Comunicat Fja An1 An2

˝Nimeni nu este mai presus de lege˝
(art. 16 alin. 2 din Constituţie, republicată)
Excelențe,
stimați colegi, stimați domni, stimate doamne, dragi cetățeni
Numele meu este Claudia Tomșa. Sunt judecător de carieră la

Tribunalul Sălaj. În aceste zile de freamăt pentru magistrații ardeleni,
am hotărât înființarea asociației profesionale Forumul Judecătorilor
Ardeleni. Comitetul de inițiativă al FJA este format din magistrați de la
instanțele din județele Sălaj și Bistrița.
Noi, Asociația profesională Forumul Judecătorilor Ardeleni - FJA, prin

Comitetul de inițiativă al FJA, comunicăm prezenta
SCRISOARE DESCHISĂ
Observând poziția publică exprimată de celebri colegi magistrați

care, din postura erijată de reprezentanți ai magistraților via unele
ONG-uri obscure și fără membrii activi, Comitetul de inițiativă al FJA a
determinat că se încearcă să se vulnerabilizeze actul de justiție prin
distrugerea parteneriatelor eficiente in combaterea corupției astfel
încălcându-se dreptul la un proces echitabil și afectându-se în sens
negativ încrederea opiniei publice față de imparțialitatea actului de
justiție.
Astfel, Comitetul de inițiativă al FJA a analizat comunicatele
publice ale așa ziselor organizații ale magistraților (cum ar fi Asociația
Magistraților din România prin președinte judecătoarea Andreea Ciucă
sau Uniunea Națională a Judecătorilor din România prin președinta
judecătoare Dana Gîrbovan precum și judecători simpli cum ar fi
judecătoarea Gabriela Baltag):
Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

Tel./Fax: 0260.661.551
EMAIL: claudia.tomsa@just.ro ; jud.claudiatomsa@outlook.com
1. Andreea Ciucă dixit : "Cum se poate insa ca avand in fata

aceleasi protocoale de cooperare (secrete la origine), incheiate intre
parchete (la varful lor) si serviciile de inform atii, sa spunem pe de o
parte (bazandu-ne pe prevederi punctuale) ca acestea incalca legea si
deciziile Curtii Constitutionale, drepturile si libertatile fundam entale
astfel cum sunt consacrate de CEDO, ca procurorii care le-au sem nat si
le-au im pus pe linie ierarhica au acceptat subordonarea fata de
serviciile secrete speciale (subm inandu-si propria independenta si
perm itand o im ixtiune ilegala in actul de justitie), iar pe de alta parte
sa spunem ca nu-i m are scofala cu aceste protocoale, ca de fapt
urm arirea penala era norm al sa se desfasoare in aceste coordonate (si
nu vorbim de infractiunile cu privire la securitatea si siguranta
nationala, ci de o gam a foarte larga de alte infractiuni) si ca de fapt nu
e nim ic vatam ator in ele? Cu alte cuvinte, sa perpetuam aceasta
infratire de tip justitie-cam p tactic dincolo de lege si peste ea."
2. Dana Gîrbovan dixit: "Nici o prevedere nu justifica o astfel de
m asura... Este inadm isibil ca un raport GRECO sa fie folosit pentru a
bloca aplicarea unei legi ale carei prevederi au trecut de filtrul CCR ... A
pretinde agresiv si a bate cu pum nul in m asa pentru a im plem enta
im ediat si fara discutie niste recom andari GR ECO releva o
necunoastere crasa a m odului in care aceste institutii functioneaza "
3. Gabriela Baltag dixit: "Sunt increzatoare ca justitia
protocoalelor, a procedurilor nerespectate, dar m ai ales a celor abuzive
se va sfarsi, ca justitia cam pului tactic, cu toate enigm ele si granitele
necunoscute, prea putin dezbatute, va fi deslusita, intr-o buna zi; ca
justitia catuselor care au stat la m aini nevinovate nu va m ai fi niciodata
un m otiv de lauda. "
și a concluzionat că acestea sunt adevărate atacuri la statul de drept și
la independența justiției.
Nu in ultimul rând, Comitetul de inițiativă al FJA condamnă

public, aceleași acțiuni ale așa ziselor reprezentante ale magistraților

Tel./Fax: 0260.661.551
care au provocat prejudicierea imaginii Justiției și au afectat grav actul

de judecată, fiind indusă public ideea că acesta poate fi influențat ca
urmare a dirijării dosarelor aflate pe rolul instanțelor ceea ce este
absolut fals deoarece protocoalele făcute public în mod ilegal pe
Fakebook nu aveau decât rol de sprijin logistic în activitatea legală de
judecată, fiind arhicunoscută situația lipsei acute de personal
profesionist în instanțele de judecată.
Comitetul de inițiativă al FJA arată că aceste activități de

represiune temeinică și legală au fost și sunt desfășurate pe baza unor
Hotărâri ale Colegiului de conducere constituit la nivelul fiecărei
instanțe fiind astfel o formă de organizare a activității prin care o parte
dintre judecătorii implicați activ în actul de justiție participă prin vot la
stabilirea activităților legal a fi desfășurate de colegii magistrați.
Comitetul de inițiativă al FJA, solicită declanșarea unor proceduri

de verificare a magistratelor care se erijează în reprezentanți naționali
ai magistraților deoarece urmarea faptelor săvârșite cu intenție.
Comitetul de inițiativă al FJA a constatat că prin aceste tertipuri
machiavelice s-a afectat repartizarea aleatorie pentru toate cauzele
(dar mai ales pentru cauzele de drepturi si libertăți înregistrate pe rolul
secțiilor penale) deoarece acum toți judecătorii trebuie să intre în
alcătuirea acestor complete ceea ce îi vulnerabilizează prin punerea la
dispoziția justițiabililor a datelor cu caracter personal.
De asemenea, Comitetul de inițiativă al FJA a constatat un

prejudiciu adus imaginii justiției care, pentru o funcționare adecvată,
trebuie să se bucure de încrederea deplină a opiniei publice și a presei
libere fiind astfel afectat grav actul de judecată, care a fost lipsit de
una din garanțiile fundamentale cu privire la asigurarea legalității
organului judiciar competent, care sa îndeplinească prerogativele

Tel./Fax: 0260.661.551
conferite pentru judecată prin participarea la actul de judecată a

tuturor magistraților ce activează în cadrul unei instanțe.
Mai mult, Comitetul de inițiativă al FJA a constatat că a fost

afectată în sens negativ încrederea opiniei publice față de
imparțialitatea actului de justiție, de natură a induce ideea că acesta
poate fi influențat ca urmare a dirijării dosarelor aflate pe rolul
instanțelor către magistrați nepregătiți sau care manifestă indulgențe
față de cei vinovați de săvârșirea de abateri de la litera și spiritul legii.
Totodată, Comitetul de inițiativă al FJA a constatat că se induce

ideea complet eronată că nu este asigurată garanția unui proces
echitabil, fiind încălcate dispozițiile art. 6/1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului,
referitoare la un instanțe cu atributele: independent, imparțial și
prevăzut de lege.
Comitetul de inițiativă al FJA, totodată condamnă acțiunile de

poliție politică organizate și desfășurate de Inspecția Judiciară cu
privire la persoana distinsei doamne judecător Muntean Crina
împotriva căreia s-au efectuat presiuni imense să nu mai fie posibil a
aplica măsuri represive împotriva unor justițiabili vinovați de comiterea
unor abateri grave de la litera și spiritul legii. Atașat facem public actul
de represiune politică executat la ordin politic prin care se încearcă
distrugerea carierei unei distinse membre a cercului select al
magistraților din România care și-au înțeles pe deplin, clar, corect și
complet rolul și locul în cadrul sistemului de represiune al justițiabililor
care au înțeles să încalce atât spiritul cât și litera legii pentru a obține
avantaje în mod facil.

Tel./Fax: 0260.661.551
Să nu uităm că dacă observăm poziția publică exprimată de

Domnul președinte Klaus Iohannis, care susţine public poziția
Dumnealui:
1. FĂRĂ PENALI ("la noi, hoţii s-au cocoţat în vârful statului ")
2. FĂRĂ PLAGIATORI ("plagiatul fiind o form ă de hoţie ")
Astfel, Domnul președinte Klaus Iohannis a constatat că ”la noi,

hoţii s-au cocoţat în vârful statului… plagiatul fiind o form ă de hoţie ”,
înțelegem să răspundem prompt la solicitarea domnului președinte și
să reiterăm poziția organizației noastre și ne reafirmăm sprijinul prin
toate mijloacele pentru o Românie "Fără penali și fără plagiatori!".
Comitetul de inițiativă al FJA consideră că este important ca și

românii să înţeleagă că este extrem de important să participe la toate
procesele legislative, pentru a putea repara ce s-a stricat, pentru a
putea reda demnitate României, o Românie curată sub stindardul și
standardul "Fără penali și fără plagiatori!".
În plus, poziția publică exprimată de Domnul președinte Klaus

Iohannis privind plagiatorii care cangrenează sistemul de justiție din
România face ca Comitetul de inițiativă al FJA să considere că singura
cale este o reîntoarcere la moralitate, observând nota bene că buna
reputație este o condiție obligatorie pentru calitatea de magistrat.
Astfel, buna reputație ține mai mult de morală decât de

eventuale condamnări penale sau sancțiuni administrative.
Respectarea regulilor morale este mai atent monitorizată de opinia
publică în cazul magistraților. Cei care dețin funcția de judecător și/sau
procuror trebuie să se gândească nu numai la beneficiile unei astfel de
profesii ci și la muncă foarte multă, privațiuni, stres și renunțări. În
ziua de astăzi morala se prezintă mai ales ca o teorie a relațiilor cu

Tel./Fax: 0260.661.551
ceilalți oameni, o filozofie a „comunicării”. De exemplu, a privi în ochii

semenului este a înțelege că nu-i poți face rău. Morala tinde în prezent
să se înscrie într-o „ontologie”, adică într-o teorie a realității. Este
morală numai acea conduită umană care este expresia unui „principiu”
rațional și practicat voluntar. Normele morale, transpuse în Coduri
deontologice, arată persoanei ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă
în situații concrete de viață, cum trebuie să fie și cum se exclude să fie
pentru ca manifestările sale să intre în categoria celor „bune” admise și
prețuite de semeni. Spre deosebire de normele juridice, care transmit
obligații cetățenești elementare, regulile morale oferă modele de
perfectibilitate umană. Un magistrat va conștientiza că acțiunea
direcționată de valori și norme necesită o anume renunțare de sine din
partea sa, depășirea înclinațiilor naturale, a sensibilității spontane și a
raporturilor de forță fizică.
Observând raportul (anexat) emis de Institutul de studii

doctorale al Universității Babeș Bolyai, privind frauda academică
săvârșită de doamna judecător Sorina Siserman, de la Secția penală a
Curții de Apel Cluj, care și-a plagiat teza de doctorat.
Observând că doamna judecător Sorina Siserman a obținut prin

fraudă academică titlul de doctor în drept și nu mai îndeplinește
condiția bunei reputații, solicităm excluderea acesteia din corpul
m agistraților.
Stimați colegi, stimați domni, stimate doamne, dragi cetățeni,
Având în minte cuvintele domnului președinte Klaus Iohannis

care a declarat despre plagiate şi mecanismele prin care pot fi reglate
acestea, că "ele nu există doar la noi, ci în întreaga lume. Î n
dem ocraţiile consolidate, însă, dacă un politician a plagiat, el pleacă
din funcţie." și mai mult, a arătat că sunt soluții pentru a transpune
normalitatea în realitate spunând că ”M ecanism ul există, el se num eşte

Tel./Fax: 0260.661.551
autonom ie universitară, dar, până când acest m ecanism se

autointegrează, cred că e nevoie de ajutor din partea statului.
P lagiatori nu există num ai la noi, ex istă şi în altă parte, dar acolo
vorbesc de dem ocraţiile consolidate. Dacă despre un politician apare
discuţia că a plagiat, el pleacă din politică. Unii chiar cu o carieră
briliantă în politică s-au oprit şi au plecat. Nu a fost nevoie de nim eni
să le spună să se retragă dacă sunt hoţi. Noi trăim m om entan într-o
form ă de sincopă. La noi, hoţii s-au cocoţat în vârful statului. P lagiatul
e o form ă de hoţie, dacă este tolerată, concluzia politicienilor e că se
poate şi m ai m ult. … Aici, universităţile au tras frâna de m âna foarte
târziu. Evoluţia e m ai com plexă, de lungă durată şi nu se poate spune
ok, să se term ine cu plagiatul. … este nevoie de un m ecanism de
autocurăţire pe care ar trebui să-l facă universităţile, care ar trebui să
elim ine nu plagiatul, ci plagiatorii.”, a spus Klaus Iohannis.
Comitetul de inițiativă al FJA consideră că în spiritul acestor

înălțătoare cuvinte cad în mizeria amoralității și demersurile fariseilor
ce se erijează în reprezentanți ai magistraților și diseminează în mesaj
de ură de clan mafiot, de genul celor coordonate de către judecătorii
mai sus amintiți.
În aceste condiții, noi, membrii fondatori ai FJA vă întrebăm

stimați colegi, stimați profesioniști din domenii importante ale vieții
sociale, politice și universitare:
Acceptăm asemenea impostori morali în rândurile noastre?
Este lupta noastră pentru independență credibilă?
Putem clama ascendentul moral în fața opiniei publice?
Vom fi duplicitari în fața evidențelor?

