Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Presa Si Actualitate Semestrul I PDF
Presa Si Actualitate Semestrul I PDF
Presa şi actualitatea I
1
Presa şi actualitatea
2 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
INTRODUCERE
LegislaŃia
După RevoluŃia din 1989, clasa politică din România, la presiunea şi cu
sprijinul cetăŃenilor, a făcut eforturi susŃinute pentru a adopta o legislaŃie
demnă de un stat democratic, cu o economie de piaŃă funcŃională.
Aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a fost precedată de
adoptarea unui pachet minim de acte legislative, relevante pentru
domeniile politice, sociale, economice şi culturale. Schimbarea
legislaŃiei perioadei comuniste s-a dovedit esenŃială: în anii ’80 românii
nu puteau ieşi din Ńară, nu puteau scrie unui post de radio sau de
televiziune din străinătate (scrisorile erau interceptate), nu puteau
deschide o afacere, nu puteau face parte dintr-un partid politic, altul
decât Partidul Comunist Român (PCR). Nu aveau voie nici să
trândăvească (fiecare adult trebuia să aibă un loc de muncă), nici să se
uite la televizor cât voiau (transmisiunile TV erau reduse la câteva ore
pe seară), nici să mănânce cât voiau (zahărul şi uleiul erau vândute în
funcŃie de o raŃie lunară). Nu aveau voie nici măcar să spună ce vroiau,
chiar dacă ar fi vrut pur şi simplu să critice situaŃia descrisă mai sus.
Căderea sistemului comunist în România a însemnat schimbarea
legislaŃiei, pentru a permite dezvoltarea normală a vieŃii sociale şi
3 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
4 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
5 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
6 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
7 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
BIBLIOGRAFIE
CărŃi
Douglas, Mary (2002), Cum gîndesc instituŃiile (traducere a How
Institutions Think, 1986), Iaşi, Polirom.
Lazăr, Mirela; Păun, Mihaela (2008), „Să înŃelegem logica relatării
despre Uniunea Europeană în mass-media. Cazul României”, în M.
Lazăr (coord.), România şi integrarea europeană. Logici şi rutine
jurnalistice, Bucureşti, Ars Docendi.
Scott, Richard (2004), InstituŃii şi organizaŃii (traducere a Institutions
and organizations, 2001), Iaşi, Polirom.
Articole de presă
*** 13 noiembrie 2007, „Macovei: Se fură prin hotărâri de guvern, legi şi
ordonanŃe”, Evenimentul zilei, www.evz.ro, accesat 6 iunie 2009.
*** 22 ianuarie 2008, „SunteŃi contra sau împotriva şpăgii pentru
medici?” Academia CaŃavencu, www.catavencu.ro (inclusiv comentariile
cititorilor), accesat 7 iunie 2009.
*** 7 aprilie 2008, „FOCUS: Una dintre cele mai mari «inginerii
financiare», rezolvată prin eliberarea Mariei Vlas”, Mediafax,
www.mediafax.ro, accesat 7 iunie 2009.
*** 30 iunie 2008, „Noi proteste în comuna ieşeană Voineşti unde
primar a ieşit un mort”, www.realitatea.tv, accesat 7 iunie 2009.
8 ŞtiinŃele Comunicării
Presa şi actualitatea
LegislaŃie
Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în
exercitarea demnităŃilor publice, a funcŃiilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei.
Site-uri de Internet
www.cdep.ro, site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor, Repertoriu legislativ.
.
9 ŞtiinŃele Comunicării
Unitatea de învăŃare 1
CUPRINS
1.2 PreşedinŃia
1.2.1 Preşedintele şi partidele politice
1.2.2 AtribuŃii ale preşedintelui
1.3 Guvernul
1.3.1 Prezentare generală
1.3.2 Desemnarea premierului
1.3.3 Raportul guvern – preşedinte
Presa i actualitatea 10
Unitatea de învăŃare 1
11 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 12
Unitatea de învăŃare 1
13 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Grupurile parlamentare
Grupurile parlamentare reprezintă partidele şi formaŃiunile politice care
au câştigat mandate în acest for legislativ. Partidele îndeplinesc un rol
esenŃial într-un regim democratic şi acest lucru se reflectă şi în
configuraŃia celor două Camere ale Parlamentului României. Senatorii
şi deputaŃii se organizează în grupuri parlamentare în funcŃie de
apartenenŃa sau de afinităŃile lor politice.
Potrivit Regulamentelor Senatului şi a Camerei DeputaŃilor, un grup
parlamentar poate fi constituit şi poate funcŃiona pe toată durata
legislaturii dacă este alcătuit din cel puŃin 7 senatori, respectiv 10
deputaŃi care au fost aleşi din cadrul aceluiaşi partid sau al aceleiaşi
formaŃiuni politice. Grupurile parlamentare se constituie la începutul
legislaturii, când îşi aleg un lider, unul sau doi vicelideri şi un secretar.
Un senator sau un deputat poate face parte dintr-un singur grup
parlamentar. Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi se pot afilia
unui grup parlamentar constituit. Regulamentele Camerelor interzic
constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid care nu a participat
la alegeri sau care nu a obŃinut locuri în Senat, respectiv în Camera
DeputaŃilor, în urma alegerilor.
Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi sau deveniŃi independenŃi
prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru
constituirea unui nou grup parlamentar. În decembrie 2007, delegaŃiile
ale PD-L şi PD au organizat o ConvenŃie NaŃională Extraordinară unde
s-a decis absorbŃia PD-L de către PD şi modificarea statutului, Partidul
Democrat schimbându-şi numele în Partidul Democrat Liberal. Noul
partid nu şi-a putut face un grup parlamentar, deoarece mandatul
Parlamentului pentru perioada 2004-2008 era în desfăşurare.
Presa i actualitatea 16
Unitatea de învăŃare 1
Comisii speciale
La propunerea Biroului permanent, Senatul şi Camera DeputaŃilor pot
constitui, prin hotărâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte
de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau
pentru alte scopuri indicate în hotărârea de înfiinŃare a comisiei.
Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de
comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii.
Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza parlamentarii care compun
comisia, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.
Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai
comisiilor permanente.
