Distribuţia firmelor după regiunea de dezvoltare şi după venituri (mil. lei)
Tabelul 1.13.
Regiunea de Grupe de firme după veniturile totale
dezvoltare 12- 1606- 3200- 4794- 6388- 7982- Total
1606 3200 4794 6388 7982 9576
A 1 2 3 4 5 6 7
NE 5 - 1 1 1 - 8
SE 3 2 - - - - 5
SM 8 1 - 2 1 - 12
SVO 4 1 - - - - 5
V 1 2 1 - - - 4
NV 8 5 1 - - - 14
C 8 3 - - 1 1 13
BI 4 1 2 1 0 1 9
Total 41 15 5 4 3 2 70
26
Problema 3. Un agent economic dispune de trei magazine pentru care se
cunosc datele :
Tabelul 1.15.
Magazin Valoarea Număr de
încasărilor în % sarcinii % vânzători în
perioada de plan îndeplinirii perioada
curentă (mii lei) (Kpl/0) planului curentă
(x1) (K1/pl)
0 1 2 3 4
A 80 105 100 10
B 192 107 110 16
C 112 110 107 14
Se cere:
1. gradul îndeplinirii planului, pe total;
2. procentul sarcinii de plan, pe total;
3. dinamica încasărilor pe fiecare magazin şi pe total;
4. analizaţi mutaţiile în structura încasărilor în perioada curentă faţă
de perioada de bază;
5. ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza datelor
din enunţ?
Rezolvare
1. Pentru determinarea gradului de îndeplinire a planului, pe total, trebuie
obţinute valorile planificate ale încasărilor (xpl) pornind de la procentul îndeplinirii
planului pe fiecare magazin :
K x
x ⋅100
⋅100 , de unde xpl = 1K
1
1/ pl =
x 1/ pl
pl
x
pl = 80 ⋅100 = 80 mii lei (pentru magazinul «A»)
100
x 192 ⋅100
pl = 110 =174,5 mii lei (pentru magazinul «B»)
x 112 ⋅100
pl = 107 =104,7 mii lei (pentru magazinul «C»)
Pe total (pe ansamblu):
K ans = ∑x 1
= 384 =1,0690 sau 106,90%
x
1/ pl ∑ pl 359,2
2. Pentru determinarea sarcinii de plan pe total trebuie calculate mai întâi
valorile încasărilor realizate în perioada de bază (x0):
x
K = pl ⋅100 , de unde x = xpl ⋅100
pl / 0 0
x K
0 pl / 0
27
x = 80 ⋅100 = 76,2 mii lei (pentru magazinul « A »)
0
105
174,5 ⋅100
x = =163,1mii lei (pentru magazinul « B »)
0
107
104,7 ⋅100
x = = 95,2 mii lei (pentru magazinul « C »)
0
110
Pe total (pe ansamblu):
x 359,2
K ans = ∑ pl = =1,0738 sau 107,38%
pl / 0
∑x 0 334,5
3. Dinamica încasărilor pe fiecare magazin se calculează ca raport
între încasările realizate în perioada curentă şi cele din perioada de bază:
x1
K1/ 0 =
x0
80
K1/ 0 = 76 ,2 =1,0499 sau 104,99% (pentru magazinul «A»)
192
K1/ 0 = 163 ,1 =1,1772 sau 117,72% (pentru magazinul «B»)
28
130
120
110
100
90
80 %sarcinii de plan
70 % indeplinirii planului
60
dinamica incasarilor
50
40
30
20
10
0
"A" "B" "C"
Tabelul 1.16
Magazin Valoarea încasărilor Stuctura încasărilor
(mii lei) (%)
PB PC PB PC
0 1 2 3 4
A 76,2 80 22,78 20,83
B 163,1 192 48,76 50,00
C 95,2 112 28,46 29,17
Total 334,5 384 100,00 100,00
100%
90%
28,46 29,17
80%
70%
"C"
60%
50% "B"
48,76 50
40%
"A"
30%
20%
10% 22,78 20,83
0%
PB PC
29
Ponderea încasărilor realizate la magazinul „A” a scăzut, aceasta fiind
compensat ă de creşterea ponderii încasărilor în primul rând la magazinul „B” ( de
la 48,76% în perioada de bază la 50% în perioada curentă) şi în mai mică măsură
de creşterea ponderii încasărilor la magazinul „C” (de la 28,46% în perioada de
bază la 29,17% în perioada curentă).
5. Se pot calcula mărimi relative de coordonare atât pentru valoarea
încasărilor cât şi pentru numărul de vânzători în perioada curentă.
