MANUALUL

CONSTRUCTIEI

GHID PRACTIC
PENTRU BENEFICIARI
CUM INCEP
De la casa visata la realitatea construita, drumul trece peste un munte de autorizatii, certificate, acorduri. Este neplacut, dar inevitabil.
Nu dispera nici o clipa, suntem alaturi de tine si te vom ajuta sa intelegi caile complicate ale birocratiei.
Asa ca studiaza cu atentie informatiile pe care ti le punem la dispozitie si in care am organizat pentru tine toti pasii pe care ii ai de parcurs.
Urmareste-ti visul, nu te impiedica in documente, treci doar o data prin etapa autorizarii... si apoi dam drumul la treaba!

Trebuie sa stii ca documentul cel mai important atunci cand iti construiesti o casa este autorizatia de construire. Fara aceasta autorizatie nu
poti sa te apuci de executarea lucrarilor, avand in vedere ca este documentul prin care autoritatile locale isi dau avizul pentru inceperea lor.
Pentru obtinerea autorizatiei de construire trebuie sa obtii in prealabil mai multe acte. De regula, acestea sunt:

 Certificatul de urbanism.
 Proiectul tehnic al constructiei.
 Avize si acorduri de amplasament.

1
Certificatul de Urbanism (CU)
Certificatul de urbanism este primul pas pe care trebuie sa il faci pentru obtinerea autorizatiei de construire.
Certificatul de urbanism nu permite construirea, ci informeaza cu privire la principalele caracteristici ale constructiilor ce se pot executa pe un
teren (retrageri de la limitele proprietatii, alinieri, inaltime maxima, procent de ocupare a terenului etc.) si enumera actele ce se vor depune pentru
obtinerea autorizatiei de construire, inclusiv avizele si acordurile necesare (utilitati urbane, protectia mediului, aparare civila etc.).

Ce este?
Este un act public eliberat la cerere de catre primaria localitatii/sectorului in raza careia se afla terenul, prin care se fac cunoscute solicitantului
informatii despre regimul juridic (situarea in intravilan sau in afara acestuia), economic (destinatia - locuire, comert etc.) si tehnic (conditiile in care
se pot face lucrari de constructii) al imobilului pentru care a fost solicitat.

Cel mai bine este ca prin acelasi document, sa se solicite certificat de urbanism si pentru bransamentele la diferitele retele de utilitati, altfel trebuie
intocmite certificate de urbanism separate.

Unde se solicita?
La primaria localitatii/sectorului in care se afla terenul pe care vrei sa construiesti.

Acte necesare de emitere

Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul trebuie sa depuna la biroul de urbanism din cadrul primariei un dosar ce va cuprinde (cf.
Normelor metodologice din 12 oct. 2009 de aplicare a Legii 50/1991):

 actul de proprietate
 cerere tip
 planuri topografice/cadastrale vizate de Oficiul de Cadastru - 1:500 si 1:2000. Planurile pot fi obtinute din documentatia cadastrala a
terenului (daca dispuneti de ea) sau de la Oficiul de Cadastru teritorial (2 exemplare)
 chitanta care atesta plata taxei de eliberare a CU (copie)
 plan de situatie facut de proiectant, care poate fi cerut sau nu (planul de situatie al unei localitati, grup de cladiri, cladire se refera la
geometria si pozitionarea in plan a constructiilor existente, strazi, trotuare, alei, cai de acces, eventual utilitatile)

Atentie! In unele cazuri autoritatile pretind contrar prevederilor legale documente suplimentare cum ar fi: memoriu in care sa se specifice
scopul solicitarii, memoriu tehnic de arhitectura (descriere a proiectului din punct de vedere arhitectural) sau planuri desenate, plan de
situatie cu constructia propusa etc.
Conform legii, CU se elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii cererii.

Atentie! Certificatul de urbanism poate cere intocmirea unui PUD sau PUZ atunci cand se solicita o derogare de la normele urbanistice sau
acestea nu ofera suficiente informatii.
Planurile de urbanism (PUD, PUZ) sunt documentatii de urbanism care se realizeaza de catre specialisti atestati si se aproba de Consiliul local,
prin care se modifica sau se completeaza regulile de urbanism existente (parametrii in care se poate construi) pentru un teren (PUD) sau o zona mai
mare (PUZ).
Cand se solicita modificari la o cladire existenta sau atunci cand constructia propusa se va lipi de o constructie existenta (ex. alipire la calcan), este
necesara realizarea unei expertize tehnice. Expertiza tehnica a constructiei este procesul prin care o constructie existenta este analizata de catre un
expert atestat MLPTL (Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei).

2
Studiu geotehnic
In cazul constructiilor de importanta redusa din mediul rural (case maxim parter + 1 etaj), nu aveti obligativitatea legala de a avea acest studiu, dar
este recomandabil sa-l comandati pentru ca proiectarea fundatiilor sa se bazeze pe informatii specifice/corecte.
Elaborarea acestui studiu se poate face dupa ce ati depus actele pentru certificatul de urbanism.

Ce este?
Este o documentatie tehnica ce analizeaza stratificatia terenului, adancimea nivelului freatic, adancimea optima de fundare a constructiei,
caDTACitatea portanta a solului.
Studiul geotehnic furnizeaza inginerului proiectant al structurii de rezistenta informatiile necesare pentru a dimensiona corect fundatia cladirii.

Unde se solicita?
La institute/laboratoare de specialitate.

3
Proiectul tehnic al constructiei (PTC)
Proiectul tehnic al constructiei este un alt document vital in procesul de autorizare, dar si pentru executarea lucrarilor. El poate fi elaborat
in paralel cu obtinerea certificatului de urbanism, pentru a economisi timp.
Ce este?
Proiectul tehnic si detaliile de executie (PT+DDE) reprezinta documentatia scrisa si desenata care se elaboreaza la solicitarea proprietarului, pe baza
de contract, de catre cadre tehnice de specialitate (arhitect, inginer de rezistenta, inginer de instalatii). Proiectul contine toate informatiile necesare
executiei unei constructii.

Unde se solicita?
La un institut de proiectare/proiectant autorizat.

Ce este necesar?
Specificarea cerintelor clientului (de ex. suprafete, dispunere a camerelor pe nivele, orientare etc.)

Verificarea proiectului se realizeaza de catre verificatori atestati MLPTL (acestia nu pot fi si autorii proiectului) pentru diferite specialitati
(rezistenta, foc, siguranta in exploatare). In ceea ce priveste locuintele unifamiliale, este necesar doar referatul de verificare a rezistentei cladirii in
vederea obtinerii autorizatiei de construire. Exceptie fac cladirile de importanta redusa (maxim S+P+1E) din mediul rural, pentru care nu este
obligatorie verificarea proiectului.

4
Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (DTAC)
Pentru obtinerea autorizatiei de constructie, nu trebuie depus intreg proiect tehnic, ci proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
construire (DTAC), care se constituie din parti ale proiectului tehnic (PT).
DTAC este necesar pentru obtinerea autorizatiei de construire, insa nu si pentru executia constructiei.
Conform anexei 1a din Legea 50/1991 (actualizata in anii 2004, 2005 si 2006) DTAC-ul cuprinde:

1. Piese scrise: deviz general, memorii generale si pe specialitati, date privind investitia, studiul geotehnic, referate pentru verificarea proiectului,
fise si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor.
2. Piese desenate - planuri generale si planse pe specialitati:

 arhitectura: planurile tuturor nivelurilor, acoperisului, fatade, sectiuni caracteristice

 structura de rezistenta: fundatii si detalii de fundatii (pentru constructii avand sub 10 niveluri, nu este necesara includerea intregului proiect
de structura)
 instalatii: parametrii principali si schemele functionale
 dotari si instalatii tehnologice

Unde se solicita?
La institutul de proiectare/proiectant autorizat.

5
Avizele si acordurile de amplasament
Ce sunt?
Avizul de amplasament este raspunsul scris al operatorului de retea (de apa, de gaz, de canalizare etc.) la cererea unui solicitant, in care se
precizeaza punctul de vedere fata de propunerea de amplasament a obiectivului.

Avizele si acordurile pentru obtinerea autorizatiei de construire se elibereaza de catre institutii specializate. Avizele si acordurile sunt mentionate in
certificatul de urbanism.
Este interzisa eliberarea autorizatiei de construire fara a fi luat toate avizele mentionate in certificatul de urbanism.

Unde se solicita?
Se solicita la:

 Detinatorii de retele si utilitati: apa, gaz, canalizare, curent electric, drumuri, salubritate.
 Inspectoratul de Stat pentru Constructii (I.S.C.).
 Mediu.
 Sanatatea populatiei.
 Protectia civila.
 Combaterea si prevenirea incendiilor.
 Telefonie.
 Apele romane.

Acte necesare:

 cerere
 fisa tehnica de mediu
 certificat de urbanism
 acte doveditoare ale dreptului de folosinta
 plan de situatie, anexa la certificatul de urbanism - daca a fost cerut pentru certificatul de urbanism
 plan de incadrare in zona - sau plan calastral (copie)
 dovada platii tarifului initial de avizare

In unele situatii, prin certificatul de urbanism, pentru obtinerea autorizatiei de construire se poate cere si un acord unic, care se elibereaza de catre
Directia Edilitara a Primariei dupa obtinerea tuturor avizelor de amplasament.

6
Autorizatia de construire
Iata ca am ajuns si la cel mai important document din procesul de avizare si autorizare.
Autorizatia de construire se poate da atat pentru construirea efectiva, cat si pentru bransamentele la retelele de utilitati, daca acest lucru a
fost cerut astfel prin certificatul de urbanism. In caz contrar, trebuie sa obtineti autorizatii separate de construire pentru bransamentele la
aceste utilitati.
Ce este?
Este actul prin care autoritatea publica locala (Biroul de Urbanism din cadrul primariei) avizeaza proiectul propus (in confomitate cu cerintele
prevazute in certificatul de urbanism) si certifica dreptul de incepere a lucrarii.

Unde se solicita?
La primaria locala.