Există şi comisii speciale comune ambelor Camere. De exemplu,
Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de
urgenŃă, a Codului Penal, a Codului de procedură penală, a Codului
Civil, a Codului de procedură civilă a fost alcătuită în martie 2009 din 25
de parlamentari. Concluziile şi propunerile Comisiei au fost prezentate
într-un raport. Guvernul şi-a asumat răspunderea în faŃa Parlamentului
pentru cele patru coduri enumerate mai sus, iar acestea au fost
adoptate. La data finalizării acestui material (iunie 2009), Comisia îşi
continua însă activitatea pentru finalizarea discuŃiilor la codurile de
procedură civilă şi penală.
Comisii de anchetă
Senatul poate hotărî, la cererea unei treimi din membrii săi, înfiinŃarea
unei comisii de anchetă asupra unui eveniment sau fenomen deosebit.
Această comisie poate solicita relaŃii sau documente de la persoane
sau autorităŃi publice. PrezenŃa la audieri a persoanelor invitate este
obligatorie. Comisia prezintă un raport, care este dezbătut în plen, după
17 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Activitatea comisiilor
Activitatea comisiilor este condusă de birourile acestora, care propun
ordinea de zi şi sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiilor.
Biroul comisiei poate propune constituirea de subcomisii, cu votul
majorităŃii membrilor comisiei, stabilindu-le componenŃa şi sarcinile.
ŞedinŃele comisiilor nu sunt publice. Pentru buna desfăşurare a
lucrărilor, comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti sau
reprezentanŃi ai autorităŃilor publice şi ai unor organizaŃii
neguvernamentale. ReprezentanŃii mass-media pot participa la
şedinŃele comisiilor permanente în condiŃii stabilite de membrii comisiei.
Dacă jurnaliştii nu pot asista la şedinŃă, la finalul acesteia, unul dintre
membrii comisiei va da declaraŃii cu privire la proiectele de lege
dezbătute în cadrul şedinŃei.
ReprezentanŃii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot
solicita participarea la lucrările lor şi a unor membri ai Guvernului sau a
conducătorilor unor instituŃii publice, situaŃie în care prezenŃa acestora
este obligatorie. La şedinŃele comisiilor pot participa şi senatori sau
deputaŃi din alte comisii, fără a avea drept de vot. Hotărârile comisiilor
se adoptă cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi.
Rapoartele şi avizele întocmite de membrii fiecărei comisii sunt
prezentate în plen camerei înainte de dezbaterea propunerii legislative
Presa i actualitatea 18
Unitatea de învăŃare 1
ŞedinŃele de plen
ŞedinŃele în plen sunt conduse de preşedintele Senatului, respectiv al
Camerei DeputaŃilor sau de unul dintre vicepreşedinŃi. Preşedintele
veghează la respectarea Regulamentului şi la menŃinerea ordinii în sala
de dezbateri.
Parlamentul României adoptă legi, hotărâri şi moŃiuni. De asemenea,
Senatul şi Camera DeputaŃilor pot adopta mesaje, declaraŃii şi alte acte
cu caracter politic.
Pentru a fi informaŃi asupra subiectelor care se dezbat, senatorilor şi
deputaŃii primesc din timp materialele necesare la caseta
parlamentarului (textele proiectelor de lege şi ale proiectelor de
hotărâre, rapoartele comisiilor, avizele Consiliului Legislativ, avizele
Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului pentru
propunerile legislative, rapoartele de activitate ale unor autorităŃi publice
alese sau numite de fiecare cameră în parte).
19 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 20
Unitatea de învăŃare 1
EXEMPLU
Proiectul de lege pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 57/2009 pentru modificarea Legii nr. 416/2001
privind venitul minim garantat.
21 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 22
Unitatea de învăŃare 1
23 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
MoŃiunile
MoŃiunile exprimă poziŃia Senatului, respectiv a Camerei DeputaŃilor,
într-o anumită problemă de politică internă sau externă. În practica
parlamentară există moŃiuni simple şi moŃiuni de cenzură.
MoŃiunile simple sunt prezentate unei singure Camere, unde se dezbat
şi se adoptă cu votul majorităŃii membrilor ei. La Senat, moŃiunea simplă
poate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul senatorilor.
MoŃiunile de cenzură reprezintă o categorie specială de moŃiuni prin
care se exercită controlul parlamentar asupra Guvernului. Scopul
moŃiunii de cenzură este de a angaja o dezbatere publică asupra
politicii de ansamblu a Guvernului, pentru a evalua dacă acesta mai
dispune sau nu de sprijin politic din partea forului reprezentativ. Aceasta
reprezintă cea mai severă formă de control pe care o exercită
Parlamentul asupra activităŃii Guvernului.
MoŃiunea de cenzură este un document care trebuie semnat de cel
puŃin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaŃilor,
arătându-se în textul său motivele pentru care se solicită
Parlamentului retragerea încrederii acordate Guvernului. MoŃiunea
de cenzură se dezbate în şedinŃa comună a celor două Camere, în
termen de trei zile de la data când a fost depusă. Pentru a fi adoptată,
moŃiunea de cenzură trebuie să întrunească votul majorităŃii senatorilor
şi deputaŃilor.
Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere ale
Parlamentului asupra unui program, a unei declaraŃii de politică
generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o
moŃiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea
programului sau a declaraŃiei de politică generală ori a proiectului de
lege, a fost votată de majoritatea deputaŃilor şi senatorilor.
Întrebări şi interpelări
Senatorii şi deputaŃii pot adresa Guvernului întrebări şi interpelări.
Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este
adevărat ori dacă o informaŃie este exactă privind intenŃia Guvernului de
a lua o hotărâre într-o anumită problemă sau de a comunica Senatului
sau Camerei DeputaŃilor documentele sau informaŃiile solicitate de către
parlamentari.
Presa i actualitatea 24
Unitatea de învăŃare 1
Informarea Parlamentului
Preşedintele Senatului sau al Camerei DeputaŃilor şi preşedinŃii
comisiilor, în cadrul controlului parlamentar, pot cere Guvernului şi
celorlalte organe ale administraŃiei publice informaŃii şi documente
asupra unei probleme de interes public.