Tel./Fax: 0260.661.551
Formul Judecatorilor Ardeleni se delimitează ferm de orice

demers ilegitim privind excluderea din magistratură a doamnei
judecător Sorina Siserman și declanșarea cercetărilor disciplinare cu
privire la mesajele de ură profesională diseminate pentru afectarea
independenței justiției, diminuarea valorilor sacre ale statului de drept
și evitarea lustrației.
Vă rugăm să com unicați în scris poziția dum neavoastră relativ la

conținutul prezentului docum ent.
Va mulțumim celor care ați trimis mesaje de susținere ori de

adeziune la FJA și le așteptam în continuare la adresa
claudia.tomsa@just.ro sau jud.claudiatomsa@outlook.com.
Cu stimă,
Comitetul de inițiativă al Forumului Judecătorilor Ardeleni
Președinte Judecător Claudia Tomșa

Tel./Fax: 0260.661.551
Bd. Regina Elisabeta, nr. 40
050018 Bucureşti, Sector 5
Inspectia_ Telefon (021)3226248 / 3226249
1 9 O 9
Judiciară . Fax (021)3226296 / 3226240
E-mail regi stratu ra@inspectiajudiciara .ro
Co11si(iu.f Superior
a( ::Ma9istraturii www.inspectiajudiciara .ro
Direcţia de inspecţie pentru judecători

Nr. lucrare: 19-134
JA
Data: 10 iunie 2019
-F
REZOLUŢIE
i
en
el
Nr. 1839
d
Ar
or
I. Data şi modalitatea sesizării
ril
La data de 11.01.2019 a fost înregistrată, la Direcţia de inspecţie pentru
to
judecători, sesizarea formulată de petentul DOSEANU RĂZVAN sub numărul de
mai sus.
că
de
li. Aspectele sesizate
Ju
Petentul solicită verificarea modului în care se repartizează dosarele

aflate în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul
ul
Tribunalului Bihor.
um
În concret, petentul arată că, până la data de 20.11.2018, când prin

r
hotărârea Colegiului de conducere a mai fost desemnat un judecător de

Fo
drepturi şi libertăţi, doamna judecător Crina Muntean era singurul judecător de

ă
drepturi şi libertăţi, aspect ce reprezintă o gravă neregularitate privind accesul

l
na
la un proces echitabil.
io
III. Data finalizării şi conţinutul verificărilor prealabile

es
Iniţial, verificările prealabile au fost finalizate la data de 21.02.2019 şi au

of
constat în relaţiile comunicate, la solicitarea inspectorului, de conducerea

pr
Tribunalului Bihor cu adresa nr. lP/385/37/A/29.01.2019. Au fost anexate şi

hotărâri ale Colegiului de conducere, cereri şi referate privind organizarea
ția
Secţiei penale, plângere prealabilă formulată de doamna judecător Muntean

ia
Crina împotriva unei hotărâri de colegiu.

oc
Au fost transmise, totodată, puncte de vedere formulate de doamna

As
judecător Muntean Crina Elena.

Prin rezoluţia nr. 233/21.02.2019, s-a dispus clasarea sesizării în
conformitate cu art. 45 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sub aspectul săvârşirii abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) din acelaşi act normativ.
În baza avizului negativ nr. 233A/l/12.03.2019 al directorului Direcţiei de
inspecţie pentru judecători, prin rezoluţia nr. 233A/ll/12.03.2019, Inspectorul -
1/ 29
Document care conţine date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului {UE) 2016/679!
şef al Inspecţiei judiciare a infirmat rezoluţia şi
a dispus completarea
verificărilor de către acelaşi inspector, în termen de cel mult 30 de zile. ·
S-a reţinut, în esenţă, că sunt necesare următoarele:
a) exprimarea unor puncte de vedere de către membrii colegiului de
conducere, judecătorii care au exercitat temporar atribuţiile preşedintelui
instanţei sau, după caz, ale preşedintelui secţiei penale, precum şi judecătorii
de la secţia penală în perioada martie 2017 - la zi,
JA
b) analizarea hotărârilor de colegiu adoptate în perioada de referinţă în
-F
legătură cu aspectele sesizate,
c) completarea verificărilor prealabile cu orice alte dovezi necesare
i
en
conturării unei situaţii de fapt complete şi identificării tuturor persoanelor
el
responsabile pentru eventuale încălcări ale dispoziţiilor referitoare la
d
repartizarea aleatorie.
Ar
Verificările prealabile au fost, astfel, completate cu punctul de vedere
or
însuşit de membrii colegiului de conducere de la momentul adoptării
ril
Hotărârilor nr. 20/2017 şi 15/2018, propuneri adresate Colegiului şi care au fost
to
- -- - - a~p-ro.....b=ate-ţ>ftfl--lwtărârile menţtonate, foi colective de prezenţă, ordine de
că
serviciu, relaţii comunicare de conducerea Tribunalului Bihor cu adresa nr.
de
BP/2021/37/ A/03.04.2019.
Punctul de vedere al domnului judecător Buz Adrian - care îndeplinea
Ju
atribuţiile preşedintelui secţiei penale la data de 22.12.2017 - a fost consemnat

ul
în procesul verbal întocmit de inspectorul judiciar la data de 09.04.2019.

um
La data de 11.04.2019 au fost finalizată completarea verificărilor

preaiabile··(fila 238, voi. I) .
r
Fo
. /V. Data Începerii şi data finalizării cercetării disciplinare. Actele de

cercetare
l ă
Prin rezoluţia nr. 1016/11.04.2019 s-a dispus începerea cercetării

na
disciplinare faţă de domnii judecători Muntean Crina Elena, Monenci Cristian

io
-- -loan,-Sabău-Căl.in _Tr_ajan,_şiJinca Anca_Raluţa, _ Bendea_ Florin Ovidi~!. _tonesc~

es
Liana Marcela, Bogdandi Alexandru Robert sub aspectul săvârşirii abaterii

of
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu

pr
modificările şi completările ulterioare.

ția
Pe parcursul cercetării disciplinare efectuate în prezenta lucrare au fost

efectuate activităţile descrise în procesul verbal încheiat la data de 03.06.2019
ia
oc
{voi. li, f. 235, 236).

V. Situaţia de fapt reţinută din verificările prealabile şi din cercetarea
As
disciplinară
În perioada 01.01.2018 - 21.11.2018, la Tribunalul Bihor a existat un
singur judecător de drepturi şi libertăţi, doamna judecător Muntean Crina
Elena.
În contextul existenţei unor suspiciuni, în cursul anului 2013, la nivelul
Tribunalului Bihor, privind comiterea unor fapte grave de către unii angajaţi ai
2/29
, instanţei, în considerarea şi a necesităţii implementării strategiilor naţionale
anticorupţie, conducerea Tribunalului Bihor (la acea vreme doamna judecător
Muntean Crina) a formulat sesizări către Inspecţia judiciară, Direcţia Naţională
Anticorupţie şi Curtea de Apel Oradea. (Aceste aspecte sunt reţinute ca atare în
Raportul de remediere 4629/IJ/2798/DIJ/2015, denumit, în continuare, "Raport
de remediere"). (f. 365). În urma verificărilor efectuate la DNA şi Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Oradea, s-au constituit dosare de urmărire penală, în
JA
acestea efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de către
-F
anumite persoane.
Chestiunea cercetărilor penale îndreptate inclusiv împotriva unor
i
en
judecători va continua, aşa cum se va vedea, pe parcursul întregii perioade
el
2013- 2017.
d
Prin Ordinul de serviciu nr. 11/2014 al Inspectorului-şef al Inspecţiei
Ar
Judiciare din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, s-a dispus efectuarea
or
unui control la Curtea de Apel Oradea şi la instanţele arondate.
ril
Obiectivul controlului, desfăşurat în perioada 17 martie 2014 - 4 aprilie
to
2014, a vizat verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii
că
de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare,
de
control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de
legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţelor şi calitatea
Ju
corespunzătoare a serviciului public la Curtea de Apel Oradea şi la instanţele

ul
arondate.
um
A fost întocmit raportul de control nr. 1463/IJ/975/DIJ/2014, în cadrul

acestui raport reţinându-se că, ,,faţă de natura problemelor cu care s-a
r
Fo
confruntat Tribunalul Bihor, consecinţele acestora şi impactul pe care l-au

produs În ceea ce priveşte percepţia de către opinia publică a actului de justiţie,
l ă
na
se impunea o implicare activă a preşedintelui Curţii de Apel Oradea În

gestionarea corectă a situaţiei, În virtutea prerogativelor conferite de
io
dispoziţiile regulamentare.
es
La data de 30 iunie 2014, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior

of
al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcţia de judecător a doamnelor

pr
ROMAN FLORICA şi VIDICAN DENISA DANIELA, judecători din cadrul Curţii de

ția
Apel Oradea, a doamnei CUC RALUCA BEATRIX şi a domnului GALEA OVIDIU

ia
DANIEL, judecători din cadrul Tribunalului Bihor, ca urmare a trimiterii în

oc
judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni cu intenţie.

As
La data de 26.08.2014, Secţia pentru judecători şi-a însuşit concluziile

raportului Inspecţiei Judiciare prin Hotărârea 814/26.08.2014.
Relevante, în cuprinsul hotărârii, sunt următoarele pasaje:
În raport de constatările efectuate, Inspecţia Judiciară a formulat mai

multe propuneri, apreciate întemeiate de către Secţie, respectiv:
3/ 29
8. Luarea măsurilor necesare de către conducerile administrative ale
instanţelor în vederea asigurării repartizării cauzelor, indiferent de obieet şi
urgenţă (cu excepţia celor la care face referire Hotărârea nr. 877/2013 a ,
Consiliului Superior al Magistraturii), între cel puţin două complete.
Hotărârea nr. 877/2013 prevedea, în esenţă, că, prin planificarea unui

singur judecător pe zi pentru soluţionarea măsurilor preventive şi a unui singur
judecător pentru planificarea de permanenţă
JA
nu este încălcat principiul
repartizăriialeatorii a cauzelor.
-F
Într-un alt plan, la data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod de
i
procedură penală care reglementează, prin art. 3, separarea funcţiilor judiciare
en
în procesul penal, astfel:
d el
"(1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare:
Ar
· a) funcţia de urmărire penală;
or
b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
ril
persoanei în faza de urmărire penală;
c} func ia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată;
to
d) funcţia de judecată.
(... )
că
de
(3) În desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este
incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la
Ju
alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcţia de judecată, mai puţin când se dispune
ul
începerea judecăţii potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c)."
um
În contextul intrării _în vigoare a acestui act norm.ativ, ~rganizarea

r
activităţii de judecată în materie penală la Tribunalul Bihor a fost stabilită prin

Fo
Hotărârea nr. 7/31.01.2014 a Colegiului de conducere a instanţei.

ă
Din cuprinsul acestei hotărâri rezultă că toţi judecătorii Secţiei penale vor
l
na
exercita simultan toate funcţiile judiciare, cu respectarea regimului

io
incompatibilităţilor şi a vechilor dispoziţii regulamentare conform cărora

es
·cauzele de fond nu se repartizau judecăforilor·- care--exercitase·râ;··tn-·acel·uosar

of
de urmărire penală, funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi.

pr
Ulterior, numărul completelor de drepturi şi libertăţi a fost redus

progresiv - la 3, -apoi la doar două complete - .prin Hotărârile Colegiului de
ția
conducere nr. 35/30.12.2014, 17/21.08.2015, 26/16.12.2015.

ia
În urma hotărârii 17/2015, de la planificarea unor judecători în anumite

oc
complete pe considerente ce ţineau de organizarea instanţei şi de volumul de

As
activitate s-a ajuns la o interpretare a art. 3 Cod procedură penală care a

eliminat, practic, din textul de lege sintagma „În desfăşurarea aceluiaşi proces
penal" şi instituind o nouă „specializare" a judecătorilor din materie penală, pe
aceea de „judecător de drepturi şi libertăţi".
În acest context, însă, este de menţionat Hotărârea Colegiului de
conducer.e nr. 31/30.09.2015 a Curţii de Apel Oradea care a stabilit o procedură
4/ 29
, referitoare la repartizarea şi circuitul dosarelor având ca obiect metode
speciale de supraveghere sau cercetare, precum şi alte dosare cu caracter
confidenţial în materie penală.
În esenţă, procedura viza crearea, la nivelul instanţei, a unui singur
comple t de competenţa judecătorului de dreptu ri şi libertăţi, cererile de
competenţa acestui comple t urmând a fi reparti zate manual.
Măsura a fost motivată de obligat ivitatea respectării dispoziţiilor
JA
legale şi
regulamentare şi necesitatea păstrări confidenţialităţii, a ţinerii probel or în
-F
condiţii de maximă siguranţă şi în vederea preîntâmpinării scurge
rilor de
informaţii de orice fel cu ocazia desfăşurării activităţilor specific
i
e, astfel cum
en
sunt reglementate de Codul de procedură penală. (f 350).
el
Această măsură a fost constatată ca atare şi apreciată pozitiv în
raportul
d
de remediere nr. 4629/IJ/2798/DIJ/2015, raport în cuprinsul căruia s-a propus
Ar
chiar preluarea, ca bune practici, a acestei proceduri operaţionale şi de către
or
alte instanţe judecătoreşti, în special la nivelul curţilor de apel. (f 351).
ril
Raportul de remediere a fost aproba t de Secţia pentru judecători a
to
Consiliului Superior al Magist raturii prin Hotărârea nr. 911 pronunţată la data
că
de 10.11.2015. Cum propunerea anterio r menţionată nu a fost formulată decât
de
în cuprinsul raportului, nu şi în concluziile finale, acesteia nu i s-a dat curs prin
demersuri ulterio are în acest sens ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Ju
Pe de altă parte, însă, este de observat faptul că raportul de remediere a

ul
fost însuşit de Secţie fără nicio observaţie suplimentară.

um
Prin Hotărârea nr. 5/08.04.2016 a Colegiului de conducere, în

perspectiva promovării la Curtea de Apel Oradea a unuia dintre cei doi titulari
r
Fo
ai comple telor de dreptu ri şi libertăţi, respectiv a domnu lui judecător Filimon

Florin, s-a decis, în unanim itate, admiterea cererii Secţiei penale ca, începând
l ă
na
cu data de 1.05.2016, până la desemnarea unui alt judecător, doamna

judecător Crina Munte an să preia tempo rar toate atribuţiile
judecătorului
io
promovat, implici t desemnarea în ambele comple te de dreptu ri şi libertăţi.

es
Ulterio r, prin Hotărârea nr. 11/16.06.2016, Colegiul de conducere a

of
dispus desemnarea domnu lui Buz Adrian Daniel ca titular al unuia dintre cele
pr
două comple te de dreptu ri şi libertăţi începând cu data de 1.07.20

16.
ția
Pe parcursul anilor 2016 şi 2017 a existat o fluctuaţie semnificativă de

personal în cadrul Secţiei penale a Tribunalului. În medie, au existat, pe
ia
oc
parcursul acestei perioade, două complete de dreptu ri şi libertăţi şi patru

As
complete de primă instanţă şi de cameră preliminară.