Acte necesare
Dosarul prin care se solicita AC se intocmeste cf. Legii 50/1991 si va cuprinde:

 cerere tip pentru emiterea AC

 certificatul de urbanism (in copie)
 dovada titlului de proprietate asupra terenului (copie legalizata)
 proiectul (documentatia tehnica) pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, inclusiv referatele de verificare, semnate si
stampilate in original (2 exemplare)
 avize si acorduri necesare stabilite prin certificatul de urbanism, inclusiv acordul de mediu
 dovada privind achitarea taxelor legale

Termen de obtinere
Termenul legal de eliberare a AC este de 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii cererii.
In cazul in care documentatia este incompleta, aceasta se restituie solicitantului (cu mentionarea elementelor lipsa).

Valabilitate
Valabilitatea autorizatiei de construire este de 1 an de zile, ca urmare esti obligat sa incepi lucrarile in interval de 12 luni. AC se poate prelungi cu
inca un an, la cerere.
In caz contrar, inceperea executiei lucrarilor se considera data eliberarii autorizatiei de construire.

Inaintea inceperii lucrarilor de constructie se anunta primaria si inspectoratul de stat in constructii (cu minim 5 zile inainte). In caz contrar, inceperea
executiei lucrarilor se considera data eliberarii autorizatiei de construire si este posibil sa nu mai acopere intreaga durata de realizare a constructiei,
prevazuta in proiectul tehnic.

7
Executia constructiei
Poate fi prestata prin intermediul unei firme specializate sau in regie proprie.

Etape necesare
Obligatii legale in aceasta faza:

 anuntarea primariei si ISC cu minimum 5 zile inainte de inceperea lucrarilor + plata taxelor aferente
 angajarea unui diriginte de santier autorizat pentru urmarirea bunei desfasurari a lucrarilor si respectarea proiectului (acesta va reprezenta
interesele tale in raport cu constructorul)
 intocmirea cartii tehnice a constructiei, prin grija dirigintelui de santier
 realizarea dosarelor de racordare la retelele de utilitati
 anuntarea primariei si ISC ca lucrarile au fost finalizate, in vederea efectuarii receptiei + plata taxelor aferente
 efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor in prezenta ta si a dirigintelui de santier, executantului, proiectantului si reprezentantului
primariei

La executia constructiei, proiectul tehnic si informatiile care au stat la baza obtinerii autorizatiei trebuie respectate intocmai. Orice
modificare conduce la obligatia completarii documentatiei si reautorizarii acesteia.

FUNDATIA
Fundatia este elementul de constructie cu rol de transmitere a incarcarilor constructiei la terenul de fundare. Tipul fundatiei, dimensiunile si
armarea acesteia sunt extrem de importante. O fundatie proiectata sau executata gresit pune in pericol intreaga structura a casei, iar reparatiile
ulterioare sunt dificil sau imposibil de executat.
In functie de terenul de fundare, de suprastructura si de alti factori, exista o multitudine de tipuri de fundatii: fundatii continue sub ziduri, fundatii
izolate sub stalpi, radier general, care este prezent sub intreaga constructie, fundatii pe piloti - prevazute in cazul terenului slab de fundare, fundatii in
trepte sau combinatii dintre ele.
De regula, la locuinte individuale, se utilizeaza fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate sub stalpi sau radier general (fundatie sub intreaga
constructie).
Stabilirea adancimii de fundare se face in functie de:

 natura terenului de fundare (stabilit printr-un studiu geotehnic)

 particularitatile constructiei (marime, tip structura s.a.)
 adancimea de inghet specifica zonei in care urmeaza a fi construita casa

Atentie! Nu este permisa schimbarea cotei de amplasare a fundatiilor fara aprobarea scrisa a proiectantului.

1
Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de fundare pentru casa ta, trebuie sa ai grija ca urmatoarele lucrari pregatitoare sa fie executate:

 amenajarea generala a terenului pe care va fi amplasata constructia si a platformei de lucru

 executarea de santuri pentru scurgerea apei in afara zonelor de lucru, pentru ca aceasta sa nu ajunga in gropile de fundatii
 protectia constructiilor vecine (daca este cazul) si a utilitatilor ingropate in pamant (solicitare plan utilitati de la primarie)
 trasarea fundatiilor
 executarea sapaturii si sprijinirea peretilor acesteia (in functie de cota de fundare si natura terenului)
 indepartarea din sapatura prin pompare si/sau coborarea nivelului apei subterane pentru a permite executarea fundatiilor

2
Trasarea fundatiei
Trasarea se face pentru a transpune pe teren axele si conturul fundatiilor, dupa un plan de trasare intocmit de proiectant. Reperele trebuie
amplasate in afara zonei de lucru (circa 1,5 m) pentru a putea fi mentinute pe toata durata executarii lucrarilor.
Uneltele necesare pentru trasarea fundatiei sunt: tarusi (circa 1,5 m lungime), ciocan, ruleta de zece metri sau mai mare, echer cu latura de cel putin
1,5 metri, sfoara/furtun de nivel, creion.
Atentie! Este obligatoriu ca trasarea fundatiei sa fie conform proiectului si foarte exacta, de aceasta etapa depinzand rezistenta, stabilitatea
si aspectul casei. Toleranta acceptata este 0,05% (maxim 0,5 cm la fiecare 10 metri).
Dupa amplasarea reperelor de nivel, trebuie masurate distantele dintre repere si sol, la cea mai mare distanta fiind Cota Terenului. Aceasta se
regaseste in proiect cu abrevierea CTA (sau CTN). Pe tarusul pe care s-a masurat CTA se marcheaza si CT0 (cota zero). Aceasta cota se transmite pe
toti tarusii folositi pentru marcarea nivelului, fiind cota de referinta la executarea lucrarilor.

Mentinerea acestei cote pe toata durata de executare a lucrarii se face de obicei in fata intrarii, prin baterea a trei tarusi din lemn, dispusi in varfurile
unui triunghi echilateral cu latura de aproximativ 40-60 cm. Pe cei trei tarusi se va trasa cota zero cu furtunul de nivel, apoi semnele vor fi unite prin
baterea in cuie a unor bucati de scandura, asfel incat muchia superioara sa fie la nivelul semnelor.

Dupa trasarea fundatiilor si marcarea cotei zero (CT 0) se incepe executarea sapaturilor.

3
 Sapaturile

Sapaturile se executa de regula mecanizat. Executarea manuala se aplica numai in cazul unui volum de sapatura redus sau cand conditiile
de teren nu permit folosirea sapaturii mecanizate.
Aceasta etapa se organizeaza astfel incat, in orice faza de lucru, fundul sapaturii sa permita evacuarea apelor.
Cand este necesara dezgroparea unor retele de instalatii (conducte, canale de apa, gaz etc), trebuie luate masuri de protectie a acestora. De exemplu,
executia sapaturii deasupra unui cablu electric se admite numai in prezenta reprezentantului institutiei care exploateaza reteaua electrica respectiva,
care va supraveghea masurile luate pentru protejarea cablului si evitarea accidentelor .
Daca turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decât cota finala (cu 20-30
cm), in special in terenurile sensibile la actiunea apei, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa
fundatiei. Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.
Sprijinirea peretilor, modul si tipul sprijinirii se stabilesc de catre proiectant.
Sprijinirea peretilor sapaturilor de fundatie se stabileste si se face in functie de:

 adancimea sapaturii
 natura terenului (stratificatie, omogenitate, coeziune s.a.)
 gradul de integritate si umiditatea terenului
 regimul de curgere a apelor subterane
 conditiile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor
 tehnologia de executie adoptata etc.

In cazul in care la cota de fundare apar crapaturi in teren, proiectantul va stabili masurile ce trebuie luate inainte de inceperea betonarii.
In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti, trebuie luate masuri pentru mentinerea stabilitatii peretilor:

 Terenul din jurul sapaturii nu trebuie sa fie incarcat sau supus la vibratii.
 Pamantul rezultat din sapatura nu trebuie sa fie depozitat la mai putin de 1,00 m de la marginea gropii de fundatie. Pentru sapaturi sub 1,00
m adancime, distanta poate fi egala cu adâncimea sapaturii.
 Apele din precipitatii sau provenite accidental trebuie inlaturate rapid.
 Daca turnarea betonului nu se efectueaza imediat dupa sapare si exista pericol de surpare, trebuie luate masuri de sprijinire a peretelui in
zona respectiva sau de transformare a lor in pereti cu taluz.

4
Cofrarea fundatiei
Inainte dea incepe cofrarea, se va verifica cota de fundare.

Principalele elemente ale unui cofraj sunt:

  peretii care asigura inchiderea perimetrului (volumului) in care urmeaza sa se toarne betonul
 elemente de sustinere a peretilor cofrajului, care asigura pozitia si stabilitatea formei, fiind dispuse la exteriorul acestora
 elemente de legatura, amplasate in interiorul cofrajului care, ca si cele de sustinere, asigura pozitia si stabilitatea, dar acestea raman
inglobate in beton

De regula, cofrajele se executa din lemn.

Ele trebuie sa fie:

 suficient de rigide pentru a nu se deforma

 netede (fara rugozitati) pentru a asigura desprinderea la decofrare fara degradarea suprafetei betonului
 integre, fara gauri sau fisuri, pentru a asigura etanseitatea

Interiorul cofrajelor se va trata cu solutie numita decofrol.

Imbinarile dintre panourile cofrajelor trebuie sa fie etanse pentru a impiedica scurgerea laptelui de ciment si aparitia segregarilor.

Montarea cofrajelor se va face in urmatoarele etape:

 trasarea pozitiei cofrajelor

 asamblarea si sustinerea provizorie a acestora
 verificarea si, daca este cazul, corectarea pozitiei
 inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a acestora

Daca se constata scurgerea laptelui de ciment prin stratul de baza al sapaturii, acesta se acopera cu folie din material plastic.