De asemenea, fiecare senator sau deputat poate cere, prin intermediul
preşedintelui Camerei sau al preşedinŃilor comisiilor, acte, dosare şi alte
informaŃii utile pentru activitatea sa.
25 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
BIBLIOGRAFIE
CărŃi
Călinoiu, ConstanŃa; Duculescu, Victor (2006), Drept parlamentar,
Bucureşti, Editura Lumina Lex.
LegislaŃie
ConstituŃia României, 2003.
Legea 35/ 2008 pentru alegerea Camerei DeputaŃilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităŃilor administraŃiei publice locale, a Legii administraŃiei publice
locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Regulamentul Camerei DeputaŃilor.
Regulamentul Senatului.
Site-uri de Internet
www.cdep.ro, site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor.
www.presidency.ro, site-ul oficial al PreşedinŃiei României.
www.senat.ro, site-ul oficial al Senatului.
Temă de reflecŃie
Parlamentul unicameral
Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a adresat preşedinŃilor celor
două Camere ale Parlamentului, în data de 24 septembrie 2009,
solicitându-le avizul consultativ pentru organizarea unui referendum
pentru reformarea Parlamentului.
Demersul Preşedintelui este necesar în vederea organizării unui
referendum naŃional prin care cetăŃenii să fie consultaŃi cu privire la
două aspecte importante, şi anume: reorganizarea Parlamentului, din
bicameral în unicameral, şi reducerea numărului de parlamentari la
maximum 300. În prezent, în Senat şi Camera DeputaŃilor sunt 471 de
parlamentari. Preşedintele Ńării a propus organizarea referendumului în
aceeaşi zi cu alegerile prezidenŃiale, respectiv 22 noiembrie 2009.
Preşedintele României crede că reorganizarea Parlamentului continuă
reforma statului şi reduce cheltuielile statului. Totodată, Traian Băsescu
arată că un parlament unicameral ar răspunde mult mai rapid
consultărilor pe care Parlamentul European le va face cu parlamentele
naŃionale. „Un parlament unicameral cu un număr mai mic de
parlamentari, maximum 300, faŃă de 471, câŃi avem acum, ar fi un
element şi de reducere a corupŃiei: mai puŃini politicieni de rang înalt
care fac trafic de influenŃă”, adaugă Preşedintele în declaraŃia sa de
presă din 24 septembrie.
Presa i actualitatea 26
Unitatea de învăŃare 1
Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte:
1. Parlamentarii sunt aleşi:
a) pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de
mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă;
b) pentru un mandat de 3 ani, care se prelungeşte de drept în stare de
mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă;
c) până la următoarele alegeri.
27 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 28
Unitatea de învăŃare 1
29 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 30
Unitatea de învăŃare 1
31 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 32
Unitatea de învăŃare 1
Exemplu
PreşedinŃii României, după 1989
1990-1992 - Ion Iliescu
1992-1996 - Ion Iliescu
1996-2000 – Emil Constantinescu
2000-2004 – Ion Iliescu
2004-2009 – Traian Băsescu
aprilie-mai 2007- Nicolae Văcăroiu (interimar)
2009-prezent - Traian Băsescu
33 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 34
Unitatea de învăŃare 1
BIBLIOGRAFIE
LegislaŃie
ConstituŃia României (2007), Bucureşti, Regia Autonomă „Monitorul
Oficial”.
35 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte:
1. În caz de restructurare guvernamentală, Preşedintele:
a) numeşte la propunerea primului-ministru, pe noii membri ai
Guvernului;
b) numeşte noii miniştri numai pe baza aprobării Parlamentului;
c) numeşte un nou prim-ministru.
2. Parlamentul îl poate suspenda din funcŃie pe Preşedintele României
dacă:
a) Curtea ConstituŃională îl acuză de încălcarea Legii supreme;
b) Curtea ConstituŃională recomandă suspendarea;
c) săvârşeşte, din punctul de vedere al majorităŃii parlamentarilor, fapte
grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei.
Presa i actualitatea 36
Unitatea de învăŃare 1
37 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 38
Unitatea de învăŃare 1
39 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
Presa i actualitatea 40
Unitatea de învăŃare 1
41 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
BIBLIOGRAFIE
LegislaŃie
ConstituŃia României (2007), Bucureşti, Regia Autonomă „Monitorul
Oficial”.
Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte:
1. În România, Preşedintele desemnează un candidat la funcŃia de
prim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea
absolută în Parlament sau, dacă nu există această majoritate, a
partidelor din Parlament.
a) adevărat;
b) fals.
43 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 1
1. a, 2. b, 3. c, 4. a, 5. b.
Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar
pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3. Dacă nu aŃi răspuns
corect la minimum 4 întrebări, atunci trebuie să studiaŃi din nou
tutoratul 2.
Presa i actualitatea 44
Unitatea de învăŃare 2
Unitatea de învăŃare 2
CUPRINS
45 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Presa şi actualitatea 46
Unitatea de învăŃare 2
47 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Presa şi actualitatea 48
Unitatea de învăŃare 2
49 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Presa şi actualitatea 50
Unitatea de învăŃare 2
51 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Presa şi actualitatea 52
Unitatea de învăŃare 2
53 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Rolul şi structura
Potrivit art. 133 din ConstituŃia revizuită, Consiliul Superior al
Magistraturii este garantul independenŃei justiŃiei.
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraŃilor şi validaŃi de
Senat; aceştia fac parte din două secŃii, una pentru judecători şi una
pentru procurori; prima secŃie este compusă din nouă judecători, iar cea
de-a doua din cinci procurori;
b) doi reprezentanŃi ai societăŃii civile, specialişti în domeniul dreptului,
care se bucură de înaltă reputaŃie profesională şi morală, aleşi de
Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiŃiei, preşedintele Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi
JustiŃie.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un
mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraŃii prevăzuŃi la
litera a). Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii este de 6 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în
activitatea sa numai legii. Membrii CSM răspund în faŃa judecătorilor şi
procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului
(art. 1 din Legea nr. 317/2004, republicată, privind Consiliu Superior al
Magistraturii). Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin
vot secret.
Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al
Magistraturii la care participă. Hotărârile CSM sunt definitive şi
irevocabile, cu excepŃiile prevăzute de lege.
