BURLACU COSTINA

ANUL II
GUVERNARE SI SOCIETATE

ACTIVITATEA DE LOBBY A
FEDERATIEI OPERATORILOR ROMANI
DE TRANSPORTURI
 1.Ce interes are Federatia Operatorilor Romani de Transporturi in relatia cu
Statul, respectiv puterea executiva?
2.Cum actioneaza grupurile de interese pentru a influenta deciziile guvernantilor?
3.Alegerile prezidentiale din 2009 au constituit un cadru exponential pentru rela-
tionarea dintre reprezentantii partidelor favorite si reprezentantul FORT?
4.Prin ce modalitati ar putea reusi Fort sa-si atraga interesul candidatilor la alege-
rile prezidentiale si in functie de ce depinde buna comunicare si relationare dintre cele
doua parti?
5.Cat de importanta ar fi instituirea unei legi a lobby-ului in Romania si cum ar
afecta grupurile de interese?

In analiza de fata avem in vedere explicarea fenomenului de “corporatism” si a

celui de “lobby”, astfel ca in Enciclopedia Britanica se mentioneaza despre corporatism:
”conform teoriei, angajatorii si angajatii sunt organizati in corporatii industriale si
profesionale avand rolul de a reprezenta politic organizatia si de a controla oamenii din
jurisdictia lor”. Originile corporatismului le regasim in Europa centrala, dupa Revolutia
Franceza, ideea fiind aplicata abia la venirea lui Benito Mussolini in Italia.
In ceea ce urmeaza aflam din Dictionarul politic realizat de catre Wyn Grant anu-
mite aspecte determinante pentru analiza unui grup de interes. Astfel, principalul miez al
corporatismului este notiunea de sistem de intermediere a intereselor legand producatorul
de interese de stat, in care interesele explicit recunoscute al organizatiilor sunt incorpo-
rate in procesul de policy – making, ambele in termeni de negociere a politicii si garan-
tare a respectarii de catre membrii acestora in conformitate cu politica respectiva. In timp
ce unii analisti au sustinut faptul ca modalitatile corporatiste trebuie sa fie tripartite,
implicand statul, angajatorii organizati si munca organizata, altii au sustinut ca pot fi
bipartite, intre stat si unul dintre “partenerii sociali”, sau intre “partenerii sociali” insisi.
Aspectul de intermediere este preluat ca idee centrala a corporatismului, dupa cum
observam la A. Cawson, fiind punctul de plecare a multor analize ce au dezvoltat concep-
tul in sine. Dupa Primul Razboi Mondial, ideea de corporatism a fost preluata de catre
dreptul radical, in particular de catre Mussolini, care l-a pozitionat in centrul regimului
fascist din Italia. Ca o consecinta, corporatismul a trecut prin modificari de la invinuire la
asociere, astfel ca la un moment dat a devenit sinonim al fascismului asa cum intalnim in
cartile ce mentioneaza modul de initiere al curentului si evolutia sa, insa a disparut din
majoritate discutiilor politice, cu toate ca a continuat sa evolueze in Spania si Portugalia.
Samuel Beer mentioneaza in cartea sa “Modern British Politics” (1965) despre o
predictie a sa in ceea ce priveste “corporatismul” astfel: “urmatoarea dezvoltare a corpo-
ratismului nu va intarzia sa apara”.
Andrew Shonfield mentioneaza in cartea sa “Modern Capitalism”(1965) ideea
conform careia corporatismul poate observat si in termeni de management corporatist al
planificarii economice, in care principalele grupuri de interes s-au unit pentru a conclu-
ziona ocazii despre viitorul lor comportament. In 1974, Scmitter a publicat lucrarea “Still
the Century of Corporatism?”, titlul facand referire la predictia lui Mihail Manoilescu din
1934, si anume ca daca secolul al XIX lea a fost dedicat liberalismului, atunci secolul XX
trebuie sa fie cel al corporatismului.
Despre cercetarea empirica a lobby-ului, Baumgartner si Leech considera ca s-a adu-
nat destul de mult material, insa lucrarile teoretice inca sunt inconsistente in ceea ce s-a
cercetat inca, iar Wright este de parere ca “activitatea de lobby este despre preferintele
puterii legislative…o politica strategica ce intentioneaza sa induca membrilor sa-si
schimbe opinia – probabil convingerile, valorile sau interesele pe probleme pe politici
publice”.
Denzau si Munger (1986) dezvolta un model de luare de mita in care comoditatea
legislatorilor furnizeaza grupurilor, nu este rolul cererii de voturi. ci servicii electorale,
favoruri sau “efort”. Astfel, legislatorii primesc diverse contributii sau alte resurse
electorale, pe care ei le folosesc apoi pentru a-i ajuta sa castige voturi la urmatoarele
alegeri. Ideea este ca grupurile de interes au influenta legislativa limitata si ca votantii
mai putin organizati devin reprezentati.
In privinta activitatii de “lobby”, in lucrarea “Reglementarea activitatii de lobby”,
realizata de Liviu Mihaileanu si Aurelian Horja, avem ca mesaj de intampinare: “Cartea
de faţă doreşte să vină in sprijinul demitizării caracterului ocult al activităţii de lobby,
favorizat de cunoaşterea superficială a acestei activităţi şi de prejudecăţile legate de
posibilitatea de influenţare legală a deciziilor legislativului”. Prin urmare, pornim de la
o perspectiva in care exista deja o perceptie negativa a acestui fenomen si ulterior
observam si principalele argumente ce valideaza ca fiind un fenomen cat se poate de
normal in societatea actuala. Autorii lucrarii mai sus mentionate fac referire la asocierea
fenomenului de “lobby” cu traficul de influenta, si de aici perceptia negativa existenta.
Motivatia existentei “lobby”-ului se argumenteaza in aceasta lucrare, specificandu-
se faptul ca guvernantii trebuie sa fie informati despre efectele produse de legi asupra
unor categorii de persoane si de aceea hotararile de Guvern trebuie luate in deplina cu-
nostiinta de cauza. In privinta instrumentelor activitatii de lobby, sunt expuse cercetarea
stiintifica, furnizarea de informatii, contributiile politice, contactele cu factorii de decizie,
persuasiunea, initierea de dezbateri politice si realizarea de coalitii.