5
Armarea
In vederea imbunatatirii comportarii betonului la intindere, in beton se inglobeaza bare de otel netede sau cu profile (nervuri/relief realizate
din fabricatie).
Armaturile se clasifica in general in armaturi de rezistenta (se stabilesc pe baza de calcul de catre proiectant pentru preluarea eforturilor) si armaturi
constructive (nu se stabilesc prin calcul, dar sunt necesare pentru preluarea unor solicitari: fisurare, manipulare etc.). Tipul si dimensiunea
armaturilor si pozitionarea lor in elementele de beton se face pe baza de calcul, de catre proiectant.
Se respecta tipurile de armatura, cantitatile si pozitia acestora din proiect. Orice modificare trebuie facuta numai pe baza acordului scris al
proiectantului.
Inainte de betonare se verifica integritatea armaturii (lipsa ruginii, a materialelor care afecteaza aderenta, a deformarilor).

Daca de la montarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se observa prezenta ruginii neaderente, armatura se va demonta, se va curata si se va
monta din nou.

Dupa curatarea de rugina barele nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea admisa de standardul de produs. Este interzisa curatarea
armaturilor montate.
Trebuie asigurata grosimea minima de acoperire a armaturii cu beton, acest lucru realizandu-se prin montarea de distantieri. Distantierii pot fi:

 prisme din mortar de ciment prevazute cu mustati din sarma pentru legarea de barele de armatura
 din plastic, achizitionati din comert

6
Betonarea – conditii pregatitoare

Conditii pregatitoare
Indiferent daca betonul este preparat pe santier sau este comandat la o statie de betoane, reteta/compozitia se va stabili pentru obtinerea clasei de
rezistenta impusa prin proiect.
Prepararea betonului pe santier:

 Se consulta clasa de rezistenta a betonului din proiect

 Se alege de pe spatele sacului de Structo Plus reteta de beton aferenta clasei de rezistenta (retetele sunt date in lopeti si galeti)
 Agregatele trebuie sa fie spalate si grupate pe sorturi (sort 0-4 mm; sort 4-8 mm; sort 8-16 mm; sort 16-31 mm). Daca acest lucru nu este
posibil se va solicita statiei de sortare amestecarea agregatelor respectand urmatorul raport volumic, pe sorturi – 3:1:1:2.
 Consistenta betonului trebuie sa fie de regula vartoasa, (atat cat sa se poata lucra). Prin fiecare litru de apa adaugat pentru “imbunatatirea
lucrabilitatii betonului” rezistenta acestuia scade. In functie de dimensiunea elementului si de desimea armaturii, consistenta se regleaza prin
modificarea retetei.

Cand betonul este preparat la o statie de betoane, este necesara asigurarea accesului autobetonierei pana la locul de turnare, fiind interzisa
descarcarea betonului intr-un recipient intermediar (de tip bena) langa fundatii si apoi plasarea manuala (cu lopata) a acestuia in groapa de fundare.
Inaintea inceperii betonarii se va verifica prezenta si functionalitatea la fata locului a uneltelor si echipamentelor necesare betonarii.

7
Turnarea propriu-zisa a betonului
Betonarea fundatiilor poate fi executata in straturi de circa 30 cm (in cazul vibrarii manuale) si maximum 40 cm in cazul vibrarii mecanice.
Nu se va betona la temperaturi mai mici de +5°C si nici peste +30°C. Ideal este ca lucrarile de betonare sa se desfasoare cand temperatura mediului
este de +15°C… +25°C .

Daca in timpul turnarii temperatura mediului scade sub +5°C, este necesar ca in jurul frontului de lucru sa se asigure o temperatura mai ridicata
(focuri sau aburi) si ca betonul sa fie protejat pentru a evita inghetarea apei din beton cel putin pana acesta atinge o rezistenta necesara pentru a
rezista la efectele inghetului. Daca temperatura depaseste 30°C, este necesara utilizarea unui aditiv intarzietor de priza (achizitionat dintr-un magazin
de specialitate).
Turnarea si compactarea betonului trebuie sa asigure acoperirea cu beton a armaturii de minim 3-4 cm.
Viteza de turnare si compactare trebuie sa fie suficient de:

 mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare prin intrarea in priza a betonului
 redusa pentru a evita tasarile sau supraincarcarea cofrajelor

La turnarea betonului trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

 Cofrajele din lemn care sunt in contact cu betonul proaspat trebuie sa fie udate cu apa atât cu 2-3 ore inainte, cât si imediat inainte de
turnarea betonului, avand grija ca apa rezultata din udare sa fie indepartata din groapa de fundatie. In cazul utilizarii decofrantului (decofrol,
amestec ulei mineral cu motorina etc.) nu mai este necesara udarea si se vor lua toate masurile necesare ca materialul de decofrare sa nu
pateze suprafata betonului.
 Daca betonul este adus de la o statie de betoane si este prea vartos, este interzisa adaugarea apei pentru imbunatatirea lucrabilitatii. Se va
refuza betonul sau se va imbunatati lucrabilitatea prin adaugarea de aditivi plastifianti (de la statia care a preparat betonul).
 La turnare, inaltimea maxima de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,5 m. Pentru a reduce inaltimea de turnare se pot folosi
jgheaburi.
 Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale. Turnarea noului strat trebuie
sa fie facuta inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior. Timpul de incepere a prizei betonului poate fi considerat 1,5-2 h, in functie
de tipul de ciment si factorii externi (temperatura, vant, umiditate).
 Turnarea se va face continuu pana la rosturile prevazute in proiect.
 Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.

In cazul in care din diferite motive se intrerupe turnarea pe un timp mai lung de 2-3 ore si betonul a intrat in priza, se va realiza un rost de lucru,
astfel:

 se asteapta sfarsitul prizei betonului (5-6 ore de la turnare)

 se curata suprafata betonului cu jet de apa si aer sub presiune si, daca este cazul, cu o perie de sarma, pentru a indeparta pojghita de lapte
de ciment si a obtine o suprafata rugoasa (absolut necesara pentru legatura intre straturile de beton)
 se uda, iar dupa zvantare se poate trece la continuarea betonarii
Pozitia rosturilor de lucru este stabilita de proiectant (in zone ale structurii unde nu sunt incarcari mari) si trebuie evitata realizarea
acestora in alte locuri.
Se vor recolta probe de rezistenta in functie de importanta constructiei.

8
Compactarea betonului

Compactarea betonului are ca scop reducerea pe cat posibil a prezentei aerului oclus (goluri de aer in beton, care nu sunt create intentionat)
in beton. Cu cat prezenta acestuia este mai mica, cu atat rezistenta betonului va fi mai mare.
Compactarea betonului poate fi realizata mecanic (cu ajutorul unui vibrator) sau manual (cu maiul, vergele sau sipci) in paralel cu ciocanirea
cofrajelor pe exterior.

In cazul folosirii vibratorului acesta se va utiliza exclusiv pentru vibrare, si nu pentru deplasarea betonului pe distante lungi. Prin urmare, este
interzisa tragerea betonului cu vibratorul.

Durata optima de vibrare (cu vibrator) se situeaza intre minim 30 sec si maxim 60 sec.
Indiferent de metoda de compactare aleasa (mecanica sau manuala), incheierea acestei etape se realizeaza cand sunt vizibile urmatoarele aspecte:

 incetarea tasarii
 suprafata betonului devine orizontala si putin lucioasa
 apar din ce in ce mai putin bule de aer la suprafata betonului, reducandu-se si diametrul acestora

In timpul compactarii betonului proaspat trebuie evitata deplasarea armaturilor si/sau a cofrajelor.

Finisarea suprafetei se face prin netezire cu rigla sau mistrie, fara sa ramana lapte de ciment la suprafata. In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment
sau alte materiale.

9
Tratarea / protejarea betonului

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva evaporarii rapide a apei din cauza soarelui puternic sau a vantului.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Perioada initiala de dezvoltare a rezistentelor
este critica.
Cea mai uzuala metoda este stropirea betonului, imediat dupa ce acesta a intrat in priza si impiedicarea evaporarii prea rapide a apei de pe suprafata
betonului.
Protejarea betonului de anumiti factori cum ar fi: ploi, temperaturi scazute, inghet, se face prin acoperirea acestuia cu materiale de protectie (folie,
rogojini, material geotextil etc). Aceasta protectie se face imediat ce betonul a capatat o rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu adere la
suprafata acestuia.

Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de contractie.

PLACA SUPORT A PARDOSELII LA PARTER

Straturile de pardoseala includ de sus in jos:

 imbracamintea (stratul de uzura)

 stratul suport
 stratul de izolare hidrofuga

1
Lucrari pregatitoare
Terenul sistematizat - pamantul (fara stratul vegetal) - si nivelat este bine compactat cu talpa vibratoare.

Atentie! Aceasta operatie este deosebit de importanta deoarece atat compactarea necorespunzatoare a umpluturilor cat si folosirea unui
pamant cu mult vegetal va duce la aparitia de goluri sub placa si fisurarea acesteia (prin tasare ulterioara sau descompunerea materiei
organice).
Dupa pregatirea terenului, se intinde pe toata suprafata folie de polietilena (pentru a nu permite scurgerea apei din beton ). Peste folie se aseaza
armatura, conform planului de armare din proiect (de regula plasa sudata din PC avand diametrul de 6 mm), inclusiv a pozitiei distantierilor. La
montajul plasei, la imbinari, aceasta trebuie petrecuta minim 2 ochiuri. In zonele in care plasa se suprapune cu tevile incastrate in placa se fac
decupari in plasa.

2
Cofrarea
Se realizeaza perimetral, cu panouri rigide, inchise etans. Se verifica respectarea cotelor din proiect, starea de curatenie si se asigura udarea fetelor
interioare sau aplicarea unui agent de decofrare.

3
Armarea
Se face conform prevederilor din proiect cu verificarea in prealabil a starii suprafetei armaturii si a asigurarii acoperirii cu beton.

