Sunteți pe pagina 1din 14

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

- FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI -

Implicarea ONG-ului
„Greenpeace România” în problema
organismelor modificate genetic

-2007-
PARTEA TEORETICĂ
- ISTORIA GREENPEACE
- STRUCTURA ORGANIZATORICA A GREENPEACE
- ATRIBUTII PENTRU FIECARE REPREZENTANT
- RELATIILE ONG-ULUI CU ALTI OPERATORI
- OBIECTIVELE GREENPEACE
- PROIECTELE DERULATE DE ONG SAU CARE SE AFLA IN
DERULARE

2
Istoria Greenpeace

Greenpeace este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, prezentă în 41 de ţări


din Europa, America de Nord şi Sud, Asia şi Pacific. Greenpeace este prezentă şi în
România din anul 2002, atunci când Greenpeace Austria a devenit birou regional, sub
denumirea de „Greenpeace CEE” („Greenpeace Europa Centrală şi de Est”), cu sediul în
Viena, şi a hotărât să se implice în rezolvarea problemelor de mediu din această regiune.
Prima campanie a organizaţiei a fost „Clean Water Tour 2002” – „Turul Apă Curată
2002”,care s-a desfăşurat în România, Ungaria, Slovacia şi Austria, ţările care fac parte din
”Greenpeace CEE”. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la
guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice şi granturi de la
fundaţii. Ca organizaţie internaţională, se concentreaza asupra celor mai mari pericole la
adresa biodiversităţii şi mediului planetei.
Greenpeace există pentru a-i demasca pe cei care prin activităţile lor afectează
mediul înconjurător şi pentru a atrage atenţia guvernelor şi corporaţiilor atunci când acestea
nu reuşesc să îşi îndeplinească mandatul de a proteja mediul şi viitorul planetei.
În realizarea misiunii propuse, nu au aliaţi sau duşmani permanenţi. Promoveaza
dezbaterile deschise, informate despre alegerile societăţii în ceea ce priveşte problema
mediului. Se folosesc de documentare, lobby şi diplomaţie pentru a-si atinge scopurile,
precum şi de conflicte non-violente, mediatizate pentru a face să crească nivelul şi calitatea
dezbaterii publice.
Greenpeace consideră că efortul de a conserva viitorul planetei noastre nu se referă
doar la ei. Este vorba şi despre cei care ii ajută. Greenpeace vorbeşte în numele a 2,8
milioane de suporteri din întreaga lume şi încurajează multe alte milioane să acţioneze în
fiecare zi.
Povestea Greenpeace a început în 1971 în Vancouver, Canada, unde mai mulţi
oameni şi-au propus să iasă în larg cu un cuter pescăresc pentru a protesta împotriva testelor
atomice americane. “Let’s make it a green peace” (“să facem pace verde”, în trad.) a fost
motoul primilor membri ai organizaţiei ecologiste, care au reuşit să oprească, în acelaşi an,
experimentele nucleare. În 1972 a avut loc prima acţiune împotriva testelor nucleare
franceze, în apele Pacificului de Nord. Francezii s-au lăsat mai greu de înduplecat, astfel că
ecologiştii nu au reuşit decât trei ani mai târziu să pună capăt acestor acţiuni din Pacific. În
1975, activiştii Greenpeace au organizat primele acţiuni împotriva vânătorii de balene. Mai
mulţi membri ai organizaţiei s-au interpus între harpoanele vânătorilor şi balene. După nouă
ani, a intrat în vigoare o interdicţie internaţională împotriva vânătorii de balene. Ecouri ale
eforturilor acestor oameni care se luptau cu semenii lor pentru a proteja Planeta fac
înconjurul lumii, astfel că “pe la mijlocul anilor ’70 un vraci indian din tribul Cree a acordat
Greenpeace titlul de onoare «Rainbow Warriors» («Luptătorii curcubeului», în trad.). vraciul
s-a ghidat după o profeţie a unei indience Cree numită Eyes of Fire («Ochi de Foc»), care a
spus că «atunci când Pământul este bolnav şi se stinge, se vor strânge oameni din toate
colţurile Planetei pentru a-l salva de la poluare şi de la distrugere. Aceştia vor fi luptătorii
curcubeului»“.