Presa şi actualitatea 54
Unitatea de învăŃare 2
AtribuŃiile CSM
Conform art. 134 din ConstituŃie, Consiliul Superior al Magistraturii
propune Preşedintelui României numirea în funcŃie a judecătorilor şi a
procurorilor, cu excepŃia celor stagiari.
Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanŃă de
judecată, prin secŃiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa
organică. În aceste situaŃii, ministrul justiŃiei, preşedintele Înaltei CurŃi
de CasaŃie şi JustiŃie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nu au drept de vot.
Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot
fi atacate la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie.
Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaŃia de a se sesiza
şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva
oricărui act care le-ar putea afecta independenŃa sau
imparŃialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De
asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaŃia
profesională a judecătorilor şi procurorilor.
Judecătorul sau procurorul care consideră că independenŃa,
imparŃialitatea sau reputaŃia profesională îi este afectată în orice mod
se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz,
poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor
acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor
care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare.
BIBLIOGRAFIE
CărŃi
Constantinescu, Mihai; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Tănăsescu,
Simina Elena (2004), ConstituŃia României revizuită – comentarii şi
explicaŃii, Bucureşti, Ed. All Beck.
Ciobanu, Viorel Mihai (1997), Tratat teoretic şi practic de procedură
civilă, Bucureşti, Ed. NaŃional.
LegislaŃie
ConstituŃia României, 2003.
Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, text republicat în
Monitorul Oficial nr. 827/13 septembrie 2005.
Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, text
republicat în Monitorul Oficial nr. 827/13 septembrie 2005.
Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1 din 8 februarie 1994, privind liberul
acces la justiŃie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăŃilor şi
intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României 69 din
16 martie 1994.
Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009.
Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009.
Presa şi actualitatea 56
Unitatea de învăŃare 2
Lucrare de verificare
57 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Presa şi actualitatea 58
Unitatea de învăŃare 2
59 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
ExplicaŃii şi exemple
Promulgarea este actul prin care Preşedintele României învesteşte o
lege cu forŃă executorie. Nicio lege nu poate produce efecte dacă nu
este promulgată de Preşedinte, prin decret, şeful statului fiind astfel
ultimul filtru înainte de intrarea în vigoare a unei legi.
Întrucât supremaŃia ConstituŃiei reclamă ca orice act normativ să fie
emis cu respectarea legii fundamentale, trebuie să existe mecanisme
concrete şi eficiente de verificare a conformităŃii acelui act normativ cu
legea supremă. În mod firesc, prima formă de control de
constituŃionalitate se poate face înainte de promulgare, de aceea
Presa şi actualitatea 60
Unitatea de învăŃare 2
61 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
ExplicaŃii şi exemple
Singurul exemplu este Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind
constituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃiei
României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 317 din 12 mai
2003. Curtea ConstituŃională s-a pronunŃat asupra ansamblului
reglementării, cu privire specială asupra respectării condiŃiilor privitoare
la limitele revizuirii, prevăzute de dispoziŃiile art. 148 din ConstituŃie, şi
cu privire la respectarea prevederilor tratatelor internaŃionale în materia
drepturilor omului, la care România este parte.
ExplicaŃii şi exemple
Astfel, Curtea ConstituŃională a examinat conformitatea prevederilor
Legii nr. 30/1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a protocoalelor
adiŃionale la această convenŃie, cu dispoziŃiile constituŃionale,
pronunŃându-se prin Decizia nr. 94/1996 asupra constituŃionalităŃii
acestei legi.
Totodată, Curtea a arătat în Decizia nr. 146/2000, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 566 din 15 noiembrie 2000, că ratificarea de către
România a ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor
fundamentale prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, a făcut ca această
convenŃie să facă parte din dreptul intern, situaŃie în care raportarea la
oricare dintre textele sale este impusă aceluiaşi regim cu cel aplicabil
raportărilor la dispoziŃiile din Legea fundamentală.
Presa şi actualitatea 62
Unitatea de învăŃare 2
63 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
ExplicaŃii şi exemple
ExcepŃia de neconstituŃionalitate este instrumentul juridic prin care una
din părŃile unui proces aflat pe rol, sau chiar instanŃa din oficiu, în
măsura în care consideră că o anume prevedere legală, de care
depinde soluŃionarea acelui proces, este neconstituŃională, poate sesiza
Curtea ConstituŃională în legătura cu compatibilitatea acelui text de lege
cu ConstituŃia. Controlul exercitat pe această cale este un control a
posteriori, aşadar un control ulterior intrării în vigoare a unei legi.
Aşadar, excepŃia de neconstituŃionalitate are în vedere un anume text
de lege (deja aflat în vigoare), text care este invocat într-un proces şi de
care depinde soluŃionarea acelui litigiu. Textul respectiv este considerat
neconstituŃional de către partea care îl invocă. În cadrul procesului nu
se poate pretinde neconstituŃionalitatea unui text de lege care nu are
legătură cu cauza respectivă, cum nu se poate pretinde nici
neconstituŃionalitatea unei legi în ansamblul său. Partea care are
interes în soluŃionarea litigiului va identifica şi va argumenta care
anume articole de lege le consideră neconstituŃionale, iar Curtea se
pronunŃă doar asupra acelor texte, fără să extindă verificarea de
neconstituŃionalitate şi asupra altor texte.
Verificând excepŃia ridicată, Curtea poate ajunge la concluzia că textele
de lege invocate sunt constituŃionale, caz în care va respinge excepŃia,
sau poate constata că acele texte sunt neconstituŃionale, caz în care
admite excepŃia.
Presa şi actualitatea 64
Unitatea de învăŃare 2
ExplicaŃii şi exemple
În urma revizuirii ConstituŃiei României în 2003, rolul Avocatului
Poporului a fost sporit atât prin mărirea mandatului acestuia de la 4 la 5
65 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Exemple
Prin Hotărârea nr. 34 din 15 decembrie 2004, Curtea ConstituŃională a
constatat că Traian Băsescu a fost ales în funcŃia de Preşedinte al
României, întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil
exprimate, respectiv 5.126.794 voturi, faŃă de 4.881.520 voturi
exprimate în favoarea celuilalt candidat, Adrian Năstase.