4
Conditii pentru inceperea betonarii
Inainte de inceperea turnarii betonului, trebuie indeplinite cateva conditii, si anume:

 sapatura sa fie executata pana la cota de nivel din proiect

 dimensiunea cofrajelor sa corespunda cu cea din planul de cofrare, cofrajele sa fie curate si etanse
 armaturile sa fie curate, montate corect si sa corespunda ca si numar si diametru cu cele prevazute in planul de armare al elementului
 piesele care servesc pentru crearea de goluri si raman inglobate in beton sa fie montate corect si la cota stabilita
5
Betonarea si tratarea/protejarea betonului
Dupa ce se stabileste directia de turnare, se trece la betonarea propriu-zisa. Betonul va fi vibrat cu pervibratoare sau cu rigla vibranta.
Daca nu se dispune de rigla vibranta, se poate folosi un dreptar lung care sa fie manevrat de doi oameni cu care se bate si se niveleza
suprafata betonului.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Perioada initiala de dezvoltare este critica.
Imediat dupa ce betonul a intrat in priza (3-4ore), se trece la protejarea lui prin udare si/sau acoperire pentru a evita aparitia fisurilor de contractie.

In mod deosebit pentru astfel de elemente de constructie orizontale, cu suprafata mare expusa intemperiilor, se va realiza protectia pentru
impiedicarea evaporarii premature a apei din beton si aparitia fisurilor de contractie.

Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de contractie.

Ideal ar fi ca suprafata betonului sa fie elicopterizata (aplicarea unui proces de slefuire a betonului, realizata cu utilaje speciale numite "elicoptere")
pentru inchiderea porilor de suprafata, contribuind astfel la reducerea permeabilitatii betonului.

REALIZARE STALPI
Stalpii sunt elemente structurale portante (in cazul structurilor in cadre), verticale, realizate de regula din beton armat.

Atentie! Se respecta planul de amplasare, cofrare si armare precizate de proiectant.

1
Cofrarea
Cofrarea stalpilor se face cu verificarea atenta a verticalitatii, rigiditatii, etanseitatii cofrajului. Trebuie prevazute ferestre de vizitare la baza stalpului
si pe inaltimea acestuia la intervale de maximum 1,5 m.

2
Armarea stalpilor
Armarea stalpilor se face de regula cu carcase asamblate, alcatuite din bare verticale si etrieri legati pe toata inaltimea, cu exceptia zonei de
imbinare cu barele de legatura din fundatie, unde etrierii se monteaza ulterior.
Inainte de taiere, barele trebuie curatate de rugina, avand grija ca dupa curatare sectiunea barelor si dimensiunile profilelor sa se incadreze in limitele
impuse de standardul de produs.
Legarea armaturilor se face cu sarma la incrucisarile barelor si la colturile etrierilor. Asezarea carcasei in cofraj trebuie facuta cu grija pentru a nu o
deforma sau misca elementul de cofraj ramas deschis.

Se leaga partea de jos cu barele de legatura din fundatii sau din stalpii de la nivelul anterior, se pozitioneaza si leaga etrierii pe zona de suprapunere a
barelor.

Se verifica distanta dintre armaturi, se pun distantierii (acestia au un rol foarte important deoarece asigura stratul de acoperire cu beton al armaturii)
si se inchide cofrajul.

3
Conditii pentru inceperea betonarii
Inainte de inceperea betonarii stalpilor este necesara verificarea:

 starii betonului de la baza stalpului (curat, fara parti care se desprind, rugos)
 integritatea, rigiditatea si etanseitatea cofrajelor
  pozitionarea si stabilitatea armaturii ce va fi inglobata in beton

4
Betonarea

Betonarea stalpilor se face in mod curent de la partea superioara.

Atentie! Este interzisa turnarea betonului prin cadere de la inaltimi mai mari de 1,5 m. Daca turnarea nu se face cu pompa de beton, trebuie
create ferestre in cofraj pentru introducerea furtunului cat mai aproape de pozitia de turnare.
Cand betonul turnat ajunge la nivelul ferestrei, aceasta se astupa de catre dulgher si se fixeaza bine pentru a nu fi impinsa de presiunea betonului,
turnarea continuand prin fereastra urmatoare.
Indiferent de modul de turnare, betonarea se face fara intreruperi.

Atentie! Se accepta rosturi de lucru numai in pozitiile stabilite de proiectant (de regula in zona bazei acestora). Nu se admit rosturi de lucru
inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.

Betonul se vibreaza la fiecare strat de 30-40 cm grosime cu vibratoare de interior sau, in cazul sectiunilor mici de stalpi (de exemplu 40x40 cm), cu
vibratoare de cofraj. In acest caz cofrajele trebuie prevazute cu sisteme de prindere pentru vibratoare. Daca nu se poate aplica vibrarea mecanica, se
admite si compactarea manuala a betonului, cu o vergea, concomitent cu baterea cofrajului pe exterior cu un ciocan de lemn cu putin sub nivelul
betonului
turnat.
In timpul compactarii trebuie evitata ciocanirea armaturii pentru a nu o deplasa.
Compactarea se considera incheiata in momentul in care la suprafata betonului nu mai apar bule de aer si apare un strat subtire de apa.
Nu este recomandata folosirea curenta a compactarii manuale, avand in vedere in special ca prin vibrarea mecanica a betonului se asigura o
masa compacta, cu porozitate scazuta a betonului, care conduce la:

 rezistente mecanice mai mari

 impermeabilitate sporita
 rezistenta la inghet-dezghet
 obtinerea suprafetelor mai netede, fara alveole

5
Decofrarea
Decofrarea stalpilor se face cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru preluarea sarcinilor (in functie de condiitile atmosferice, de
regula 2-3 zile de la turnare).
Desfacerea cofrajului trebuie realizata cu grija, pentru a evita preluarea brusca a incarcarilor, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului
din care este construit cofrajul.

6
Tratarea betonului
Prima si principala metoda de tratare si protectie a betonului este mentinerea in cofraje.

Trebuie asigurata mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperire sau stropire cu apa.

REALIZARE PLANSEE, GRINZI, CENTURI

Planseele sunt elemente de suprafata plane care compartimenteaza cladirea pe verticala in niveluri (plansee intermediare), sau o delimiteaza
de mediul exterior (planseu peste ultimul nivel).
Rezemarea planseelor se face, in functie de dimeniunea lor si solutia aleasa de proiectant, pe:

 cadre (stalpi si grinzi) sau stalpi

 pereti structurali (direct sau prin intermediul unor centuri de beton armat)

1
Cofrarea
Cofrarea se realizeaza cu verificarea atenta a orizontalitatii, stabilitatii, etanseitatii si posibilitatii realizarii legaturilor cu barele de legatura
din elementele verticale
Modularea panourilor de cofraj si esafodajului de sustinere si sprijinire trebuie facuta cu mare atentie.

2
Armarea
Armarea placilor se face conform prevederilor din proiect (tipul armaturii, numar bare, pozitie, asigurarea acoperirii cu beton).

Retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu incrucisarile armaturilor marginale (de pe conturul placii). Incrucisarile armaturilor din
mijlocul placilor pot fi legate din 2 in 2, in ambele sensuri (sah).
La montarea armaturilor din placi se iau masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului.
La grinzi se leaga toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor.

3
Betonarea

Betonarea grinzilor se face in straturi orizontale cu grosimea de

30…50m.
Compactarea este obligatorie si se face de regula cu pervibratorul. Grosimea betonului inainte de vibrare trebuie sa fie mai mare decat dimensiunea
prevazuta a planseului, intrucat prin vibrare betonul se taseaza.

Turnarea betonului in placi si grinzi incepe la 1...2 ore dupa incheierea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazema, pentru a se asigura o
buna legatura cu aceste elemente verticale si a compensa eventualele tasari ale betonului din aceste elemente.
Grinzile si placile care sunt in legatura se toarna, de regula, in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5…1/3 din deschiderea placii
si turnarea ulterioara a acesteia

Atentie! Circulatia muncitorilor si a mijloacelor de transport se face numai pe podine de lucru montate anterior betonarii. Nu se circula pe
carcasele de armaturi!
La turnarea placii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea grosimii placilor prevazute in proiect.
Turnarea betonului in scari:

 La turnarea scarilor nu se admit rosturi de lucru, betonarea incepand de la partea de jos.

 Se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul turnarii placilor

4
Tratarea betonului
Se acorda o atentie deosebita in special planseelor, acestea avand o suprafata expusa mare.
Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si prevenirea aparitiei fisurilor, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa
turnare prin acoperirea cu materiale de protectie, stropirea periodica cu apa si, daca e cazul, aplicarea de pelicule de protectie (antievaporant).
Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de contractie.

Materialele de protectie trebuie sa fie din prelate, rogojini etc. Stropirea cu apa va incepe dupa 2...12 ore de la turnare (in functie de conditiile
atmosferice si stadiului de intarire a betonului) si se va repeta la intervale de 2.....6 ore. Cand temperatura mediului este mai mica de + 5°C, nu
trebuie sa se foloseasca stropirea cu apa.

5
 Decofrarea
Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta sub directa supraveghere a conducatorului punctului de lucru, incepand cu zona centrala
si continuand spre reazeme. Popii de siguranta se mentin pana la atingerea a 85% din clasa betonului (de regula intre 7 si 21 zile in functie de
conditiile atmosferice, caracteristicile betonului utilizat).
Partile laterale ale cofrajelor (la grinzi) se pot indeparta dupa 1-3 zile.

Decofrarea se face cu grija pentru a evita deteriorarea elementelor decofrate. De regula, imediat dupa decofrare si apoi la intervale regulate, se
inspecteaza suprafata elementelor decofrate pentru a inregistra eventualele deteriorari/defecte si a lua masurile necesare de remediere.

Atentie! Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza.

REALIZARE PERETI
Peretii sunt elemente verticale cu rol de delimitare a spatiului interior de cel exterior sau de compartimentare a interiorului constructiei.
Dupa pozitia lor in ansamblul constructiei, acestia pot fi:

 pereti exteriori
 pereti interiori

Dupa rolul pe care îl au în constructie, peretii pot fi:

 structurali (de rezistenta)

 nestructurali (pereti de compartimentare)

In functie de materialele utilizate si tehnologia de executie, peretii pot fi :

 executati monolit (turnarea betonului in cofraje, la fata locului)

 executati prin zidire, realizati la fata locului, prin asamblarea unor corpuri de zidarie (cu forme, dimensiuni si din materiale diverse), prin
intermediul mortarului
 pereti prefabricati rezultati in urma asamblarii pe santier a unor elemente prefabricate, confectionate în fabrici specializate

Se amplaseaza in zonele zonele prevazute de proiectant, dupa trasarea pozitiei pe fundatie sau planseu.