Luând ca bază de raportare, de exemplu, magazinul „A” care are valoarea
cea mai mică a încasărilor, obţinem:
192
KB / A = 80 = 2,4
112
KC / A = 80 =1,4
Reprezentarea grafică a acestui tip de mărimi relative este exemplificată în
figura 1.11.
Magazin
"A" 1
"B" 2,4
"C" 1,4
0 1 2 3
Pe baza datelor din enunţ se mai pot calcula mărimi relative de intensitate.
Singura mărime relativă de intensitate care se poate este valoarea medie a
încasărilor pe un vânzător (w) în perioada curentă, obţinută
astfel: - la nivel parţial (pe fiecare magazin):
80
WA = 10 =8 mii lei/vânzător
192
WB = 16 =12 mii lei/vânzător
112
WC = 14 =8 mii lei/vânzător
30
- pe total:
384
W= 40 = 9,6 mii lei/vânzător
Valoarea încasărilor pe total (384 mii lei) se poate reprezenta grafic printr-
un dreptunghi cu lungimea proporţională cu valoarea medie a încasărilor (9,6 mii
lei/vânzător) şi cu lăţimea proporţională cu numărul total al vînzătorilor (40):
40
0
0 2 4 6 8 10
9,6 mii lei/vanzator
31
1.3. PROBLEME PROPUSE
Tabelul 1.17.
Total Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari
gospodării
A 1 2 3 4 5
1999
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.282.411 1.896.280 769.300 1.149.421 995.757
Structura (%)
• Produse alimentare 40,5 40,7 34,7 45,7 40,1
• Mărfuri nealimentare 34,0 34,1 44,7 30,2 32,7
• Plata serviciilor 25,5 25,2 20,6 24,1 27,2
2000
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.754.878 2.701.017 1.038.287 1.603.451 1.366.022
Structura (%)
• Produse alimentare 41,3 41,3 37,8 47,4 40,9
• Mărfuri nealimentare 31,8 31,5 42,0 27,2 31,0
• Plata serviciilor 26,9 27,2 20,2 25,4 28,1
2001
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 2.878.963 4.265.943 1.444.155 2.451.731 2.217.145
Structura (%)
• Produse alimentare 42,2 40,2 45,6 47,6 44,1
• Mărfuri nealimentare 30,7 31,5 38,3 25,9 28,9
• Plata serviciilor 27,1 28,3 16,1 26,5 27,0
2002
Cheltuieli băneşti de
consum - total 3.709.874 5.469.156 1.923.029 3.018.846 2.837.672
Structura (%)
• Produse alimentare 40,1 38,2 44,6 45,6 41,7
• Mărfuri nealimentare 31,6 31,8 38,8 27,3 30,8
• Plata serviciilor 28,3 30 16,6 27,1 27,5
Se cere:
1. să se reprezinte grafic structura cheltuielilor băneşti de consum ale
celor patru categorii de gospodării pentru anul 2002;
2. sa se reprezinte grafic dinamica structurii cheltuielilor alimentare pentru
toate cele patru tipuri de gospodării;
3. sa se reconstituie valorile absolute curente ale cheltuielilor băneşti de
consum; să se discute dacă are sens calcularea dinamicilor.
32
Rezolvare
33
Tabelul 1.18.
(lei, lunar pe o gospodarie)
Total Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari
gospodării
A 1 2 3 4 5
1999
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.282.411 1.896.280 769.300 1.149.421 995.757
din care:
• Produse alimentare
• Mărfuri nealimentare
• Plata serviciilor
2000
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 1.754.878 2.701.017 1.038.287 1.603.451 1.366.022
din care:
• Produse alimentare
• Mărfuri nealimentare
• Plata serviciilor
2001
Cheltuieli băneşti de
consum – total (lei) 2.878.963 4.265.943 1.444.155 2.451.731 2.217.145
din care:
• Produse alimentare
• Mărfuri nealimentare
• Plata serviciilor
2002
Cheltuieli băneşti de
consum - total 3.709.874 5.469.156 1.923.029 3.018.846 2.837.672
din care:
• Produse alimentare 1.487.659 2.089.218 857.670,9 1.376.594 1.183.309
• Mărfuri nealimentare 1.172.320 1.739.192 746.135,3 824.145 874.003
• Plata serviciilor 1.049.894 1.640.747 319.222,8 818.107,3 780.359,8
34
Problema 2. Se cunosc urmatoarele date referitoare la evoluţia numărului
mediu de salariaţi în perioada 1997-2002, pentru cele opt regiuni de dezvoltare ale
ţării.