ExplicaŃii şi exemple
Exemplul cel mai la îndemână, de altfel singurul în această materie, îl
constituie propunerea de suspendare din funcŃia de Preşedinte al
României a lui Traian Băsescu, propunere iniŃiată de 182 de deputaŃi şi
senatori, adusă la cunoştinŃa Preşedintelui la data de 20 februarie 2007
şi prezentată în şedinŃa comună a Camerei DeputaŃilor şi a Senatului la
data de 28 februarie 2007.
IniŃiatorii propunerii de suspendare au pretins că Preşedintele a încălcat
numai puŃin de 36 de articole din Legea fundamentală. Astfel, i s-a
imputat Preşedintelui Ńării faptul de a fi refuzat sau neglijat să
organizeze consultări cu partidele politice atunci când au existat
momente tensionate sau chiar de criză, care impuneau acŃiuni de
mediere; atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat,
acuzaŃii grave aduse partidelor din opoziŃie; fapte de încălcare a
dispoziŃiilor constituŃionale privind rolul, funcŃiile şi activitatea
Parlamentului şi a membrilor Parlamentului; solicitarea adresată în vara
anului 2006 directorilor serviciilor de informaŃii de a-şi prezenta demisia
şi acceptarea demisiei acestora; faptul că a participat de multe ori
neinvitat la şedinŃe de Guvern; a cerut procurorilor redeschiderea unor
dosare de urmărire penală, închise, în opinia sa, nejustificat etc.
Art. 95, alin. 1 din Legea fundamentală prevede că Preşedintele
României poate fi suspendat din funcŃie în cazul săvârşirii unor fapte
grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei. Având în vedere că
textul constituŃional nu defineşte noŃiunea de fapte grave, Curtea
ConstituŃională a trebuit să stabilească mai întâi înŃelesul acestei
noŃiuni.
Curtea ConstituŃională a reŃinut că „pot fi considerate fapte grave de
încălcare a prevederilor ConstituŃiei actele de decizie sau sustragerea
de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Preşedintele
României ar împiedica funcŃionarea autorităŃilor publice, ar suprima sau
ar restrânge drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor, ar tulbura ordinea
constituŃională ori ar urmări schimbarea ordinii constituŃionale sau alte
fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte
similare”.
Curtea ConstituŃională a arătat că „prerogativele constituŃionale ca şi
legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către
electoratul întregii Ńări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol
Presa şi actualitatea 68
Unitatea de învăŃare 2
69 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Presa şi actualitatea 70
Unitatea de învăŃare 2
71 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
BIBLIOGRAFIE
CărŃi
Constantinescu, Mihai; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Tănăsescu,
Simina Elena (2004), ConstituŃia României revizuită – comentarii şi
explicaŃii, Bucureşti, Ed. All Beck.
Iorgovan, Antonie (2005), Tratat de drept administrativ, vol. I, ed. a IV-a,
Bucureşti, Ed. All Beck.
LegislaŃie
Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea şi funcŃionarea
CurŃii ConstituŃionale, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.
JurisprudenŃa CurŃii ConstituŃionale a României şi ConvenŃia europeană
a drepturilor omului (1994-2003).
Legea nr. 30 din 18 mai 1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a
protocoalelor adiŃionale la această convenŃie, publicată în Monitorul
Oficial al României nr.135 din 31 mai 1994.
Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 65 din 20 iunie 1995, referitoare la
constituŃionalitatea Legii pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 1/1995 cu privire la condiŃiile de creştere a salariilor în
anul 1995 la regii autonome şi societăŃi comerciale cu capital majoritar
de stat, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 129 din 28 iunie
1995.
Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 83 din 19 mai 1998, privind excepŃia
de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă a
Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii
Presa şi actualitatea 72
Unitatea de învăŃare 2
73 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte:
1. Curtea ConstituŃională se pronunŃă cu privire la constituŃionalitatea
unor prevederi legale:
a) din oficiu, fiind garantul supremaŃiei ConstituŃiei;
b) la sesizarea unor persoane/instituŃii expres determinate de lege;
c) doar dacă prevederile legale sunt în vigoare.
Presa şi actualitatea 74
Unitatea de învăŃare 2
Reglementarea juridică
Reglementarea juridică a instituŃiei Avocatul Poporului este făcută prin
ConstituŃia României şi prin intermediul legilor şi a regulamentelor.
2.3.2 ATRIBUłII
Potrivit ConstituŃiei României şi Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi
funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului, republicată 2004 şi
consolidată, Avocatul Poporului:
- coordonează activitatea instituŃiei Avocatul Poporului;
- primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin
încălcarea drepturilor sau libertăŃilor cetăŃeneşti de către autorităŃile
administraŃiei publice şi decide asupra acestor cereri;
- urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităŃilor sau
funcŃionarilor administraŃiei publice în cauză încetarea încălcării
drepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti, repunerea în drepturi a
petiŃionarului şi repararea pagubelor;
- formulează puncte de vedere, la cererea CurŃii ConstituŃionale;
75 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
2.3.3 ORGANIZARE/FUNCłIONARE
Avocatul Poporului este o instituŃie publică autonomă şi independentă
faŃă de orice altă autoritate publică. InstituŃia este condusă de către
Avocatul Poporului. FuncŃia de Avocat al Poporului este asimilată cu
funcŃia de ministru (Legea 383/2007).
ConstituŃia României spune că Avocatul Poporului este numit pe o
durată de 5 ani (art. 58, alin. 1) în şedinŃa comună a celor două Camere
ale Parlamentului României (art. 65, lit. i). Birourile permanente ale
Camerei DeputaŃilor şi Senatului fac propunerile de candidaŃi la
recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale
Parlamentului României. Potrivit art. 6, alin. 2 din Legea nr. 35/1997
privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului,
republicat 2004 şi consolidată, persoana numită poate fi „orice cetăŃean
român care îndeplineşte condiŃiile de numire prevăzute pentru
judecători la Curtea ConstituŃională” [sublinierea noastră], cu toate că
pe website-ul instituŃiei este menŃionat că aceasta este numită „din
rândul personalităŃilor vieŃii publice care îndeplinesc condiŃiile de numire
prevăzute pentru judecătorii de la Curtea ConstituŃională” [sublinierea
noastră] (www.avp.ro).