STUDIU DE CAZ
Cat au cheltuit partidele in campania electorala din 2009
si cum se prezinta relatia dintre Federatia Operatorilor Romania de
Transporturi si Partidul aflat la guvernare (PD-L)

Un articol in presa scrisa din 2 februarie 2009 arata ca in campania electorala pentru
alegerile parlamentare PSD si PD-L au cheltuit peste 25 de milioane de lei, in timp ce
PNL a cheltuit aproximativ 24 de milioane de lei. Dupa cum se specifica in articolul
postat de Realitatea Tv: “Cu datorii de pe urma campaniei au ramas PD-L, cu un minus
de 7.676.629 de lei, alianta PSD-PC minus 6.384.886 de lei si PNG-CD - minus 142.763
de lei”.

Un alt articol in presa scrisa din 17 decembrie 2009 anunta chemarea in instanta de
catre FORT a CNADR (Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale), motivele invo-
cate fiind “masura de restrictionare a traficului autovehiculelor de peste 7,5 tone…
o intreaga zona teritoriala, precum Moldova, sa fie rupta de restul tarii, fara ca persoanele
responsabile de acest lucru sa raspunda in fata legii. O.G. 43/1997 prevede la Art. 40. alin
(1) ca drumurile trebuie sa fie semnalizate si mentinute de catre administratorul drumului
in stare tehnica corespunzatoare desfasurarii traficului in conditii de siguranta”, asa cum
subliniaza Augustin Hagiu, presedintele FORT.
Un al treilea articol aparut in presa este cel din 21 ianuarie 2010 contine dezvaluiri
neasteptate ale lui Augustin Hagiu: “Am dat microbuze, autobuze, am făcut turism
electoral cât nu s-a făcut ever în România, transportatorii au susţinut financiar campaniile
electorale cu zeci şi sute de mii de euro". De asemenea, Augustin Hagiu solicita Guver-
nului "să dea înapoi celor care au susţinut ascensiunea politică ceea ce aceştia aşteaptă" si
aminteste de un fenomen mai putin cunoscut de publicul larg si anume: <<donaţiile sunt
"un fenomen de masă", în condiţiile în care 60-70% dintre companiile româneşti dau bani
către toate partidele>>.
La cateva ore de la articolul aparut in 21 ianuarie 2010, apare un nou articol prin

care aflam: “Transportatorii au semnat un protocol cu Berceanu, FORT a anulat

protestele anunţate pentru vineri”. Din articol aflam ca unele schimbari deja au

avut loc in urma declaratiilor facute de Augustin Hagiu pe 17 dec 2009 si 21 ianuarie