1
Pereti de zidarie
Pentru realizarea zidariilor se pot utiliza corpuri de zidarie:

 ceramice (caramizi pline sau cu goluri)

 din beton (cu agregate obisnuite sau usoare)
 din BCA (beton celular autoclavizat)

In functie de caracteristicile blocurilor de zidarie, inaltimea constructiei, tipul constructiei, acestea pot fi utilizate la realizarea peretilor structurali sau
nestructurali.
Clasa mortarului de zidarie utilizat (rezistenta la compresiune la 28 de zile) se alege in functie de rezistenta blocurilor de zidarie. Normativele in
vigoare prevad corespondenta intre clasa mortarului si tipul de caramida utilizat:

Clasa mortarului
Tipul de caramida utilizat
de zidarie

M10 (M10Z) caramida, beton

M5 (M5Z) caramida, beton, BCA

M2,5 (M2,5Z) BCA
Cu produsul Tenco (liant pentru zidarie si tencuiala) pot fi realizate toate clasele de mortare. Realizarea mortarelor cu Tenco, cu retetele recomandate
pe sac si in materialele informative, asigura o buna aderenta la toate tipurile de blocuri de zidarie.
Etapele de realizare a peretilor de zidarie:

 curatarea stratului de baza

 prepararea mortarului (Tenco + nisip + apa)
 asezarea mortarului de poza. Se niveleaza si se incepe zidirea (cu teserea rosturilor). Blocurile de zidarie se uda bine cu apa inainte de
punerea in opera (in special pe perioada de timp calduros).
 pozitionarea elementelor de zidarie, cu interspatii pentru rosturile verticale
 aplicarea mortarului in rosturile verticale
 asezarea mortarului in rostul orizontal
 plasarea fiecarui bloc de zidarie, prin presare, peste mortar. Surplusul de mortar se curata cu mistria.
 reluarea ultimelor 4 etape

Dupa realizarea primelor randuri pentru verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei, se amplaseaza la capetele peretelui cateva blocuri ca repere
de colt, intre care se intind apoi sfori pentru marcarea traseului fiecarui rand de caramizi. Se verifica orizontalitatea fiecarui rand.

Atentie! Nu este admisa intreruperea executarii zidariei dupa amplasarea stratului de mortar orizontal (care se intareste si nu mai asigura
aderenta cu urmatorul rand de caramizi).
Rosturile trebuie umplute pe toata lungimea lor, iar in cazul in care zidaria urmeaza sa fie tencuita rosturile se lasa neumplute pe o adincime de 1-1,5
cm de la fata exterioara, pentru ca tencuiala sa adere mai bine pe suprafata.

2
Dispunerea stalpisorilor si centurilor de beton armat la zidaria confinata

In cazul zidariei confinate (zidarie incadrata de elemente din beton armat), stalpisorii de beton armat se amplaseaza pe toata inaltimea
constructiei:

 la capetele libere ale fiecarui perete si pe lungimea peretelui la intervale de cel mult 4 m
 de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata egala sau mai mare de 2.5 m2
 la toate colturile exterioare de pe conturul constructiei
 la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stâlpisor amplasat conform regulilor anterioare se afla la o distanta mai mare de 1.5 m

Turnarea si compactarea betonului in stalpii dintre strepii de zidarie se face cu mare atentia pentru realizarea corecta a legaturii cu zidaria.
Centurile de beton armat vor fi prevazute la nivelul fiecarui planseu al constructiei, indiferent de materialul din care este executat planseul si de
tehnologia de realizare a acestuia.
Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirilor trebuie prevazuti la exterior cu protectie termica pentru evitarea formarii puntilor termice.
REALIZARE TENCUIELI
Tencuielile au rolul de a:

 proteja peretii, planseele si alte elemente de constructie de actiunea umiditatii, factorilor climatici
 ajuta la imbunatatirea izolarii termice
 acopera neregularitatile si contribuie la aspectul estetic al constructiilor

Compozitia mortarului (clasa) depinde de tipul tencuielii:

 tencuieli interioare – dozaj de liant mai redus, raport apa/ciment mai mare si clase mai mici
 tencuieli exterioare – dozaj de liant mai mare, raport apa/ciment mai mic si clase mai mari

Dimensiunea maxima a nisipului utilizat depinde de stratul care urmeaza a fi realizat. De regula descreste de la elementul pe care se aplica spre
exterior.

 pentru stratul de baza 4-8 mm

 pentru grund 2-4 mm

Clasa mortarului se alege in functie de tipul blocurilor de zidarie si de tipul peretelui:

Clasa
Suportul
mortarului Perete
recomandat
de tencuiala

CS IV (M100T) caramida, beton exterior, interior*

caramida, beton interior

CS III (M50T)
BCA exterior

CS II (M25T) BCA interior

Toate tencuielile se aplica in cel putin 2 straturi:

 un strat de baza denumit grund

 un strat subtire denumit tinci

Etape pentru realizarea tencuielii:

 curatarea suportului
 amorsarea (stropirea cu sprit) a suprafetelor pentru asigurarea unei bune aderente la suport
 prepararea mortarului pentru grund si executarea grundului
 prepararea materialului pentru tinci si executarea tinciului

1
Grundul
Stratul de baza (grund) se aplica doar dupa uscarea spritului si asigura obtinerea unei suprafete regulate a peretelui (nivelarea si corectarea
suprafetei si a muchiilor pastrand totusi o suprafata rugoasa).
Aplicarea manuala a spritului se realizeaza intr-una sau doua reprize, prin aruncarea mortarului pe perete (cu mistria sau direct cu canciocul).
Mortarul se plica de jos in sus, intr-un strat cat mai uniform. Dupa aplicare se niveleaza prin miscari orizontale. Surplusul de material se reutilizeaza,
daca mortarul a avut o consistenta adecvata. In cazul utilizarii produsului Tenco, conform retetelor de pe sac si din materialele informative, acest
lucru este posibil fara probleme.
Suprafata grundului nu se netezeste; ea trebuie sa ramana rugoasa pentru a asigura o buna aderenta cu stratul final. O buna aderenta se poate obtine si
prin brazdarea suprafetei grundului cu mistria.

2
Tinciul
Tinciul este stratul vizibil al tencuielii, se aplica peste grundul uscat, intai pe tavane si apoi pe pereti (iar la pereti de sus in jos).
Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului, dar cu stropirea in prealabil a acestuia, intai la tavane si apoi la pereti (iar la pereti de sus in jos).
Mortarul pentru acest strat seexecuta cu Tenco folosind nisip 0-1 mm.
Dupa aplicarea stratului vizibil, acesta se prelucreaza pentru a rezulta o suprafata perfect dreapta si uniforma ca aspect.

3
Conditii pregatitoare
Inainte de aplicarea tencuielii interioare este necesara:

 verificarea suprafetelor suport (inscriere in abaterile maxime) si pregatirea (curatare, udare, asigurare rugozitate prin prelucrare
rosturi, buciardare sau aplicare sprit)
 finalizarea lucrarilor de zidarie, montarea tocurilor de zidarie, hidroizolatiilor, pieselor inglobate
 finalizarea executarii (inclusiv a etanseizarii) invelitorii

REALIZARE SAPA
Sapa este un strat din mortar, ce se aplica pe santier direct pe stratul suport, cu sau fara aderenta (pe folie de PVC), sau pe un strat
intermediar de termoizolatie (care se aplica de regula in bai, bucatarii, terase). Sapa este un element constructiv care are, in general, grosimi
intre 4 si 8 cm. Peste sapa se poate monta orice tip de pardoseli de tip ceramic, din piatra naturala, din lemn sau imbracaminti ca mocheta,
covor PVC, linoleum etc.
Indeplineste urmatoarele functii:

 asigura o anumita cota a pardoselii

 creaza posibilitatea aplicarii unei imbracaminti (strat de uzura)
 preia si transmite stratului suport incarcarile

Sapa are ca scop nivelarea/egalizarea suprafetelor interioare si exterioare si astuparea golurilor, imbinarilor si crapaturilor din pardoseli. Poate fi si
stratul final pentru depozite, pivnite.
La grosimi de peste 5 cm, unde suprafetele sunt solicitate, sapa se armeaza cu plasa de sarma.
La turnarea in exterior, in soare puternic, se acopera si se urmareste continuu, pentru evitarea uscarii bruste si aparitiei de fisuri.
Compozitia mortarului difera in functie de tipul pardoselii: pentru interior sau exterior, uz rezidential, comercial sau industrial, etc.
Sapele se pot realiza cu produsele Structo Plus (pentru orice tip de sapa) sau Tenco (pentru sape interioare in cladiri de locuit).

REALIZARE PAVELE, BORDURI, ALEI

1
Pavelele
Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, cu diverse geometrii, care prin alcatuirea lor permit teserea. Pavelele se
utilizeaza la realizarea trotuarelor, aleilor, zonelor pietonale, zonelor de parcare cu trafic usor.
Se pot realiza local, in tipare. Se toarna intai o pasta de ciment (avand grosimea de 0,5 cm) apoi un beton realizat in proportia de 1:5
(ciment:agregate). Agregatele utilizate sunt de regula 50% nisip (0-4 mm) si 50% pietris/margaritar (4-8 mm). Este obligatorie vibrarea acestor
elemente (chiar daca este vorba de vibrare manuala). Decofrarea se face de regula la 2 zile.
Asezarea in teren se face de regula pe strat de nisip bine tasat, in perimetrul delimitat de borduri, dupa nivelarea terenului si asigurarea unei pante
minime pentru scurgerea apei. In spatiul dintre pavele se introduce nisip.

2
Bordurile
Bordurile din beton realizeaza incadrarea trotuarelor, spatiilor verzi, aleilor sau drumurilor carosabile.
Pot avea dimensiuni, forme si calitati diferite in functie de domeniul de utilizare. Se recomanda utilizarea bordurilor prefabricate, realizate industrial.

