Ecologie Generala Si Protectia Mediului Curs SV2011 UAB PDF

Ecologie generala
si protectia mediului
= curs =
sem. II, an univ. 2010/2011
Ildiko Tulbure, conf. dr. ing. habil. (D)

Universitatea "1 Decembrie 1918” Alba Iulia
E-mail: ildiko.tulbure@tu-clausthal.de
© Ildiko Tulbure/UAB, 2011
Continutul cursului
1. Scopul si obiectivele cursului
2. Problematica globala si conceptul dezvoltarii durabile
3. Notiuni generale legate de ecologie, notiunea de ecosistem
4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei
5. Modelarea sistemelor ecologice
6. Omul si mediul. Societate, economie si ecologie
7. Resurse energetice si efecte ale utilizarii lor
8. Poluarea si protectia mediului
9. Monitorizarea si evaluarea mediului, indicatori de mediu
10. Concluzii finale
Data: 24.02.2011

Bibliografie recomandata:
• Tulbure, I., 2011: Ecologie generala si protectia mediului, foliile de
curs, UAB
• Tulbure, I, 2011: Technikbewertung (Ingineria mediului), curs,
Institutul pentru Mecanica Tehnica, Universitatea Tehnica Clausthal
• Tulbure, I., 1997: Zustandsbeschreibung und Dynamik
umweltrelevanter Systeme (Descrierea starii si dinamicii sistemelor
de mediu). Teza de doctorat. Clausthal-Zellerfeld. Germania, Editura
Papierflieger. Seria CUTEC-Schriftenreihe; Nr. 25
• Jischa, M., F., 2005: Herausforderung Zukunft (Descoperirea
viitorului); Editura Spektrum, Heidelberg, Germania
• Schiopu, Dan, 1997: Ecologie si protectia mediului, EDP, Bucuresti
• Club of Rome: http://www.clubofrome.org
• Diverse manuale de ecologie generala si protectia mediului
1. Scopul si obiectivele cursului

• Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre
vietuitoare si mediul lor inconjurator.
• Scopul cursului este cunoasterea fenomenelor legate de ecologie, adi-
ca de interactiunea dintre vietuitoare si mediul lor inconjurator, cat si
factorii de influenta, cum ar fi conditiile naturale, poluarea mediului.
• Factorii de influenta referitori la poluarea mediului au un rol hotarator
asupra conditiilor naturale de viata, putand avea efect negativ nedorit.
Pentru a reduce impactul acestor factori negativi, un rol deosebit il au
metodele si tehnicile de protectie a mediului.
• Scopul final este de a pastra aceeasi calitate a mediului, chiar in
conditiile desfasurarii unor activitati industriale. Mai nou se pune
accent deosebit pe metodele de evitare a poluarii mediului, acolo unde
este posibil, si nu de depoluare a mediului, dupa ce acesta a fost
poluat, chiar in conditiile desfasurarii unor activitati industriale.
Scopul si obiectivele cursului (2)
• Obiectivele cursului:
– explicarea notiunilor de baza referitoare la ecologie, luand in
considerare activitatile economice umane, cu efecte la nivel global
– analiza factorilor care determina problematica globala
– explicarea conceptului dezvoltarii durabile
– prezentarea conceptului de ecosistem
– prezentarea catorva notiuni de modelare a sistemelor ecologice si a
unor notiuni legate de modelarea integrativa a sist. ecologice
– prezentarea efectelor utilizarii resurselor energetice
– poluarea mediului si analiza unor tehnici de protectie a mediului
– prezentarea notiunilor legate de monitorizarea factorilor de mediu
si a metodelor de evaluare a calitatii mediului cu indicatori de
mediu
– sensibilizarea studentilor pentru problemele legate de poluarea si
protectia
Ecologie generala si
protectia mediului
= curs =
Cap. 2. Problematica globala si conceptul
dezvoltarii durabile
2.1. Problematica globala

2.2. Conceptul Dezvoltarii durabile
Data: 03.03.2011

2.1. Problematica globala
- A aparut ca si concept definit in anii `70 de organizatia mondiala
„Clubul de la Roma“ sub denumirea de „world problematique “.
- Prima data s-a mentionat acest concept in anul 1972 in primul
raport al Clubului de la Roma „Limitele cresterii“ („Limits to
Growth“).
- De atunci se rediscuta anual problematica globala, evidentiind
elementele cele mai stringente ale problematicii globale si
posibilele solutii existente.
- Problematica globala este un rezultat al dezvoltarii activitatilor
industriale si tehnologiilor, fara a lua in considerare posibilele
efecte negative, in special asupra mediului si asupra societatii.
Problematica mondiala „World Problematique“

definita de Clubul de la Roma (www.clubofrome.org)
Principalele elemente:
• Cresterea disproportionata a populatiei
• Cresterea cons. de energie si resurse Definirea proble-
• Poluarea mediului inconjurator maticii “regio-
• Saracia nale” considerand
• Sansa inegala pentru educatie in lume aceste elemente,
• Sansa de dezvoltare inegala in lume dar cu pondere
• Schimbarea valorilor in societate diferita:
• Societatea informationala - plan regional
• Globalizarea si guvernarea
- plan local
• Situatia locurilor de munca
• Tehnologii noi - plan sectoral
• Dominatia noii ordini econ.-finaniciare
Varianta nou discutata a problematicii globale in cadrul
forumului tt30 a Clubului de la Roma este
Web of the Problematique (www.clubofrome.org/tt30),
avand principalele elemente :
Conflicte ale sistemelor
de valori
Acces inegal la bunuri, Lipsa bunei guvernari

informatii si tehnologii
2.2. Conceptul Dezvoltarii Durabile

Tehnica/ Mediu/ Societate
Economie Ecologie
Strategii de
Dezvoltarea aplicare
durabila concreta a
conceptului?
Problematica
mondiala
Probleme Probleme
„vechi“ „noi“
Cresterea Crest. cons. de Poluarea

populatiei energie si res. mediului

Dezvoltarea durabila (DD) – Definitie
"Sustainable development means the ability of humanity to

ensure that it meets the needs of the present without
compromising the ability of future generations to meet their own
needs."
(Raportul Brundtland, 1987)
---------------------------------------------------------------------------------
Dezvoltarea durabila (DD) – scurt istoric

Etape importante in dezvoltarea ulterioara a acestui concept:
• Controversat discutat la Conferinta de la Rio in 1992 pentru
Mediu si Dezvoltare – documentul final „Agenda 21“
• Protocolul de la Kyoto din 1997 cu privire la reducerea emisiilor
de CO2 .
• Conferinta Rio+10 de la Johannesburg din 2002
• WSIS pentru „Societatea Informationala si Dezvoltarea
Durabila“: - prima faza: la Geneva dec. 2003
- a doua faza: la Tunezia noi. 2005
• Conferinta pentru Dezvoltare Durabila 2005 in Cape Town,
Africa de Sud
• Conferinta Aniversara a Clubului de la Roma din 2008:
“Strategies for a Sustainable Planet” din Roma, Italia

Institutionalizare
• La nivel global: Commission on Sustainable Development (CSD) –
la ONU din 1995
• La nivel european: Committee for Sustainable Development of the
European Commission din 1996
• La nivel national: Comisia Prezidiala pentru Dezvoltare Durabila (pe
langa Presedentie ) din 2002, Biroul Roman al Programului UNDP al
ONU (National Centre for Sustainable Development) a elaborat
Strategia Nationala de Dezv. Durabila (in 2001) si lucreaza la o noua
versiune, revizuita dupa integrarea Romaniei in UE.
• La nivel regional: inca nu exista o anume institutie in acest scop.
• La nivel local: inca nu exista o anume institutie in acest scop.
• Exista centre de cercetare de sine statatoare in acest domeniu.
• Exista cercetari individuale si neorganizate la nivel national.
• CNCSIS incearca sprijinirea acestui domeniu: prioritate ale
activitatilor CDI din 2006.
• Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a

conceptului DD inseamna cerinte suplimentare pe care aplicatiile
tehnologice trebuie sa le indeplineasca.
– Criteriile de evaluare de pana acum la proiectarea aplicatiilor
tehnologice: aspecte tehnice (functionalitate si siguranta) si
aspecte economice (eficienta, rentabilitate).
• Conceptul DD implica luarea in considerare si a altor criterii cum
ar fi calitatea mediului si calitatea vietii
⇒Problema interdisciplinara
Cum se poate realiza aplicarea concreta a acestui concept?

⇒Prin dezvoltarea de noi metode si instrumente care sa permita
analiza si evaluarea integrativa a starii existente, precum si
controlul evolutiei sistemului considerand concomitent domenii
diferite.