În condiţiile în care volumu l de activita te la nivelul comple telor de fond
continua să crească, mai ales în comparaţie cu volumu l de activita te pe care îl
presupunea exercitarea în mod exclusiv a funcţiei de judecător de dreptu ri şi
libertăţi, în rândul unora dintre membr ii secţiei penale au
început să se
manifeste nemulţumiri, precum şi propun eri de echilibrare a volumu lui de
activitate.
5/29
Încă de la nivelul lunii ianuarie 2017, domnul judecător Şerban Rareş a
susţinut ca toţi judecătorii din cadrul secţiei să aibă atât complet de fond, cât şi
de drepturi şi libertăţi. Aşa cum se va vedea, poziţia sa va rămâne constantă în
această privinţă.
La data de 19 septembrie 2017, a avut loc o şedinţă a judecătorilor
secţiei penale, în cursul căreia au fost exprimate nemulţumiri referitoare la
faptul că doar trei titulari ai completelor de fond urmau să intre, prin rotaţie,
JA
într-un complet de fond al cărui titular urma să plece din instanţă. În cele din
-F
urmă, s-a agreat întocmirea unei cereri de către conducerea instantei de
încetare a delegării domnului judecător Marian Vlad de la Tribunalul
i
en
Maramureş, pentru a putea prelua completul vacant.
el
La data de 20.09.2017, domnul judecător Bogdandi Alexandru Robert -
d
titular al unui complet de fond în cadrul secţiei penale - adresează o cerere
Ar
preşedintelui Tribunalului Bihor (la acea vreme, doamna judecător Muntean
or
Crina Elena) prin care solicită, în esenţă, întreprinderea unor măsuri urgente
ril
(fără a le preciza), îri vederea reechilibrării volumului său de activitate prin
to
r--apert-ti-re-+a-ee1e4alte complete de foml~.ză, în cup.ţ.i.Asul solicitărli.,-Că
că
nÎn prezent/ În cadrul secţiei penale a Tribunalului Bihor suntem doar 3
de
judecători Învestiţi cu soluţionarea În fond a cauzelor/ fiind vorba despre un
volum de activitate care depăşeşte cu mult media pe ţară pe judecătorn.
Ju
În aceeaşi zi, acelaşi magistrat, împreună şi cu domnii judecători Şerban

ul
Rareş şi Bic Denisa, toţi tittJlari ai unor complete de fond, adresează o solicitare
um
conducerii Tribunalului Bihor de luare a unor nmăsuri urgente/ practice şi

efective de echilfbrare a voiumu/ui de muncă'/ al · solic:itanţilor, "În vederea bunei
r
Fo
desfăşurări a actului de justiţie şi a activităţii fiecăruia/ in condiţii de echitdten.

În cuprinsul acestei din urmă cereri, se propun şi măsuri concrete, astfel:
l ă
fie, mutarea temporară a unu judecător din cadrul altei secţii pentru preluarea
na
unui complet de fond, fie sesizarea Colegiului de conducere al Tribunalului

io
---Bihor~pe.Atr.u ..-a --Se-pune.Jn_discuţie _.ea __tgţL_jlldeţ~lQriL_s~ft!~i__ R~.D-~J~-- să fie _

es
învestiţi cu soluţionarea în fond a cauzelor şi cu soluţionarea cauzelor având ca

of
obiect drepturi şi libertăţi; o a treia variantă propusă a fost ca preşedintele

pr
secţiei penale să preia temporar un complet de fond.

ția
A doua zi are loc o nouă · întâlnire, în cursul căreia, în contextul unor

discuţii în contradictoriu care au vizat neînţelegeri între Muntean Crina şi Buz
ia
oc
Adrian, pe de o parte şi Bogdandi Robert, pe de altă parte, (mergând de la

As
aprecieri cu privire la ne/respectarea programului de lucru şi reproşuri privind

dorinţa ocupării funcţiei de preşedinte de secţie, şi până la comparaţii între
modul actual de lucru al preşedintelui de secţie faţă de modul merituos al
doamnei Muntean Crina în epoca ocupării aceleaşi funcţii), domnul judecător
Şerban Rareş a reiterat propunerea ca toţi judecătorii de primă instanţă să
îndeplinească şi funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi.
6/ 29
Din cuprinsul minutei întocmite cu acest prilej rezultă că această
propunere nu a fost pusă în discuţie, nimeni nu a exprimat nicio opinie, şi chiar,
din succesiunea replicilor în text, pare că această susţinere nici nu fost auzită.
La data de 26 noiembrie 2017 s-a desfăşurat concursul de promovare în
funcţii de execuţie judecătorilor. Domnii judecători Buz Adrian, Şerban Rareş
Vasile şi Marian Vlad Valentin au fost declaraţi admişi şi s-a dispus promovarea
lor la Curtea de Apel Oradea şi, respectiv, Alba Iulia începând cu data de
JA
1.01.2018. La acelaşi concurs au promovat în cadrul Tribunalului Bihor
-F
doamnele judecător Anastasiu Ileana şi Ioniţă Veronica.
În acest context, în cadrul Secţiei penale, miercuri, 20 decembrie 2017 a
i
en
avut loc o şedinţă la care au participat: Muntean Crina Elena ( la acel moment
el
vicepreşedintele instanţei), Buz Adrian (preşedinte secţie penală), Bogdandi
d
Alexandru, Bic Denisa, Şerban Rareş, Marian Vlad Valentin (6 persoane).
Ar
Din perspectiva prezentului demers, prezintă relevanţă prezentarea pe
or
larg a discuţiilor purtate cu această ocazie.
ril
Astfel, în cadrul acestei şedinţe, domnul judecător Şerban Rareş Vasile a
to
propus ca toţi judecătorii secţiei să aibă complete de drepturi şi libertăţi, de
că
cameră preliminară, fond şi contestaţii. Domnul judecător Marian Vlad Valentin
de
nu a formulat nici un punct de vedere, motivat de împrejurarea că promovează
Ju
la o altă instanţă. Bogdandi Alexandru a propus două variante: fie ca toţi

judecătorii să aibă complete de drepturi şi libertăţi, fie să rămână un singur
ul
complet de drepturi şi libertăţi. Bic Denisa a aderat la această propunere, cu

um
observaţia că prima variantă de opţiune să fie existenţa unui singur complet de

drepturi şi libertăţi.
r
Fo
În acel moment, (când, practic, susţinătorii renunţării la limitarea

numărului de complete DL era majoritar, de 3, în raport de abţinerea domnului
l ă
na
Marian Vlad), doamna Muntean Crina a considerat că propuneri ar trebui să

formuleze doar judecătorii care vor rămâne în secţia penală. A adăugat că "nu
io
ştie dacă este regulamentar ca un singur judecător să aibă complet de drepturi

es
şi libertăţi„ deşi poate fi dată ca exemplu situaţia Curţii de Apel Oradea, unde un
of
sigur judecător emite mandate de supraveghere tehnică În materia interceptării

pr
comunicaţiilor. " A mai arătat că, din experienţa anilor trecuţi, s-a constatat că
ția
se lucrează foarte greu dacă toţi judecătorii au toate tipurile de complete,

ia
existând dificultăţi în zilele în care şedinţele acestor complete se suprapun.

oc
În continuarea discuţiilor, Muntean Crina, Bic Denisa şi Bogdandi

As
Alexandru au considerat că se impune şi consultarea judecătorilor care urmau

să funcţioneze în secţia penală în urma promovării.
Au fost, astfel, contactate telefonic doamnele Anastasiu Ileana şi Ioniţă
Veronica, acestea exprimându-se în favoarea variantei în care toţi judecătorii
secţiei să aibă complete de toate tipurile.
{Numărul susţinătorilor crescuse, deci, în acel moment, la 5 dintr-un
total de 8 persoane consultate.)
1 I 29
Îndată ce doamnele judecător nou promovate şi-au exprimat punctul de
vedere telefonic (cu telefonul setat pe difuzor), doamna judecător Muntean
Crina a arătat că se impune a se cunoaşte opinia majorităţii, respectiv a
domnilor judecători care rămân (s.n.) la Tribunalul Bihor începând cu
01.01.2018. (Aceasta ar fi însemnat, aşadar, doar Muntean Crina, Bogdandi
Alexandru şi Bic Denisa, aceasta din urmă având, totuşi, aşa cum s-a arătat mai
sus, o opinie nuanţată, doar subsidiar fiind de acord cu propunerea domnului
JA
Şerban Rareş).
-F
În acest punct al discuţiei, Bogdandi Alexandru Robert a propus, ca
variantă provizorie, un singur complet de drepturi şi libertăţi. A mai arătat că se
i
en
impune ca, în cazul modificării organizării secţiei, judecătorii care funcţionează
el
pe secţia penală să aibă posibilitatea ocupării cu prioritate a unui complet de
d
drepturi şi libertăţi. Varianta provizorie a fost propusă şi de Bic Denisa.
Ar
Doamna Muntean a arătat, însă, că înlocuirea unui judecător titular pe
or
complet presupune afectarea duratei procesului, întrucât noul magistrat este
ril
nevoit să reia probaţiunea în virtutea statuărilor CEDO. A mai arătat că nu se
to
------+iim=pufl€-aes#inţarea comple-tului-D-L---2---rare-+ămâne fără tit11lar, deoarece va
că
prelua temporar acest complet urmând ca, În cazul În care se va suplimenta
schema de personal, acest complet de fie preluat de un alt judecător.
de
Preşedintele secţiei
penale - Buz Adrian a considerat că, în principiu,
Ju
completele de drepturi şi libertăţi ar trebui să fie separate de completele de

ul
cameră preliminară şi de fond, însă în situaţia actuală, la un număr redus de

um
judecători, nu se poate aplica varianta de organizare pusă în discuţie.

Doamna Muntean a arătat că nu este oportună reorganizarea secţiei şi a
r
Fo
completelor motivat de faptul că, din 01.01.2018, nu va mai fi preşedinte de

secţie, în cadrul secţiei rămân 5 judecători, în prezent nu se ştie cine va fi
l ă
preşedintele secţiei pentru întocmirea rapoartelor statistice. Domnul Buz a

na
replicat că în cadrul cererii adresate Colegiului de conducere pentru

io
----- -- --.o.r.gaaizarea_secţieLpa.anuL2018_ ar.trebuLpropus_!~-~-c:~_şţ_l'!)o_m~_Q__ţ_~!:l_J_2cţiitor

es
al preşedintelui de secţie. La această propunere a achiesat şi domnul Şerban

of
Rareş. Prezentăm în continuare contraargumentul doamnei judecător Muntean

pr
Crina: "nu În cadrul cererii adresate colegiului de conducere privind organizarea

ția
secţieipe anul 2018 ar trebui făcută punerea in discuţie Întrucât prin ordin al
preşedintelui instanţei se va desemna persoana care va exercita atribuţiile
ia
preşedintelui de secţie penală, iar dacă s-ar face o propunere de locţiitor de

oc
preşedinte de secţie penală prin cererea adresată colegiului, persoana astfel

As
propusă ca locţiitor ar fi posibil să fie identică cu propunerea preşedintelui

instanţei pentru funcţia de preşedinte de secţie, motiv pentru care nu trebuie
făcută o astfel de propunere În cadrul cererii adresate colegiului de conducere
privind organizarea secţiei pe anul 2018, ci după desemnarea prin ordin de
serviciu a judecătorului care va exercita atribuţii de preşedinte de secţie penală,
Începând cu data de 01.01.2018."
8/ 29
În urma acestei şedinţe, s-a formulat o propunere de organizare a
activităţii secţiei penale semnată de doamna judecător Muntean Crina în locul
domnului Buz Adrian - care îndeplinea atribuţiile preşedintelui de secţie
penală. Nu se contestă împrejurarea că acesta lipsea din instanţă fiind plecat în
control la o instanţă de circumscripţia Tribunalului Bihor.
La data de 27 decembrie 2017 această propunere a fost pusă în discuţia
Colegiului de conducere la care au participat toţi membrii, respectiv MUNTEAN
JA
CRINA ELENA, MONENCI CRISTIAN IOAN, SABĂU CĂLIN TRAIAN, ŞILINCA ANCA
-F
RALUCA, BENDEA FLORIN OVIDIU, IONESCU LIANA MARCELA, BOGDANDI
i
ALEXANDRU ROBERT.
en
Din procesul verbal al şedinţei rezultă că doamna ·judecător Muntean
el
Crina Elena a prezentat şi susţinut propunerea, cu menţiunea expresă
d
preluarea ambelor complete de drepturi şi libertăţi avea să aibă un caracter
Ar
provizoriu, urmând a fi modificată în funcţie de situaţia judecătorilor care ar
or
putea pleca prin valorificare la instanţe superioare sau care ar putea veni la
ril
Tribunalul Bihor în cadrul secţiei penale.
to
În cadrul şedinţei nu au fost prezentate date statistice, dar doamna
că
Muntean Crina a subliniat că soluţia propusă este împărtăşită de judecătorii
de
secţiei penale.
Ju
Singura obiecţie, în şedinţa de Colegiu, a fost formulată de domnul

judecător Bogdandi Alexandru, pe considerentul volumului de activitate prea
ul
mare al completelor de fond, reiterând propunerea ca toţi judecătorii să aibă şi

um
complete de drepturi şi libertăţi.