2010, asadar grupurile de interese au influentat executivul."Angajamentul semnat de

minister va schimba radical în bine transportul comercial efectuat de companiile
româneşti. Una din modificările esenţiale aduse legislaţiei actuale este aceea că, de la
apariţia modificării OG 43/1997, în forma discutată la întâlnirea de joi, toate
drumurile naţionale europene care fac parte din reţeaua TEN secundară vor putea
fi tranzitate cu o greutate totală maximă autorizată de 40 de tone, respectiv o
greutate pe axă de 11,5 tone", arată FORT într-un comunicat de presă emis agenţiei
MEDIAFAX.
OBSERVATII:
Compania de Autostrazi si Drumuri fiind in autoritatea Ministerului Transporturilor
si Infrastructurii, era de asteptat sa fie prima atacata de catre FORT datorita nerespectarii
promisiunilor facute de reprezentantii partidelor. Pe de alta parte, declaratiile transante
ale reprezentantului Federatiei Operatorilor Romani de Transporturi ca si modalitatea de
atac progresiva ce a pornit cu “chemarea in instanta a CNADR” si ulterior cu aparitia
declaratiei ce se adresa direct partidelor la care a contribuit cu tot aportul FORT , toate
acestea deduc tipul strans de relationare dintre acestia dinanintea alegerilor prezidentiale,
precum si sume importante de bani dar si servicii acordate politicienilor.
Din aceste fapte prezentate ajungem la concluzia ca este nevoie de implementarea
unei legi a activitatii de lobby in Romania, tocmai pentru a evita astfel de situatii ce con-
duc la denaturarea imaginii actorilor politici, si de aici repercutand asupra institutiilor pe
care acestia le conduc, prin urmare o scaderea a increderii in institutii a populatiei.
 ANEXA

Prezentare Generala
FEDERATIA OPERATORILOR ROMANI DE TRANSPORT

FEDERATIA OPERATORILOR ROMANI DE TRANSPORT este persoana juridica

româna, de drept privat, fără scop patrimonial, o organizatie a patronilor, autonoma, fara
caracter politic, fiind constituita pe principii democratice la nivel national, cu structura
organizatorica teritoriala proprie in scopul reprezentarii, promovarii, sustinerii si apărării
intereselor economice, tehnice si juridice ale membrilor sai in relatiile cu autorităţile
publice, cu sindicatele si cu alte persoane fizice si juridice, in raport cu obiectul sau de
activitate care este activitatea de transport marfa si persoane in trafic intern si
international precum si activitati conexe acestora, atat in plan national, cat si international
potrivit Statutului si prevederilor legislatiei in vigoare.

MEMBRII FONDATORI:

- ASOCIATIA TRANSPORTATORILOR RUTIERI TRANSILVANIA (ATRT)

- ASOCIATIA TRANSPORTATORILOR RUTIERI IN CONSTRUCTII (ATRC)

- ASOCIATIA TRANSPORTATORILOR RUTIERI CONSTANTA (ATR CONSTANTA)

MEMBRII AFILIATI:

- ASOCIATIA TRANSPORTATORILOR RUTIERI BRAILA (ATRB)

- ASOCIATIA TRANSPORTATORILOR RUTIERI MARAMURES (ATRM)

- BREASLA TRANSPORTATORILOR RUTIERI CLUJ (BTRC)

Reprezentare in: BUZAU, GALATI, GORJ, TIMISOARA, ALBA, BACAU-ONESTI,

PLOIESTI, BUCURESTI-ILFOV, IASI, SIBIU, BRASOV, PITESTI, SATU-MARE,
BISTRITA

Federatia operatorilor romani de transport se afla in continua expansiune dorin sa

capete cat de curand statutul de federatie reprezentativa la nivel de ramura
transporturi.
FORT este structurată pe următoarele secţiuni: Transport auto de persoane autorizat,
dotat cu autocare, autobuze si microbuze moderne, construite si echipate dupa cele mai
noi si exigente standarde europene. Acestea sunt destinate efectuarii, atat a transportului
de persoane in trafic intern cu cele doua sectiuni ale sale si anume; transport urban si cel
interurban de linie sau ocazional, cat si a transportului de persoane in trafic international,
TRANSPORT RUTIER DE MĂRFURI ÎN TRAFIC INTERN, TRANSPORT RUTIER
DE MĂRFURI ÎN TRAFIC INTERNAŢIONAL, TRANSPORT RUTIER DE
MĂRFURI ÎN CONSTRUCŢII, TRANSPORT MARITIM ŞI FLUVIAL - Transport
containerizat specializat de marfuri generale, (containere de 20 si respective 40 de
picioare) efectuat pe Dunare, dotat cu 4 barje tip gabare, RoRo, a caror capacitate de
transport poate ajunge pana la 200 de containere, respectiv 4000 to pe un fir, avand
destinatii precum porturile din: Constanta, Giurgiu, Oltenita, (pentru transport agabaritic
in mod special) Burgas, Budapesta, Viena, Krems, Linz, Belgrad, Bratislava,
ASISTENŢĂ JURIDICĂ ÎN TRANSPORTURI ŞI ACTIVITĂŢI CONEXE
TRANSPORTULUI RUTIER.