Prima etapa in acest sens este analiza si evaluarea integrativa a
starii existente: definirea indicatorilor dezvoltarii durabile – este
o directie de cercetare prioritara la nivel global la ora actuala.
Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology

Assessment (TA), care este o disciplina relativ noua, folosita
mai ales de ingineri (aparuta in USA, mai tarziu in Europa de
Vest) pentru evaluarea holistica a aplicatiilor tehnologice.
Aplicarea conceptului Dezvoltarii Durabile

Pregatirea deciziilor prin
Tehnica/ Mediu/ Societate elaborare de scenarii si
Strategii/
Economie Ecologie Masuri interpretarea lor (analiza
stabilitatii sistemelor)
Descrierea Indicatori ai dezv.

starii durabile
Dezvoltarea Aplicare
durabila
Descrierea Modelarea siste -
dinamicii melor dinamice
Problematica Technology
mondiala Assessment
Dpdv matematic , dezvoltarea durabila a

Probleme Probleme unui sistem inseamna evolutia care sa ii
„vechi“ „noi“
asigure stabilitatea. Instabilitatea poate
duce la variatii mari si necontrolabile ale
Cresterea Crest. cons. de Poluarea unor marimi vitale din sistem. Atentie mare
populatiei energie si res. mediului
trebuie acordata la neliniaritati, care poate
duce la un comportament haotic pentru
anumite valori initiale.
Dificultati metodice
• Dificultati metodice si deficite rezulta in special datorita

complexitatii mari ale proceselor care se iau in considerare sau
datorita complexitatii deosebite a marimilor care se considera
pentru analiza proceselor, dar si in timpul evaluarii.
• In rezumat se poate vorbi de anumite dificultati metodice
• Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta
aparitiei acestor evolutii
• Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor
calitative
• Dezvoltarea de noi indicatori
a. Complexitate mare ale diferitelor procese si

nesiguranta aparitiei acestor evolutii
• Motive pentru complexitate mare:
– Sistemul analizat are multe elemente;
– Intre elementele sistemului exista numeroase interactiuni
complicate.
• Motive pentru aparitia nesigurantei diferitelor evolutii:
– Neliniaritati →Evolutia sistemului nu se poate prezice cu
exactitate.
– Neglijarea marimilor de ordin calitativ → Modele simplificate
– Structura sistemului nu se poate recunoaste cu exactitate.
Relatiile dintre elementele sistemului nu se pot identifica in
mod precis sau unele dintre aceste relatii nu exista in mod
sigur (modificarea in timp ale acestor relatii) → Dinamica
sistemului nu poate fi surprinsa in mod exact.
b. Necesitatea integrarii in diversele analize ale
aspectelor calitative
• Sistemele tehnice – se pot modela satisfacator din punct de
vedere matematic ⇒ Realizare de simulari ⇒ Identificarea
efectelor nedorite
• Sisteme tehnice + alte sisteme – apar diverse interactiuni si
marimi de influenta, care nu se pot descrie exact din punct de
vedere matematic: este vorba despre marimi agregate si greu
cuantificabile ca de exemplu riscul, calitatea vietii, acceptanta
etc.
– Deseori asemenea marimi sunt luate in considerare in modelele
matematice prin conditiile la limita sau chiar neglijate, ceea ce duce la
imprecizii ale modelelor.
c. Dezvoltarea de noi indicatori
• Alegerea si definirea de noi indicatori

• Faza poate fi destul de complicata, mai ales cand este vorba de
agregarea mai multor marimi, cum este cazul dezvoltarii unui
indicator pentru dezvoltarea durabila.
• Evaluarea alternativelor
– Evaluarea are loc pe baza unor criterii, care sunt de fapt
reprezentate de indicatori. Indicatorii se folosesc atat in faza
modelarii sistemelor (ca si variabile), cat si in faza evaluarii.

Posibilitati de agregare ale mai multor indicatori
Indicator 1
Agregare cu:
− Valori medii
Indicator 2
− Factori de pondere Indicator/
− Reprezentari grafice Marime
− Agregare cu logica agregat/a
...
fuzzy
Indicator n
Ex. de agregare cu I Agg = 1

∑ wi I i
factori de pondere : ∑ wi i
i
Aplicatie pentru un indicator de dezvoltare

durabila
Indicator pentru
aspecte
economice
Indicator pentru Agregarea Indicator al

aspecte de indicatorilor dezvoltarii
mediu durabile
Indicator pentru
aspecte
sociale

Moduri de analiza Top-down si Bottom-up la
dezvoltarea unui model integrativ pentru analiza DD
Tema de analizat
inteleasa ca un Model
sistem integrativ
Subsistem Subsistem de Subsistem

TOP-DOWN
tehnic-
BOTTOM-UP
economic mediu social
Descrierea interactiunilor/ relatiilor intre elemente
Detaliere ulterioara/segregare,
Baza de date
daca este necesar Variabile Variabile de Variabile in
tehnico- mediu/ domeniul
economice ecologice social
Indicatori Indicatori de Indicatori
tehnico- mediu sociali
economici
Agregare, daca este necesara
Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de

transformare cu conditii limita variabile
Domeniu periculos Corespun -

Domeniu
necores- zator DD
punzator
Necorespun-
Aspecte sociale
zator DD
Domeniu periculos
D
Domeniul N
de actiune
(durabil)
Aspecte
economice
N D
D
Timpul
Aspecte ecologice
Des este necesara o schimbare a directiei de dezvoltare/evolutie

→ masuri → Management al dezvoltarii durabile
• La aplicarea conceptului dezvoltarii durabile la nivel local sau
regional se au in vedere urmatoarele aspecte: monitorizare,
modelare si management.
• Analiza si evaluarea sistemica a efectelor aplicatiilor tehnologice
in domeniile economie, mediu, societate are loc prin:
1. Monitorizare
2. Modelare
3. Management
pentru a sprijini procesele decizionale si introducerea de masuri in
directia dezvoltarii durabile a societatii.
Metoda este cunoscuta ca si „metoda 3×M“.
Functiile celor trei aspecte in cazul aplicarii si

abordarii sistemice a conceptului dezvoltarii durabile:
Monitorizare Management (ce s-ar intampla daca)

Indicatori Valori
Pro- specifici initiale Model ?
ces relevanti
Modelare Management (Optimizare)

Variatia
variabilelor
Variabile ? Evolutii dorite
ale sistemului
? Model

protectia mediului
= curs =
3. Notiuni generale legate de ecologie, notiunea de
ecosistem
3.1. Ecologie
3.2. Ecosistem Data: 10.03.2011
3.3. Mediul inconjurator
3.4. Poluarea mediului inconjurator
3.5. Protectia mediului inconjurator
3.1. Ecologie
- Ecologia dateaza din anul 1866, cand i s-au pus bazele de catre
Ernst Haeckel
- Ecologia provine de la cuvintele grecesti:
ecos = casa, gospodarie si logos = stiinta
- In anul 1870 ecologia a fost clar definita:
Dupa Ernst Haeckel (1866)
Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor
dintre organismele vii si mediul lor inconjurator, cat si a
interactiunilor dintre organismele vii între ele, în conditii naturale.
- La inceput ecologia s-a dezvoltat ca o ramura a biologiei, apoi a
devenit o stiinta de sine statatoare.

Ecologie (continuare)
• Notiunea de mediu a fost introdusa de J. J. von Uexküll in
biologie la inceputul sec. XX
• Mediul reprezinta totalitatea factorilor exteriori organismului
uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina,
precum si celelalte fiinte vii.
• O alta definitie dupa Larousse: Mediul este un ansamblu de
elemente naturale si artificiale unde se desfasoara viata.
• De prin anul 1970 ecologia a cunoscut, impreuna cu notiunea de
mediu inconjurator, o mare raspandire si dezvoltare, chiar si o
schimbare a insemnatatii ei.
• Uneori se confunda notiunea de stiinta a „protectiei mediului“
cu cea de „ecologie“. In limbajul uzual ecologia se leaga astazi
mai mult de notiuni legate de poluarea si protectia mediului.
Ecologie (continuare)
• Stiinta protectiei mediului are ca activitate de baza studierea
interdependentelor dintre mediu si fiintele vii. Intereseaza pe
de o parte relatiile dintre fenomenele, procesele naturale si
artificiale (precipitatiile, degradarea stratului de ozon,
incalzirea globala a Terrei, degradarea solului prin eroziune )
si fiintele vii, iar pe de alta parte luarea de masuri pentru
corectarea acestor relatii, acolo unde este cazul.
• Stiinta ecologiei in intelesul ei clasic are ca scop final numai
studierea interdependentei mediului cu fiintele vii, fara a
recomanda masuri tehnice constructive pentru ameliorarea
situatiei mediului.

3.2. Ecosistem
• Legat de ecologie este notiunea de ecosistem.
• Ecosistemul este o parte de sine statatoare bine delimitata
geografic si functional a biosferei.
– Structura si proprietatile sunt legate de fluxurile
masice, energetice
– Ecosistemele au mai multe functii
• Fenomene externe ecosistemului: radiatia solara, radiatia
cosmica, activitati vulcanice
• Ecosistem global cu cele mai importante interactiuni
interne: fluxuri energetice si masice
Clasificarea ecosistemelor
• Ecosistemele sunt:
• Naturale
• Antropizate - facute prin contributia omului : livezi, lacuri
de acumulare
• Ecosistemele naturale:
– Terestre (paduri)
– Acvatice (rauri)
Ecosisteme acvatice pot fi
o Ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice)
o Ecosisteme de ape curgatoare (ecosisteme lotice)
Ecosistemele pot fi:
– locale
– regionale. Cel mai mare ecosistem este ecosistemul global.
Functiile ecosistemelor
• Ecosistemele au mai multe functii:
– 1. Productivitatea biologica – este sporul de biomasa
realizat de un sistem biologic (individ, popula tie) într-un
anumit interval de timp
– 2. Functia de transport (circulatia substantei) – se refera
la circuitul de substante prin ecosistem. Ex.: circuitul
azotului
– 3. Functia energetica (se include uneori tot in functia de
transport) – se refera la transferul energiei prin ecosistem
– 4. Functia de autoreglare – se refera la mentinerea
stabilitatii si elasticitatii ecosistemului
Ecosistemul global
Atmosfera
Biosfera Criosfera
Geosfera Hidrosfera

3.3. Mediul inconjurator
• Mediul inconjurator reprezinta ansamblul de elemente biotice si
abiotice mai apropriate sau mai indepartate aflandu-se in
interactiune unele cu altele, care insotesc viata noastra de zi cu zi si
au o influenta directa sau indirecta asupra noastra si asupra
conditiilor noastre de viata.
• Cele mai intalnite elemente de mediu sunt:
– Atmosfera
– Apa
– Solul
– Peisajul si zonele naturale
– Orasele, fabricile si uzinele
– Alti factori antropici
– Fauna si flora
3.4. Poluarea mediului inconjurator

Poluarea mediului este schimbarea calitatii mediului
inconjurator in primul rand datorita actiunii umane in diferite
moduri, in special prin dezvoltarea de diverse elemente antropice si
activitati economice, mai mult sau mai putin necesare vietii omului.
Poluarea mediului inconjurator se refera in special la
poluarea aerului, poluarea apei si poluarea solului.
Exemple