r
Doamna judecător Muntean Crina a replicat că „ar fi vulnerabi/izate

Fo
dosarele penale dacă toţi judecătorii şi toţi grefierii secţiei ar avea acces la
ă
datele confidenţiale".
l
na
Această viziune a doamnei judecător se va menţine şi pe parcursul

procedurii disciplinare, în punctele de vedere transmise Inspecţiei Judiciare în
io
cadrul verificărilor prealabile (fila 16 verso şi fila 21) dezvoltând ideea şi

es
menţionând expres noţiunea de judecător de drepturi şi libertăţi „agreaţi" fie

of
de avocatul care a formulat petiţia, fie de conducerea actuală a instanţei.

pr
Revenind la şedinţa din 27 decembrie, este de precizat faptul că discuţiile

ția
din Secţia penală cu privire la separarea funcţiilor judiciare au fost cunoscute

ia
de o parte dintre judecătorii alte secţii. Astfel, domnul judecător Bendea Florin
oc
Ovidiu, fiind membru în Colegiul de conducere al instanţei, s-a consultat cu

As
domnul judecător Olimpiu Daniel Berindei, la acel moment deja judecător în

cadrul secţiei penale a Curţii de Apel Oradea, cu privire la oportunitatea
separării funcţiilor judiciare, aspect confirmat de declaraţia domnului judecător
Berindei. Acesta a declarat, însă, că nu a ştiut, la momentul când a fost
consultat, că modalitatea concretă de organizare presupunea ca un singur
judecător să preia ambele complete.
9 / 29
Doamna judecător Ionescu Liana Marcela avea o vechime ca membru în
Colegiul de conducere de doar două săptămâni şi a recunoscut, în cuprinsul
declaraţiei, că în cadrul şedinţei nu au fost prezentate date statistice, nici nu s-
a pus problema repartizării aleatorii, dar că, la luarea hotărârii, s-au avut în
vedere fluctuaţia de personal şi incidenţa art. 101 alin. (8) din ROIJ. Faptul că
problema repartizării aleatorii nu a făcut obiectul discuţiilor din colegiu rezultă
atât din procesual verbal al şedinţei, cât şi din declaraţiile domnilor judecători
JA
Ionescu Liana Marcela, Şilinca Anca Raluca, Monenci Ioan Cristian, Bogdandi
-F
Alexandru Robert.
Mai mult, de vreme ce şi în trecut se procedase, pe anumite perioade, în
i
en
mod asemănător, niciunul dintre membrii Colegiului de conducere nu şi-a pus
el
în mod real problema respectării principiului repartizării aleatorii, cu atât mai
d
mult cu cât se avea în vedere caracterul provizoriu al acestei situaţii, precum şi
Ar
faptul că soluţia de organizare era cea agreată de judecătorii secţiei.
or
În realitate, astfel cum rezultă din probele administrate, singura
ril
persoană din Colegiu de conducere care şi-a pus această problemă a fost
to
doamna-Mttrtt-ea-n-€-fina însăşi,--daf--A-t;1~fl-€adrul şediRţ-ei----Co!egi.uJui,cLln.-cadr.u l
că
şedinţei din 20 decembrie 2017, când arătat că „nu ştie dacă este regulamentar
de
ca un singur judecător să aibă complete de drepturi şi libertăţi, deşi poate fi
dată ca exemplu situaţia Curţii de Apel Oradea, unde un singur judecător emite
Ju
mandate de supraveghere tehnică în materia interceptării comunicaţiilor" (fila

ul
195).
um
De asemenea, spre deosebire de colegii săi membri în Colegiul de

conducere, doamna Muntean nu -a avut în vedere situaţia dificilă a secţiei din
r
Fo
punctul de vedere al personalului, ci, aşa cum rezultă din propriile declaraţii şi
puncte de vedere exprimate în cursul procedurii disciplinare, suspiciunile sale
l ă
privind judecătorii şi grefierii din cadrul secţiei penale cât priveşte păstrarea
na
confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter.

io
------- --Î R-per~.oada--U lte.rJoară,--e11Lexjstat _demer.surLaleJ ud~~~t9ri_l_or Tribu na lu lui ___

es
Bihor de a completa schema de personal, inclusiv ale unora dintre judecătorii

of
cercetaţi, respectiv domnii judecători Bendea, Monenci şi Muntean.

pr
începând cu 01.01.2018, conducerea Tribunalului Bihor a fost asigurată

ția
de doamna judecător Domocoş Carmen Adriana, iar conducerea secţiei penale

a fost asigurată de doamna judecător Anastasiu Ileana. La data respectivă,
ia
oc
doamna judecător Anastasiu se afla în concediu de odihnă legal aprobat, în

locul acesteia îndeplinind atribuţiile preşedintelui de secţie penală doamna
As
judecător Muntean Crina Elena.

La data de 02.07.2018, doamna judecător Muntean Crina Elena a
formulat adresa nr. 5117/2/A/2018 prin care a solicitat convocarea de urgenţă
a Colegiului de conducere în scopul desemnării unui judecător din cadrul altei
secţii care să asigure permanenţa pe completele de drepturi şi libertăţi în
perioada vacanţei judecătoreşti.
10/ 29
Preşedintele Tribunalului Bihor a solicitat, la data de 03.07.2018, tuturor
celorlalte secţii ale Tribunalului, puncte de vedere şi propuneri în răspuns la
solicitarea secţiei penale.
De asemenea, la data de 05.07.2018 a fost convocată şedinţa Colegiului
de conducere pentru data de 06.07.2018, pe ordinea de zi fiind înscrisă şi
solicitarea Secţiei penale.
La data de 09.07.2018 toate secţiile au răspuns negativ solicitării de a
JA
desemna un judecător pentru secţia penală.
-F
La data de 09.07.2018, prin adresa nr. 5316/17/A/2018, preşedintele
i
Tribunalului a solicitat conducerii secţiei penale să comunice propunerile de
en
modificare a planificării de permanenţă, cu menţiunea că s-a dispus revocarea
el
concediilor de odihnă ale doamnelor judecător Anastasiu Ileana (pentru
d
Ar
perioada 23.07.2018 - 29.07.2018) şi Ioniţă Veronica (pentru perioada
30.07.2018 - 05.08.2018) şi că s-au început demersuri pentru delegarea
or
domnului judecător Bogdandi Alexandru pentru perioada 15 iulie 2018 - 22
ril
iulie 2018 de la Judecătoria Salonta (unde urma să fie numit preşedinte
to
începând cu 15.07.2018} la Tribunalul Bihor.
că
La data de 10.07.2018 conducerea revine cu adresă menţionând că
de
domnul Bogdandi nu îşi exprimă acordul în vederea delegării. Totuşi, având în
Ju
vederea rechemarea din concediu a celor două doamne judecător, solicită

propuneri de planificare până la data de 11.07.2018.
ul
La data de 10.07.2018 doamna judecător Muntean Crina - înlocuitor al

um
doamnei Anastasiu - comunică preşedintelui instanţei propunerea de

r
modificare a planificării de permanenţă a Secţiei penale.

Fo
La data de 11 iulie 2018 are loc o şedinţă a judecătorilor din cadrul

-a
ă
Secţiei a III CAF, convocată de preşedintele instanţei, în cadrul căreia s-au

l
na
discutat dificultăţile legate de personalul secţiei penale, aducându-se la

io
cunoştinţa acestora că, în considerarea criteriilor prevăzute de art. 20 din ROIJ,

es
doi judecători din cadrul SCAF sunt vizaţi de transferul temporar în secţia
penală. În majoritate, judecătorii SCAF au propus ca secţia să fie reorganizată
of
astfel încât toţi judecătorii secţiei penale să judece atât dosare de fond, cât şi
pr
de drepturi şi libertăţi, menţionându-se existenţa Nunui dezechilibru major de

ția
cel puţin 1-2 ani Între cei care judecă numai dosare pe fond şi cei care judecă ca
ia
judecător de drepturi şi libertăţiN.

oc
Cu adresa 5316/17/A/11.07.2018, doamna Muntean Crina Elena a

As
comunicat conducerii faptul că menţine solicitarea iniţială de desemnare a unui

judecător din secţiile civile, invocându-se consecvenţa unei atari practici şi, în
subsidiar, revocarea concediului doamnei Anastasiu numai pentru zilele când
prezenţa sa este necesară.
La aceeaşi dată, preşedintele instanţei întocmeşte un referat în care se
propune reorganizarea activităţii judiciare şi administrative a Secţiei penale
începând cu data de 15 iulie 2018 în sensul, în esenţă, a includerii tuturor
11 / 29
judecătorilor secţiei penale în compunerea celor două complete de drepturi şi
libertăţi prin rotaţie săptămânală. ·
Referatul este motivat pe larg inclusiv sub aspectul faptului că, până la
acea dată, conducerea secţiei penale nu formulase vreo propunere privind
modalitatea de repartizare pe şedinţele de vară/complete de vacanţă.
La data de 12.07.2018 are loc şedinţa Colegiului de Conducere la care au
fost prezenţi preşedintele instanţei, precum şi MONENCI CRISTIAN IOAN,
JA
SABĂU CĂLIN TRAIAN, ŞILINCA ANCA RALUCA, BENDEA FLORIN OVIDIU,
-F
IONESCU LIANA MARCELA, BOGDANDI ALEXANDRU ROBERT. La şedinţă a fost
invitată şi doamna judecător Anastasiu Ileana, rechemată din concediu în acest
i
en
scop.
el
În cadrul acestei şedinţe, conform procesului verbal, se reia teza riscului
d
dezvăluirii informaţiilor, teză susţinută, de această dată, de domnul judecător
Ar
Monenci Cristian în legătură cu compunerea completului „de interceptări". S-a
or
raliat acestui punct de vedere şi domnul judecător Sabău. Totuşi, în urma
ril
discuţiilor, prin Hotărârea nr. 15/2018, s-a decis, la art. 4 lit. B, astfel:
to
11
că
Stabilirea, respectiv schimbarea compunerii completelor de judecată
de
existente în prezent la nivelul Secţiei penale a instanţei, în sensul că toţi judecătorii
secţiei vor îndeplini toate atribuţiile judiciare ce revin judecătorului de drepturi şi
Ju
libertăţi, judecătorului de camera preliminară şi judecătorului de fond, respectiv în

sensul includerii fiecăruia din cei 4 judecători din Secţia penală a Tribunalului Bihor,
ul
în câte unul din cele 4 complete de cameră preliminară şi de primă instanţă,

um
constituite în cadrul secţiei penale, cu respectarea principiului continuităţii,

respectiv · desemnarea · acestora în cadrul Compartimentului Executări -penale a!
r
Fo
instanţei, prin rotaţie, în modalitatea agreată în concret de judecătorii secţiei, în

funcţie de data şedinţelor de judecată ale completelor de primă instanţă ai căror
ă
titulari sunt, precum şi desemnarea tuturor celor 4 judecători ai Secţiei penale în

l
na
completele de drepturi şi libertăţi, contestaţii drepturi şi libertăţi ale secţiei, prin

io
rotaţie săptămânală şi la Compartimentul Executări penale al instanţei, prin rotaţie

- -- --săptăm-âAalăr-u rmând......ca_pr.eş.edintele_5.ecţi.e.i .__p.enale_ a Tribunalului ~ihor, cu _
es
consultarea tuturor judecătorilor secţiei, să formuleze propuneri şi să întocmească

of
planificarea activităţii judiciare în acest fel la nivelul Secţiei penale pentru perioada
pr
1 septembrie 2018 - 31 decembrie 2018, astfel încât această planificare să poată fi

avizată de Colegiul de conducere al instanţei, în cursul proximei săptămâni emiterii
ția
acestei hotărâri , pentru a se da eficienţă art. 20 al.5 din Regulamentul de ordine

ia
interioară al instanţelor judecătoreşti."

oc
As
Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispus amânarea soluţionării propunerii unui

membru al Colegiului de conducere al instanţei privind exercitarea atribuţiilor
ce revin conform legii, atribuţii prevăzute de Codul de procedură penală,
judecătorului de drepturi şi libertăţi în materia autorizării interceptărilor,
înregistrărilor, localizărilor, percheziţiilor şi altor asemenea măsuri procesuale,
de către un singur judecător din cadrul Secţiei penale a instanţei, până la
consultarea judecătorilor acestei secţii în acest sens, precum şi cu privire la
12/ 29
. oportunitatea unei astfel de decizii, a impactului asupra activităţii secţiei
(siguranţa informaţiilor, incompatibilităţi, etc.), respectiv efectele în concret
asupra activităţii judiciare a secţiei şi pentru ca ceilalţi membri ai colegiului să
procedeze la consultarea unor alţi judecători specializaţi în materie penală şi a
practicii altor instanţe egale în grad cu situaţie similară a schemei de judecători
în această privinţă.
În perioada următoare, Hotărârea Colegiului de conducere nr. 15/2018
JA
nu a fost pusă în executare, deşi doamna judecător Anastasiu Ileana,
-F
desemnată să îndeplinească atribuţiile preşedintelui secţiei penale, a formulat
i
propuneri concrete de planificare: la data de data de 19 iulie 2018, nu a existat
en
cvorum, (domnul Monenci şi doamna Şilinca demisionaseră la datele de 13 iulie
el
şi, respectiv, 19 iulie), la data de 23 iulie, în unanimitate, s-a decis amânarea,
d
Ar
nefiind întrunit cvorumul.
La data de 27 iulie 2018, doamna judecător Anastasiu Ileana a solicitat
or
revocarea ordinului de serviciu nr. 33/16.07.2018 al preşedintelui Tribunalului
ril
Bihor prin care fusese desemnată să îndeplinească atribuţiile preşedintelui
to
Secţiei penale, motivând astfel: 11 menţinerea aceluiaşi mod de lucru În cadrul
secţiei, fără
că
a se respecta Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
de
judecătoreşti, respectiv fără a exista o repartizare aleatorie a dosarelor privind
Ju
măsurile preventive, consider că mă aflu În imposibilitatea exercitării atribuţiilor

specifice acestei funcţii, conform legilor În vigoare"(vol. I, f. 91)
ul
La data de 2 august 2018 a avut loc o nouă şedinţă a Colegiului de

um
conducere, la care au fost invitaţi şi domnii judecători Muntean Crina Elena,

r
Peter Eugen Marius, recent mutat în cadrul secţiei penale şi doamna judecător
Fo
Ioniţă Veronica, desemnată să îndeplinească atribuţiile preşedintelui de secţie

ă
penală. În cadrul şedinţei au existat dezbateri intense, doamna judecător

l
na
Muntean Crina opunându-se cu vehemenţă adoptării unei soluţii de

io
reorganizare a activităţii în secţia penală şi susţinând amânarea discutării unei

es
atari reorganizări. În cele din urmă, Colegiul, în unanimitate, a votat pentru

of
amânarea implementării măsurilor din Hotărârea nr. 15/2018 până la validarea,

pr
în luna octombrie, a rezultatelor concursului de promovare aflat în desfăşurare

în perioada iulie - octombrie 2018.
ția
În aceeaşi şedinţă, s-a dezbătut şi plângerea prealabilă formulată de

ia
doamna judecător Muntean Crina Elena împotriva hotărârii Colegiului de

oc
conducere nr. 15/12.07.2018, astfel cum rezultă din procesul verbal al şedinţei
As
{voi li, f. 156).