3
Structura organizatorică a Greenpeace

Coordonatorul de companii al Greenpeace din Romania este Gabriel Paun, un


bucurestean de treizeci de ani care a absolvit în 2002 Facultatea de Ecologie a Universitatii
din Bucuresti, în prezent fiind înscris la masterat în Ecoturism si Protectia Mediului. Între
2001-2004 a fost coordonator de programe la Organizatia de Mediu ECOSENS. În ianuarie
2005 a devenit coordonator de campanii Greenpeace România.
Gabriel Paun: "Am ales Greenpeace deoarece cred în principile organizatiei legate de
non-violenta, independenta si actiunile creative si eficiente. Este o organizatie de prestigiu
mondial alaturi de care pot avea rezultate pozitive pentru un mediu mai curat si mai sanatos
si care este luata în serios de catre autoritati. Îmi doresc sa ramân alaturi de Greenpeace
atâta timp cât voi trai".
Printre cei care se ocupa de campaniile Greenpeace Romania se afla si ofiterul de
presa Anamaria Bogdan si responsabilul de proiect Bogdan Bindea, alaturi de voluntari si
activisti din toata tara care ii ajuta in campaniile lor, atat in tara cat si in strainatate,
participand la evenimente de informare, strangere de semnaturi sau chiar actiuni. Cei mai
multi dintre ei se afla in Baia Mare si in Cluj Napoca, aceasta fiind zona în care s-a
desfăşurat o campanie din anul 2002.

Atribuţii pentru fiecare reprezentant

Atributiile coordonatrului de companii, Gabiel Paun, din cadrul ONG-ului sunt:


- initiaza cai si modalitati concrete de obtinere de fonduri, prin: sponsorizari si donatii
individuale si de la firme; evenimente de caritate pentru strangere de fonduri; activitati
generatoare de venituri;
- dezvolta si pune in practica strategii de fundraising adaptate tipurilor de donatori;
- reprezinta fundatia si sustine filosofia acesteia in orice imprejurare publica;
- promoveaza activ serviciile fundatiei in comunitatea locala sau la nivel national, pentru
obtinerea sau generarea de fonduri.
Atributiile ofiterului de presa Anamaria Bogdan:
- gestionează relaţiile cu mass-media, monitorizează modul de prezentare a activităţii ONG-
ului de către presa scrisă şi audio-vizuală;
- asigură difuzarea informaţiilor cu caracter public către întregul personal al unităţii din care
face parte;
- evaluează stadiul îndeplinirii obiectivelor de comunicare şi sintetizeaza rezultatele
evaluarii efectuate;
- pregăteste şi asigură prezentarea în presa centrală şi locală a informaţiilor referitoare la
cele mai importante evenimente din activitatea ONG-ului;
- redactează proiecte de răspuns la materialele apărute în presa centrală şi locală care
vizează personalul şi organizatia;
- realizează, din punct de vedere al conţinutului, acţiuni de mediatizare prin intermediul
reţelei Internet;
- transmite operativ, prin apariţii publice, informaţii reale şi credibile în cazul producerii
unor evenimente deosebite.
Atributiile responsabilului de proiect:
- stabileste continutul si prioritatile programelor de mediu;

4
- promoveaza masurile necesare pentru conservarea naturii, a diversitatii biologice si pentru
utilizarea durabila a componentelor acestora.
Relaţiile ONG-ului cu alţi operatori

Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau


companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice şi granturi de la fundaţii.
Relatiile sale cu Guvernul Romaniei nu sunt dintre cele mai bune. Intre acestea au
aparut numeroase conflicte, referitoate la constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei
nucleare de la Cernavoda si la organismele modificate genetic. Bioinvazia culturilor de
plante modificate genetic (OMG), raspandite masiv si in tarile bogate, si in cele sarace, i-a
ridicat la lupta pe ecologisti impotriva fermierilor si a firmelor-mamut producatoare de
OMG, dar i-a invrajbit si pe cercetatori deopotriva. Unii nu vad in OMG-uri decat productie
mai mare si profit notabil, iar altii striga dupa ajutor pentru omenire.
Greenpeace a avut insa si numeroase colaborari cu diversi operatori guvernamentali
si non-guvernamentali dintre care amintim:
- Protestul impotriva incalzirii globale in colaborare cu Spencer Tunick (Este vorba de
un protest care a avut loc pe un ghetar din Alpi. 600 de voluntari s-au dezbracat
complet si au participat, in cadrul protestului, la o sedinta foto cu Spencer Tunick);
- Colaborarea Greenpeace cu OTRM 3 (Salvarea spatiului verde trebuie sa fie una
dintre principalele actiuni pentru care trebuie sa ne mobilizam deoarece coruptia din
primaria capitalei si indolenta cetatenilor care sunt martorii unei catastrofe ecologice
fara a lua atitudine transforma parcurile si terenurile verzi ale urbei in paduri de
beton si sticla, contribuind la desertificare);
- În noiembrie 2003, Greenpeace în colaborare cu alte ONG-uri protestează la
Mitropolia din Bucureşti. Biserica Ortodoxă Română se pronunţă împotriva vânzării
proprietăţilor din Roşia Montană;
- Greenpeace România impreuna cu Institutul Român pentru Actiune, Instruire si
Cercetare în Domeniul Pacii (PATRIR) a desfasurat Campania "Opriti razboiul în
Irak", eveniment desfasurat în data de 12 aprilie 2003 în Cluj-Napoca;
- Tot in anul 2003, Greenpeace a colaborat cu „Alburnus Maior” si asociatia „21
Decembrie 1989” in vederea proiectului Rosia Montana.
- Un alt proiect al Greenpeace a fost desfasurat in colaborare cu parlamentarii
europeni, prin care se sustine interzicerea cianurilor in minerit. Greenpeace a
solicitat filialelor organizatiei neguvernamentale din Ungaria, Austria, Polonia,
Slovacia si Slovenia sa trimita scrisori parlamentarilor europeni prin care sa le
solicite acestora semnaturi pentru sustinerea Declaratiei 85/2007 contra utilizarii
tehnologiei bazate pe cianuri in minerit, potrivit unui comunicat al Greenpeace. La
inceputul lunii octombrie, organizatia a trimis astfel de scrisori europarlamentarilor
romani Horia Toma, Adina Valean, Tiberiu Barbuletiu, Daciana Sarbu, deponentii
declaratiei, de la care au obtinut semnaturi. Printre consecintele pe care le implica
utilizarea cianurii in extractiile miniere se numara spargerea barajelor si deversarea
apei cu cianuri peste baraje, potrivit sursei citate. De asemenea, Greenpeace doreste
sa obtina sprijinul din partea Comisiei Europene cat si a Consiliului European in
sustinerea Declaratiei. Proiectul de lege a fost realizat dupa a accidentul de la Baia
Mare, din anul 2000, cand, in urma ruperii barajului, s-au revarsat 100.000 metri
cubi de apa contaminata cu cianura si metale grele, provocand o catastrofa
ecologica. Pentru a sustine acest proiect de lege, organizatia non-guvernamentala
Alburnus Maior va trimite in cursul acestei saptamani tuturor europarlamentarilor o
scrisoare prin care isi va exprima dorinta ca proiectul de lege contra utilizarii cianurii

5
ca modalitate de exploatare miniera viabila, initiat in Parlamentul Romaniei, sa fie
extins si la nivelul UE.