Poluarea mediului inconjurator (cont.)
- Poluarea mediului imbraca mai multe forme, in functie de mediul

afectat si de modul de exercitare a poluarii:
–Poluarea aerului
–Poluarea apelor
- poluarea apelor curgatoare
- poluarea apelor statatoare
- poluarea apei potabile
–Poluarea solului
–Poluarea sonora
–Poluarea electromagnetica
–Poluarea radioactiva

3.5. Protectia mediului inconjurator
- Refacerea si pastrarea calitatii corespunzatoare a mediului

inconjurator este una din problemele principale de care se ocupa
stiinta protectiei mediului.
- Ca stiinta a aparut odata cu dezvoltarea conceptului „world
problematique “ (Club of Rome) si cu inrautatirea calitatii mediului
inconjurator (mai ales a aerului).
- Stiinta protectiei mediului este un rezultat al dezvoltarii
activitatilor umane, mai ales industriale, fara a considera posibilele
efecte negative asupra mediului inconjurator, ceea ce a condus la
poluarea mediului si inrautatirea calitatii mediului inconjurator.
Protectia mediului inconjurator (continuare)

- Stiinta protectiei mediului are ca scop principal gasirea si
dezvoltarea de solutii (sub forma de tehnici si tehnologii de
protectie a mediului) pentru a micsora poluarea mediului si efectele
negative ale activitatilor umane asupra mediului inconjurator. Mai
nou aceasta stiinta isi gaseste rolul si in evitarea de la inceput a
poluarii mediului prin schimbarea mentalitatii (noi mentalitati).
Deci tendinta mai recenta a aceastei stiinte este de a cauta solutii
pentru evitarea de la inceput a aparitiei efectelor negative si a
poluarii mediului datorita aplicarii anumitor tehnologii.
- Protectia mediului se refera la tehnicile si tehnologiile folosite
pentru protectia factorilor importanti de mediu, mai ales protectia
aerului, apei, solului, dar si la schimbarea mentalitatii oamenilor
pentru a nu polua mediul inconjurator.

Protectia mediului inconjurator (continuare)
• Evaluarea succesului masurilor de protectie a mediului se face
utilizand indicatori de mediu.
• Indicatorii ofera informatii despre calitatea si starea mediului
inconjurator la un moment dat, deci despre nivelul impactului
utilizarii tehnicilor de protectie a mediului.
• Indicatorii reprezinta marimi mai mult sau mai putin complexe
care caracterizeaza starea mediului inconjurator, prin combinarea
mai multor marimi fizice simple, care se refera la concentratii de
poluanti in aer, apa, sol.
• Indicatorii de mediu sunt in general utilizati pentru medii
singulare, pentru aer, apa si sol.
• Cei mai cunoscuti indicatori de mediu sunt indicatorii de calitate
a aerului, indicatorii pentru calitatea apei incep si ei sa fie utilizati
la ora actuala.
• La noi in tara inca nu se foloseste un indicator unitar pentru
evaluarea calitatii aerului, cu atat mai putin pentru apa si sol.
Pe plan european se utilizeaza in cateva tari indicatori pentru

calitatea aerului.
De exemplu in Germania se utilizeaza indexul de poluare a
aerului UI (Umweltindex), propus de Asociatia Inginerilor
Germani, VDI.
Creal,i (x, y, z,t )
UI( x, y, z, t) = ∑
i Cref ,i
unde:
Creal,i – concentratia masica a poluantului i in aer in functie de spatiu
si timp [ppm or mg/m 3];
Cref,i – valoarea limita admisibila pentru poluantul i [ppm or mg/m 3 ]
Poluantii considerati: NOx , SO2 , CO, praf, Ozon

Interpretare:
UI < 0,9 poluare slaba
UI = 0,9 - 1,4 poluare medie
UI = 1,4 - 1,9 poluare tare
UI > 1,9 poluare critica
VDI-
Umweltindex
Ecologie generala si protectia mediului

= curs =
Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica populatiei
4.1. Evolutia populatiei globului

4.2. Notiuni demografice Data: 17.03.2011
4.3. Tranzitia demografica
4.4. “Piramide” ale populatiei
4.5. Evolutia demografica mondiala
Cap. 4. Ecologia populatiilor - dinamica
populatiei
4.1. Evolutia populatiei globului
• Raportul despre situatia populatiei globului
State of World Population
apare anual si este publicat de catre UNFPA (United Nations
Population Fund), http://www.unfpa.org/
• Ultimul raport este
State of World Population 2010
avand subtitlul: From Conflict and Crisis to Renewal:
Generations of Change
Raportul pe anul 2009 a fost State of World Population 2009
avand subtitlul: Facing a changing world: women, population and
climate
Evolutia populatiei globului
• Referitor la factori calitativi legati de dezvoltarea

populatiei globului apare tot anual Raportul de dezvoltare
umana
Human Development Report
care este publicat de catre UNDP (United Nations
Development Programme), http://www.undp.org/
In acest raport sunt prezentate printre alte informatii si

aspecte referitoare la educatia populatiei, starea de
sanatate, mediul social si politic in fiecare tara din lume.

Date statistice referitoare la evolutia populatiei
globului
Data Populatia Timp de dublare Rata de + 1 Mrd
lumii a populatiei crestere dupa xy ani
8000 ien 5 mil
anul 0 250 mil
1600 500 mil 1600 ani 0,04%
1830 1 mrd 230 ani 0,3% ~ 1 mil
1890 1,5 mrd
1930 2 mrd 100 ani 0,7% 100
1950 2,5 mrd
1960 3 mrd 70 ani 1,0% 30
1974 4 mrd 44 ani 1,6% 14
1987 5 mrd 37 ani 1,9% 13
(12.10.)1999 6 mrd 39 ani 1,8% 12
ONU a declarat in mod simbolic 11 iulie 1987 ca fiind ziua de nastere a Nr. 5 000 000 000
(„Mohammed Wang“) si 12 octombrie 1999 ca fiind ziua de nastere a Nr. 6 000 000 000
(„Xue Lee“).
Evolutia populatiei globului
6 1999 6
Populatia lumii in Mrd.
1987
4 1974 4
1960
1950
2 1930 2
1890
1830
1600
0
8000 6000 4000 2000 0 Ani 2000

4.2. Notiuni demografice
– interes pentru acestea de mai bine de 200 ani.
Malthus a publicat in 1798: Essay on the principle of population
El scria atunci ca
• Populatia creste respectand seria geometrica
• Oferta de hrana creste respectand seria aritmetica
Exemplu dupa Malthus: Peste 10 generatii (corespunzator la 225 ani) se obtine
plecand de la 1:
Populatia 1 2 4 8 16 32 64 128 256 512
Oferta de hrana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dupa 225 ani: relatia 512:10

Dupa 300 ani: relatia 4096:13 samd.
Concluzie: O asemenea crestere nelimitata este imposibila ? factori de limitare a cresterii
populatiei
"Salvarea de azi": Productivitatea producerii hranei s-a imbunatatit revolutionar, prin
revolutiile tehnicii
4.3. Tranzitia demografica

• Reprezinta trecerea de la un tip de evolutie la alt tip de evolutie a populatiei.
• Este de fapt procesul de transformare a modului de evolutie a populatiei,
evidentiind variatia in timp a ratei de crestere r a populatiei
Rata de crestere a populatiei (r) este diferenta intre natalitate (b) si mortalitate
(d) si se calculeaza dupa relatia:
r=b -d
• In figura urmatoare se prezinta ca si exemplu evolutia ratei de crestere r a
populatiei in Europa. Odata cu procesul de industrializare se evidentiaza in
Europa o scadere a ratei de crestere, dupa cum se vede in figura.
Faze reprezentative ale tranzitiei demografice:
– 1. Societatea agrara: numarul populatiei este stationar sau usor crescator
– 2. Societatea industriala timpurie: crestere a populatiei, dat. scaderii lui d
– 3. Faza de tranzitie : cresterea puternica, chiar exponentiala a populatiei
– 4. Societatea industriala dezvoltata: scadere a ratei de crestere a populatiei
– 5. Trecerea la societatea post-industriala: nr. populatiei este stationar sau
slab scazator

Tranzitia demografica (2)
Rate in %
5
b
4
3 d
r
2
1
(1) (2) (3) (4) (5)
0 axa timpului
sec. 18 prima jum a doua jum. prima jum.a doua jum.
a sec. 19 a sec. 20
4.4. “Piramide” ale populatiei

Aceste piramide sunt niste reprezentari geometrice plane care
evidentiaza repartizarea populatiei pe grupe de varsta
Grupe de varsta
>65
Ex.: Piramida
15-65 populatiei in tari in curs
de dezvoltare in 1990
Barbati Femei <15
300 200 100 0 100 200 300 Milioane

Tipuri ideale de „piramide“ ale populatiei
Forma ascutita Forma triunghiulara Forma de clopot Forma de urna

(Tari in curs de (tari europene dezv. (tari europene (tari europe
dezv. azi) prin 1910) azi) prin 2030)
4.5. Evolutia demografica mondiala

se refera la variatia populatiei in diferite regiuni ale globului,
evidentiind rata r de crestere a populatiei, ca fiind diferenta intre
natalitate b si mortalitate d: r = b - d , in anumite regiuni ale lumii.
Rate in %
5
Africa
4 Asia, America Latina ° Natalitate si
China mortalitate
3 Australia
America de Nord
2 Europa
0
1. 2. 3. 4. 5. Faza
axa fictiva a timpului