Persoana care ocupă funcŃia de Avocatul Poporului şi adjuncŃii săi nu
pot îndeplini nicio altă funcŃie publică sau privată, excepŃie făcând
funcŃiile didactice din învăŃământul superior (art. 58, alin. 2). În condiŃiile
în care instituŃia Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăŃile
cetăŃenilor în raporturile sale cu autorităŃile publică (Legea 35/1997),
articolul 59, alin. 2 din ConstituŃia României conŃine o prevedere utilă
pentru buna derulare a activităŃii instituŃiei şi anume că autorităŃile
publice sunt obligate să asigure sprijinul necesar Avocatului Poporului
pentru exercitarea atribuŃiilor sale (art. 59, alin. 2). Acestea trebuie să
comunice, să pună la dispoziŃia Avocatului Poporului, informaŃiile,
documentele sau actele pe care le deŃin legate de cererile adresate
Avocatului Poporului.
Trebuie menŃionat că Avocatul Poporului răspunde doar în faŃa
Parlamentului României şi prezintă Camerei DeputaŃilor şi Senatului
rapoarte anual sau la cererea membrilor acestora (art. 60 din
ConstituŃia României). Aceste rapoarte sunt publice şi pot fi consultate
Presa şi actualitatea 76
Unitatea de învăŃare 2
Studiu de caz
Domeniul drepturilor copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor,
persoanelor cu handicap
77 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
BIBLIOGRAFIE
Studii
Raport de activitate pentru anul 2007, Avocatul Poporului, Bucureşti,
2008.
LegislaŃie
ConstituŃia României, 2003.
Legea 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul
Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 844
din 15 septembrie 2004, modificată şi completată prin Legea nr.
383/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900/28 decembrie
2007.
Regulament din 17 aprilie 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃiei
Avocatul Poporului – Republicare.
Presa şi actualitatea 78
Unitatea de învăŃare 2
Site-uri de Internet
www.avp.ro, site-ul oficial al instituŃiei Avocatul Poporului.
Lucrare de verificare
79 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
3. Curtea ConstituŃională:
a) face parte din sistemul organelor judecătoreşti;
b) este o autoritate cu atribuŃii jurisdicŃionale independentă de celelalte
autorităŃi ale statului;
c) face parte din cele trei puteri ale statului.
1. b, 2. a, 3. b, 4. b, 5. b.
Presa şi actualitatea 80
Unitatea de învăŃare 2
81 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 2
Unitatea de învăŃare 3
CUPRINS
82 Presa si actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
83 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
Conflicte de interese
Tipurile de conflicte de interese sunt identificate de lege, pentru fiecare
categorie de bugetari. De exemplu, Legea 215/2001, a administraŃiei
publice locale, arată că funcŃia de consilier este incompatibilă cu:
a) funcŃia de prefect şi de subprefect;
b) calitatea de funcŃionar public;
c) calitatea de angajat în cadrul autorităŃilor administraŃiei publice locale
respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judeŃul
respectiv;
d) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie al
regiilor autonome ori de conducător al societăŃilor comerciale înfiinŃate
de consiliile locale sau de consiliile judeŃene;
e) calitatea de primar;
f) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar
de stat şi cele asimilate acestora.
În plus, dacă în cadrul unui consiliu local se deliberează şi se votează
în legătură cu o hotărâre care ar putea afecta interesele financiare ale
unui consilier sau ale rudelor sale, până la gradul IV (o licitaŃie pentru
construcŃia unei clădiri, de exemplu, când o rudă are o firmă de
construcŃii implicată în licitaŃia respectivă), consilierul respectiv este în
conflict de interese. De aceea, legea 215/2001 spune că nu poate
participa la deliberări şi la vot, altfel hotărârea poate fi declarată nulă.
În cazul primarilor şi al viceprimarilor, la aceste incompatibilităŃi se
adaugă:
a) orice funcŃie de conducere din cadrul societăŃilor comerciale la care
statul sau o unitate administrativ-teritorială este acŃionar majoritar ori
din cadrul societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale sau regiilor
autonome;
b) orice alte activităŃi sau funcŃii publice, cu excepŃia funcŃiilor didactice
şi a funcŃiilor din cadrul unor fundaŃii ori organizaŃii neguvernamentale.
Presa şi actualitatea 84
Unitatea de învăŃare 3
CetăŃenii pot urmări modul în care sunt luate deciziile consiliului local şi
judeŃean. Ordinea de zi a şedinŃelor este publică. ŞedinŃele sunt
publice, mai puŃin în cazul şedinŃelor consiliului local cu uşile închise,
dacă acest lucru a fost decis de consilieri cu majoritate de voturi. În
chestiuni de importanŃă foarte mare pentru comună sau pentru oraş,
primarul poate propune consultarea cetăŃenilor prin referendum (Legea
215/2001).
Comunele, oraşele şi judeŃele se bucură de autonomie locală, înŃeleasă
ca „dreptul şi capacitatea efectivă a autorităŃilor administraŃiei publice
locale de a soluŃiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităŃilor locale pe care le reprezintă, treburile publice” (Legea
215/2001, www.cdep.ro). Autonomia locală este exclusiv administrativă
şi financiară, drept urmare „autorităŃile administraŃiei publice locale au
dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze
şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi
judeŃelor” (Legea 215/2001, www.cdep.ro). Există numeroase exemple
de impozite şi taxe locale: taxa de barieră în staŃiunea Mamaia; taxele
de tranzit şi de ecologizare, menŃinute de primarul oraşului Giurgiu,
pentru cei care treceau graniŃa cu Bulgaria, chiar şi după aderarea la
Uniunea Europeană (în 2007); impozitele pentru iahturi şi taxele pentru
păşunat, pentru oile tinere şi sterpe, în municipiul Suceava.
Sursele de venit ale bugetelor locale (judeŃene, orăşeneşti sau
comunale) sunt, potrivit Legii 273/2006 privind finanŃele publice locale:
„a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuŃii, alte
vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenŃii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
d) donaŃii şi sponsorizări (cu destinaŃie prestabilită)”.