Obiectivele Greenpeace

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte


confruntarea creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu globale şi pentru a
forţa adoptarea unor soluţii care sunt esenţiale pentru un viitor verde şi paşnic. Scopul
Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei Pământ de a perpetua viaţa în toată
diversitatea ei.
Principiile Greenpeace sunt: non-violenţa, independenţa politică şi prezenţa
internaţională. Dezvăluind ameninţările la adresa mediului şi încercând să găsească soluţii,
Greenpeace nu are aliaţi sau duşmani permanenţi.
Greenpeace a avut un rol important în adoptarea, printre altele, a:
- interdicţiei exporturilor de substanţe toxice în ţările mai puţin dezvoltate
- unui moratoriu asupra vânării comerciale a balenelor
- unei Convenţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite care oferă o mai bună administrare a
zonelor de pescuit
- Sanctuarului Balenelor din Oceanul Antarctic
- unui moratoriu pe o perioadă de 50 de ani a exploatărilor minerale din Antractica
- unor interdicţii a deversării deşeurilor industriale şi radioactive şi instalaţiilor de
petrol dezafectate în mări şi oceane
- interdicţiei pescuitului cu năvod la scară largă
- interdicţiei testărilor armelor nucleare - prima campanie a Greenpeace.
Lupta împotriva încălzirii globale, poluării chimice, organismelor modificate
genetic, deşeurilor radioactive şi înarmării nucleare, protejarea pădurilor seculare,
conservarea mediului marin şi păstrarea biodiversităţii, precum şi promovarea unui model
de dezvoltare durabilă sunt obiectivele majore ale uneia dintre cele mai mari organizaţii
nonguvernamentale de mediu din lume: Greenpeace.

Proiectele derulate de ONG sau care se află în derulare

Principalele campanii ale organizaţiei sunt:


- pentru oprirea schimbărilor climatice
- pentru protejarea pădurilor seculare
- pentru salvarea oceanelor
- pentru stoparea vânării balenelor
- împotriva ingineriei genetice
- împotriva ameninţării nucleare
- pentru eliminarea substanţelor chimice toxice
- pentru încurajarea comerţului durabil.
Greenpeace desfăşoară campanii împotriva distrugerii mediului din anul 1971 cand
un mic vas cu voluntari şi ziarişti a navigat spre Amchitka, în nordul Peninsulei Alaska,
unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Această tradiţie, a fi "martor" la
evenimente într-un mod non-violent, continuă şi astăzi, iar navele Greenpeace sunt o parte
importantă a campaniilor organizaţiei. Cea mai cunoscută este nava Rainbow Warrior care a
fost aruncată în aer de serviciile secrete franceze în Auckland, Noua Zeelandă, în 1985.

6
În România, campaniile organizaţiei sunt:
- Campania „Salvaţi Roşia Montană!” - are ca scop oprirea exploatării miniere din
Roşia Montană;
- Campania pentru salvarea pădurilor României (campanie de protejare a peisajului
forestier intact din grupa Munţilor Retezat-Godeanu);
- Campania pentru promovarea surselor regenerabile de energie;
- Campania împotriva schimbărilor climatice;
- Campania împotriva energiei nucleare;
- Campania „Reciclează hârtia 2007”;
- Campania „Salvaţi Delta Dunării!”;
- Campania împotriva organismelor modificate genetic.