Pentru anul 2002
Europa P r America P r
Germania 82,4 -0,1 USA 287,4 0,6
Marea Britanie 60,2 0,1 Brazilia 173,8 1,3
Franta 59,5 0,4 Mexic 101,7 2,1
Albania 3,1 1,2 Nicaragua 5,4 2,8
Asia Africa
China 1280,7 0,7 Nigeria 129,9 2,7
India 1049,5 1,7 Egipt 71,2 2,0
Japonia 127,4 0,2 Etiopia 67,7 2,5
Pachistan 143,5 2,1 Zair 55,2 3,1
Banglades 133,6 2,2 Africa de Sud 43,6 1,1
Afganistan 27,8 2,4 Tanzania 37,2 2,7
Arabia Saudita 24,0 2,9 Coasta de Fildes 16,8 2,0
Pentru anul 2007
Romania 21,6 0,1 USA 295,4 1,0
Germania 82,6 0 Brazilia 183,9 1,8
Marea Britanie 59,5 0,2 Mexic 105,7 2,0
Franta 60,3 0,5 Nicaragua 5,4 2,5
Albania 3,1 0,9
Asia Africa
China 1308,7 0,6 Nigeria 128,7 2,7
India 1087,1 1,3 Egipt 72,6 2,1
Japonia 127,9 0 Etiopia 75,6 2,7
Pachistan 154,8 2,0 Zair 55,9 2,9
Banglades 139,2 1,7 Africa de Sud 47,2 2,1
Afganistan 27,8 2,4 Tanzania 37,6 2,9
Arabia Saudita 24,0 4,1 Coasta de Fildes 17,9 3,4

Pentru anul 2010
Romania 21,2 -0,4 USA 317,6 0,9
Germania 82,1 -0,2 Brazilia 195,4 0,7
Marea Britanie 61,9 0,5 Mexic 110,6 2,1
Franta 62,6 0,4 Nicaragua 5,8 1,5
Albania 3,3 -1,0 Africa
Asia Nigeria 158,3 2,1
China 1354,1 0,6 Egipt 84,5 1,7
India 1214,5 1,3 Etiopia 85,0 2,5
Japonia 127,0 -0,2 Zair - -
Pachistan 184,8 2,1 Africa de Sud 50,5 0,5
Banglades 164,4 1,3 Tanzania 45,0 2,9
Afganistan 29,1 3,2 Coasta de Fildes 21,6 2,3
Arabia Saudita 26,2 19

= curs =
Cap. 5. Modelarea sistemelor ecologice
5.1. Modelarea sistemelor liniare
5.2. Modelarea sistemelor exponentiale
5.3. Modelarea sistemelor logistice
5.4. Modelarea sistemelor avand populatii in
concurenta
5.5. Modele matematice integrative
Data: 24.03.2011
5.1. Modelarea sistemelor liniare
• Aceste sisteme sunt caracterizate printr-o variatie

liniara a populatiei modelate
• Rata de crestere rl este constanta. Cresterea liniara
este descrisa de relatia:
x (t ) = rl ⋅ t + c
c este valoarea functiei la inceput : c = xo .
5.2. Modelarea sistemelor exponentiale
• Rata de crestere variaza liniar cu valoarea x: dx/dt = re.x.

• Prin integrarea relatiei se obtine o functie exponentiala,
care descrie variatia populatiei sistemului considerat.
• Cresterea exponentiala este descrisa de relatia :
x ( t ) = x o ⋅ e r e ⋅t
xo este valoarea functiei in conditiile initiale.

5.3. Modelarea sistemelor logistice
• 1845 Verhulst a descris sistemele logistice, in special

variatia populatiei unui sistem ecologic, avand la baza o
relatie de forma:
xt +1 = r ⋅ xt (1 − x t )
• Schimbarea valorii x a populatiei de la an la an depinde in

mod neliniar de valoarea anterioara. Rata de crestere r este
parametrul de control, care controleaza evolutia numarului
populatiei.
x t+ 1 = f ( x t ) = rx t ⋅ (1 − x t )
f ' = r ⋅ (1 − 2 x t )
Maxim la xt = 1/ 2
f ' (0) = r =1 pt . r =1

Marcarea grafica a iteratiei pentru valoarea de
inceput xo.
Pentru: r < 1
Linia x t+1 = x t este in
permanenta deasupra
parabolei. Pentru orice
valoare de inceput xo
valoarea populatiei x
tinde catre 0: x → 0.
x = 0 este singurul
atractor (punct de
stabilitate, catre care
tinde evolutia sistemului)
al modelului.
Alte situatii se obtin
pentru 1 < r < 3.
r<3 1 atractor r1 = 3 2 atractori

r2 = 3,44865... 4 atractori r3 = 3,54413... 8 atractori
r4 = 3,56445... 16 atractori
cascada de bifurcare
r∞ = 3,56994...sfarsitul situatiei de asa- numita ordine si prezicere.
Intervalele vor fi mai largi si pentru r = 4 umplu intregul domeniu
intre 0 si 1 . Apare situatia haotica. (haosul „Feigenbaum“).

Cascada de bifurcare a ecuatiei logistice
5.4. Modelarea sistemelor avand populatii in

concurenta (pt anul 1 doar ca informare)
Descriu de obicei acele populatii de vietuitoare care se concureaza
reciproc, in general pentru asigurarea hranei. Exista mai multe
tipuri de sisteme, care modeleaza populatii aflate in concurenta.
1. Concurenta pentru aceeasi sursa de hrana
Doua specii x si y traiesc intr-un spatiu comun si concureaza pentru
aceeasi sursa de hrana. Oferta de hrana reprezinta capacitatea
sistemului, aceasta este Kx pentru specia x si Ky pentru specia y.
Amandoua populatiile evolueaza dupa o lege de variatie logistica.
Specia x are nevoie de hrana sx · x, iar specia y necesita hrana
sy · y . In total pentru supravietuirea ambelor specii este nevoie de
cantitatea de hrana : N = sx · x + sy · y
Rezulta deci un sistem neliniar de ecuatii de forma:
x′ = x · [α - a · (s · x + s · y)] a = α/Κx , b = β/Κy
x y
y′ = y · [β - b · (sx · x + sy · y) α
⇒ in anumite conditii se reliefeaza principiul de Kselectie al lui

x
DARWIN
Modelarea sistemelor avand populatii in
concurenta (cont.)
2. Modelul Lotka-Volterra
– alt model cunoscut este modelul „vanator-prada“.
– Modelul „vanator – prada“ mai este denumit si modelul Lotka –
Volterra.
– Este un exempu din biologie. Dupa specii de animale x si y
traiesc intr-un spatiu comun:
x = animale de prada, care se hranesc din resursele puse la
dispozitie de spatiul in care traiesc.
y = animale de vanatoare („vanatori“), care se hranesc din
resursele oferite de animalele de prada x
– Sistemul de ecuatii este format din 2 ecuatii diferentiale
neliniare.
α
K x
Modelarea sistemelor avand populatii in

concurenta (cont.)
Sistemul de ecuatii diferentiale care descrie modelul Lotka-Volterra:
dx
= x′ = α ⋅ x − β ⋅ x ⋅ y
dt
dy
= y ′ = −γ ⋅ y + δ ⋅ x ⋅ y
dt
– a = rata de inmultire (crestere) a populatiei x

– ß = rata de pradare a populatiei x
– ? = rata de disparitie naturala a populatiei y
– d = rata de inmultire (crestere) a populatiei y
α
– ratele a, ß, ?, d sunt constante, avand U.M. [1/timp]. K x

Modelarea sistemelor avand populatii in concurenta
(cont.)
• Cazuri speciale x
- Nu exista vanatori, adica: y=0
Atunci se obtine: x(t) = x0 exp(at) x0
t
Animalele cu functia de prada se inmultesc y
y0
exponential
- Nu exista animale de prada, adica : x=0
t
Atunci se obtine: y(t) = y0 exp(-?t)
Animale cu functia de vanatori dispar din lipsa de hrana.

- Situatia de „echilibru” cand diferentialele sunt zero = exista solutii x si y dependente de timp:
Deci: pentru x ′ = y ′ = 0 sunt mai multe cazuri:
xG = 0 si yG = 0, situatia triviala, cand populatiile sunt zero (nu exista).
α γ
yG = si x G = , situatia de echilibru real al celor doua populatii, aceste suntαvalorile catre care
β δ
K x
tind cele doua populatii.
Modelarea sistemelor avand populatii in concurenta

Ce se intampla insa in afara situatiei de echilibru?
•
Solutii dependente de timp (cont.)
Pentru situatia in care x(t) > 0 se obtin solutii p eriodice.
Sistemul format din cele doua ecuatii diferentiale nu se poate integra analitic exact, ci trebuie integrat numeric.
Exemplu: a = 0,5 γ
xG = = 100
δ
ß = 0,0333
? = 1,0 α
yG = = 15
d = 0,01 β
x
200
xo =120
y
yo =50
t
Explicatie:
Numar mare de animale cu rol de vanatori ? multe animale de prada vor dispare? α de hrana pentru
Oferta
K
vanatori/pradatori devine mai mica ? unele animale cu functie de vanatori vor dispare din cauza lipsei de hrana ?
x
animalele de prada se inmultesc ? oferta de hrana pentru animalele de vanatoare creste ? creste populatia de animale
cu rol de vanatori ? multe animale de prada vor dispare s.a.m.d.
5.5. Modele matematice integrative
"Integrative Models are such
models which incorporate
Mediu
knowledge from more than
Economie
Tehnica
Societate one field of study.“
(M. Mesarovic)
Integrarea
diferitelor • Modelarea integrativa inseam-
aspecte
- fizice
na integrarea orizontala si ver-
- chimice
Analiza - biologice ticala a aspectelor de interes
din domenii diferite →Teoria
proceselor - economice
- sociale
- informationale
- ... sistemelor joaca rol important.
Modelare
integrativa • Ex.: World3, IFs, EPR,
TERRA – modele complexe
Model (multe elemente si interde-
matematic
pendente intre elementele
sistemului care stau la baza
modelului).
Exemple: 1. Model global regionalizat: TERRA

- dezvoltat in cadrul proiectului de cercetare european (in FP6) TERRA, 2001-2004
Socio-Political International Political
Government
Income Networking
Expenditures Conflict/
Cooperation
Education
Population Economic
Labor
Food
Demand Demand, Supply,
Prices, Investment
Agriculture Energy
Land Use, Resource Use,

Water Carbon Production
Pollutants Emissions
Environmental
Technology Impact and
Quality
Cap. 6. Omul si mediul. Societate,
economie si ecologie
6.1. Introducere
6.2. Tipuri de poluare
6.3. De unde apar poluantii?
6.4. Ce sunt si cum se transmit poluantii?
Ce se intampla cu emisiile de poluanti?
6.5. Generalitati referitoare la poluarea si
protectia mediului inconjurator
Data: 31.03.2011
6.1. Introducere
Omul, din cele mai stravechi timpuri, a incercat sa domine mediul in
care traieste, sa stapaneasca natura, cu efecte nu intotdeauna doar
pozitive, care au rezultat din multele actiuni umane.
Datorita multelor activitati economice, care au avut ca scop principal
cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii oamenilor, a rezultat
si o solicitare nedorita si negativa a mediului inconjurator sub
forma poluarii mediului inconjurator.
Poluarea mediului este un subiect complex.
Poluarea mediului reprezinta schimbarea calitatii si caracteristicilor
mediului in sens negativ, prin imbogatirea acesteia cu anumite
substante sau elemente antropice, necesare vietii omului.