Iată, de exemplu, cum se împarte impozitul pe venit: „Din impozitul pe
venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităŃi administrativ-
teritoriale, se alocă lunar […] o cotă de 47% la bugetele locale ale
comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoară
activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 13% la bugetul local al
judeŃului şi o cotă de 22% într-un cont distinct, deschis pe seama
direcŃiilor generale ale finanŃelor publice judeŃene, la trezoreria
municipiului reşedinŃă de judeŃ pentru echilibrarea bugetelor locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeŃului” (Legea 273/2006). De
aceea, comunele, oraşele şi judeŃele sunt bogate dacă pe teritoriul lor
există companii care au o activitate economică intensă şi profitabilă. În
plus, comunele, oraşele şi judeŃele pot face împrumuturi pentru proiecte
de importanŃă locală şi pot accesa fonduri de la Uniunea Europeană,
pentru proiecte de dezvoltare locală.
Modul în care au fost folosite bugetele locale este verificat de către
Curtea de Conturi. În cadrul CurŃii de Conturi funcŃionează judecători
financiari, iar pe lângă Curtea de Conturi funcŃionează procurori
financiari. Astfel, Curtea de Conturi poate hotărî plata unor despăgubiri
85 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
3.1.1 PRIMĂRIA
Conform legii, consiliile locale sunt autorităŃi deliberative, iar primarii,
autorităŃi executive. Prin urmare, primarul este responsabil pentru
punerea în aplicare a deciziilor luate de către consilierii locali,
reprezentanŃi ai cetăŃenilor.
Consiliul local şi primarul au un aparat propriu, format din funcŃionari
publici şi personal auxiliar care poate rămâne în primărie de la un
mandat la altul.
Consiliul local are atribuŃii în următoarele domenii (Legea 215/2001):
avizează sau aprobă studii, prognoze şi programe:
- de dezvoltare economico-socială;
- de amenajare a teritoriului şi urbanism;
- de participare la programe de dezvoltare judeŃeană, regională,
zonală şi de cooperare transfrontalieră.
- aprobă bugetul local şi împrumuturile;
- stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale;
Presa şi actualitatea 86
Unitatea de învăŃare 3
87 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
LocalităŃile rurale
Dotările minime obligatorii pentru satele reşedinŃă de comună, în scopul
deservirii întregii comune:
- sediu de primărie;
- grădiniŃă, şcoală primară şi gimnazială;
- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
- poştă, servicii telefonice;
- sediu de poliŃie şi de jandarmerie;
- cămin cultural cu bibliotecă;
- magazin general, spaŃii pentru servicii;
- teren de sport amenajat;
- parohie;
- cimitir;
- staŃie/haltă C.F. sau staŃie de transport auto;
- dispensar veterinar;
- sediu al serviciului de pompieri;
- puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;
- alimentare cu apă prin cişmele stradale.
Sursa: Legea 351/2001, www.cdep.ro.
89 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
Presa şi actualitatea 90
Unitatea de învăŃare 3
3.1.3 PREFECTURA
Fiecare judeŃ al României, alături de municipiul Bucureşti, are câte un
prefect numit de Guvern. După cum arată Legea 215/2001, „prefectul
este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile
publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale
din unităŃile administrativ-teritoriale”.
Între prefecŃi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi
consiliile judeŃene şi preşedinŃii acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare, explică legea 340/2004 privind instituŃia
prefectului (www.cdep.ro). Dacă prefectul consideră că primarul sau
preşedintele consiliului judeŃean, consiliul local sau consiliul judeŃean au
emis acte sau prevederi ilegale, el le poate ataca în instanŃă. Actul
atacat este suspendat de drept (Legea 215/2001). De aceea, poziŃia de
prefect este considerată o poziŃie-cheie, iar până în 2004, când
legislaŃia a fost schimbată, prefectul era numit de Guvern, pe criterii
politice. Perioada de tranziŃie, în care prefecŃii au fost nevoiŃi să decidă
dacă îşi continuă cariera politică sau cea de prefect, a durat până pe 1
ianuarie 2006, când 39 de prefecŃi au renunŃat la cariera politică, au
trecut de un examen şi au fost renumiŃi de către Guvern pe posturile
deŃinute deja („Guvernul a numit…”, 2005; „PrefecŃi apolitici”, 2006).
Acum, prefectul este un înalt funcŃionar public cu studii superioare
juridice sau administrative sau care a exercitat cel puŃin un mandat
complet de parlamentar (Legea 340/2004). Şi subprefectul trebuie să
aibă studii superioare.
FuncŃia de prefect sau de subprefect este incompatibilă cu cea de
deputat sau senator, consilier local sau judeŃean, cu o funcŃie de
reprezentare profesională, o altă funcŃie publică sau o funcŃie ori o
activitate profesională remunerată în cadrul regiilor autonome, precum
şi al societăŃilor comerciale cu capital de stat sau privat.
În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte
următoarele atribuŃii principale (Legea 340/2004, Art. 19):
„a) asigură, la nivelul judeŃului sau, după caz, al municipiului Bucureşti,
aplicarea şi respectarea ConstituŃiei, a legilor, a ordonanŃelor şi a
hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii
publice;
b) acŃionează pentru realizarea în judeŃ, respectiv în municipiul
Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune
măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu
competenŃele şi atribuŃiile ce îi revin, potrivit legii;
c) acŃionează pentru menŃinerea climatului de pace socială şi a unei
comunicări permanente cu toate nivelurile instituŃionale şi sociale,
acordând o atenŃie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
d) colaborează cu autorităŃile administraŃiei publice locale pentru
determinarea priorităŃilor de dezvoltare teritorială;
91 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
BIBLIOGRAFIE
Articole de presă
***, 4 ianuarie 2006, PrefecŃi apolitici, www.realitatea.net.
Etves, Antoaneta, 15 februarie 2009, „Primarul Oprescu, victima
propriilor megalomanii”, Cotidianul, www.cotidianul.ro.
Comunicate de presă
Presa şi actualitatea 92
Unitatea de învăŃare 3
LegislaŃie
Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi.
Legea 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici.
Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naŃional.
Legea 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publice
locale.
Legea 340/2004 privind instituŃia prefectului.
Legea 273/ 2006 privind finanŃele publice locale.