7
PARTEA ALPICATIVĂ
- CAMPANIA ÎMPOTRIVA OMG -
- OBIECTIVELE PROIECTULUI
- SURSE DE FINANTARE SI COLABORATORI
- EFICIENTIZAREA PROIECTULUI
- DIRECTIVA 18/2001 PRIVIND INTRODUCEREA OMG-URILOR
- CONCLUZII SI PROPUNERI

8
Campania împotriva organismelor modificate genetic.
Obiectivele proiectului

Omul începe să corecteze natura. În laboratoarele de inginerie genetică, somonii sunt


umflaţi până la dimensiuni de opt ori mai mari decât marimea lor naturală, iar anumitor
soiuri de porumb li se măreşte rezistenţa la dăunatori prin intervenţii genetice. Justificările
enunţate de ştiinţă şi economie sunt reprezentate de „carenţe” ale naturii şi de foametea
mondială.
Ambele justificări sunt doar un pretext pentru companii cum ar fi Monsanto, Pioneer,
Nestle şi altele, însetate de profit şi de a înfrânge rezistenta împotriva alimentelor
manipulate genetic. O rezistenţă care este îndreptăţită deoarece:
- pâna în momentul de faţă nu există cercetari pe termen lung care să arate că
alimentele manipulate genetic sunt sigure pentru sănătatea omului. Din contră, cele mai
recente studii arată semne de toxicitate în rinichi şi ficat la cobaii hrăniţi cu porumb MG.
Mai mult, noua toxina produsa de porumbul MG afectează specii nevizate de insecte
protejate şi este eliberată în sol şi prin intermediul rădăcinilor, unde persistă, se acumulează,
şi are impact negativ sănătăţii solului.
- animalele şi plantele manipulate genetic sunt fiinţe vii, şi deci capabile de
înmulţire. Odată puse în libertate în mediul înconjurator, nu mai pot fi retrase!
În laboratoarele genetice ale lumii nu este creată o lume de basm. Ceea ce se naşte
acolo este rezultatul unor minţi bolnave. Natura îşi iese din albie. Plantele şi animalele
manipulate genetic ameninţă echilibrul ecologic. Poluarea genetică a mediului înconjurător
este ireversibilă.
Obiectivele proiectului. Greenpeace luptă:
- pentru o agricultură durabilă în scopul protejarii naturii;
- împotriva punerii în libertate a plantelor si animalelor manipulate genetic;
- împotriva alimentelor modificate genetic.

Greenpeace cere Guvernului României să interzică


importul şi cultivarea plantelor MG

In data de 11 septembrie 2007, activiştii Greenpeace au adresat cererea de interzicere


a organismelor modificate genetic (OMG) chiar la Guvernul României. Alpiniştii au urcat
pe acoperişul Ministerului Agriculturii şi au desfăşurat un banner ce exprimă un porumb
grotesc înalt cât cladirea instituţiei. La intrarea principală în clădirea Ministerului activiştii
au afişat un banner cu mesajul "Contaminarea cu OMG începe aici". Intrarea instituţiei a
fost strajuită de un banner cu textul: "Ministerul Agriculturii şi Organismelor Modificate
Genetic" şi semnul internaţional ce exprimă "hazard biologic". Pe trotuarul din faţa
ministerului trecătorii au putut viziona o expoziţie foto compusă din 9 panouri însoţite de
texte explicative în legătură cu riscurile OMG pentru mediu şi agricultură.
Mesajul este adresat direct domnului Ministru Traian Remeş deoarece refuzul său de
a interzice importul şi cultivarea de plante MG este inacceptabil.