6.2. Tipuri de poluare
In functie de elementul asupra caruia se exercita actiunea poluatoare se
deosebeste:
– poluarea aerului
– poluarea apei
– poluarea solului
In functie de factorii care exercita poluarea se deosebeste:
– poluarea masica
– poluarea sonora
– poluarea radioactiva
Poluarea este un fenomen legat de insasi viata si activitatea oamenilor
pe Pamant.
Intrebari legate de poluare: De unde apar poluantii?
Ce sunt poluantii?
Cum se transmit poluantii?
6.3. De unde apar poluantii?

Poluantii apar deci datorita activitatilor economice menite sa
usureze viata oamenilor, in general fara a lua in considerare
posibilele efecte negative asupra mediului inconjurator.
Poluarea mediului rezulta in special din mecanismele principale
ale civilizatiei umane: din Productie si Consum:
– productie industriala, inclusiv producerea energiei termice si
electrice in centrale electrice
– productie agricola si folosirea ingrasamintelor chimice
– consum casnic
– consum referitor la circulatie/transport pentru distribuirea
produselor (de la productie la consum)

6.4. Ce sunt si cum se transmit poluantii?
• Poluantii sunt substante avand un efect negativ asupra vietuitoarelor
si obiectelor/produselor.
• Poluantii isi pot exercita actiunea negativa singuri sau in combinatie
cu alte substante. Deseori actiunea negativa apare datorita
transformarii ulterioare in alte substante toxice.
• Omul preia substantele poluante prin respiratie, prin piele sau prin
alimentatie.
• Prin activitatile umane pot rezulta si substante poluante artificiale,
pentru care natura nu a dezvoltat inca mecanisme de inlaturare/
reducere a actiunii lor: dioxine.
• Tot datorita activitatilor umane poate apare modificarea
concentratiei naturale a unor substante, aceasta modificare avand
efect negativ asupra ecosferei si sanatatii umane. Ex.: ozon, CO2 .
Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu

emisiile de poluanti?
Traseul parcurs de emisiile de poluanti in atmosfera
d
Stratosfera
Transmisia de poluanti Troposfera
Produse Partic. Stropi de Particule

GAZE gazoase formate
secundare in atm. apa emise
Emisii
Imisii

6.5. Generalitati referitoare la poluarea si
protectia mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjurator se refera la poluarea aerului, apei
si solului.
Poluarea aerului are loc in special datorita:
- proceselor de ardere din centrale termoelectrice
- activitatilor industriale
- circulatiei autovehiculelor
- consumului casnic
- inlaturarii (mai ales prin ardere) a gunoaielor
Poluarea apelor are ca rezultat diminuarea calitatii apei raurilor,
fluviilor, marilor si oceanelor, dar si a calitatii apei potabile.
Poluarea solului apare in special prin folosirea excesiva a
ingrasamintelor chimice in agricultura, prin depozitarea deseurilor
industriale, a deseurilor/gunoaielor menajere, datorita scurgerii
apelor reziduale, datorita aerului poluat.
Generalitati referitoare la poluarea si

protectia mediului inconjurator (cont.)
Protectia mediului s-a dezvoltat ca urmare a inregistrarii unui nivel

ridicat de poluare a mediului, a inrautatirii calitatii mediului si a
necesitatii stoparii fenomenului de poluare a mediului pentru
asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii umane.
Protectia mediului se realizeaza pe mai multe cai:

- a) prin dezvoltarea si aplicarea unei legislatii de mediu
- b) prin folosirea unor tehnici de protectie a mediului
- c) prin schimbarea mentalitatii

Cap. 7. Resurse energetice si efecte ale
utilizarii lor
7.1. Sisteme de producere a energiei utilizate de om
(dezvoltare istorica)
7.2. Resurse energetice
7.3. Legea conservarii energiei si unitati de masura
7.4. Diferite forme de energie si transformarea lor
7.5. Resurse energetice pe plan mondial
7.6. Consum de energie pe plan mondial
7.7. Efecte poluante ale sistemelor energetice conventionale
Data: 07.04.2011
7.1. Sisteme de producere a energiei utilizate de om

(dezvoltare istorica)
Perioada de timp Sursa de energie Aplicatia tehnica
---------------------------------------------------------------------------------------
Perioada preistorica Forta musculara umana, Ciocanul, sapa,
lemnul focul
__________________________________________________________
Cca. 8000 ien: Forta musculara a Animale domestice
Rev. Neolitica animalelor pentru arat si carat
__________________________________________________________
Cca. sec. 10 en: Folosirea energiei Inceputul mecani-
prima faza a Rev. apelor zarii muncii
Industriale
__________________________________________________________
Cca. sec. 15 Carbune Aplicatii in minerit
Inceputul metalurgiei
__________________________________________________________

Sisteme de producere a energiei (dezvoltare istorica)
(cont.)
Perioada de timp Sursa de energie Aplicatia tehnica
---------------------------------------------------------------------------------------
Mijl. sec. 18: Carbune Masina cu abur
Rev. Stiintifica si Cocs (J. Watt)
Industriala Prep. minereurilor
(faza a doua)
___________________________________________
Sf. sec. 19 si Petrol, gaz metan
Motorul Diesel,
inc. sec. 20 motorul Otto,
Electromotorul
(W. von Siemens)
__________________________________________________________
Sec. 20 Energia atomica Centrale
Resurse fosile termo-electrice
Energia apelor atomo-electrice
__________________________________________________________
Sec. 21/Viitor Soare Tehnologii solare
Energia apelor Tehnologii bazate pe
Energia eoliana hidrogen
__________________________________________________________
7.2. Resurse energetice
Resurse energetice primare:

• resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba,
biomasa
• resurse regenerabile: soarele, vantul, apa, maree, caldura
marilor, caldura Pamantului
• resurse atomice
Resurse energetice secundare:

• resurse fosile prelucrate, carburanti
• curentul electric
• hidrogenul

7.3. Legea conservarii energiei si unitati de masura
?E = ?Q + ?W
Variatia energiei
Änderung der Energie = =caldura primita
zugeführte + lucrul
Wärme mecanic
+ geleistete efectuat
Arbeit
Zustandsgröße
marime fizica de stare Prozessgrößen
marimi fizice de proces
Lucru mecanic efectuat = lucru mecanic reversibil (ex. de

Arbeit = reversible Arbeit (z.B. Kompressionsarbeit)
comprimare) + lucru mecanic ireversibil (ex. de frecare)
plus irreversible Arbeit (z.B. Reibungsarbeit)
Fazit: Ein perpetuum
Concluzie: mobilemobile
Un perpetuum ist unmöglich.
este imposibil din punct de
vedere al legilor fizicii.
Unitati de masura
U.M. acceptate U.M. tolerate
Marimea fizica
in SI (noi) (vechi)
Forta Masa x kgm kg•m
N = 2 kgf= 9,81 2
Acceleratie s
N = Newton s
Presiunea Forta pe suprafata N kgf
Pa = 2 at =
m cm 2
=
Pa Pascal atm=Atmosfera
Atmosferafizica
atmosfera
Energia Forta x Distanta J = Nm
Lucrul kcal = 4186 J
mecanic J = Joule
Putere Energia raportata la J Nm kgf•m

timp W= = CP = 75
s s s
W = Watt

7.4. Diferite forme de energie si transformarea lor
• Forme de energie:
– Mecanica (cinetica, potentiala)
– Termica (interna, caldura unui corp)
– Electrica
– Magnetica
– Chimica (energia de reactie din combustibili
fosili)
– Radiata (unde radio, unde luminoase)
– Atomica
Diferite forme de energie si transformarea lor (cont.)

reversibila ireversibila
• Exemple:
– 1. O sfera pica pe o suprafata
Sfera si suprafata sunt Sfera este din
ideal elastice material plastic
Energie potentiala →energie cinetica Energie potentiala →
→energie potentiala energie cinetica →
energie de deformare
– 2. Franarea unui vehicul
TREN AUTOTURISM
Energie cinetica → energie electrica Energie cinetica →
(in retea) → energie cinetica energie interna
Alte exemple
7.5. Resurse energetice pe plan mondial
Resurse energetice primare:

• resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba,
biomasa
• resurse regenerabile: soarele, vantul, apa, mareea, caldura
marilor, caldura Pamantului
• resurse atomice
Resurse energetice secundare:

• resurse fosile prelucrate, carburanti
• curentul electric
• hidrogenul
Resurse energetice pe plan mondial (cont.)
Energia avuta la dispozitie din combustibilii fosili/neregenerativi,

in mil. t:
________________________________________________
Tip combustibil Rezerve exploatabile Rezerve presupuse
________________________________________________
carbune 1 200 000 4 250 000
petrol 151 410 200 000
3
gaz metan (mil. m ) 153 000 180 000
uraniu 3,645 1,11
________________________________________________