Site-uri de Internet
www.cdep.ro, site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor, Repertoriu legislativ.
www.cjc.ro, site-ul oficial al Consiliului JudeŃean ConstanŃa.
www.integritate.eu, site-ul oficial al AgenŃiei NaŃionale pentru Integritate.
Lucrare de verificare
93 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
Presa şi actualitatea 94
Unitatea de învăŃare 3
95 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
Presa şi actualitatea 96
Unitatea de învăŃare 3
97 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
BIBLIOGRAFIE
Studii
IMCA pour la Commission européenne – DG EAC, Roumanie –
Monograph. Paysage audiovisuel et politiques publiques des pays
candidats dans le secteur audiovisuel, Etude DG EAC / 59/ 02, Mars
2004.
LegislaŃie
ConstituŃia României, 2003.
Decizia CNA 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor de
programe.
Decizia CNA 258/ 2003 privind difuzarea operelor audiovizuale
europene.
Legea Audiovizualului 48/1992.
Legea Audiovizualului 504/2002.
Site-uri de Internet
ec.europa.eu, site-ul oficial al Comisiei Europene, Audiovisual and
Media Policies.
Presa şi actualitatea 98
Unitatea de învăŃare 3
Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte:
1. Uniunea Europeană are o legislaŃie pentru audiovizual care
protejează:
a) produsele culturale europene;
b) pluralitatea de voci pe piaŃa de media;
c) accesul tuturor producătorilor internaŃionali pe o piaŃă liberă.
99 Presa şi actualitatea
Unitatea de învăŃare 3
Colegiul C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. este condus de un colegiu, alcătuit din 11 membri. Aceştia
sunt numiŃi de către Parlament, în felul următor:
a) doi membri sunt reprezentanŃi ai societăŃii civile: unul este propus de
Preşedintele României, iar celălalt de către primul-ministru, pe baza
consultării cu organizaŃii neguvernamentale;
b) nouă membri sunt propuşi de grupurile parlamentare, potrivit
configuraŃiei politice a celor două Camere.
Din Colegiul C.N.S.A.S. nu pot face parte foştii lucrători ai SecurităŃii
sau colaboratorii acesteia şi persoanele cu antecedente penale. Pe
perioada mandatului, membrii Colegiului nu pot face parte din partide
politice (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 17).
Colegiul şi fiecare dintre membrii săi răspund în faŃa Parlamentului
României pentru modul de îndeplinire a atribuŃiilor ce le revin (OUG, Nr.
24/10 martie 2008, Art. 21)
Arhiva C.N.S.A.S.
Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii provine
de la Serviciul Român de InformaŃii, Serviciul de InformaŃii Externe,
Ministerul JustiŃiei, Ministerul Public, Arhivele NaŃionale, Ministerul
Apărării NaŃionale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Este
vorba, conform datelor de pe site-ul C.N.S.A.S., de peste 20 de
kilometri liniari de arhivă.
Preluarea acestor documente s-a efectuat treptat şi continuă şi astăzi.
Site-ul C.N.S.A.S. arată că la sfârşitul anului 2007, fondul informativ din
arhiva C.N.S.A.S. totaliza un număr de 1.075.050 dosare cu 1.255.550
volume; fondul reŃea avea 426.600 dosare cu 546.100 volume, iar
fondul documentar, 19.500 de dosare cu 51.870 volume. Arhiva are la
bază fişele de cartotecă ale fostei SecurităŃi, care conŃin datele
privitoare la persoane, probleme sau instituŃii, clasate după anumite
criterii şi norme arhivistice. Pe baza acestor fişe se pot identifica în
arhivă dosarele întocmite de fosta Securitate. Cartoteca are peste un
milion de fişe de evidenŃă (www.cnsas.ro, accesat în iulie 2009).
Fondul informativ (operativ) conŃine dosarele privitoare la acŃiunile de
urmărire, verificare şi supraveghere informativă a persoanelor aflate în
atenŃia SecurităŃii. Fondul reŃea se referă la dosarele personale ale
informatorilor şi colaboratorilor fostei SecurităŃi. Ele sunt alcătuite din
angajamentul persoanei recrutate, notele şi rapoartele întocmite de
aceasta şi de ofiŃerul de Securitate cu care Ńinea legătura. Fondul
documentar cuprinde dosare care conŃin documente legate de o
anumită zonă de interes pentru fosta Securitate, cum ar fi: activitatea
partidelor istorice, mişcările naŃionaliste, mişcările de rezistenŃă,
colectivizarea agriculturii, desfăşurarea alegerilor, activitatea religioasă,
intelectualitatea. Pe lângă aceste fonduri, mai există şi altele dedicate
dosarelor de urmărire a comunităŃilor românilor din străinătate,
dosarelor de anchetă penală, dosarele cu manuscrise confiscate,
dosarelor administrative şi de cadre ale ofiŃerilor şi angajaŃilor fostei
SecurităŃi şi dosarele de contrainformaŃii militare (www.cnsas.ro).
Material realizat de Romina Surugiu.
BIBLIOGRAFIE
CărŃi
Albu, Mihai (2008), Informatorul. Studiu asupra colaborării cu
Securitatea, Iaşi, Polirom.
NagâŃ, Germina (2004), „Informatorul de lângă noi”, în Adrian Neculau
(coord.), ViaŃa cotidiană în comunism, Iaşi, Polirom.
Oprea, Marius (2002), Banalitatea răului. O istorie a SecurităŃii în
documente (1949-1989), Iaşi, Polirom.
Raport final (2007), Comisia PrezidenŃială pentru Analiza Dictaturii
Comuniste din România, editat de Vladimir Tismăneanu, Dorin
Dobrincu, Cristian Vasile, Bucureşti, Humanitas.
LegislaŃie
Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
poliŃiei politice comuniste.
OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului României nr. 24/ 10 martie 2008
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii.
Site-uri de Internet
www.cnsas.ro, site-ul oficial al Consiliului NaŃional pentru Studierea
Arhivelor SecurităŃii.
Lucrarea de verificare
1. b, 2. a, b, 3. b, 4. a, 5.a, b.
Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar
pentru finalizarea tutoratului 3. Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4
întrebări, atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 3.