3
Aleile si trotuarele
Se pot realiza din beton sau din pavele. Se recomanda realizarea lor din beton (pentru evitarea infiltratiilor in special in zonele invecinate cu
fundatiile).
Etapele de realizare sunt aceleasi ca in cazul placii suport a pardoselii de la parter.

REGULI DE SIGURANTA SI SECURITATE

Pentru ca vrei sa contruiesti singur, ne asiguram ca te vei si bucura in siguranta de rezultatele muncii tale.

Astfel, trebuie respectate cerintele minime obligatorii de protectie a muncii, care te vor feri pe tine si pe ceilalti de incidente sau de sanctiuni
legale. Aceste reguli sunt doar niste recomandari minimale. Ai grija sa iei toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor in
conformitate cu cerintele legale in vigoare!

1
Ai grija si verifica!

 Sa porti echipamentul minim individual de protectie: casca, incaltaminte de protectie, manusi, atat tu cat si ceilalti muncitori de pe
santier.
 Sa fie ingradita zona de lucru cu imprejmuiri continue, pentru a limita accesul persoanelor neautorizate in zona de lucru.
 Sa pastrezi o distanta de siguranta fata liniile electrice aeriene.
 Sa asiguri in zonele de lucru o iluminare suficienta pentru desfasurarea activitatilor.
 Sa stabilesti si sa mentii permanent libere caile de circulatie si de acces la punctele de lucru.
 Sa depozitezi in locuri special destinate materialele utilizate la constructie, deseurile si materialele provenite din demolare.
 Sa semnalizezi pericolele (de ex. Pericol de cadere de obiecte, Pericol de cadere in gol, etc).
 Sa folosesti scari si schele certificate / omologate. Montarea si demontarea schelelor trebuie facuta in conformitate cu instructiunile
producatorului. Accesul lucratorilor pe schele se va face numai prin locurile destinate in acest scop. Scarile vor fi amplasate astfel incat sa le
fie asigurata stabilitatea in timpul utilizarii. Picioarele scarilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni
corespunzatoare si imobil astfel incat treptele sa ramana in pozitie orizontala. Cel care foloseste scara trebuie sa aiba in permanenta trei
puncte de contact cu aceasta.
 Sa fie sigure platformele de lucru, sa nu prezinte goluri, sa fie suficient de rezistente pentru a suporta greutatea lucratorului si a
materialelor, sa fie prevazute cu balustrade de protectie.
 Sa obturezi toate golurile din pereti, amplasate cu marginea de jos la o înaltime sub 0,70 m deasupra planseului si care comunica spre
exteriorul constructiilor, unde exista pericol de cadere in gol. De asemenea se vor acoperi sau îngradi cu balustrade executate pe tot conturul,
cu o înaltime de cel putin 1 m, golurile din planseele cladirilor în constructie pe care se executa lucrari sau e posibil sa se circule. Se interzice
apropierea oricarui lucrator la mai putin de 1 metru fata de marginea planseelor sau a altor locuri unde exista pericol de cadere in gol; lucrul
in aceste zone este permis doar utilizand echipament individual de protectie impotriva caderii in gol ancorat de un punct de ancorare
corespunzator.
  Sa iei masurile necesare pentru a preveni caderile de obiecte, materiale sau scule (de ex. in cazul lucrului la inaltime sculele se vor asigura
impotriva caderii).
 Sa verifici inainte de inceperea lucrului daca sculele de mana sunt in stare de functionare si nu prezinta deteriorari ale carcaselor, cablurilor
de alimentare, daca dispozitivele de protectie (aparatorile) exista si sunt functionale, inclusiv daca manerele uneltelor sunt fixate
corepunzator.
 Sa intrerupi lucrul in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile (vant puternic, precipitatii mari, polei, descarcari atmosferice etc).
 Sa existe in zona o trusa de prim ajutor si mijloace de stingere a incendiilor.
 Sa permiti stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de locurile unde se executa sapaturi fara sprijiniri
numai la o distanta egala cu de doua ori adancimea.
 Sa depozitezi pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale la o distanta minima de 1 m de la marginea peretilor sapaturii.

2
Foloseste profesionisti atunci cand e cazul!
Pentru orice lucrare de constructii, solicita o firma sau o persoana calificata si autorizata conform cerintelor legale.

 Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face numai de catre lucratori instruiti/autorizati.
 Inceperea sapaturilor se va face numai dupa obtinerea tuturor informatiilor privind existenta eventualelor instalatii, cabluri etc. Totodata
este recomandata cunoasterea naturii terenului pentru a fi stabilite si aplicate masuri corespunzatoare de stabilizare/protectie a malurilor
sapaturii.
 La prepararea mortarului/betonului cu betoniera fii foarte atent la incarcarea materialelor pentru a evita prinderea de catre betoniera aflata
in miscare a sculelor utilizate. Se va evita intrarea in contact cu partile mobile ale echipamentului. Este obligatorie conectarea betonierei la
impamantare.
 Conducatorul locului de munca va controla periodic modul de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru, precum
si caile de acces pentru a fi mentinute libere.

La fasonarea si montarea armaturilor se vor lua urmatoarele masuri:

 Nu este permisa tinerea in mana a barelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca si nici la stanta actionata de motor, pentru a se evita
prinderea manii in timpul taierii barelor.
 Indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, aflate in buna stare.

3
Respecta interdictiile!

 Este interzisa utilizarea conexiunilor electrice improvizate.

 Este interzisa aruncarea de la inaltime a deseurilor/molozului sau a altor materiale/scule. Se recomanda ca degajarea materialelor/deseurilor
sa se faca pe jgheaburi sau in containere/recipiente pentru evitarea producerii de accidente.
 Fumatul si focul deschis sunt interzise in zonele unde se afla materiale inflamabile.
 Este interzisa desfasurarea oricaror activitati de catre persoanele aflat sub influenta alcoolului, a drogurilor sau a medicamentelor cu efecte
similare.
 Este interzisa introducerea mainii sau a uneltelor in bena in timpul functionarii.
 Este interzisa utilizarea betonierei fara aparatorile de protectie prevazute din constructie. Curatarea manuala a benei se face numai dupa
scoaterea betonierei din priza.

LA CE SUNT ATENT
Experienta ne-a invatat cum sa evitam capcanele in executie si sa gasim cele mai practice solutii la problemele care apar pe parcursul
constructiei. Gasesti aici sugestii care iti vor face activitatea mai spornica; si tot aici iti vom enumera greseli pe care multi le-au facut si care
au avut consecinte nu tocmai placute.
Ia-le in calcul, ai grija la ceea ce faci si, mai ales, la ce sa nu faci!
1
Ciment
Pastreaza sacii de ciment feriti de umezeala! Se recomanda pastrarea in saci de plastic, bine legati, intr-un loc acoperit. La interval de o circa o
luna este recomandat a fi mutati pentru a evita intarirea sacilor din randurile de jos (din cauza greutatii randurilor de deasupra).

Sacii vor fi asezati în stive, pe scanduri dispuse cu interspatii si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori, pastrând împrejurul lor un spatiu
suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi.
Nu depasi termenul de garantie prescris de producator pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul ramas peste termenul de garantie va putea fi întrebuintat la lucrari de beton si beton armat numai dupa verificarea starii de conservare si a
rezistentelor mecanice.

Nu utiliza ciment care prezinta aglomerari!

Culoarea cimentului nu are legatura cu rezistenta acestuia (un ciment mai inchis la culoare nu este mai “tare”)! Nuantele de gri deschis sau gri inchis
ale cimentului depind de compozitia cimentului.
La manipularea cimentului ai grija la efectul sau iritant în prezenta umezelii.
Astfel, este indicat:

 a se feri copiii de contactul cu cimentul

 a se evita contactul prelungit cu pielea
 a se evita contaminarea ochilor
 a se evita inhalarea

Totodata, se vor lua toate masurile pentru evitarea inhalarii pulberii de ciment.
Manipularea cimentului se va face în spatii deschise sau ventilate.

In situatia împrastierii accidentale, pulberea de ciment va fi colectata prin aspirare pentru a preveni prafuirea in mediul inconjurator si se vor evita
situatiile de deversare a cimentului in apele naturale.

2
Agregate la prepararea betonului
Nu folosi agregate murdare sau cu corpuri straine (lemne, bucati de zidarie s.a.).
In cazul nisipului murdar (de exemplu amestecat cu argila - culoare preponderent galbuie), betonul proaspat arata foarte “legat” / omogen. Dupa
intarire insa, el se va dezagrega (se pot desprinde bucati cu mana).
Dimensiunea maxima a agregatului se stabileste in functie de dimensiunea elementului turnat si de desimea armaturii (nu trebuie ca pietrele sa se
blocheze intre armaturi si sa obtureze patrunderea betonului).

Atentie! Cerceteaza forma granulelor de agregat:

 cand sunt prea rotunde si lucioase, pasta de ciment nu adera si rezistenta betonului are de suferit
 cand sunt prea plate, betonul se indeasa greu si exista riscul formarii de goluri si obtinerii unei rezistente cu 20-25% mai reduse

Umiditatea nisipului este extrem de importanta: nisipul isi mareste mult volumul la cresterea umiditatii (aprox 30%). Prin urmare, daca se va folosi
nisip cu umiditate mare, volumul de nisip trebuie crescut cu 30%, fata de cel din retete.

3
Prepararea / comandarea betonului
Fata de volumul calculat, volumul preparat/comandat va fi mai mare cu 2-5% avandu-se in vedere atat pierderile posibile la punerea in
opera, cat si faptul ca prin vibrare volumul betonului se “micsoreaza”.
Ordinea de introducere a componentelor in betoniera este: pietris, nisip, ciment si apa.
Daca din diferite motive (pentru a nu se lipi de peretii betonierei, pentru a nu fi pornita in sarcina) este necesara introducerea apei inainte de celelalte
componente, este indicat sa se adauge cca jumatate din cantitatea totala de apa, apoi sa se pastreze ordinea de adaugare mai sus mentionata, dupa
care se pune si restul de apa, pentru obtinerea consistentei dorite.