- FORT este membră a CONPIROM (Confederatia Patronatelor din Industria

Romaneasca) şi participă la comisiile de dialog social din cadrul Ministerelor
Transportului Construcţiilor şi Turismului si Finante unde sunt dezbătute toate iniţiativele
legislative ce privesc activitatea de transport.

- FORT este singura organizaţie patronala din Romania care cuprinde mai multe tipuri de
transport.

- FORT isi propune dezvoltarea unor relatii de parteneriat adevarat cu autoritatile statului
defininind, in acelasi timp, rolul constructiv al partenerilor sociali în dialogul tripartit

- FORT militeaza pentru crearea unei Strategii Nationale in Transporturi

- FORT sustine implementarea si dezvoltarea sistemului de transport multimodal in

Romania

- FORT sustine prin orice mijloace formarea profesionala a personalului implicat in

activitatea de transport

- FORT sustine crearea unui cadru legislativ propice protejarii breslei transportatorilor si
a mediului concurential

- FORT lupta pentru crearea cadrului general de protectie economica a breslei

transportatorilor romani

- FORT solicita transparenta si comunicare din partea autoritatilor in problemele legate

de activitatea de transport

- FORT ofera sprijin si reprezentare din punct de vedere juridic tuturor firmelor de
transport
- FORT sustine atragerea fondurilor pentru dezvoltarea programelor de protecţie a
mediului si de siguranţa a circulaţiei

- FORT lupta prin toate mijloacele pentru dezvoltarea infrastructurii nationale de

transport

- FORT este federatia tuturor transportatorilor din Romania, indiferent de tipul de

transport efectuat, ce doreste formarea unei echipe de specialisti care sa sustina in mod
obiectiv ideile si proiectele operatorilor romani de transport in fata autoritatilor statului si
a celor europene.

- FORT militeaza pentru reînnoirea parcului naţional de autovehicule în transportul de

mărfuri în general şi în special al flotelor de transport persoane precum si implementarea
unor soluţii de recapacitare a activităţii de transport marfa si calatori în funcţie de
necesităţile reale economice si sociale ale României

- FORT ofera tuturor membrilor sai posibilitatea de a-si reduce costurile prin
implementarea unor conventii de ofertarea pentru grup extins a produselor si servicilor.

- Conducerea Federatiei este asigurata de un Consiliu de Conducere format din :

Presedinte - Augustin Hagiu

Vice-presedinte - Constantin Oprea

Vice-presedinte - Cristina Trancioveanu

Vice-presedinte - Orban Laszlo

Secretar General - Constantin Vasile

Bibliografie:

Baumgartner, Frank R. and Beth L. Leech. 1998a. Basic Interests: The Importance of Groups in
Politics and in Political Science. Princeton: Princeton University Press.

Beer, Samuel 1965, “Modern British Politics”

Britannica Concise Encyclopedia. Britannica Concise Encyclopedia. 1994-2009

Encyclopædia Britannica, Inc.

Denzau, Arthur and Michael Munger. 1986. "Legislators and Interest Groups: How Unorganized
Interests Get Represented." American Political Science Review

Hall, Richard L. 2006 - Lobbying as Legislative Subsidy - University of Michigan

Political Dictionary. The Concise Oxford Dictionary of Politics. 1996, 2003,

Oxford University Press

Shonfield, Andrew 1965 - “Modern Capitalism”

Wright, John R. 1985. PACs, Contributions, and Roll Calls: An Organizational

Perspective. American Political Science Review

http://www.fort-romania.ro/

http://www.realitatea.net/hagiu--transportatorii-romanii-au-sustinut-financiar-campanii-
electorale_696402.html

http://www.ziare.com/actual/politica/02-07-2009/cat-au-cheltuit-partidele-in-campania-
electorala-663106

http://www.financiarul.ro/2009/12/17/fort-cheama-in-instanta-cnadnr/
http://www.cargomagazin.com/stiri/numarul-12/a1017-FORT:-

http://www.monitorulsv.ro/Ultima%20ora/2010-01-21/Transportatorii-au-semnat-un-
protocol-cu-Berceanu-FORT-a-anulat-protestele-anuntate-pentru-vineri