Este de menţionat, totodată, că, prin Hotărârea nr. 15/2018, s-a decis şi
formularea unei solicitări către Consiliul Superior al Magistraturii vizând
interpretarea unor dispoziţii ale Regulamentului de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti în materia exercitării atribuţiilor judiciare de către
unul sau mai mulţi judecători ai Secţiei penale a instanţei.
13 / 29
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis această solicitare Curţii de
Apel Oradea spre competentă soluţionare.
Prin Hotărârea nr. 33/12.10.2018 a Colegiului de conducere al Curţii' de
Apel Oradea, a fost admisă sesizarea preşedintelui Tribunalului Bihor şi s-a
stabilit că „desemnarea unui singur judecător care să Îndeplinească atribuţiile
judecătorului de drepturi şi libertăţi În condiţiile existenţei mai multor judecători
care soluţionează cauze În materie penală nu respectă principiul repartizării
JA
aleatorii, cu excepţia unor motive obiective, apreciate ca atare de Colegiul de
-F
conducere; desemnarea unui singur judecător care să soluţioneze cererile având
ca obiect autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică şi a percheziţiilor, În
i
en
condiţiile existenţei mai multor judecători care să Îndeplinească funcţia de
el
dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei În faza
d
de urmărire penală, nu respectă principiul repartizări aleatorii a cauzelor, cu
Ar
excepţia existenţei unor motive obiective, apreciate ca atare de Colegiul de
or
conducere".
ril
Cu toate acestea, în şedinţa din data de 23.10.2018, Colegiul de
to
conducere al Triba11alului-B+ho-r,din 5 var1aflte---pf8puse de preşedint-e!e-se.cţi-e11- · --
că
penale, a votat menţinerea actualei structuri organizatorice până la
de
promovarea celor patru judecători în cadrul secţiei penale începând cu data de
15 noiembrie 2018. De această dată, preşedintele instanţei a votat împotrivă.
Ju
În final, după promovarea în cadrul secţiei a nu mai - puţin de patru

ul
judecători, prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 25/20 noiembrie 2018

um
au fost planificaţi 3 judecători în completele de fond şi un singur judecător pe

completul de drepturi şi libertăţi, alături de doamna -Muntean Crina Elena.
r
Fo
Astfel, se constată că starea de încălcare a repartizării aleatorii a încetat parţial

la data de 21 noiembrie 2018, dată stabilită prin această hotărâre.
l ă
Menţinerea organizării secţiei penale în formula separării funcţiilor

na
judiciare ale fiecărui judecător determina ca şi în prezent să existe

io
- ---vulnerabilitate -sub - aspec-tul -repartizăriLaleatorH,în.rondiţiileJn _care există d.9_

~r:__
es
două complete de drepturi şi libertăţi, dar titularii sunt planificaţi ca

of
permanenţă reciproc. Aşadar, la datele la care unul dintre titulari lipseşte, toate
pr
cauzele de drepturi şi libertăţi sunt repartizate doar formal aleatoriu, de vreme

ția
ce ambele complete sunt conduse de aceeaşi persoană - unul în calitate de

ia
titular şi unul în calitate de permanenţă.

oc
Se observă şi faptul, din probele administrate, că, în ciuda argumentelor

legate de lipsa de judecători suficienţi în secţia penală - şi care ar fi justificat
As
încălcarea repartizării aleatorii - totuşi, în şedinţa din data de 20 noiembrie

2018, s-a amânat soluţionarea cererii domnului Galea Ovidiu de transfer în
cadrul secţiei penale, cererea sa fiind, în final, respinsă prin Hotărârea
Colegiului de conducere nr. 28/17.12.2018.
14/29
VI. Apărările formulate pe parcursul verificări/or prealabile şi cercetării
disciplinare
Vl.1. Doamna judecător Muntean Crina-Elena, a formulat, în esenţă,
următoarele apărări:
1. Doamna judecător
si-a fundamentat apărarea pe pretinsa conivenţă şi
rea credinţă a avocatului care a formulat sesizarea şi a preşedintei Tribunalului
Bihor, motivând, în esenţă, că dorinţa de reorganizare a secţiei penale nu are
JA
cauze obiective, ci subiective, cei doi acţionând în interesul unor colegi
-F
magistraţi cercetaţi în dosare penale, în care a fost audiată ca martor.
i
2. Doamna judecător a invocat, în apărare, că prin Raportul
en
nr.4629/DIJ/2798/DIJ/2015 privind Curtea de Apel Oradea, la punctul 111.1 fila
el
18 (în prezentul dosar, înscrisul se regăseşte în Voi. I, f. 350 - 351), privind
d
circuitul dosarelor având ca obiect supravegherea tehnică si percheziţia , s-a
Ar
constatat că, în baza unei hotărâri de colegiu, cauzele având aceste tipuri de
or
obiecte urmau să se repartizeze manual completului special constituit (un
ril
singur complet), iar cererile privind metodele speciale de supraveghere tehnică
to
menţionate împreună cu dosarul cauzei urmau să fie prezentate direct
că
judecătorului de drepturi libertăţi desemnat. În finalul punctului 111.1 se
de
apreciază că nAvând În vedere importanta măsurilor dispuse necesitatea
Ju
asigurării confidenţialităţii lucrărilor (... )acestea constituie veritabile proceduri

operaţionale, care pot fi preluate ca bune practici de către instanţe
ul
judecătoreşti, În special la nivelul curţilor de apel. "

um
Tribunalul Bihor aflându-se în raza Curţii de Apel Oradea, este firesc ca

r
practicile administrative ale instanţei superioare să fie adoptate ori să aibă

Fo
măcar caracter orientativ pentru instanţele inferioare.

ă
3. Doamna judecător a invocat şi caracterul temporar al desemnării sale

l
na
ca unic judecător de drepturi şi libertăţi, astfel cum acesta rezultă si din faptul
că al doilea complet de drepturi libertăţi nu a fost desfiinţat, în aşteptarea unui
io
es
nou judecător.
4. Sunt îndeplinite, în opinia doamnei judecător Muntean Crina Elena,
of
condiţiile art. 101 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
pr
judecătoreşti care dispune că „un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar

ția
şi În situaţia
În care un singur complet poate soluţiona o cauză, dacă această
ia
situaţie se datorează unor motive obiective". Astfel, situaţia obiectivă a constat

oc
într-o lipsă semnificativă de personal existentă la momentul respectiv în Secţia

As
penală.
Se arată că sintagma „motive obiective" utilizată în ROI nu beneficiază de
o definiţie regulamentară clară, respectiv de criterii în raport de care să se
determine conţinutul acesteia. O astfel de interpretare a fost realizată doar la
nivelul anului 2018 prin Hotărârea nr. 33 din 12.10.2018 a Colegiului de
Conducere a Curţii de Apel Oradea . Consideră, astfel, doamna judecător că
gama de situaţii concrete ce pot fi incluse sau nu în conceptul de „motive
15 / 29
obiective" utilizat de art. 101 al.8 din Regulament, fără precizarea unor limite
de interpretare, criterii orientative ridică problema dacă acestea, în contextul
unor proceduri disciplinare, pot fi cenzurate în sensul calificării ca situaţii
obiective sau nu, dincolo de analiza concretă privind identificarea/constatarea
unor situaţii reale, obiective, ce impuneau luarea unor măsuri, în cazul
Tribunalului Bihor, lipsa de personal.
Pe de alta parte, doamna judecător apreciază că includerea acestei
JA
situaţii obiective constând in lipsa de personal, in conceptul de „motive
-F
obiective" utilizat de ROI, respectiv calificarea ca atare a situaţiei concrete de la
nivelul Secţiei Penale a Tribunalului Bihor, apreciază ca se poate examina si din
i
en
perspectiva datelor cuprinse in Raportului Inspecţiei Judiciare
nr.5488/IJ/2510/DIJ/2018 - fila 51, unde se arată că in cadrul Curţii de Apel Cluj,
d el
prin excepţie de la regula repartizării ciclice, în anul 2015, in situaţia repartizării
Ar
unui dosar cu mai mulţi inculpaţi , pentru a nu se bloca activitatea completului
investit cu o astfel de cauza, următoarele cauze nou intrate se repartizau
or
manual doar celuilalt complet de drepturi si libertati aflat pe planificare,
ril
respectiv că aceasta măsura -a-----fest--jlfst-if-k:--ată de ruJ-llttlru-l-imuticie+li-de
to
judecători ai Secţiei penale -15 judecători. că
5. Doamna judecător a invocat, în apărare, existenţa unor practici
de
administrative similare în cadrul altor instanţe în privinţa existentei unui număr
Ju
redus, respectiv a unui singur judecător desemnat cu soluţionarea cererilor

ul
privind metodele speciale de supraveghere si chiar a tuturor cererilor adresate

um
judecătorului de drepturi si libertăti, aspect ce rezulta si din Raportul Inspecţiei

Judiciare rir:S488/IJ/251O/DU/20î8 , indicând, ·ca exemplu Judecătoria Baia-
r
Mare cu un singur Judecător de drepturi si libertăţi desemnat an:ual şi

Fo
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti un singur judecător de drepturi si libertăţi in

ă
perioadele 10.02.2014-,01.06.2014 si 06.02.2017-06.06.2018 (fragment relevant

l
na
din raportul invocat se regăseşte în voi. li, f. 207 - 229).

io
-------- 6.-- Doamna--jude..cător-.a ....mai___susţinut ..eă, _prin _hotărârea Col_~giylui _de_

es
conducere din 27.12.2017, nu a avut loc o reorganizare a Secţiei penale,

of
configurarea completelor propusă pentru anul 2018 fiind identică celei

pr
aferente anului 2017.

7. Doamna judecător susţine · că · au fost depuse diligenţe pentru
ția
repartizarea unor noi judecători în cadrul Tribunalului Bihor, Secţia penală.

ia
Astfel, s-au purtat discuţii cu d-l judecător Hambaras Ciprian, preşedinte Secţie
oc
penală in cadrul Judecătoriei Oradea, pentru transferul dumnealui în cadrul

As
Secţiei penale a Tribunalului Bihor, domnul judecător exprimându-şi în diverse

situaţii o astfel de opţiune, discuţiile cu d-l judecător fiind purtate atât de către
d-l judecător Monenci Cristian, la acea dată preşedinte delegat al Tribunalului
Bihor, cât şi de către doamna judecător Muntean. Domnul judecător Hambaras
Ciprian şi-a exprimat în câteva momente acordul, însă o solicitare concretă de
transfer nu a fost formulată.
16 /29
8. Doamna judecător a invocat şi lipsa oportunităţii de reorganizare a
• Secţiei penale, în sensul exercitării tuturor funcţiilor judiciare de către toţi
judecătorii Secţiei penale în momentul în care Secţia penală a rămas cu un
număr de judecători mai mic de jumătate din numărul de locuri alocate, cu
motivarea că nu aducea efecte pozitive nici asupra activităţii judecătorului de
drepturi şi libertăţi, nici asupra activităţii judecătorilor de fond.
9. Doamna judecător a mai arătat că nu are motive subiective privind
JA
exercitarea funcţiei de judecător de drepturi si libertăţi; că nu a dispus
-F
instituirea unui monopol asupra acestor cereri; în plus, a fost recuzată de un
i
procuror DNA.
en
10. Nu s-a invocat, de către părţile din dosare, aspect privind
el
nelegalitatea probelor ca urmare a încălcării normelor de repartizare aleatorie
d
cu consecinţa nelegalei compuneri a completului.
Ar
Vl.2. Domnul judecător FLORIN OVIDIU BENDEA a formulat, în esenţă,
or
următoarele apărări:
ril
1. Caracterul de act administrativ al Hotărârii
de Colegiu din data de
to
27.12.2017 determină prezumţia de legalitate a actului administrativ , care
că
poate fi răsturnată doar în faţa instanţelor de judecată. Nici instanţa de
de
judecată nu are posibilitatea de a analiza oportunitatea emiterii unui act
Ju
administrativ, ci doar legalitatea acestuia, care nu poate fi pusă în discuţie, de

vreme ce a fost întemeiată pe prevederile art. 101 alin. (8) din R.0.1.J., existând
ul
motive obiective pentru desemnarea doamnei judecător Crina Munteanu în

um
completul de drepturi şi libertăţi devenit vacant.

r
2. Hotărârea Colegiului este un act juridic sui generis care exprimă voinţa
Fo
membrilor într-un cadru colegial şi care are la bază principiul majorităţii.