Marirea cantitatii de apa din compozitia betonului conduce la scaderea rezistentei betonului si la marirea tendintei de separare a apei.
In situatia in care betonul este adus de la statie si nu are consistenta potrivita se va solicita statiei aducerea de aditivi pe santier pentru a se putea regla
consistenta acestuia.

In cazul se care se prepara manual betonul si se folosesc orice fel de aditivi speciali pentru beton achizitionati din comert, se va acorda o deosebita
grija dozarii acestora, conform indicatiilor de pe recipient. O dozare in exces a aditivilor va duce la compromiterea totala si ireversibila a
betonului.
Folosirea balastului in locul sorturilor de agregate nu este recomandata, deoarece acesta poate compromite calitatea betonului/lucrarii. Spre exemplu,
in cazul in care acesta este prea nisipos, se va obtine un beton de rezistenta mica, cu risc mare de aparitie a fisurilor. Daca este prea pietros, se va
obtine un amestec neomogen, va necesita utilizarea unei cantitati mai mari de ciment, vor aparea dificultati la punerea in opera si va creste
probabilitatea de aparitie a segregarilor.

4
Transportul betonului
Transportul betonului in santier trebuie efectuat astfel incat sa se previna pierderea componentilor, segregarea sau contaminarea betonului (cu alte
materiale transportate anterior).

Este interzisa descarcarea pe pamant a betonului si mutarea acestuia cu lopata in cofraj.

5
Depozitarea mortarului
Depozitarea mortarului sau betonului direct pe pamant inlesneste pierderea apei si amestecarea cu pamantul, fiind considerata neglijenta in executie.

6
Compactarea betonului
Scurtarea timpului de vibrare sau, si mai rau, necompactarea betonului conduce la obtinerea unui beton poros, cu rezistenta redusa si cu
permeabilitate mare.
Prelungirea timpului de vibrare mai mult decat este necesar, conduce la separarea agregatelor mari de mortar (segregare) si va avea ca efect obtinerea
unui beton neomogen, cu rezistente scazute si permeabilitate mare.
Intervalul de timp dintre introducerea betonului in cofraje si vibrarea acestuia trebuie sa fie cat mai mic. In nici un caz nu se compacteaza betonul
dupa ce nu mai este lucrabil.
Vibrarea betonului dupa inceperea prizei acestuia provoaca distrugeri in structura lui si implicit scaderea rezistentei. Introducerea pervibratorului in
masa betonului se face repede iar scoaterea acestuia se face lent, in etape / trepte. Nu se va trage sub nici o forma betonul cu pervibratorul!

La vibrarea manuala nu este suficienta baterea cofrajului in exterior, ci este absolut necesara vibrarea interioara cu o vergea metalica, pentru a evita
formarea de goluri, segregari etc.

Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare se vor verifica (din punct de vedere al umplerii cu beton) prin ciocanirea la exterior a cofrajului in
zonele respective (de regula cu un ciocan de lemn), pana ce cofrajul nu mai suna a gol. Metoda este eficienta mai ales in cazul stalpilor si
diafragmelor.

7
 Finisarea suprafetei
Finisarea suprafetei se face de regula manual si consta in indepartarea neregularitatilor locale si asigurarea planeitatii suprafetelor.

Pentru platforme se recomanda elicopterizarea suprafetei.

8
Protectia si tratarea betonului dupa turnare
Protectia si tratarea betonului dupa turnareeste obligatorie pentru prevenirea aparitiei fisurilor din contractie si dezvoltarea acestora (pot
ajunge sa penetreze intreaga grosime a placilor/platformelor) si asigurarea conditiilor favorabile de intarire.
Pentru protejarea suprafetelor turnate, acestea se vor acoperi cu prelate, rogojini, strat de nisip etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a
capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare
umeda.

Stropirea cu apa va incepe imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. In
functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, protejarea betonului se face la 2-12 ore de la turnare. In conditii exceptionale de vant si
temperaturi ridicate, udarea poate incepe la mai putin de 2 ore.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folie de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista
pericolul antrenarii pastei de ciment.

9
Armatura
Fasonarea (indoirea) armaturilor trebuie sa se faca progresiv.

Se interzice fasonarea (indoirea barelor) armaturilor la temperatura sub -10ºC.

Barele cu profil periodic (striat) cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona dupa incalzire la rosu.

Atentie la pozitionarea armaturilor/carcaselor de armatura. Acestea se vor face conform proiectului. Asigurarea acoperirii cu beton este extrem de
importanta. Este interzisa utilizarea distantierilor din metal (cupoane metalice) care corodeaza, sau din lemn care sunt degradabili in timp.

Nu se utilizeaza armatura corodata/acoperita cu rugina inainte de curatarea ei si masurarea si verificarea diametrului, respectiv a profilaturii (sa
corespunda prevederilor din proiect). Atentie si la starea de curatenie a armaturii. Este foarte importanta pentru asigurarea aderentei cu betonul.

Nu se utilizeaza armatura deformata (din cauza transportului sau depozitarii incorecte, sau din alte motive).

10
Betonarea la temperaturi ridicate
Temperatura exterioara ridicata (peste 30°C) poate avea efecte negative asupra calitatii executiei lucrarilor (in cazul in care nu se iau masuri
speciale):

 accelereaza priza betonului

 provoaca scaderea rapida a lucrabilitatii betonului (cu repercusiuni asupra transportului, punerii in opera si compactarii betonului)
 se obtin rezistente mai mari la varste mici dar la 28 de zile rezistente sunt mai reduse decat cele obtinute in conditii de intarire la
temperaturi obisnuite (20°C)
 creste pericolul fisurarii betonului la cateva ore dupa punerea in opera (fiind necesara protejarea/tratarea betonului cat mai rapida)

Punerea in opera a betonului in conditii de temperaturi extreme se face numai dupa luarea de masuri speciale.

Cele mai sensibile elemente la actiunea temperaturii ridicate sunt planseele si platformele (elemente care prezinta suprafete mari necofrate).

11
 Betonarea la temperaturi scazute

Betonarea in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari de + 5° C.

Temperaturile scazute, sub 5° C, au ca efecte principale:

 incetinirea proceselor de priza si intarire a betonului

 distrugerea structurii interne a betonului

Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura pana la – 10° C, luându-se masuri pentru crearea unui rost de
lucru.

Dupa punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la
compresiune a betonului de 50 daN/cm2.

De regula, pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros este necesara elaborarea de proiecte tehnologice pentru lucrarile ce se vor executa. Pe
santier, in mod curent, se aplica încalzirea materialelor componente la prepararea betonului, protejarea elementelor de beton cu învelisuri
termoizolante, sau protejarea intregii zone de lucru.

12
Sfaturi utile pentru prepararea mortarelor
Ca sa obtii lucrari de calitate, îti recomandam sa:

 utilizezi nisip fara impuritati

 respecti cantitatea de apa recomandata
 respecti dozajele in conformitate cu specificatiile produsului (reteta orientativa)
 umezesti suportul inainte de aplicarea mortarului
 aplici mortarul la temperaturi ale mediului cuprinse intre +5 ° C si +30 °C

Atentionari!
La temperaturi ridicate:

 protejeaza mortarul de actiunea soarelui si a vântului

 mortarul are nevoie de apa pentru a se hidrata si pentru a-si dezvolta rezistentele
 daca acesta se deshidrateaza prea repede, apare fenomenul de fisurare

La temperaturi joase:

 este interzisa aplicarea tencuielilor pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca tencuiala sa inghete inainte de intarire
 in cazul in care este totusi necesar sa lucrezi si pe timp friguros, ia masurile speciale prevazute in C 16/84

Inainte de a te apuca de lucru, te sfatuim sa iei in considerare indicatiile de pe spatele sacului de Tenco, precum si cele din ghidul Tenco, pentru ca
ele contin dozajele orientative potrivite aplicatiei finale si recomandarile cu privire la punerea in opera.

CE AM DE INVATAT
Construirea unei case este un proiect complex. Oricate lucruri ai sti, vei gasi mereu ceva nou de invatat. Fiecare din noi este priceput intr-un
domeniu sau altul... iar noi ne pricepem sa construim durabil! Aici vei gasi detalii si explicatii care se vor dovedi utile in diversele etape din
proiectul tau. Speram sa iti fie de folos!

Dictionar de termeni tehnici

Ne gandim ca nu intotdeauna iti este clar ce inseamna un element sau un altul. Si pentru a preveni erori datorate neintelegerii sensului corect, gasesti
aici explicatii pentru termenii de specialitate care te-ar putea pune in incurcatura.
Armatura
  Bara, de regula din otel, folosita pentru armarea betonului.

Betonul are rezistenta mica la intindere, ca urmare armatura se dispune de regula in zonele intinse pentru a prelua eforturile de intindere
(armatura longitudinala). Barele de armatura se pot dispune si in zonele comprimate sau supuse la forta taietoare, iar in cazul etrierilor ele
asigura rolul de confinare.
Acoperire cu beton

 Strat de beton care acopera la exterior armatura unei piese de beton armat, pentru a o apara de influenta mediului ambiant.

Aditivii si rolul lor

 Substante care imbunatatesc unele caracteristici fizice ale betonului proaspat, cu repercursiuni favorabile asupra punerii in opera si asupra
unor caracteristici ale betonului intarit. Aditivii actioneaza, de regula, asupra lucrabilitatii betonului (plastifianti sau superplastifianti), cu
efecte benefice privind compactitatea si cantitatea de aer din beton, sau asupra timpului de priza (intarzietori sau reducatori ai acestuia).

Aderenta

 Efectul prin care mortarul dezvolta o rezistenta la intindere la suprafata de contact cu blocurile de zidarie.

Agregate minerale

 Granule, de diferite dimensiuni, de origine minerala, obtinut fie prin excavare din rauri, fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera.

Balast

 Amestec de nisip si pietris.

Beton

 Material preparat din ciment, agregate (nisip si pietris), apa si aditivi (in special in cazul betonului preparat la statie).