7.6. Consum de energie pe plan mondial
Evolutia aproximativa a consumului de energie

in mid. MJ pe an:
___________________________________________
Anul prin 1900 1940 1960 1980 1990 2000
_________________________________________________
Mid. MJ 30 000 60 000 120 000 260 000 310 000 360 000
Distributia pe resurse energetice pe plan mondial

dupa programul pentru dezvoltare a ONU (www.undp.org)
Resursa energetica 1980 2000

GJ % GJ %
________________________________________________
– Carbune 79•109 30 97•109 31
– Petrol 120•109 46 125•109 40
– Gaz metan 55•109 21 73•109 24
– Energie atomica 2,5•109 1 7•109 2
– Energie hidraulica 6,5•109 2 8•109 3
________________________________________________
Total 263•109 100 310•109 100

Consum de energie pe locuitor [t EP (echiv. petrol)] (1t EP = 42000 MJ)
1990
7
1991
1992
6 1994
1996
1998
5 2000
2002
0
Romania
Italia
Polonia
Cehia
Elvetia
Finlanda
Portugalia
Rusia
Ungaria
Olanda
Danemarca
Franta
Norvegia
Ucraina
GB
Grecia
Germania
Belgia
Suedia
Spania
Bulgaria
Slovenia
Slovacia
Austria
Consum de energie pe plan mondial (cont.)
• Consumul mediu anual de energie pe cap de locuitor la

nivel global in prezent se afla la aproximativ:
60 000 MJ
Consumul anual de energie / locuitor in diferite tari pentru

anul 2007 are aproximativ urmatoarele valori:
- SUA 320 000 MJ/loc - Japonia 155 000 MJ/loc
- Germania 202 000 MJ/loc - Mexic 65 000 MJ/loc
- Romania 83 000 MJ/loc - Brazilia 37 000 MJ/loc
- Franta 174 600 MJ/loc - Banglades 1 700 MJ/loc
- India 13 000 MJ/loc

Consum de energie pe plan mondial (cont.)
– Se observa foarte mari variatii in ceea ce priveste consumul de
energie de la o regiune la alta, de ex. India - SUA, Banglades -
Germania etc.
– Tendinta in viitorul apropiat este de crestere a consumului de
energie / loc. la nivel global. La ora actuala exista o serie de tari
care inregistreaza o intensa dezvoltare tehnico-economica.
– Este nevoie urgenta de masuri tehnice si socio-politice, care sa
duca la limitarea consumului de energie a populatiei globului,
indeosebi insa strategii de schimbare a mentalitatii existente la
ora actuala referitor la consumul de energie.
– In viitor trebuie sa se puna accent mai mare pe resurse
regenerabile pentru a acoperi fara probleme cresterea
consumului de energie
7.7. Efecte poluante ale sistemelor energetice

conventionale
– Poluarea mediului inconjurator are loc in aproape toate
fazele procesului tehnologic clasic de producere a energiei
termice si electrice bazat pe utilizarea resurselor fosile:
poluarea aerului, apei si solului, datorita tehnologiilor
folosite
– Emisiile de poluanti in atmosfera, indeosebi CO2 , duc la
efectul de sera si, implicit, la incalzirea globala
– Alte emisii de poluanti in atmosfera, cum ar fi oxizi de azot
si dioxid de sulf conduc la aparitia ploilor acide
– Efecte nocive asupra faunei si florei datorita emisiilor de
poluanti

Emisii de CO2 pe cap de locuitor pentru diferite tari [t]
18
16
1995 1999 2007
14
12
10
0 Romania
Norvegia
Portugal
Belarus
Finlanda
Olanda
Slovenia
Ungaria
Polonia
Slovacia
Ucraina
Rusia
Elvetia
Italia
Bosnia-Hertegovina
Suedia
Spania
Grecia
GB
Danemarca
Franta
Germania
Estonia
Cehia
Belgia
Austria
Emisii de CO2 pe cap de locuitor pentru diferite tari

ale lumii in 2005:
Tara Emisia de CO2 pe cap de locuitor [t]
------------------------------------------------------------
SUA 20,5
Germania 12,2
Marea Britanie 9,7
Polonia 9,8
Romania 6,9
Bulgaria 8,7
India 1,5

EARTH DAY
2009, April 22
A carbon-free future
based on Renewable
Energy
EARTH DAY
2010, April 22
“Take action”
- Make children to habituate that planting trees will save our earth.
Educate people to use solar power.
- Recycle, I won’t waste, and try to be as efficient as possible
- We will shop at the local farmers market, using our own bags,
and eat as many locally sourced meals as possible for the
entire year.
- Ride a bike.
- I reduced the electricity usage in general life

EARTH DAY
2011, April 22
“Earth Day 2011: A Billion Acts of Green®”
protectia mediului
= curs =
Cap. 8. Poluarea si protectia mediului
8.1. Poluarea mediului

8.2. Protectia mediului

8.1. Poluarea mediului
Poluarea mediului reprezinta schimbarea calitatii si caracteristicilor
mediului prin imbogatirea acesteia cu anumite substante sau elemente
antropice, necesare vietii omului.
Poluarea mediului este un subiect complex.
In functie de elementul asupra caruia se exercita actiunea se deosebeste:
– poluarea aerului
– poluarea apei
– poluarea solului
In functie de factorii care exercita poluarea se deosebeste:
– poluarea masica
– poluarea sonora
– poluarea radioactiva
Este un fenomen legat de insasi viata si activitatea oamenilor pe Pamant.
Intrebari legate de poluare: De unde apar poluantii? Ce sunt poluantii?
Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de poluanti?
8.1. Poluarea mediului (cont.)

Ce sunt poluantii?
• Poluantii sunt substante avand un efect negativ asupra vietuitoarelor
si obiectelor/produselor.
• Poluantii isi pot exercita actiunea negativa singuri sau in combinatie
cu alte substante. Deseori actiunea negativa apare datorita
transformarii ulterioare in alte substante toxice.
• Omul preia substantele poluante prin respiratie, prin piele sau prin
alimentatie.
• Prin activitatile umane pot rezulta si substante poluante artificiale,
pentru care natura nu a dezvoltat inca mecanisme de
inlaturare/reducere a actiunii lor: dioxine.
• Tot datorita activitatilor umane poate apare modificarea
concentratiei naturale a unor substante, aceasta modificare avand
efect negativ asupra ecosferei si sanatatii umane. Ex.: ozon, CO2 .

De unde apar poluantii?
Poluantii apar in mare masura datorita modului de viata al
umanitatii, in general fara a lua in considerare efectele negative
asupra mediului inconjurator.
Poluarea mediului rezulta deci in special din mecanismele
principale ale civilizatiei umane: din Productie si Consum:
– productie industriala, inclusiv producerea energiei termice si
electrice in centrale electrice
– productie agricola si folosirea ingrasamintelor chimice
– consum casnic
– consum referitor la circulatie/transport pentru distribuirea
produselor (de la productie la consum)
Se vorbeste in acest context de masina “civilizatoare” a umanitatii.

De unde apar poluantii?
Din masina “civilizatoare” a umanitatii
Mediu, natura
Aprovizionare
Produse
Productie Consum
Reci- Reciclare
clare
Deseuri, gunoaie
Geo-, Atmo-, Hidro -, Crio- si Biosfera

8.1.1. Poluarea aerului
Surse pentru poluarea aerului sunt indeosebi:
- procesele de ardere din centrale termoelectrice
- industria
- circulatia autovehiculelor
- consumul casnic
- Inlaturare (mai ales prin ardere) a gunoaielor
Gazele de ardere contin elemente gazoase si solide:
– CO2
– NOx
– SO2
– CO
– H2 O (vapori)
– oxizi de metal
– praf, uneori continand urme de metale grele
La ora acutala cea mai discutata tema legata de poluarea aerului este
cea legata de cresterea concentratiei de CO2 si efectul de sera.
Producerea de ozon O3 in stratosfera

• Pana la 10 ppm O3 in stratosfera la 20-25 km – formeaza stratul de
ozon
• 0,03-0,04 ppm O3 valoare normala in troposfera
• 0,1 ppm O3 - concentratia maxima admisibila la locul de munca
(ozonul este o substanta foarte daunatoare sanatatii!)
• Stratul de ozon ne protejeaza de radiatiile ultraviolete. Fara acest

strat de ozon ar apare defecte ale pielii, defecte de ochi, s-ar slabi
sistemul imunitar, anumite plante ar dispare etc.
• Gaura din stratul de ozon: scaderea rapida a concentratiei ozonului

in stratosfera exprimata prin termenul de „gaura de ozon“.
• din 1980 pana in 2000 concentratia de ozon a scazut foarte mult.
Producerea de ozon O3 in stratosfera (cont.)
Problematica:
Cantitate de ozon Motiv Efecte

__________________________________________
scade in stratosfera Hidrocarburi ce Subtierea stratului
contin clor si fluor protector de ozon
creste in troposfera Circulatia autovehi- Amplificarea
culelor si avioanelor efectului de sera
Efectul de sera
• Exista un efect de sera natural datorita atmosferei care
inconjoara Pamantul.
• Temperatura medie pe Pamant
– ar fi –18 °C, daca Pamantul nu ar avea atmosfera;
– este in mod real 15 °C (=-18 °C+33 °C) datorita efectului de
sera natural al atmosferei Pamantului
• Efectul de sera natural asigura conditiile necesare vietii pe
Pamant.