ă
Prin exprimarea votului în şedinţa de colegiu, judecătorul nu putea

l
na
săvârşi, sub aspectul laturii obiective, abaterea disciplinară prevăzută de art. 99

lit. o ) din Legea nr. 303/2004 republicată (forma în vigoare la data adoptării
io
es
hotărârii).
Invocă,în sprijinul acestei interpretări, Decizia Curţii Constituţionale nr.
of
524/2017 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a

pr
prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi
ția
exercitarea profesiei de avocat, republicată, Curtea statuând că

ia
oc
,,( ... ) votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegială îşi
As
pierde din relevanţă în faţa deciziei pe care acesta, în întregul său, a adoptat-
o în cadrul instituit prin legea specială de organizare şi funcţionare a
profesiei de avocat şi care constituie unicul act ce produce efecte juridice."
Mutatis mutandis, pretinsa încălcare

a principiului repartizării aleatorii a
cauzelor se putea realiza doar prin efectele juridice ale hotărârii de Colegiu, iar
nu prin votul individual al judecătorului.
11 I 29
3. Hotărârea Colegiului de conducere a fost emisă pentru motive
obiective în sensul art. 101 alin. (8) din ROIJ, astfel:
- separarea funcţiilor judiciare în materie penală s-a hotărât, la nivelul
Tribunalului Bihor, încă din 2015, neexistând, de atunci, nicio propunere de
reorganizare a activităţii Secţiei penale;
- au fost avute în vedere solicitările formulate de secţia penală în vederea
eficientizării activităţii acesteia, pentru a se înlătura situaţiile de desfăşurare
JA
concomitentă a şedinţelor de judecată de fond cu cauze urgente de
-F
competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, respectiv din perspectiva
diminuării numărului de incidente procedurale generate de incompatibilitatea
i
en
judecătorului care exercită cele două funcţii;
- votul judecătorului în Colegiu a avut în vedere propunerea secţiei
d el
penale formulată după consultarea judecătorilor secţiei penale din data de
Ar
20.12.2017, aceştia, cu majoritate, apreciind că se impune o astfel de
or
organizare;
- nu era posibilă organizarea de complete de drepturi şi libertăţi pentru
ril
toţiiudecătorii secţiei,-în condiţiile fluc-tuaţiei de persona lj-
to
- dacă domnul judecător Buz Adrian, preşedinte de secţie penală, nu a
că
fost de acord cu această variantă, trebuia să sesizeze colegiul cu o nouă cerere
de
şi să propună o altă formă de organizare; de asemenea, să atace hotărârea
Ju
iniţială;
ul
4. Nu este întrunită latura subiectivă a abaterii prevăzute de art. 99 lit.

um
o) din legea nr. 303/2004, această abatere presupunând, sub aspect subiectiv,
intenţia de eludare a norrrrelor legale··privind repartizarea aleatorie a cauzelor.
r
Fo
Or, judecătorul apreciază - că a dovedit buna credinţă cu care a votat în şedinţa

de colegiu.
ă
5. Au fost invocate şi de către domnul judecător apărările menţionate în

l
na
cazul doamnei judecător Muntean Crina Elena privind lipsa de oportunitate a

io
- --unei --re-organiiă.r.i, - ..caracter..ul _1empor..ar_ .aL_desemnă.r:iL__faptul _ că __ se___ _m~i____ _

es
procedase astfel anterior, Raportul Inspecţiei judiciare nr.

of
4629/DIJ/2798/DIJ/2015 şi practica neunitară la nivel naţional în ceea ce

pr
priveşte separarea funcţiilor judiciare şi modalitatea de repartizare a cauzelor

ția
având ca obiect măsuri preventive.

Vl.3. Doamna judecător Ionescu Liana Marcela a formulat, în esenţă,
ia
aceleaşi apărări, menţionând, în plus, că a fost aleasă în Colegiu la data de

oc
12.12.2017.
As
De asemenea, a menţionat că nu s-a analizat, la momentul adoptării

Hotărârii nr. 20/2017, implicaţia asupra repartizării aleatorii. De asemenea, nu
au fost prezentate-date statistice.
Vl.4 Domnii judecători Monenci Ioan Cristian, Sabău Călin Traian,
Şilinca Anca Raluca, Bogdandi Alexandru Robert au invocat, în apărare
argumente similare privind preexistenţa unei organizări prin separarea
18 /29
. funcţiilor judiciar, inexistenţa unei alte propuneri de planificare, scăderea
numărului de judecători din cadrul secţiei penale, exercitarea votului cu bună
credinţă, raportul de inspecţie din 2015, caracterul administrativ al actului. În
plus, domnul Bogdandi a învederat că era ales de două săptămâni în colegiu şi
că s-a pus în discuţie, atât la şedinţa din decembrie 2017, cât şi la cea din iulie
2018, riscul vulnerabilizării dosarelor şi dezvăluirii de informaţii din dosar.
De asemenea, apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale
JA
abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004 în forma
-F
în vigoare la data de 27.12.2017, respectiv nerespectarea În mod grav sau
repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
i
en
VII. Fundamentarea soluţiei de admitere a sesizări şi exercitare a
el
acţiunii disciplinare pentru abaterea prevăzută de art. 99 lit. o) din Legea nr.
d
303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare faţă de
Ar
doamna judecător Muntean Crina Elena
or
Raportat la situaţia de fapt anterior expusă, se constată că doamna
ril
judecător Muntean Crina Elena a săvârşit abaterea disciplinară prevăzută de
to
art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004.
că
Potrivit art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004 - forma în vigoare la data de
de
27.12.2017 - constituie abatere disciplinară nerespectarea În mod grav sau
Ju
repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

Prin Legea nr. 242/12.10.2018, textul art. 99 lit. o) a fost modificat astfel:
ul
constituie abatere disciplinară nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea

um
aleatorie a cauzelor.
În privinţa doamnei judecător Muntean Crina Elena, activitatea de
r
Fo
încălcare a normelor privind repartizarea aleatorie a avut loc în perioada 20

ă
decembrie 2017 - 21 noiembrie 2018, astfel încât îi este aplicabil textul în noua
l
na
sa formulare, nefiind posibilă ultraactivitatea legii vechi.

Pentru existenţa abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) este
io
es
necesar ca, sub aspectul laturii obiective, judecătorul să încalce - prin acţiune
ori inacţiune - normele legale privind repartizarea aleatorie a cauzelor.
of
În speţă, faptele descrise realizează latura obiectivă a abaterii disciplinare

pr
menţionate, astfel:
ția
Potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
ia
judiciară republicată, cu modificările şi completările ulterioare, repartizarea

oc
cauzelor pe complete de judecată se face În mod aleatoriu, În sistem

As
informatizat.
Potrivit art. 101 alin. (1) din Regulamentul de ordin interioară al
instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 1375/2015, repartizarea cauzelor se va efectua În sistem
informatic, prin programul ECRIS.
Sub un prim aspect, este de notat faptul că legea nu cuprinde dispoziţii de
excepţie de la principiul repartizării aleatorii. În aceste condiţii, nici
19 / 29
reglementarea infralegală nu ar putea institui astfel de excepţii, cac, ar
semnifica o adăugare la lege. Totuşi, în considerarea situaţiilor cu totul
excepţionale în care se poate găsi o instanţă, având în vedere că, la ni'vel
naţional, există instanţe cu număr foarte redus de judecători, Regulamentul a
instituit o prezumţie legală de repartizare aleatorie în cazul în care un singur
complet poate soluţiona o cauză, când această situaţie se datorează unor
motive obiective (art. 101 alin. (8) din Regulament).
JA
Regulamentul nu cuprinde dispoziţii privind competenţa Colegiului de
-F
conducere de a stabili existenţa acestor motive obiective. Pe de altă parte,
potrivit art. 9 alin. (1) raportat la art. 7 alin. (1) lit. g) din Regulament,
i
en
preşedintele tribunalului exercită, între altele, atribuţia de organizare şi
el
coordonare a activităţii de repartizare aleatorie a cauzelor şi stabileşte regulile
d
aplicabile în situaţiile neprevăzute de lege sau de prezentul regulament.
Ar
Pe de altă parte, potrivit art. 19 alin. (1) lit. h) din Regulament, Colegiul de
or
conducere al instanţei stabileşte, la începutul anului, compunerea completelor
de judecată.
ril
În cursul lunii decembr-ie 2017, doamna---jue&---ătgr Muntean-0:i.na_,E-le
to
.....n-a- - -
că
avea calitatea de vicepreşedinte al instanţei, Tribunalul Bihor neavând, la acel
moment, preşedinte. De asemenea, doamna judecător asigura înlocuirea
de
preşedintelui de secţie penală, respectiv domnul Buz Adrian.
Ju
La nivelul Tribunalului -Bihor s-a menţinut, începând cu anul 2015

ul
(Hotărârea Colegiului de conducere 17/21.08.2015) o formă de organizare a

um
activităţii prin care o parte dintre judecătorii secţiei participau în completele de

drepturi şi libertăţi şi alţi judecători participau la celelalte tipuri de complete.
r
Înc~pând cu sfârşitul anului 2017, .aşa cum s-a descris mai sus, în condiţiile
Fo
în care volumul de activitate la nivelul completelor de fond continua să crească,

l ă
mai ales în comparaţie cu volumul de activitate pe care îl presupunea

na
exercitarea în mod exclusiv a funcţiei de judecător de drepturi şi libertăţi, în

io
- r-ândul -- unor-a --dintre - membrii __sec.ţi_ei_p_enale __au_început_ _s_~ _§_ţ__f!l~_IJlfţş~-

es
nemulţumiri, precum şi propuneri de echilibrare a volumului de activitate. La

of
data de 20.09.2017 judecătorii secţiei au formulat cereri în sensul de a se lua

pr
măsuri în vederea echilibrării volumului de activitate. Cu ocazia unei şedinţe a

ția
judecătorilor secţiei penale ce a avut loc la data de 21.09.2017, · domnul

judecător Şerban Rareş a reiterat propunerea ca toţi judecătorii de primă
ia
instanţă să îndeplinească şi funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi.

oc
Din cuprinsul minutei întocmite cu acest prilej rezultă că această

As
propunere nu a fost pusă în discuţie, nimeni nu a exprimat nicio opinie, şi chiar,

din succesiunea replicilor în text, pare că această susţinere nici nu fost auzită.
Ulterior, în cadrul Secţiei penale, miercuri, 20 decembrie 2017 a avut loc o
şedinţă în cursul căreia doamna judecător a condus şi dirijat discuţiile astfel
încât să se ajungă la desemnarea sa ca unic judecător de drepturi şi libertăţi.
20/ 29
Ulterior, în calitate de înlocuitor al preşedintelui secţiei penale, a propus şi
susţinut în Colegiul de conducere ca ea însăşi să preia ambele complete de
drepturi şi libertăţi pe o perioadă incertă, respectiv până la completarea
schemei de personal a secţiei.
În şedinţa Colegiului de conducere din 27.12.2017 a împiedicat
desfăşurarea unor dezbateri mai ample cu privire la această problematică.
Astfel, deşi un membru al Colegiului a menţionat expres că există şi alte
JA
variante de organizare a activităţii, totuşi cu privire la această susţinere nimeni
-F
nu a exprimat nici un punct de vedere, întrucât doamna judecător Muntean
Crina Elena a replicat că „ar fi vulnerabilizate dosarele penale dacă toţi
i
en
judecătorii şi toţi grefierii secţiei ar avea acces la datele confidenţiale". Imediat
el
consecutiv acestei replici, membrii Colegiului de conducere au votat în
d
unanimitate propunerea formulată.
Ar
În perioada 01.01.2018 - 21.11.2018, doamna judecător a asigurat
or
participarea în ambele complete de drepturi şi libertăţi, neinvocând nici un
ril
moment că s-ar impune repartizarea cauzelor în condiţiile legii, în mod
to
aleatoriu, în sistem informatizat.
că
După adoptarea Hotărârii de Colegiu nr. 15/12.07.2018 când, la
de
propunerea noii conduceri a Tribunalului Bihor s-a decis, de principiu,
Ju
renunţarea la separarea strictă a funcţiilor judiciare cu motivarea expresă că se

încalcă repartizarea aleatori, doamna judecător Muntean Crina Elena s-a opus
ul
acestei hotărâri, ~ formulat plângere prealabilă împotriva ei, a pledat pentru

um
împiedicarea punerii sale în executare.

r
Toate aceste acţiuni şi inacţiuni realizate fie ca vicepreşedinte şi înlocuitor

Fo
al preşedintelui secţiei penale, fie ca titular unic al completelor de drepturi şi

ă
libertăţi de către doamna judecător Crina Elena Muntean realizează elementul

l
na
material al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) din Legea nr.

303/2004.
io
Asigurarea imparţialităţii şi transparenţei în realizarea actului de justiţie

es
poate fi garantată în practică tocmai prin respectarea unui criteriu obiectiv de

of
distribuire a dosarelor spre soluţionare, iar prin distribuirea aleatorie a

pr
dosarelor a fost eliminată posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor.