Beton armat

 Material alcatuit din beton si armatura, de regula sub forma de bare (vergele) din otel.

Buciardare

 Operatie de prelucrare a suprafetelor de beton/mortar prin ciocanire sau periere in vederea obtinerii unei suprafete neregulate/rugoase

Buiandrug

 Grinda de mici dimensiuni din beton armat, lemn sau metal ce sustine zidaria sau planseul deasupra unui gol de usa sau de fereastra situat
intr-un perete de zidarie.

Capacitate portanta

 Sarcina maxima pe care o poate prelua un sistem constructiv sau un element de constructie.

Carbonatarea betonului

 Proces de reactie a pietrei de ciment cu dioxidul de carbon (CO2) in timp, care conduce la scaderea alcalinitatii betonului, prin
trasformarea hidroxidului de calciu [Ca(OH)2] in carbonat de calciu (CaCO3).

Ciment

 Material de constructie in forma de pulbere fina, obtinut prin macinarea clincherului si care, in contact cu apa, face priza si se intareste.
Cimentul se utilizeaza la prepararea mortarelor si betoanelor.
Clasa mortarului/betonului

 Rezistenta la compresiune determinata pe probe standardizate (cuburi, prisme) la 28 de zile.

Cofraj

 Cofrajele sint constructii auxiliare, de cele mai multe ori provizorii, necesare la mentinerea betonului proaspat pana la intarirea acestuia,
pentru obtinerea formei dorite a elementului de constructii.

Confinarea betonului

 Amplasarea perimetrala a armaturii in sectiunea de beton in vederea limitarii deformatiilor transversale ale elementului de constructie.

Consola

 Element de constructie liber la unul dintre capete si incastrat la celalalt capat (pot sustine un balcon, cornisa s.a.).

Corp de zidarie

 Element prefabricat, destinat utilizarii la lucrari de zidarie.

Coroziune

 Termen general care desemneaza degradarea materialelor (de constructie) prin procese de natura chimica, ca urmare a actiunii mediului
inconjurator.

Cota zero ±0,00

 Nivelul de referinta fata de care sunt exprimate toate cotele de nivel dintr-un proiect. De regula corespunde cotei pardoselii parterului.

Cota de fundare

 Distanta masurata de la nivelul terenului pana la partea cea mai de jos a fundatiei (talpa fundatiei).

Dezagregare

 Pierderea structurii compacte a betonului, care se desface in bucati separate mergand pana la agregatele componente. Principalele cauze ale
dezagregarii betonului sunt: atacul chimic, coroziunea, inghet-dezghetul, strivirea etc.

Deschidere

 Distanta masurata pe orizontala dintre doua puncte consecutive de rezemare teoretica ale unui element de constructie sau ale unei
constructii.

Diafragma

 Element vertical de rezistenta (perete structural) cu rigiditate mare in planul sau.

Elemente portante

 Elemente de constructii care suporta si transmit fortele sau actiunile verticale, gravitationale, pana la fundatii si terenul de fundatie.

Etrier

 Armatura transversala realizata de regula din elemente independente, utilizate la grinzi, nervuri si stalpi.

Exfolierea betonului
  Fenomen de fisurare si desprindere a unor straturi subtiri de la suprafata betonului

Incarcare

 Denumire generica pentru orice actiune care se ia in considerare la dimensionarea unui element de rezistenta sau a unei constructii.

Liant

 Material natural sau artificial care au proprietatea de a lega intre ele materialele granulare in vederea obtinerii unor conglomerate
artificiale.

Marca / Clasa mortarului sau betonului

 Rezistenta la compresiune efectuata pe epruvete standard la 28 de zile. Se masoara in daN/cm2 (kgf/cm2 sau MPa.

Mortar

 Amestec de nisip, ciment si apa (fara agregate mari – pietris si piatra sparta).

Normativ in constructii

 Set de reguli si prevederi obligatorii, stabilite pe categorii de lucrari (de exemplu: pentru producerea betonului).

Pasta de ciment (sau lapte de ciment)

 Amestec de ciment cu apa.

Pardoseala

 Element de constructie interior cu rol de asigurare a unei suprafete pentru circulatie.

Perete

 Element vertical avand rol principal de delimitare a spatiului construit; poate avea si un rol portant (de preluare de sarcini verticale si
orizontale).

Permeabilitatea betonului

 Proprietate a betonului de a lasa sa treaca prin el apa, aer, radiatii etc. Cu cat permeabilitatea betonului la apa este mai mica, cu atat
rezistenta lui la inghet/dezghet, penetrare agenti externi s.a. este mai mare. De regula, cantitatea mai mare de ciment si raportul apa/ciment
mai mic conduc la micsorarea permeabilitatii (in conditiile punerii in opera corecte a betonului).

Pilot

 Elemente structurale de fundare in adancime, caracterizate printr-un raport mare (de obicei peste 15) intre lungime si latura sectiunii
transversale sau diametru.

Placa

 Element orizontal pentru delimitarea pe verticala a spatiului construit si care are intotdeauna si un rol portant.

Planseu

 Ansamblul format din grinzi (optional), nervuri (optional) si placi plane sau bolti.

Popi de sustinere
  Element vertical de sustinere a cofrajelor si elementelor orizonale pana la intarirea completa a betonului (poate fi stalp, par, barna etc.)
avand diverse intrebuintari, mai ales ca element de sustinere sau de sprijin

Prefabricat

 Element de beton realizat in serie, de regula intr-o hala special amenajata, care urmeaza sa fie transportat si montat pe santier.

Priza betonului

 Trecerea de la faza de beton proaspat la faza de beton rigid (a nu se confunda cu betonul intarit).

Reteta mortar / beton

 Stabilirea proportiilor materialelor componente ale mortarului (liant zidarie+nisip+apa) sau betonului (ciment+nisip+pietris+apa) prin
incercari, in vederea obtinerii caracteristicilor solicitate.

Rezistenta la inghet-dezghet

 Proprietatea betonului de a rezista la un numar de cicluri inghet-dezghet. Scaderea rezistentei la compresiune dupa aplicarea ciclurilor de
inghet-dezghet se masoara prin incercari. Aceasta scadere e corelata de regula si cu adancimea de degradare a betonului.

Rigiditate

 Proprietate a corpurilor solide de a se opune deformarii.

Rost de lucru

 Zona aparuta ca urmare a intreruperii betonarii, pentru care exista reguli de plasare (in functie de elementul de constructie). Inainte de
reluarea betonarii, aceste zone se prelucreaza pentru asigurarea aderentei cu stratul de beton urmator.

Rost orizontal la zidarie

 Strat de mortar intre fetele de pozare (pe care se aplica mortarul) ale corpurilor de zidarie.

Rost transversal la zidarie

 Rost de mortar vertical, perpendicular pe rostul orizontal si pe fata peretelui de zidarie.

Rost longitudinal la zidarie

 Rost de mortar vertical in grosimea peretelui, paralel cu fata peretelui.

Segregare

 Pierderea omogenitatii amestecului de agregate la beton prin separarea partii fine de cea medie si de cea cu granulatie mare (> 16 mm).
Fenomenul este uneori confundat cu deficienta calitativa a stratului de acoperire al armaturii (strat incomplet).
 Separarea materialului granular din beton sau din mortar in straturi de consistenta diferita.

Structura in cadre

 Structura spatiala alcatuita din rigle (grinzi) si stalpi, legati rigid in noduri.

Sapa

 Suport realizat din mortar, adecvat montarii oricarui tip de pardoseli de tip ceramic, din piatra naturala, din lemn sau imbracaminti ca:
mocheta, covor PVC, linoleum etc.
Sprit

 Primul strat al tencuielii realizat din mortar fluid (consistenta 11-13 cm). Spritul (denumit si strat de amorsa) trebuie sa asigure o aderenta
foarte buna la stratul suport.

Strep (zidarie executata in strepi)

 Mod de terminare a zidariei astfel incat unele caramizi ies in afara iar altele sunt retrase, pentru a permite teserea zidariei la colturi sau o
mai buna legatura cu elementele din beton turnate pe loc.

Teserea zidariei

 Dispunerea caramizilor pe randuri decalate, astfel incat rosturile verticale sa nu fie aliniate (rostul vertical plasat la mijlocul caramizii de pe
randul urmator) in vederea asigurarii conlucrarii.

Tencuiala

 Straturi de acoperire a suprafetelor elementelor de constructie din caramida, beton, lemn, piatra etc.

Tratarea betonului dupa turnare

 Masura de protectie a betonului impotriva uscarii premature a betonului, a temperaturilor extreme sau diferentelor mari de temperatura, a
antrenarii/scurgerii pastei de ciment s.a.

Zidarie

 Ansamblu realizat din corpuri de zidarie, asezate dupa reguli specificate si legate intre ele cu mortar.

Zidarie confinata

 Zidarie prevazuta cu elemente pentru confinare din beton armat pe verticala (stalpisori) si pe orizontala (centuri), turnate dupa executarea
zidariei.

Echivalenta clase de betoane

Cand vine vorba de rezistenta betonului, mesterii (si de multe ori si proiectantii) vorbesc de marci, producatorii de beton si de ciment vorbesc de
clase, nici nu e de mirare ca te simti derutat.
De unde aceasta confuzie? Simplu - normativul pentru prepararea betoanelor a evoluat si cu aceasta evolutie a avut loc si modificarea marcilor in
clase de betoane, precum si a clasificarii lor. Puterea obisnuintei a facut ca “marcile” sa ramana in limbajul curent, desi nu mai sunt de actualitate.

In tabelul urmator iti prezentam echivalenta intre aceste marci / clase, in functie de anul revizuirii normativului (codului de practica).
Speram sa fie cu folos si sa te ajute sa te orientezi mai usor in discutiile cu mesterii si proiectantii, dar si in depozitele de constructii.

Normativ Clase de betoane (marci de betoane)

CP012-2007 C6/7.5 C8/10 C12/15 C16/20 C18/22.5 C20/25 C25/30

C 140-1986 Bc 7.5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 22.5 Bc 25 Bc 30

C140-1979 B100 B150 B200 B250 B300 B330 B400