Sunteți pe pagina 1din 2

Scrie o compunere în care să argumentezi că textul următor este o descriere literară:

De treci codri de aramã, de departe vezi albind


Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.

(Mihai Eminescu - "Călin (file din poveste)")

PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA


I. Introducere Descrierea literară este un text literar în care sunt prezentate obiecte,
- definiţia descrierii literare peisaje, chipuri umane etc. cu trăsăturile lor, într-un mod care
impresionează şi trezeşte sentimente. Se creează imagini artistice
(vizuale, auditive etc.), prin folosirea unor procedee de expresivitate
artistică. Din punct de vedere morfologic, predomină construcţiile
substantiv-adjectiv.
II. Cuprins Fragmentul citat constituie începutul părţii a opta a poemului "Călin (file
- afirmaţia care trebuie din poveste) şi este o descriere literară pentru că întruneşte toate
demonstrată; caracteristicile unui astfel de text.
- argumente: În primul rând, sunt înfăţişate obiecte şi trăsăturile lor. Suntem
 se prezintă obiecte şi introduşi în mijlocul unei păduri fabuloase, unde iarba străluceşte sub
trăsăturile lor razele argintii ale lunii, în timp ce florile albastre se mişcă imperceptibil
(arătăm care sunt sub atingerea picăturilor de apă aruncate de izvoare jucăuşe. Vântul
acele obiecte şi adie uşor printre crengile copacilor bătrâni. Prin întuneric, sclipesc ici-
trăsăturile lor); colo undele zglobii ale izvoarelor, care curg printre flori, coboară pante
repezi şi se prăvălesc în mici bulboane, în care se oglindeşte luna. Mii de
gâze zboară prin aerul de vară, înmiresmat de parfumul florilor. Toate
aceste detalii ale naturii conturează un cadru feeric, în care urmează să
aibă loc nunta lui Călin şi a fetei de împărat.
 predomină În al doilea rând, ne dăm seama că textul este o descriere după
predominanţa construcţiilor substantiv-adjectiv, în această ordine sau în
construcţiile inversiune: "flori albastre", "văzduhul tămâiet", "trunchii vecinici",
substantiv-adjectiv "mândrul întuneric", "izvoare zdrumicate", "harnici unde", "ropot
(exmple); dulce", "tăpşanul prăvălatic", "bulgări fluizi", "fluturi mici, albaştri",
"râuri sclipitoare", "aerul văratic", "sărbători murmuitoare".
În al treilea rând, textul este o descriere literară, pentru că limbajul
 se creează imagini folosit este încărcat de expresivitate, creând imagini vizuale, auditive,
artistice prin folosirea olfactive. De exemplu, o imagine vizuală de o mare frumuseţe şi
unor procedee de gingăşie este cea din versurile 3 şi 4. Pentru a sugera strălucirea ierbii
expresivitate artistică ude în care se reflectă razele arginii ale lunii, Eminescu foloseşte
(figuri de stil, tehnici comparaţia "iarba pare de omăt". Prospeţimea şi gingăşia florilor este
prozodice etc); sugerată prin epitetul "albastre", apoi prin personificarea urmată de
epitet "tremur ude". Peste imaginea vizuală se suprapune în finalul
versului 4 o imagine olfactivă, realizată cu ajutorul epitetul "tămâiet"
atribuit substantivului "văzduh". Versurile 5 şi 6 asociază o imagine
vizuală şi una auditivă. Vedem copacii bătrâni şi auzim totodată foşnetul
lin şi armonios al vântului prin ramuri. Figurile de stil care reuşesc să
evoce magia acestui cadru sunt epitetul "vecinici" asociat substantivului
"trunchi", personificările "poartă suflete sub coajă" şi "suspină printre
ramuri cu a glasului lor vrajă". Mai putem remarca, printre altele, şi
metaforele "bulgări fluizi" şi "cuibar rotind de ape", prin care poetul
reuşeşte să obţină imaginile vii ale picăturilor de apă şi ale vârtejului în
care se prăvălesc izvoarele.
În al patrulea rând, textul este o descriere literară prin scopul propus.
 textul impresionează Toată desfăşurarea de forţe artistice (imagini, figuri de stil etc.)
şi trezeşte reacţii urmăreşte desfătarea cititorului, impresionarea lui prin crearea unui
sufleteşti (care sunt cadru natural dominat de frumuseţe, strălucire, miresme şi armonie
acelea?) sonoră. Întreg fragmentul emană un sentiment de bucurie a vieţii în
mijlocul naturii.
III. Încheiere În concluzie, acest fragment este o descriere literară -un tablou literar-
 concluzie - rezumat al pentru că sunt prezentate elementele naturii şi trăsăturile lor
cuprinsului, reluarea caracteristice, folosindu-se un limbaj expresiv, capabil de a crea imagini
nuanţată a afirmaţiei (vizuale, auditive etc.) care să trezească emoţii.
care trebuia
demonstrată