9
In urma acestei actiuni de protest Ministerul Agriculturii a organizat o conferinta de
presa in care a declarat ca nu va lua o decizie imediata de interzicere a organismelor
modificate genetic (OMG), propunand ca, in urma unor dezbateri la nivel local, producatorii
agricoli sa decida daca vor sau nu sa cultive astfel de plante; si propune organizarea unor
dezbateri la nivel local, la care sa participe atat reprezentanti ai directiei agricole judetene, ai
autoritatilor de mediu, dar si Greenpeace, astfel incat agricultorii sa fie informati asupra
tuturor aspectelor privind cultivarea OMG.
Cu o saptamana inainte, Greenpeace a expus un nou caz de cultivare ilegală cu soia
MG în Insula Mare a Brăilei, dupa ce în ultimii doi ani organizaţia a investigat şi a publicat
alte 15 cazuri de cultivare ilegală şi de contaminare cu soia, prun şi cartof MG, ulterior
identificate şi distruse de autorităţi. De această dată chiar dacă România este stat membru al
UE, unde cultivarea de soia MG este interzisă cu desăvârşire, Ministerul Agriculturii a eşuat
să elimine soia MG. Greenpeace este de asemenea îngrijorată că şi porumbul MG MON810
se cultivă în România. MON810 este autorizat în UE, dar cultivarea sa în România a
încălcat legislaţia naţională, deoarece compania Monsanto ce produce şi deţine MON810,
nu a notificat autoritatea competentă (Ministerul Mediului) pentru a obţine autorizaţia de
cultivare. "Plantele MG au scăpat total de sub control şi îi cerem Ministrului Agriculturii,
domnul Remeş să înceteze imediat să mai promoveze interesele companiilor americane care
forţează plante MG riscante să contamineze mediul şi oamenii din România. Guvernul
României trebuie să respecte voinţa cetăţenilor săi şi să distrugă producţia ilegală de soia şi
de porumb MG", a declarat Păun Gabriel, Greenpeace România.
Ministerul Agriculturii a eşuat să îşi asume responsabilitatea pentru producţia de
plante MG, şi a ales calea uşoară negând nejustificabil existenţa culturilor ilegale. Mai mult,
instituţia insistă că MON810 se poate cultiva legal, chiar dacă Ministerul Mediului, ca
autoritate competentă în domeniul OMG susţine că nu a eliberat autorizaţie pentru
cultivarea porumbului MG deoarece compania Monsanto nu a notificat ministerul.

Surse de finanţare şi colaboratori

Campania ONG-ului este finanţata de birourile ţărilor celor mai dezvoltate.


Greenpeace International redistribuie o parte din resursele sale pentru finanţarea birourilor
care nu au bani suficienţi.
Greenpeace isi obtine finantarea si prin intermediul contributiilor individuale a 2,8
milioane de persoane, precum si din sumele alocate de fundatii caritabile. Un punct
important ce defineste organizatia il reprezinta neacceptarea finantarilor venite de la
guvernele de state si corporatii.
Un alt finantator al Greenpeace privind lupta impotriva organismelor modificate
genetic este si Banca Mondiala. Aceasta a finantat un proiect intitulat „Promovarea si
extensia tehnologiilor sustenabile, nepoluante si eficiente la cultura cartofului”, proiect
sustinut de Greenpeace in colaborare cu organizatia „Valea Soarelui”. Prin acesta se cere
Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale sa opreasca imediat plantarea
cartofilor modificati genetic. Proiectul avea ca scop obţinerea a două soiuri de cartofi
modificaţi genetic, rezistenţi la gândacul de Colorado. Banca Mondială a finanţat proiectul
cu 150.000 de dolari, iar compania americană Montsanto a donat gena cartofului modificat
genetic. Cât timp s-a aflat în faza de cercetare în laborator, nimeni nu s-a opus proiectului.
În primăvara acestui an însă, când cercetătorii ar fi trebuit să înceapă experimentele în
câmp, proiectul a fost sistat.

10
Pentru cultura experimentală - ce urma să se întindă pe o suprafaţă de 150 mp -
trebuia obţinută aprobarea a cinci instituţii: Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii,
Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, Ministerul Sănătăţii şi Comisia de Securitate
Biologică. Toate instituţiile şi-au dat acordul, în afară de Ministerul Agriculturii, care nu a
dat nici până acum un răspuns. Reprezentanţii catedrei de genetică a USAMVB spun că,
fără acceptul Ministerului Agriculturii, proiectul a fost compromis, iar munca de doi ani a
cercetătorilor şi finanţarea de la Banca Mondială au fost în zadar. Pentru a recupera daunele,
catedra de genetică a USAMVB va acţiona în judecată Ministerul Agriculturii pentru
nerespectarea termenului legal de 90 de zile în care trebuia să dea un răspuns.