Efectul de sera (cont.)
Efectul de sera cunoscut la ora actuala pentru diferite gaze din atmosfera:
Substanta din atmosfera Concentratia atmosferica Efectul de incalzire
in prezent produs de gazul
respectiv
Aburi de apa Foarte variabila, in 20,6 °C
apropierea solului 2,6 %
Dioxid de carbon CO2 350 ppm 7,2 °C
Ozon, in aprop O3 0,03 ppm 2,4 °C
Oxid de azot N2 O 0,3 ppm 1,4 °C
Gaz metan CH4 1,7 ppm 0,8 °C
altele ca. 0,6 °C
In total ca. 33,0 °C
Cum se transmit poluantii? Ce se intampla cu emisiile de

poluanti?
Traseul parcurs de emisiile de poluanti in atmosfera
d
Stratosfera
Transmisia de poluanti Troposfera
Produse Partic. Stropi de Particule

GAZE gazoase formate
secundare in atm. apa emise
Emisii
Imisii

8.1.2. Poluarea apelor
Poluarea apelor are ca rezultat diminuarea calitatii apei

raurilor, fluviilor, marilor si oceanelor, dar si a apei potabile.
Poluanti in apele reziduale
• metale grele
• hidrocarburi
• cloruri
• ingrasaminte chimice organice
• pot fi dizolvate sau nedizolvate in apele reziduale
Aciditatea sau alcalinitatea unei solutii

– Solutiile apoase reactioneaza acid, daca contin ioni de hidrogen
Valoarea pH <7 acid; = 7 neutru; >7 alcalin
Valoare pH Locul de aparitie al fenomenului

~5 Ghetari, in Groenlanda
6-7,5 perioada inaintea industrializarii
6,5 Zonele de la tarmul marilor, aer curat
5,8 Mari cu apa "nedura"
5,4 Zonele din interiorul continentelor, aer curat
4 Zona industrializata, aer poluat
<4 Animalele de apa nu mai pot supravietui
~2,5 Otet
2,4 Cea mai mica valoare, masurata in 1974 in Scotia

8.1.3. Poluarea solului
Poluarea solului apare in special prin depozitarea deseurilor

industriale, a deseurilor/gunoaielor menajere, datorita curgerii
apelor reziduale, datorita aerului poluat
• La ora actuala cantitatea de deseuri menajere este pentru tara
noastra de cca. 6 mil. t/an. Pe cap de locuitor si an aceasta
inseamna : cca. 270 kg
• In comparatie, in Germania cantitatea de deseuri menajere este
de cca. 24 mil. t/an, iar pe cap de locuitor de cca. 300 kg

Protectia mediului se realizeaza pe mai multe cai:
- a) prin legislatia de mediu
- b) ptin tehnici de protectie a mediului
- c) prin schimbarea mentalitatii
a) Legislatia de mediu
Din anii ´60 exista la nivel european o tendinta crescatoare in ceea ce
priveste legile, normativele, standardele de mediu referitoare la :
- protectia naturii - protectia solului
- protectia aerului - inlaturarea gunoaielor
- protectia apelor - protectia de mediul radioactiv
Standarde de mediu sunt prescrieri, unele avand caracter legislativ
- standarde de emisii
- standarde de imisii
In prezent exista in Europa mai bine de 2000 de normative de mediu.
c) prin schimbarea mentalitatii
Este necesara schimbarea mentalitatii umane in ceea ce
priveste poluarea mediului si producerea de deseuri.
Ordinea in care trebuie sa gandim este
• Evitare inainte de Reducere
• Reducere inainte de Revalorificare
• Revalorificare inainte de Inlaturare
Instrumente de control ar trebuie sa actioneze :

- la nivel industrial: certificate de mediu = licente pentru emisii
- la nivel individual: amenzi dure
- la nivel colectiv: licente de mediu, care sa se acorde
institutiilor
8.2. Protectia mediului (cont.)

b) Tehnici de protectie a mediului
b) Tehnici de protectie a mediului - se refera in primul rand

la tehnicile de depoluare:
- 8.2.1. protectia /depoluarea aerului
- 8.2.2. protectia /depoluarea apelor
- 8.2.3. protectia /depoluarea solului
8.2.1. Depoluarea aerului insemna aplicarea unor metode

pentru separarea: - componentelor poluante solide
- componentelor poluante gazoase

8.2.1. Depoluarea aerului
Metode pentru separarea prafului:
– Separatoare gravitationale sau centrifugale
– Filtre mecanice
– Filtre electrice
– Metode hidraulice prin spalare
• Separatoare gravitationale sau centrifugale: Particulele de praf,
care sunt mai grele ca gazul, se separa sub forma uscata sub
influenta fortei gravitationale si/sau centrifugale.
• Filtre mecanice: Particulele de praf se retin la suprafata
materialului din care este confectionat filtrul.
• Filtre electrice: Particulele de praf se separa prin intermediul
campului electric.
• Metode hidraulice prin spalare: Particulele de praf se retin pe
suprafete umede prin metode hidraulice.
8.2.1. Depoluarea aerului (cont.)

Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase:
– Condensare: gazul se condenseaza prin aplicarea presiunilor
mari si temperaturilor scazute si se separa sub forma lichida.
– Absorbtie : fizica si chimica
• Absorbtia fizica: gazul se amesteca cu un lichid fara
reactie chimica
• Absorbtia chimica: gazul se amesteca cu un lichid
reactionand chimic
– Adsorbtie : Depunerea gazelor pe suprafete solide, cum ar fi
carbune activ
– Ardere ulterioara (oxidare termica): Curatirea termica a
gazelor de ardere prin procese de oxidare la temperaturi
inalte.

8.2.1. Depoluarea aerului (cont.)
Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase
(cont.):
– Reactie catalitica: poluatii reactioneaza intr- un catalizator.
Cele mai utilizate instalatii cu catalizatori sunt cele pentru
inlaturarea oxizilor de sulf si de azot.
• Inlaturarea oxizilor de sulf:
SO2 + CaCO3 + H2 O → CaSO3 • 1/2 H2 O + 1/2 H2 O + CO 2
- Rezulta ghips, folosit ca si material de constructii
• Inlaturarea oxizilor de azot (principiul catalizatorului des
intalnit la autoturisme)
6 NO + 4 NH3 → 5 N2 + 6 H2 O
(Material ajutator pentru reactie in catalizator:Wolfram sau Vanadiu)
8.2.2. Depoluarea apelor

Pentru depoluarea apelor reziduale se folosesc instalatii
hidraulice de curatire, care lucreaza in general in doua etape:
– etapa 1: mecanica - Apele reziduale se curata prin site, care
sunt montate pe traseul de curgere al apei. Sitele retin in
primul rand obiectele transportate de ape.
– Etapa 2: biologica - Hidrocarburile si alte substante chimice
poluante sunt retinute pe cale biologica cu ajutorul unor
microorganisme.
• Problema generala aici: Produsul rezultat din procesul de curatare
a apelor reziduale se putea folosi mai demult ca si ingrasamant in
agricultura, fapt care astazi este posibil din ce in ce mai rar
datorita continutului mare de metale grele.
Produsul rezultat se inlatura ca si gunoi nedorit.

8.2.3. Depoluarea solului
Astazi traim in societatea de consum, care are ca rezultat foarte
multe deseuri/gunoaie.
• Exemple
• Exemplele reliefeaza ca in ceea ce priveste inlaturarea
deseurilor/gunoaielor avem de-a face in primul rand cu o
problema legata de cantitatea mare de gunoaie.
Metode de inlaturare a deseurilor/gunoaielor sau minimizarii
cantitatii de deseuri/gunoaie :
- reciclare, refolosire
- depunere - este nevoie de loc mult, metoda ieftina. Locul de
depunere devine un fel de reactor biochimic, unde
componentele organice dispar pe cale microbiologica, apar insa
gaze, ape reziduale. Problema mare este si cantitatea de depus.
8.2.3. Depoluarea solului (cont.)
- arderea gunoaielor - mai scumpa ca a doua metoda si din cauza

problemelor legate de spatiul de depozitare pentru a doua metoda,
aceasta este o metoda promitatoare in viitor, chiar daca apar
probleme de curatire a gazelor de ardere si a depunerii produselor
de ardere. Este si o noua sursa de energie.
- inlaturare a deseurilor „pe mare“ sau „exportul
deseurilor“ nu sunt solutii de dorit, iar la ora actuala la nivel
global nu prea se mai practica aceasta varianta.

= curs =
sem. II, an univ. 2010/2011
Cap. 9. Monitorizarea si evaluarea mediului,

indicatori de mediu
9.1. Monitorizarea si evaluarea mediului
9.2. Indicatori de mediu
Data: 12.05.2011
Cap. 9. Monitorizarea si evaluarea mediului

9.1. Monitorizarea si evaluarea mediului
• Monitorizarea si evaluarea mediului reprezinta sistemul de
masuratori, procedee de analiza si evaluare, cat si infrastructura
necesara pentru reliefarea starii mediului inconjurator.
• Organizarea unui sistem de monitorizare a mediului este o conditie
esentiala pentru controlul calitatii mediului.
• Sistemele de monitorizare si evaluare a mediului sunt parti
componente ale sistemelor de informare asupra calitatii mediului.
• Evaluarea se realizeaza prin compararea valorilor masurate cu
valorile maxime admisibile specificate in normele tehnice de
mediu.
• Clasificarea sistemelor de monitorizare a mediului:
– sisteme de monitorizare a calitatii aerului
– sisteme de monitorizare a calitatii apei
– sisteme de monitorizare a calitatii solului

Monitorizarea mediului (cont.)
Elementele unui sistem de monitorizare, evaluare si
informare:
Sistem de informare asupra calitatii mediulu
Monitorizarea si evaluarea mediului
Colectare Analiza Evaluare Informare
Exemplu pentru vizualizarea datelor

Continuous Emission Monitoring Systems (CEMS)
Sursa:
http://www.wtceng.com/ambient.htm#Data
Monitoring & Control System (DMCS)
9.2. Indicatori de mediu
• Definitie: indicatorii de mediu sunt indicatori folositi pentru
descrierea starii mediului inconjurator.
• Indicatorii de mediu sunt elemente importante ale sistemului de
monitorizare si evaluare a calitatii mediului, pentru a caracteriza
la un moment dat starea mediului cu privire la poluarea cu
anumite substante poluante.
• Indicatorii de mediu joaca un rol important in evaluarea calitatii
mediului si informarea cu privire la calitatea mediului.
• Un sistem de monitorizare si evaluare a calitatii mediului se afla
in stransa legatura cu sistemul de informare asupra calitatii
mediului, deoarece in general dupa fazele legate de efectuarea de
masuratori de mediu, analiza si evaluare se trece la etapa de
informare publica asupra calitatii mediului.
Indicatori de mediu: Dependenta dintre numarul

de date necesare, gradul de agregare si utilizatori
Gradul de Utilizatorii indicatorilor

agregare
Pt marele public
Pt economie si
politica
Pt oamenii de stiinta
Nr. de date