ția
Astfel, urmarea faptelor săvârşite de doamna judecător constă în

ia
afectarea repartizării aleatorii pentru toate cauzele de drepturi şi libertăţi

oc
înregistrate pe rolul secţiei penale a Tribunalului Bihor într-o perioadă de peste

As
11 luni şi, mai departe, într-un prejudiciu adus imaginii justiţiei care, pentru o
funcţionare adecvată, trebuie să se bucure de încrederea deplină a opiniei
publice, în afectarea gravă a actului de judecată, care a fost lipsit de una din
garanţiile fundamentale cu privire la asigurarea legalităţii organului judiciar
competent, care să îndeplinească prerogativele conferite pentru judecată.
21 / 29
De asemenea, a fost afectată în sens negativ încrederea opiniei publice
faţă de imparţialitatea actului de justiţie, de natură a induce ideea că acesta
poate fi influenţat ca urmare a dirijării dosarelor aflate pe rolul instanţelor. •
Totodată, nu a fost asigurată garanţia unui proces echitabil, fiind încălcate
şi dispoziţiile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi
Libertăţilor Fundamentale ale Omului, referitoare la un tribunal independent,
imparţial şi prevăzut de lege.
JA
Este dovedită şi legătura de cauzalitate între acţiunile/inacţiunile doamnei
-F
judecător şi urmarea produsă: astfel, desfăşurarea activităţii pune în evidenţă
faptul că, pe de o parte, demersurile şi modul cum a acţionat doamna
i
en
judecător prealabil şi concomitent şedinţei Colegiului de conducere din data de
el
27.12.2017 au determinat adoptarea unei hotărâri de organizare prin
d
încălcarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie; în egală măsură,
Ar
inacţiunile ulterioare, în calitate de titular al completului şi, opoziţia manifestă
or
a doamnei judecător începând cu 01.07.2018 a împiedicat măsurile de intrare
în legalitate propuse de conducerea instanţei.
ril
În latwa subiectivă, se constată că fapt-a a fost--.g~t-ă cu intenţ-.ie~-
to
că
Astfel, inclusiv din apărările formulate în etapa verificărilor prealabile, dar şi din
argumentele invocate în şedinţa Colegiului de conducere din data de
de
27.12.2017, rezultă că doamna judecător a avut în intenţie ca doar ea însăşi şi
Ju
anumiţi judecători să participe în completele de drepturi şi libertăţi şi, corelativ,

ul
ca anumiţi judecător din cadrul instanţei să fie excluşi din astfel de complete.
um
Doamna judecător a cunoscut faptul că preluarea ambelor complete de

drepturi şi libertăţi determină încălcarea repartizării aleatorii, astfel cum - rezultă
r
Fo
din procesul verbal al şedinţei din data de 20 decembrie 2017 cu judecătorii

secţiei penale {voi. li, f. 189). Cu toate acestea, a acţionat în continuare în
ă
sensul de a se menţine o stare de lucruri despre care cunoştea că nu este

l
na
legală.
io
-- - - --Nu -pot--fi-avut..e- în~e.dere,subacest__aspect, __susţinerile _do~mri~ijudecător _

es
în sensul că a avut în vedere situaţia dificilă din punct de vedere al resurselor

of
umane în care se găsea secţia penală, de vreme ce rezultă cu evidenţă, din

pr
procesul verbal al şedinţei colegiului din 27.12.2017, dar şi din declaraţiile

tuturor persoanelor audiate în cauză, că, la acel moment, nu au fost prezentate
ția
date statistice şi, mai mult, o alternativă de reorganizare a fost blocată efectiv
ia
de doamna judecător cu argumente privind pericolul dezvăluirii informaţiilor

oc
din dosare.
As
În realitate, doamna judecător a urmărit excluderea unor judecători din

activitatea de drepturi şi libertăţi. Faptul că a fost, la un moment dat, recuzată
de un procuror DNA nu este, evident, de natură să înlăture concluzia, pe de o
parte fiind irelevant (nefiind necesar, pentru existenţa abaterii, să existe o
dirijare a dosarelor în interesul cuiva anume, fiind suficientă
afectarea/inexistenţa repartizării aleatorii), pe de altă parte, este de remarcat
22/29
, ca cererea de recuzare depusă de doamna judecător în apărare a fost motivată
• pe „un denunţ penal mincinos" pe care l-ar fi formulat doamna judecător
împotriva procurorului din cadrul DNA. Astfel, cererea de recuzare nu
dovedeşte decât existenţa unui eventual conflict între un judecător şi procuror,
neputând prezenta relevanţă sub aspectul existenţei abaterii disciplinare.
În ceea priveşte celelalte apărări formulate de doamna judecătorJ
acestea vor fi Înlăturate cu următoarele argumente:
JA
Deşi doamna judecător se referă la diverse legături de rudenie sau de
-F
serviciu între judecători şi avocaţi, pretinzând o conivenţă între preşedintele
instanţei, doamna judecător Domocoş Carmen Adriana şi avocatul petiţionar
i
en
Doseau Răzvan, se constată că aceste susţineri nu au nicio relevanţă cu privire
el
la abaterea disciplinară ce face obiectul prezentei sesizări.
d
Activitatea Inspecţiei judiciare vizează verificarea conduitei judecătorilor
Ar
împotriva cărora se formulează sesizări. Inspecţia judiciară nu este chemată să
or
analizeze eventuale abateri comise chiar de persoanele care formulează
ril
sesizările. De asemenea, este de notat şi faptul că perioada în care doamna
to
judecător a funcţionat ca singur judecător de drepturi şi libertăţi durează
că
dinainte ca doamna judecător Domocoş Carmen Adriana să fie numită
de
preşedintele instanţei.
Ju
Susţinerile doamnei judecător nu sunt de natură să înlăture situaţia de

fapt existentă, respectiv faptul că a fost încălcat principiul repartizării aleatorii a
ul
cauzelor prin planificarea unui singur judecător pe completele de drepturi şi

um
libertăţi.
r
De asemenea, cu privire la raportul de remediere invocat în apărare,

Fo
acesta a fost aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al

ă
Magistraturii prin Hotărârea nr. 911 pronunţată la data de 10.11.2015, fără să

l
na
existe demersuri ulterioare ale Consiliului Superior al Magistraturii în sensul ca

şi alte instanţe să preia cea ce inspectorii au considerat un exemplu de bune
io
es
practici.
În plus, aşa cum s-a expus anterior, controlul menţionat a avut loc într-un
of
context anume, context care s-a modificat . substanţial. Astfel, în perioada

pr
controlului, existau argumente ori indicii care să susţină necesitatea unei

ția
asigurări sporite a confidenţialităţii informaţiilor din dosare, câtă vreme la acel

ia
moment existau, aşa cum s-a arătat, mai multe dosare penale în curs de
oc
cercetare cu privire la anumiţi judecători din Oradea.

As
Acest context, însă, nu mai poate fi avut în vedere, câtă vreme nu s-a
făcut dovada că au existat, cu adevărat, cazuri de dezvăluire de informaţii din
dosare. Chiar şi existenţa unor cazuri punctuale nu poate în nici un caz să
conducă la suspiciuni vizând întreg corpul de judecători din cadrul unei
instanţe, răspunderea neputând fi generalizată.
În plus, este de remarcat faptul că raportul avea în vedere în mod
exclusiv cauzele având ca obiect măsurile de supraveghere tehnică, pe când, în
23/ 29
prezentul dosar, doamna judecător Muntean Crina a participat la toate cauzele
de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi înregistrate pe rolul
Tribunalului Bihor în perioada 01.0l.2018-15.11.2018. '
De asemenea, şi în prezent, chiar în contextul prezentei cercetări
disciplinare, doamna judecător Muntean Crina primeşte spre soluţionare toate
aceste tipuri de cauze în perioada în care domnul judecător Corduneanu Daniel
nu este prezent la instanţă, astfel că principiul repartizării aleatorii a cauzelor
JA
este încălcat.
-F
În fine, trebuie subliniat şi faptul că o constatare a Inspecţiei judiciare
privind existenţa unei bune practici la o altă instanţă, în urmă cu patru ani,
i
en
scoasă din context, căreia Secţia pentru judecători nu i-a dat curs prin măsuri
el
ulterioare concrete generalizate la nivel naţional nu poate înlătura regula
d
repartizării aleatorii, stabilită prin lege.
Ar
Doamna judecător a invocat, de asemenea, faptul că Inspecţia judiciară
or
nu ar putea să cenzureze modalitatea în care Colegiul de conducere al instanţei
ril
a stabilit că există „motive obiective" în înţelesul art. 101 alin. (8).
to
Pe d e-1:>-part-e,fă~t:ttlStl~-fa-aeeast-ă-€h€stiu ne se gă-se-şte-4lra-r-i-n---te--Xte.J....
e- - -
că
lega Ie ce reglementează activitatea Inspecţii judiciare. Astfel, potrivit art. 74
alin. {1) lit. e) din Legea nr. 317/2004 republicată, cu modificările şi
de
completările ulterioare, inspectorii judiciari verifică sesizările adresate
Ju
Inspecţiei judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau

ul
conduita necorespunzătoare a judecătorilor, aşadar inclusiv eventualele abateri

um
săvârşite de judecători în calitate de membri ai Colegiului de conducere şi

inciusiv cu privire la o eventuală apiicare defectuoasă a art. 101 alin. (8) din
r
Fo
regulament.
Pe de altă parte, este de remarcat faptul că prezenta cauză vizează
ă
perioada 01.01.2018 - 2.11.2018. Din procesul verbal al şedinţei Colegiului de

l
na
conducere în urma căreia s-a adoptat Hotărârea nr. 20/27.12.2017 - actul

io
---iniţi-al-care a-permis-0i:ganizarea Jn .acest_mocLdefe~tuoş a . a~tiY_iţ_~ţiLde _ drepţuri

es
şi libertăţi - nu rezultă că ar fi fost discutată incidenţa art. 101 alin. (8), cu atât
of
mai puţin că s-ar fi efectuat vreo analiză, la nivelul Colegiului de conducere ori
pr
de către preşedintele instanţei {la acel moment chiar doamna judecător

Muntean Crina Elena} cu privire la existenţa ori inexistenţa motivelor obiective
ția
care ar fi permis adoptarea măsurii respective.

ia
Nu poate fi acceptată nici teza în sensul că, deşi nemenţionate ca atare în

oc
procesul verbal de şedinţă, totuşi aceste motive obiective au existat şi au fost

As
avute în vedere; dimpotrivă, din procesul verbal de şedinţă rezultă că domnul

judecător Bogdandi Alexandru Robert a încercat să susţină varianta planificării
tuturor judecătorilor în toate tipurile de complete, dar replica a fost în sensul
că, într-un atare caz, ar fi vulnerabilizate dosarele penale prin accesul tuturor
judecătorilor şi tuturor grefierilor la datele confidenţiale. Simpla aducere în
discuţie a unei alte posibilităţi de organizare a activităţii, chiar nediscutată ori
24/29
aprobată de Colegiu este suficientă pentru a demonstra că ipoteza art. 101 alin.
, (8) nu era întrunită. În plus, este semnificativ că opoziţia faţă de soluţia propusă
de domnul Bogdandi nu a fost motivată pe situaţia dificilă a secţiei din
perspectiva personalului, ci pe pericolul dezvăluirii informaţiilor, aspect
neprobat în niciun fel.
Pretinsa preocupare pentru mărirea numărului de judecători în cadrul
secţiei este contrazisă de faptul că s-a respins, în cele din urmă, transferul unui
JA
judecător în secţia penală şi de opoziţia manifestă a doamnei judecător ca
-F
magistraţi din cadrul instanţei să participe în aceste dosare.
i
Repartizarea aleatorie poate fi afectată nu doar prin alocarea previzibilă
en
a unui singur judecător, ci şi prin orice acţiune de natură să conducă fie la
el
alegerea unor anumiţi magistraţi în anumite complete, fie la excluderea altora.
d
Ar
S-a ajuns, pe baza unor simple suspiciuni, nesusţinute de dovezi, ca magistraţii
să fie împărţiţi în cei apţi să păstreze confidenţialitatea lucrărilor (domnul
or
Corduneanu, domnul Hambaraş} şi judecători presupuşi a-priori că vor dezvălui
ril
informaţii din dosarele penale.
to
Cu privire la existenţa unor practici administrative similare în cadrul altor
că
instanţe în privinţa existentei unui număr redus, respectiv a unui singur
de
judecător desemnat cu soluţionarea cererilor privind metodele speciale de
Ju
supraveghere si chiar a tuturor cererilor adresate judecătorului de drepturi si

libertăţi, aspect reţinut în Raportul Inspecţiei Judiciare nr.
ul
5488/IJ/2510/DIJ/2018, este de remarcat faptul că o practică administrativă

um
defectuoasă, chiar generalizată, nu reprezintă o cauză exoneratoare de

r
răspundere pentru cei vinovaţi de încălcarea legii, nici nu poate căpăta forţă
Fo
normativă. Nu poate fi abrogat un text de lege prin încălcarea lui, fie chiar şi
ă
generalizată (ceea ce nu este cazul, situaţiile evidenţiate de doamna judecător

l
na
fiind cazuri izolate din totalul celor 175 de judecătorii, 42 de tribunale şi 15

curţi de apel).
io
es
Cu privire la caracterul temporar la desemnării, în raport de modul de

formulare a textului, reiese că nu este necesar ca încălcarea repartizării să aibă
of
loc cu privire la mai multe cauze, nici pe perioade îndelungate în timp, fiind
pr
suficient şi un singur dosar în care o atare încălcare să fi intervenit; în acelaşi

ția
sens este şi jurisprudenţa Secţiei pentru judecători în materie disciplinară

ia
(Hotărârea nr. 9J/02.04.2018). Cu atât mai mult în situaţia în care, practic, toate
oc
dosarele de drepturi şi libertăţi înregistrate la Tribunalul Bihor pe o perioadă de

As
aproape un an au fost soluţionat de acelaşi judecător, faptul că desemnarea

doamnei judecător a avut loc cu caracter temporar este irelevant.
În plus, nu se poate afirma că desemnarea a fost temporară, câtă vreme
s-a dispus cu termen incert, respectiv până la eventuala venire a unor
judecători în cadrul secţiei penale.
25 / 29
Faptul că modul de organizare a Secţiei penale permisese şi anterior
perioade în care cauzele de drepturi şi libertăţi nu au fost repartizate aleatoriu
nu apără de răspundere pe cei care au menţinut o atare stare de lucruri. '
Astfel, aşa cum s-a arătat, abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.
o) poate fi săvârşită atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune. Este întrunit, deci,
elementul material al acestei abateri atât în cazul în care se dispun măsuri
concrete prin care se încalcă normele de repartizare aleatorie, cât şi în cazul în
JA
care astfel de măsuri nu sunt adoptate de către persoana competentă, iar,
-F
astfel, se menţine o modalitate de organizare prin care cauzele nu sunt
repartizate aleatoriu.
i
en
Cu privire la faptul că nu era oportună o reorganizare a secţiei penale,
el
trebuie menţionat că intrarea în legalitate nu poate fi împiedicată de motive de
d
oportunitate, căci nu poate fi acceptată ideea ca un subiect de drept - oricare
Ar
ar fi acesta - să aleagă să încalce legea din motive de oportunitate. Faptul că
or
pentru unii dintre judecători ar fi crescut volumul de activitate în cazul
ril
reorganizării secţiei nu poate reprezenta un argument serios pentru
to
menţinerea unei stări situate înafara legii:-
că
În concluzie, fiind întrunite elementele constitutive ale abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) atât sub aspect obiectiv, cât şi sub aspect
de
subiectiv, urmează a se exercita acţiunea disciplinară faţă de doamna judecător

Ju
Muntean Crina Elena pentru săvârşirea acestei abateri.

ul
um
VIII. Fundamentarea soluţiei de respingere a sesizării pentru săvârşirea

obaterii disciplinaâ! prevăzute de art. ·99 fit. ·oj din ·Legea nr. 303/2004 de
r
Fo
către domnii judecători Sabău Călin Traian1 Şilinca Anca Raluca1 Bendea Florin
Ovidiu1 Ionescu Liana Marcela1 Bogdandi Alexandru Robert
l ă
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004

na
republicată, cu modificările şi completările ulterioare presupune, din punct de

io
·--- vedere--obiectiv,--o --activ~tate-de --încălcare -.a __normeJor_ privind _repc1rtl.~~f~~

es
aleatorie a cauzelor. Sub aspect subiectiv, abaterea se poate săvârşi cu intenţie,

of
precum şi din culpă.

pr
_Din probele administrat rezultă că judecătorii menţionaţi au votat, la

ția
data de 27.12.2017, pentru admiterea propunerii formulate de doamna

judecător Muntean Crina Elena de repartizare a acesteia în ambele complete
ia
de drepturi şi libertăţi existente la nivelul secţiei penale a Tribunalului Bihor, cu

oc
consecinţa afectării repartizării aleatorii a tuturor cauzelor având acest obiect

As
pe perioada 01.01.2018 - 21.11.2018.