Eficientizarea proiectului

Pe 27 august, Greenpeace a lansat o campanie impotriva organismelor modificate


genetic (OMG). Campania isi propune sa lupte impotriva alimentelor modificate genetic si
sa promoveze agricultura ecologica, in scopul protejarii naturii.
Un organism modificat genetic este orice organism, vegetal sau animal, produs prin
adaugarea de material genetic (ADN) de la o specie la o alta, in scopul transferarii unor
calitati. Pana acum au fost modificate genetic porumbul, cartoful, soia si rosiile. Prezentate
ca o sursa alternativa de hrana, OMG constituie, pe plan mondial, subiectul unor dezbateri
vehemente. Organizatiile de mediu si cele sanitare denunta influenta lor negativă asupra
sanatatii.
Lansarea campaniei Greenpeace a fost marcata de publicarea unui sondaj de opinie
realizat de Mercury Research in perioada mai–iulie 2007. Sondajul arata ca 67% dintre
romani refuza categoric sa consume alimente modificate genetic (MG). De asemenea, a fost
publicata si prima editie a ghidului consumatorului. Acesta contine clasamentul
supermarket-urilor in functie de politica lor cu privire la comercializarea alimentelor MG.
Astfel, Greenpeace a chestionat in cursul acestui an supermarket-urile care opereaza
in Romania pentru a afla care dintre ele vand alimente MG si care nu. Rezultatele au fost
publicate sub forma unor liste:
- lista verde: contine supermarket-urile care garanteaza ca nu vand alimente MG nici in
marcile proprii si nici in cele furnizate de alti producatori (Billa, Kaufland, Plus, Profi);
- lista portocalie: contine supermarketurile care pot garanta absenta OMG doar pentru
propriile marci (Carrefour, Metro, Selgros, Penny, XXL);
- lista rosie: contine acele supermarket-uri care nu au putut sau nu au dorit sa garanteze ca
nu vand alimente MG (Auchan, Artima, CORA, La Fourmi, Mega Image).
Greenpeace cere supermarket-urilor care opereaza in Romania sa se supuna vointei
romanilor si sa garanteze ca vand alimente fara OMG pentru a proteja sanatatea oamenilor
si a mediului.
Organizaţia Greenpeace România şi-a continuat manifestaţiile de protest faţă de
vânzarea alimentelor ce conţin organisme modificate genetic în faţa hipermarketului CORA.
Îmbrăcaţi în tricouri galbene, marca Greenpeace, 13 activişti au afişat un banner pe
care scria "Spune NU OMG!". Voluntarii au distribuit cumpărătorilor ghidul în cauză,
explicându-le totodată ce sunt OMG şi cât de nocive pot fie ele pentru sănătate.
Voluntarii Greenpeace vor continua protestele şi vor distribui ghidul "magazinelor cu
buline" la toate supermarketurile care se află pe lista roşie (CORA, La Fourmi şi Mega
Image) şi chiar la cele ce se găsesc pe lista portocalie (Carrefour, Metro, Selgros, Penny şi
XXL), pentru ca acestea să treacă în categoria "verde".

11
Campanii asemănătoare vor exista şi la supermarketurile din ţară, acolo unde
Greenpeace are voluntari. Organizaţia va cere ajutorul altor asociaţii de mediu pentru a
putea distribui ghidul peste tot în România.