Numărul mediu al salariaţilor (mii persoane)
Tabelul 1.19.
Regiunea 1997 1998 1999 2000 2001 2002
A 1 2 3 4 5 6
Nord-Est 767 726 670 633 636 600
Sud-Est 718 665 613 565 572 552
Sud 792 744 660 617 605 596
Sud-Vest 544 498 468 429 425 406
Vest 607 562 477 472 466 474
Nord-Vest 659 685 596 576 590 577
Centru 740 707 652 627 614 616
Bucureşti 770 782 625 704 711 747
Total 5.597 5.369 4.761 4.623 4.619 4.568
Se cere:
1. să se calculeze structura numărului mediu de salariaţi pentru fiecare
perioadă şi să se reprezinte grafic;
2. să se calculeze dinamica numărului de angajaţi pentru fiecare regiune
de dezvoltare şi pe total; să se reprezinte grafic;
3. să se calculeze mărimi relative de coordonare şi să se reprezinte grafic.
Rezolvare
35
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1997 1998 1999 2000 2001 2002
Legendă:
Nord-Est Vest
Sud-Est Nord-Vest
Sud Centru
Sud-Vest Bucureşti
Figura 1.13. Structura numărului mediu de salariaţi în perioada 1997-2002
2. Dinamica numărului de salariaţi şi reprezentarea grafică este
asemănătoare cu problema anterioară (tabelul 1.21. şi figura 1.14).
Dinamica numărul mediu al salariaţilor faţă de 1997 (%)
Tabelul 1.21.
Regiunea 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Nord - Est 100,00 82,53
Sud - Est 100,00 78,69
Sud 100,00 77,90
Sud - Vest 100,00 78,86
Vest 100,00 77,76
Nord - Vest 100,00 87,41
Centru 100,00 84,73
Bucureşti 100,00 91,43
Total 100,00 82,60
36
Dinamica numarului mediu al salariatilor fata de
2002
1996 1997 1998 1999 2000 2001 Anii
Figura 1.14. Dinamica numărul mediu al salariaţilor faţă de 1997 (%) (pe total)
3. Atunci când se doreşte compararea a două mărimi ale aceluiaşi
indicator, ce aparţin fie la două grupe ale aceleiaşi populaţii statistice sau unor
populaţii statistice de acelaşi tip dar situate în spaţii diferite, se apelează la
mărimile relative de coordonare:
K = xA K = xB
sau B/A
xA A/B
xB
unde A si B pot reprezenta fie două grupe ale aceleiaşi populaţii sau două unităţi
teritoriale, cum este cazul acestei probleme.
Se pot determina diferite mărimi relative de coordonare, spre exemplu:
K
1 / 7 = x1 = numarul mediu al salariatilor din regiunea Nord - Est = 767 =1,037
x
7 numarul mediu al salariatilor din regiunea Centru 740
sau procentual 103,7%, ceea ce înseamnă că în 1997, la 100 de salariaţi din
regiunea Centru revin circa 104 salariaţ i în regiunea Nord Est. Întrucât mărimile
relative de coordonare au proprietatea de reversibilitate, se poate calcula şi raportul
invers.
Reprezentarea grafică se poate face cu ajutorul diagramei prin coloane sau
benzi.
37
1.4. TEMĂ
Problema 2. Preţ urile de vânzare ale unui produs vândut de o reţea formată
din 20 de magazine au înregistrat următoarele valori (u.m.): 23, 20, 21, 23, 19, 22, 23,
20, 23, 21, 22, 19, 20, 22, 22, 23, 20, 22, 23, 22.
Se cere:
1. să se sistematizeze datele pe variante şi să se reprezinte grafic;
2. să se determine structura magazinelor din reţea după preţul de vânzare
al acestui produs;
3. să se determine preţul mediu înregistrat de acest produs în reţea.
38
Se cere:
1. să se determine mărimile relative de coordonare faţă de ultima grupă
de vechime, pentru fiecare variabilă şi să se analizeze rezultatele
comparativ;
2. să se reprezinte grafic structura fondului de salarii şi a numărului de
salariaţi;
3. să se determine mărimile relative de intensitate şi să se comenteze
semnificaţia economică a acestora.
Se cere:
1. să se reprezinte grafic structura muncitorilor după numărul de piese
realizate zilnic;
2. să se determine numărul muncitorilor pe grupe şi pe total;
3. să se determine numărul mediu de piese realizate zilnic în cadrul
companiei.
