Toma Alina Ecaterina

PME, anul I, semestrul II

Dileme legate de curriculum

Ocupația fiecăruia ne pune în postura în care trebuie să ne folosim capacitatea de a

alege, de a lua decizii, de a ne asuma răspunderi, de a activa și aplica cunoștințe acumulate în
pregătirea noastră profesională (Cozma, 1997).
Ca și ceilalți lucrători, profesorii au o dilemă, specifică, în ceea ce privește alegerea
între „a servi elevului sau curriculumului?” Aceasta este dilema păstrării unui echilibru între
programă şi situaţia particulară a fiecărui grup de elevi, cu interesele, aşteptările şi nevoile
specifice. „În acest caz, dilema morală implică alegerea uneia din cele două variante: fie
neglijăm programa, în sensul că nu acopeream toate temele propuse, fie respectam programa
şi nu ţineam cont de nevoile şi situaţia elevilor. (Ghiațău, )
Pentru ca şcoala să cultive abilitățile şi competențele intelectuale şi practice ale
copilului, ea ar trebui să ştie atât cum să o facă prin curriculum, pedagogie, resurse şi politici
înţelepte, dar şi să cunoască „destoinicirile“ fiecărui copil care îi intră pe poartă.
Centrarea educaţiei pe elev, diversitatea şi libertatea curiculară, cantitatea şi calitatea
temelor pentru acasă, metodele de evaluare bazate pe date, curricule flexibile, autonomii
regionale şi municipale ale şcolilor şi multe altele încalcă limitele culturii şi parcurg cu viteza
internetului distanţele geografice. În lipsa unei direcţii clare şi explicite, astfel de moduri de
lucru fac dificilă, pentru profesor, alegerea corectă a metodelor pedagogice şi a curriculei
potrivite cu specificul elevilor şi cu aspiraţiile acestora (Lamoca).
Domnul profesor Constantin Cucoș susține că „profesorul nu își exercită profesia de la
sine putere, el este un „delegat” al comunității pentru a administra și comunica celor tineri
experiența specifică, valorile emblematice, cunoașterea statuată la un moment dat. Educația
nu este un hatâr personal, o acțiune voluntaristă, proces de inculcare a unor idei, condiționare
sau acțiune de animare socială. Rolurile sunt atent distribuite după o regie structurată inclusiv
după reguli deontologice.” Cu toate acestea, „chiar și într-un sistem de învățământ puternic
centralizat, selecția și centralizarea conținuturilor procesului didactic depind, într-un anumit
grad, de preferințele profesorilor, de concepția lor despre cultură, asumată la nivel pedagogic,
de competențele, de atitudinile, de stilul didactic al acestora, precum și de caracteristicile
psihocomportamentale ale grupului de elevi (Crețu, 2009).
 În codul de etică se prevede că profesorul are obligația „să înţeleagă unicitatea,
individualitatea şi nevoile specifice ale fiecărui elev şi să prevadă orientarea şi încurajarea
fiecărui elev de a-şi realiza întregul său potenţial (Codul de etică).” Unii elevi au nevoie de
mai mult timp și exercițiu pentru a-și valorifica întregul potențial, de accea profesorul trebuie
să le asigure și lor șansa de a asimila cerințele necesare promovării.

Bibliografie:
- Codul de etică și deontologie profesională -
https://ctbratianusm.ro/CODUL%20DE%20ETICA.pdf
- Cozma, C. (1997), Elemente de etică și deontologie, Editura Universității „Al.I.Cuza”
Iași
- Crețu. C. (2009), „Teoria și metodologia curriculumului”, Psihopedagogie pentru
examenele de definitivat, Editura Polirom, Iași
- Cucoș, C.(2014), De ce e nevoie de un reglaj etic în educație-
http://www.constantincucos.ro/2014/08/de-ce-e-nevoie-de-un-reglaj-etic-in-educatie
- Ghiațău, R. , Dileme etice în context academic - http://www.cered.ro/2015/volum-
conferinta/05_W3_R.Ghiatau_Dileme%20etice%20in%20context%20academic.pdf
- Lamoca, C., Planificare curriculară - http://www.tribunainvatamantului.ro/planificare-
curriculara/