Implementarea Directivei 18/2001 privind introducerea


deliberată în mediu şi pe piaţă a OMG

Scopul acestei directive este reglementarea introducerii deliberate în mediu şi


plasarea pe piaţă a organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea,
astfel încât aceste activităţi să se desfăşoare în deplină siguranţă pentru sănătatea umană şi
pentru mediu. Transpunerea prevederilor comunitare a fost realizată prin adoptarea Legii
214/2002 pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere,
testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.
Obligaţiile privind implementarea sunt următoarele:
 desemnarea autorităţii/autorităţilor competente responsabile cu evaluarea notificărilor,
autorizarea activităţilor de introducere deliberată în mediu şi plasare pe piaţă a
organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea, organizarea
sistemului de inspecţie şi control;
 specializarea şi perfecţionarea continuă a personalului responsabil cu autorizarea,
inspecţia şi controlul acestor activităţi;
 stabilirea unor proceduri standardizate de evaluare a riscurilor acestor activităţi asupra
mediului şi sănătăţii umane;
 stabilirea şi aplicarea planurilor de monitoring adecvate;
 obligativitatea etichetării şi ambalării corespunzătoare a acestor tipuri de organisme sau
produse rezultate din acestea;
 crearea/dezvoltarea unor laboratoare de analiză pentru identificarea acestor tipuri de
organisme, precum şi prezenţa acestora în diverse produse produse şi în ce procent;
 obligativitatea participării publicului în luarea deciziilor privind introducerea deliberată
în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din
acestea.
Agenţiile de Protecţie a Mediului şi Garda de Mediu au obligaţia să realizeze controlul
conformităţii autorizaţiei emisă de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Concluzii şi propuneri

Organismele modificate genetic au starnit numeroase controverse, multi declarandu-


se impotriva producerii acestui tip de alimente. Unul dintre principalele argumente este
efectul negativ asupra sanatatii, alimentele putand cauza alergii sau handicapuri. Alimentele
modificate genetic sunt alimente provenite de la organisme (plante sau animale) care au
suferit modificari genetice.
Romania, tara membra a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, este campioana
europeana in ceea ce priveste culturile modificate genetic, gratie culturii soiei, interzisa in

12
cadrul UE. Sensibile la promovarea organismelor modificate genetic (OMG) facuta de
Statele Unite ale Americii, autoritatile romane au inchis adesea ochii la practicile
companiilor multinationale in agricultura.
În ciuda cultivării şi a comercializării OMG-urilor populaţia nu are cunoştiinţă de
existenţa acestora. Oamenii cumpara produse ecologice avand incredere ca sunt 100% libere
de OMG. Deschiderea portilor agriculturii ecologice catre OMG este impotriva alegerii
consumatorilor si inseamna acceptarea ca marile companii sa contamineze hrana pe care o
consumam.
Fermierii care cultiva soia modificata genetic sunt bucurosi ca au productii bune, si,
mai ales, ca au desfacerea asigurata. Problema este ca unii dintre ei nu au habar ca, peste doi
ani, este posibil ca aceasta cultura sa fie interzisa in Romania.

Propunere: control mai strict pentru OMG


Parlamentul European a votat pentru o serie de masuri stricte in ceea ce priveste
produsele biologice. In atentia deputatilor s-au aflat, in special, produsele obtinute pe baza
de organisme modificate genetic, astfel ca membrii Legislativului au propus, cu 585 de
voturi pentru, 35 contra si 38 de abtineri, scaderea la pragul de 0,1% a contaminarii cu
OMG. Ei au votat, totodata, in favoarea clarificarii interzicerii OMG si a tuturor produselor
obtinute de la OMG sau cu ajutorul OMG in productia biologica, aceasta, fara exceptie,
pentru medicamentele veterinare. Deputatii nu au adoptat o rezolutie finala, acest lucru
revenind, de drept, Comisiei Europene.

13
Bibliografie

Internet:
www.greenpeace.ro
www.omg.ngo.ro
www.ngo.ro
www.rgnpress.ro
www.adevarul.ro
www.rgnpress.ro
www.smartfinancial.ro
www.responsabilitatesociala.ro
www.green-report.ro
www.cceg.ro
www.ro.greenmedia.md
www.greentransylvania.ro
www.ngo.ro/omg
www.cotidianul.ro
www.ziaruldemures.ro
www.gnm.ro
www.euractiv.ro

14