39
Se cere:
1. Reconstituirea valorilor absolute din care s-au calculat mărimile relative
prezentate în tabelul iniţial;
2. Procentul sarcinii de plan, pe total;
3. Dinamica producţiei, pe total;
4. Procentul îndeplinirii planului, pe fiecare agent economic şi pe total;
5. Structura producţiei în perioada curentă;
6. Reprezentarea grafică a gradului de îndeplinire a planului pe cei trei
agenţi economici.
40
Problema 9. Se cunosc următoarele date despre numărul de întreprinderile
mici şi mijlocii din România şi populaţia pe judeţe:
Tabelul 1.28.
Judeţul Număr Populaţia Judeţul Număr Populaţia
firme firme
A 1 2 A 1 2
Alba (1) 7.133 382.971 Iaşi (22) 15.684 821.621
Arad (2) 11.165 460.466 Ilfov (23) 6.781 280.037
Argeş (3) 12.619 647.437 Maramureş (24) 9.602 516.562
Bacău (4) 11.694 722.961 Mehedinţi (25) 4.497 305.901
Bihor (5) 18.831 596.961 Mureş (26) 12.433 584.089
Bistriţa (6) 6.492 318.558 Neamţ (27) 8.977 570.367
Botoşani (7) 4.762 459.195 Olt (28) 6.623 488.176
Braşov (8) 19.213 596.140 Prahova (29) 17.584 829.026
Brăila (9) 7.087 371.749 Satu Mare (30) 7.131 371.759
Buzău (10) 9.717 495.878 Sălaj (31) 4.465 247.796
Caraş Severin (11) 4.785 332.688 Sibiu (32) 11.595 423.535
Cluj (12) 23.556 686.825 Suceava (33) 10.123 705.202
Constanţa (13) 20.631 713.825 Teleorman (34) 5.278 427.745
Covasna (14) 4.678 223.878 Timiş (35) 19.625 661.593
Dâmboviţa (15) 6.709 538.126 Tulcea (36) 5.976 253.419
Dolj (16) 15.032 720.554 Vaslui (37) 4.854 459.255
Galaţi (17) 13.049 621.161 Vâlcea (38) 8.348 416.908
Gorj (18) 6.761 386.097 Vrancea (39) 6.766 394.286
Harghita (19) 7.125 328.547 Bucureşti (40) 100.014 1.927.559
Hunedoara (20) 10.328 484.767 Călăraşi (51) 4.399 318.588
Ialomiţa (21) 4.392 293.102 Giurgiu (52) 3.880 288.018
Total 500.394 21.673.328
Sursa: Cartea albă a IMM din România, 2006, pag. 343
Se cere:
1. să se calculeze mărimile relative de intensitate şi să se arate
semnificaţia acestora;
2. să se determine coordonarea dintre numărul de IMM-uri considerând
drept bază de comparaţie Bucureştiul şi să se interpreteze rezultatele;
3. să se determine structura IMM-urilor din ţara noastră şi să se
comenteze aceasta.
41
1.5. INTREBĂRI RECAPITULATIVE
42
30. Ce tip de mărime relativă se foloseşte pentru compararea a doi
indicatori cu conţinut diferit, dar între care există o legătură firească?
31. Ce tipuri de mărimi relative se folosesc pentru compararea a
doi indicatori cu acelaşi conţinut?
32. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de structură?
33. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de coordonare?
34. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de dinamică?
35. Ce condiţii trebuie să îndeplinească datele statistice pentru a
permite calculul mărimilor relative de intensitate?
36. Prin ce se deosebesc mărimile relative de structură de celelalte tipuri
de mărimi relative?
37. Prin ce se deosebesc mărimile relative de intensitate de celelalte
tipuri de mărimi relative?
38. Pentru ce tipuri de mărimi relative se pot efectua calcule atât la
nivel parţial cât şi la nivel de ansamblu?
39. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de structură?
40. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de coordonare?
41. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de dinamică?
42. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de ale planului?
43. Cum se reprezintă grafic mărimile relative de intensitate?
44. Cum se exprimă mărimile relative de structură?
45. Cum se exprimă mărimile relative de coordonare?
46. Cum se exprimă mărimile relative de dinamică?
47. Cum se exprimă mărimile relative de ale planului?
48. Cum se exprimă mărimile relative de intensitate?
49. Pentru ce se utilizează mărimile relative de structură?
50. Pentru ce se utilizează mărimile relative de coordonare?
51. Pentru ce se utilizează mărimile relative de dinamică?
52. Pentru ce se utilizează mărimile relative ale planului?
53. Pentru ce se utilizează mărimile relative de intensitate?
43