Având în vedere modul în care este organizată activitatea colegiilor de
conducere, niciunul dintre voturile exprimate de membri nu poate avea, el
singur, vreo consecinţă juridică. Prin decizia Curţii Constituţionale a României
nr. 524/11.07.2017 s-a reţinut că „ceea ce contează, însă, este rezultatul
dezbaterilor şi al votului exprimat în urma acestora şi nu poziţia individuală a
26/ 29
celor care participă la luarea hotărârilor. (... ) Imposibilitatea acţionării în
judecată a fiecăruia dintre membrii organului de conducere colegial ( ... ) nu
constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie, deoarece
votul fiecăruia dintre membrii organului de conducere cole g ială îşi pierde din
relevantă în fat a deciziei pe care acesta, în întregul său, a adoptat-o în cadrul
instituit prin legea specială de organizare şi funcţionare a profesiei de avocat, şi
care constituie unicul act ce produce efecte juridice." Considerentele acestei
JA
decizii, astfel cum au fost expuse, sunt aplicabile în acest caz: astfel, potrivit art.
-F
49 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, precum şi art. 23 alin. (8) din Regulamentul
de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, colegiul de conducere adoptă
i
en
hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi. Suntem, aşadar, în prezenţa unui
el
organ colegial, astfel că devin incidente statuările Curţii Constituţionale privind
d
Ar
votul privit în mod individual exprimat în cadru l organismului colegial.
În absenţa unor elemente probatorii care să demonstreze şi alte moduri
or
în care judecătorii menţionaţi au încălcat repartizarea aleatorie a cauzelor, se
ril
constată că nu este întrunit elementul material al abaterii disciplinare
to
prevăzute de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004.
că
De asemenea, nu este întrunită nici latura subiectivă a abaterii
de
menţionate.
Ju
Fapta prevăzută de art. 99 lit. o) constituie abatere disciplinară dacă este

săvârşită cu vinovăţie, ceea ce presupune ştiinţa celui care acţionează că se
ul
încalcă normele de repartizare aleatorie prin decizia adoptată. Or, în cadrul

um
şedinţei Colegiului de conducere din data de 27.12.2017, doamna judecător

r
Muntean Crina Elena, care a formulat propunerea de planificare în faţa

Fo
Colegiului, nu a învederat acest aspect, astfel că în nici un moment ceilalţi

ă
membri ai Colegiului de conducere nu şi-au pus problema existenţei unor

l
na
probleme de repartizare, declaraţiile tuturor judecătorilor cercetaţi în cauză

fiind convergente sub acest aspect şi coroborându-se şi cu declaraţia domnului
io
judecător Olimpiu Dan Berindei, judecător în cadrul Curţii de Apel Oradea (voi.
es
li, p.20). Singurul aspect despre care membrii colegiului au cunoscut că se

of
discută în cadrul secţii penale a fost oportunitatea separării funcţiilor judiciare,

pr
fără însă a realiza vreunul dintre ei că, în realitate, modalitatea tradiţională de

ția
organizare afectează repartizarea aleatorie.

ia
Membrii colegiului de conducere, respectiv domnii judecători Sabău

oc
Călin Traian, Şilinca Anca Raluca, Bendea Florin Ovidiu, Ionescu Liana Marcela
As
nici nu ar fi putut realiza aceste implicaţii, câtă vreme nu funcţionau în cadrul

secţiei penale, nu sunt specializaţi în materie penală, ci judecă în alte materii,
astfel încât nu puteau cunoaşte cu amănunţime şi profunzime nici configuraţia
exactă a completelor, nici regulile de repartizare în materie penală.
Este relevantă, sub acest aspect, declaraţia domnului judecător Bendea
Florin care a arătat că, anterior votului, s-a consultat cu domnul judecător
Berindei Olimpiu Daniel (voi. 11, fila 18). Fiind audiat la propunerea chiar a
27 / 29
domnului Bendea Florin, domnul judecător Berindei Olimpiu Daniel a declarat
că a fost, într-adevăr, consultat de domnul Bendea, dar nu a ştiut,· la acel ,...
moment, că forma de organizare propusă presupunea ca un singur judecător să
preia ambele complete (voi. li, f. 20}. În mod evident, aşadar, domnul Bendea
nu înţelesese implicaţiile propunerii formulate în şedinţa din 27.12.2017 în ceea
ce priveşte repartizarea aleatorie.
Singurul membru din Colegiu care ar fi putut înţelege implicaţiile, de
JA
vreme ce funcţiona în cadrul Secţii penale este domnul judecător Bogdandi
-F
Alexandru Robert care, de altfel, a şi încercat să dezbată propunerea doamnei
judecător Muntean în şedinţa din 27.12.2017. În plus, este de remarcat şi faptul
i
en
că, anterior, domnul judecător Bogdandi exprimase în mai multe rânduri opinia
el
că ar trebui ca dosarele de drepturi şi libertăţi să fie soluţionate de toţi
d
judecătorii secţiei penale.
Ar
Aşa cum rezultă din procesul verbal . al şedinţei de colegiu, doamna
or
judecător Muntean a împiedicat orice dezbatere aducând în discuţie riscul
ril
dezvăluirii informaţiilor din aceste dosare.
to
Nu poate fi retinută vinovăţta--d6fflflttltJ1-jtlâe€ăter--BogdaAdi--ÎA---adopta.r-ea ____ _
că
Hotărârii nr. 20/2017, în condiţiile în care acesta avea o vechime la instanţă
destul de redusă, era membru în Colegiu de doar două săptămâni, iar toate
de
cererile sale anterioare de reorganizare a activităţii fuseseră respinse, în unele
Ju
şedinţe existând chiar discuţii în contradictoriu destul de ample. Nu se poate

ul
face abstracţie nici de eventualul ascendent pe care îl poate avea un judecător

um
cu o vechime mult mai mare şi cu funcţie de conducere faţă de un judecător cu

o vechime mai mică. În plus, modui în care s.;a pus problema privind riscul
r
Fo
dezvăluirii informaţiilor era de natură a bloca orice deivoltare ulterioară,

nefiind un aspect ce ar fi putut fi verificat în vreun fel.
ă
în concluzie, nu este întrunită latura subiectivă a abaterii disciplinare

l
na
menţionate.
io
------------ ----- --Fa-ţă --cle --c-ele-a-răt-at€, -.urmează -cL..se __r..e.spinge_.sesiza rea . _ şu_b_~~P~~t-~ I__
es
săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) de către domnii

of
judecători Sabău Călin Traian, Şilinca Anca Raluca, Bendea Florin Ovidiu,
pr
Ionescu Liana Marcela, Bogdandi Alexandru Robert.

ția
Pentru aceste motive,

ia
DISPUNEM
oc
As
în baza art. 47 alin. (1) lit. b} din Legea nr. 317/2004 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, respinge sesizarea formulată de petentul
DOSEANU RĂZVAN faţă de MONENCI CRISTIAN IOAN, SABĂU CĂLIN TRAIAN,
ŞILINCA ANCA RALUCA, BENDEA FLORIN OVIDIU, şi IONESCU LIANA MARCELA
- judecători În cadrul Tribunalului Bihor şi BOGDANDI ALEXANDRU ROBERT -
În prezent judecător În cadrul Judecătoriei Salonta.
28/ 29
l·
Admite sesizarea formulată de petentul DOSEANU RĂZVAN împotriva

doamnei Muntean Crina Elena,judecător la Tribunalul Bihor.
În baza art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, exercită acţiunea disciplinară faţă de
MUNTEAN CRINA ELENA, judecător la Tribunalul Bihor sub aspectul abaterii
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
JA
Sesizează Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului
-F
Superior al Magistraturii cu prezenta acţiune disciplinară.
i
en
d el
Inspectori judiciar
Ar
Roxana Ioana Petcu
or
Cornelia Ana Dima
ril
to
că
de
Ju
ul
r um
Fo
l ă
na
io
es
of
pr
ția
ia
oc
As
29 I 29
As
oc
ia
ția
pr
of
es
io
na
lă
Fo
r um
ul
Ju
de
că
to
ril
or
Ar
del
en
i -F
JA

Comunicat Fja An1 An2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicat Fja An1 An2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

˝Nimeni nu este mai presus de lege˝

(art. 16 alin. 2 din Constituţie, republicată)

Numele meu este Claudia Tomșa. Sunt judecător de carieră la

Noi, Asociația profesională Forumul Judecătorilor Ardeleni - FJA, prin

Observând poziția publică exprimată de celebri colegi magistrați

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

1. Andreea Ciucă dixit : "Cum se poate insa ca avand in fata

Nu in ultimul rând, Comitetul de inițiativă al FJA condamnă

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

care au provocat prejudicierea imaginii Justiției și au afectat grav actul

Comitetul de inițiativă al FJA arată că aceste activități de

Comitetul de inițiativă al FJA, solicită declanșarea unor proceduri

De asemenea, Comitetul de inițiativă al FJA a constatat un

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

conferite pentru judecată prin participarea la actul de judecată a

Mai mult, Comitetul de inițiativă al FJA a constatat că a fost

Totodată, Comitetul de inițiativă al FJA a constatat că se induce

Comitetul de inițiativă al FJA, totodată condamnă acțiunile de

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

Să nu uităm că dacă observăm poziția publică exprimată de

2. FĂRĂ PLAGIATORI ("plagiatul fiind o form ă de hoţie ")

Astfel, Domnul președinte Klaus Iohannis a constatat că ”la noi,

Comitetul de inițiativă al FJA consideră că este important ca și

În plus, poziția publică exprimată de Domnul președinte Klaus

Astfel, buna reputație ține mai mult de morală decât de

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

ceilalți oameni, o filozofie a „comunicării”. De exemplu, a privi în ochii

Observând raportul (anexat) emis de Institutul de studii

Observând că doamna judecător Sorina Siserman a obținut prin

Stimați colegi, stimați domni, stimate doamne, dragi cetățeni,

Având în minte cuvintele domnului președinte Klaus Iohannis

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

autonom ie universitară, dar, până când acest m ecanism se

Comitetul de inițiativă al FJA consideră că în spiritul acestor

În aceste condiții, noi, membrii fondatori ai FJA vă întrebăm

Acceptăm asemenea impostori morali în rândurile noastre?

Este lupta noastră pentru independență credibilă?

Putem clama ascendentul moral în fața opiniei publice?

Vom fi duplicitari în fața evidențelor?

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

Formul Judecatorilor Ardeleni se delimitează ferm de orice

Vă rugăm să com unicați în scris poziția dum neavoastră relativ la

Va mulțumim celor care ați trimis mesaje de susținere ori de

Comitetul de inițiativă al Forumului Judecătorilor Ardeleni

Președinte Judecător Claudia Tomșa

Adresa: Zalău, B-dul. Tudor Vladimirescu, Nr. 12, Județul Sălaj

Direcţia de inspecţie pentru judecători

Petentul solicită verificarea modului în care se repartizează dosarele

În concret, petentul arată că, până la data de 20.11.2018, când prin

hotărârea Colegiului de conducere a mai fost desemnat un judecător de

drepturi şi libertăţi, doamna judecător Crina Muntean era singurul judecător de

drepturi şi libertăţi, aspect ce reprezintă o gravă neregularitate privind accesul

III. Data finalizării şi conţinutul verificărilor prealabile

Iniţial, verificările prealabile au fost finalizate la data de 21.02.2019 şi au

constat în relaţiile comunicate, la solicitarea inspectorului, de conducerea

Tribunalului Bihor cu adresa nr. lP/385/37/A/29.01.2019. Au fost anexate şi

Secţiei penale, plângere prealabilă formulată de doamna judecător Muntean

Crina împotriva unei hotărâri de colegiu.

Au fost transmise, totodată, puncte de vedere formulate de doamna

judecător Muntean Crina Elena.

atribuţiile preşedintelui secţiei penale la data de 22.12.2017 - a fost consemnat

în procesul verbal întocmit de inspectorul judiciar la data de 09.04.2019.

La data de 11.04.2019 au fost finalizată completarea verificărilor

. /V. Data Începerii şi data finalizării cercetării disciplinare. Actele de