Indicatori de mediu (cont.)
• Clasificare functionala :
− indicatori Pressure (folosirea resurselor, emisii, cantitate
de deseuri)
− indicatori State (concentratii de poluanti in aer, apa, sol)
− indicatori Response (modificari in comportament
referitor la consumul de energie si de apa)
• Clasificare structurala:
− indicatori specifici: concentratia de CO2 s.a.
− indicatori combinati: API (Air Pollution Index) s.a.
• Clasificare in functie de mediul considerat:
− indicatori pentru poluarea aerului
− indicatori pentru poluarea apei
− indicatori pentru poluarea solului
Exemplu: 1) Index de mediu (Umweltindex) – este un

indicator folosit in prezent in Germania pentru descrierea
calitatii aerului:
Creal,i (x, y, z, t)
LBI(x, y, z, t) = UI(x, y, z, t) = ∑
i Cref ,i
unde:
Creal,i - concentratia masica a poluantilor in aer
[ppm sau mg/m3];
Cref,i - valoarea concentratiei admise pentru poluantul i [ppm
sau mg/m3]
Poluanti considerati: NOx, SO 2, CO, Particule, Ozon
Interpretare:
UI=LBI < 0,9 poluare slaba
UI=LBI = 0,9 - 1,4 poluare medie
UI=LBI = 1,4 - 1,9 poluare considerabila
UI=LBI > 1,9 poluare critica
VDI-
Umweltindex
2) Air Pollution Index API - indicator regional

pt descrierea calitatii aerului
API > 1
API = 1
1 w ⋅C (x, y, z,t)
API(x, y, z,t) = ⋅ ∑ i real,i
∑wi i
i
Cref,i API < 1
Creal,i – Concentratia masica a unui poluant i din aer in functie

de spatiu si timp [ppmor mg/m3 ];
Cref,i – Concentratia limita admisibila pt poluantul i [ppm or mg/m3 ]
(conform standardelor in vigoare);
wi – Factor de pondere pt poluantul i.

Factorii de pondere depind de mai multe elemente:
Efectul asupra
sanatatii
Metoda de
agregare:
Efectul asupra Factor de
ecosferei - medie aritmetica pondere
- medie geometrica
- cu logica fuzzy
Cantitatea
emisa
In mod uzual indicatorul API se calculeaza pt 4 poluanti din aer:

CO2, NOx, SO2 si CO.
Factorii de pondere CO2 w = 0.67
calculati dupa o metoda NOx w = 0.46
specifica bazata pe logica SO2 w = 0.42
Fuzzy sunt: CO w = 0.33
Medii anuale ale unor concentratii masice de poluant [mg/m3]

pt cateva orase europe in 2005
Wien
Warschau CO
Sofia 0,01 * SO2
Prag 0,01 * NOx
Mailand
Mailand (90)
London
Krakau
Kattowitz
Kattowitz (90)
Hamburg
Frankfurt
Budapest
Budapest (90)
Brüssel (96)
Berlin
0 2 4 6 8 10 12

Indicatorul API rezultant pt cateva orase europene in 2005
Wien
API
Warschau
Sofia
Prag
Mailand
Mailand (90)
London
Krakau
Kattowitz
Kattowitz (90)
Hamburg
Frankfurt
Budapest
Budapest (90)
Brüssel (96)
Berlin
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Cap. 10. Concluzii finale

• Ecologia este o disciplina de interes general, fiecare persoana
putand avea interes pentru anumite parti ale disciplinei.
• Descrierea problematicii globale este o tema de baza a
cercetatorilor care lucreaza in domeniul ingineriei mediului.
Clubul de la Roma a adus in discutie prima data problematica
globala, care este strans legata de disciplina Ecologie generala.
• Dinamica populatiei lumii la ora actuala este o problema
stringenta a umanitatii.
• Starea mediului inconjurator este o parte de baza a disciplinei
Ecologie, influentand in mod hotarator calitatea vietii omului.
• Problematica poluarii globale a mediului este o tema deosebit de
complexa si mult discutata la ora actuala.
Data: 19.05.2011
Concluzii finale (cont.)
• Protectia mediului se aplica cu succes in prezent in unele zone ale

lumii, dar in altele este practic inexistenta.
• Dezvoltarea mentalitatii pentru protectia mediului are loc intr- un
ritm destul de lent, cu toate ca se simt deja efectele poluarii fara
precedent a mediului inconjurator – incalzirea globala.
• Protectia mediului, pentru a fi practicata cu succes, trebuie sa
aduca si avantaje economice la nivelul intreprinderilor, dar si a
consumatorilor casnici (prin scaderea consumului de energie, de
exemplu, sau a consumului de apa).
• Sistemele de monitorizare si evaluare a mediului sunt importante
pentru colectarea datelor de mediu, analiza si evaluarea calitatii
mediului.
• La ora actuala exista mai multi indicatori de mediu, indeosebi
pentru poluarea aerului, care se utilizeaza in unele tari ale lumii.
Bibliografie suplimentara
• R. Carson: Primavara tacuta; Bilderstein, München (1963).
• Club of Rome: Revolutia globala; Raport al Clubului de la Roma, Editura Spiegel,
Hamburg (1991).
• Global 2000: Raportul catre Presedinte; Frankfurt (1980).
• V. Hauff (Hrsg): Viitorul nostru comun; Raportul Bruntland al Comisiei globale
pentru Mediu si Dezvoltare; Eggenkamp , Greven (1987).
• D. si D. Meadows: Limitele cresterii; Rowohlt, Reinbeck (1973).
• P.J. Opitz (Ed.): Probleme globale in secolul 21, Editura W. Fink, München(2001).
• E. U. von Weizs äcker: Politica Mondiala; Editura Cartii Stiintifice, Darmstadt,
Editia a doua (1988)
• Lengsfeld, T., Tulbure, I., Ali, V. (Ed): Exploring a worthwhile future for all
(Explorarea unui viitor demn pentru toti). Raport al tt30 a l Clubului de la Roma.
Asociatia Spaniola a Clubului de la Roma , Valencia , Spania (2003).
• Club of Rome: http://www.clubofrome.org

Subiecte pentru examen la „Ecologie generala si
protectia mediului“
1. Problematica globala
2. Definitia conceptului dezvoltarii durabile
3. Institutionalizarea conceptului dezvoltarii durabile
4. Aplicarea conceptului dezvoltarii durabile-dificultati metodice
5. Definitia ecologiei si generalitati legate de ecologie
6. Definitia notiunii de ecosistem, clasificarea si functiile
ecosistemelor
7. Definitia mediului inconjurator si elementele sale
8. Poluarea mediului inconjurator si forme de poluare
9. Protectia mediului inconjurator
10. Evolutia populatiei globului
11. Tranzitia demografica
12. Modelarea sistemelor liniare

protectia mediului“ (2)
13. Modelarea sistemelor exponentiale
14. Modelarea sistemelor logistice
15. Modele matematice integrative
16. Sisteme de producere a energiei utilizate de om
17. Legea conservarii energiei
18. Diferite forme de energie si transformarea lor
19. Resurse energetice pe plan mondial
20. Consum de energie pe plan mondial si poluarea mediului
21. Efecte poluante ale sistemelor energetice
conventionale
22. Originea poluantilor
23. Sursele de aparitie a poluantilor
24. Poluarea aerului

protectia mediului“ (3)
25. Efectul de sera

26. Poluarea apelor si solului
27. Protectia mediului inconjurator – cai de realizare
28. Depoluarea aerului
29. Depoluarea apei si solului
30. Monitorizarea si evaluarea starii mediului inconjurator
31. Elementele unui sistem de monitorizare si evaluare a mediului
32. Indicatori de mediu, clasificare, exemple

Ecologie Generala Si Protectia Mediului Curs SV2011 UAB PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologie Generala Si Protectia Mediului Curs SV2011 UAB PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologie generala

Ildiko Tulbure, conf. dr. ing. habil. (D)

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

1. Scopul si obiectivele cursului

2.1. Problematica globala

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Problematica mondiala „World Problematique“

Acces inegal la bunuri, Lipsa bunei guvernari

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

2.2. Conceptul Dezvoltarii Durabile

Cresterea Crest. cons. de Poluarea

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

"Sustainable development means the ability of humanity to

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Dezvoltarea durabila (DD) – scurt istoric

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

• Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a

Cum se poate realiza aplicarea concreta a acestui concept?

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Aplicarea conceptului Dezvoltarii Durabile

Descrierea Indicatori ai dezv.

Dpdv matematic , dezvoltarea durabila a

• Dificultati metodice si deficite rezulta in special datorita

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

a. Complexitate mare ale diferitelor procese si

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

c. Dezvoltarea de noi indicatori

• Alegerea si definirea de noi indicatori

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Ex. de agregare cu I Agg = 1

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Aplicatie pentru un indicator de dezvoltare

Indicator pentru Agregarea Indicator al

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Subsistem Subsistem de Subsistem

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Dezvoltarea durabila inteleasa ca un proces de

Domeniu periculos Corespun -

Des este necesara o schimbare a directiei de dezvoltare/evolutie

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Functiile celor trei aspecte in cazul aplicarii si

Monitorizare Management (ce s-ar intampla daca)

Modelare Management (Optimizare)

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

3.4. Poluarea mediului inconjurator

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Poluarea mediului inconjurator (cont.)

- Poluarea mediului imbraca mai multe forme, in functie de mediul

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

- Refacerea si pastrarea calitatii corespunzatoare a mediului

© Ildiko Tulbure/UAB, 2011

Protectia mediului inconjurator (continuare)