UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS " GALAŢI

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE, INGINERIE ELECTRICĂ ŞI ELECTRONICĂ

SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

CUPTORUL CU MICROUNDE
PROIECT LA APARATE ELECTROCASNICE PE SEMESTRUL 1

Student: Prof. îndrumător:

ANDREI Bogdan Prep. drd. Ing. OANCĂ Marcel

2011
 CUPRINS

I.SCURT ISTORIC AL CUPTORULUI CU MICROUNDE

II.PARTICULARITĂŢI GENERALE
a) Procedee de preparare a hranei ;
b) Avantaje şi dezavantaje ale încălzirii hranei în cuptorul cu
microunde;
c) Aspecte nutriţionale;
d) Instruțiuni pentru utilizarea corespunzătoare a cuptorului.

I.CARACTERISITICI CONSTRUCTIVE ALE CUPTORULUI CU

MICROUNDE
a) Părți componente;
b) Panou de control;
c) Componente interne;
d) Modelul liniei de transmisiuni (TLM).

I.PRINCIPIU DE FUNCȚIONARE
II.SCHEMA ELECTRICĂ DE PRINCIPIU
III.ANALIZA SCHEMEI ELECTRONICE A CUPTORULUI CU
MICROUNDE DAEWOO MODEL: KOR - 131G2A
a) Părţi componente;
b) Schema circuitului de forţă;
c) Schema circuitului de comandă.

I.BIBLIOGRAFIE

I. SCURT ISTORIC AL CUPTORULUI CU MICROUNDE

2
 Cuptorul cu microunde a luat naştere odată cu descoperirea savantului american Percy
Spencer, care a observat că la apropierea produselor alimentare de către o sursă de radiaţii
electromagnetice de frecvenţe înalte, acestea se încălzesc. Percy era angajatul companiei
Raytheon, producator de aparatură militară, care s-a găsit în situaţia privilegiată de a lansa în
1954 primul cuptor cu microunde comercial, denumit Radarange. Numele a fost rezultatul
unui concurs de creaţie între angajaţii companiei, iar istoria şi-a spus cuvantul în privinţa
lipsei lor de inspiraţie, aşa că nu mai este nevoie de alte comentarii suplimentare. La început,
vanzările nu au fost impresionante, fapt deloc de condamnat dacă precizăm şi greutatea unui
astfel de dispozitiv: aproximativ 340 de kilograme şi un volum apropiat de cel al unui frigider.
Preţul unui astfel de echipament era de 3000 $.
Iniţial utilizat de restaurante şi de liniile aeriene, cuptorul cu microunde a pătruns şi în
casele noastre în 1967, când deja ajunsese la pretul mult mai rezonabil de 500 de dolari. În
anii `80 vânzările la cuptoarele cu microunde au explodat, iar banii investiţi în cercetare de
către companiile producatoare de asemenea. Japonezii, ca de obicei, erau cu mult înaintea
noastra, a europenilor. Treptat, cuptorul cu microunde a fost rafinat şi dezvoltat astfel încat în
anul 1997 Whirlpool a fost prima companie care a introdus funcţia Crisp, de rumenire.

II. PARTICULARITĂŢI GENERALE

Energia microundelor a fost folosită în procesele industriale de foarte mulţi ani.

Folosirea acestora în locul surselor conveţionale de căldură s-a produs datorită mai multor
avantaje cum ar fi:

 încălzirea rapidă în profunzime ;

 economisire de energie şi de timp şi îmbunătăţirea calităţii ;

În primii ani de studii asupra încălzirii prin microunde, aceste avantaje au fost greu de
justificat în raport cu preţul scăzut al încălzirii cu ajutorul derivaţilor petrolului. Toate acestea,
împreună cu reticenţa multor industrii de a schimba sistemele convenţionale existente, deşi
adesea ineficiente şi depăşite, cu sisteme bazate pe microunde, a dus la o creştere lentă dar
foarte bine documentată a acestei tehnologii.
Cele mai mari avantaje ale energiei microundelor asupra tehnologiei convenţionale au fost
bine precizate de către Parkin (1979):

 o mai eficientă uscare, vis-a-vis de perioada de uscare, reducând

costurile de producţie ;
 sistemul este mult mai compact decât sistemul convenţional ;
 energia este transferată într-un mod mult mai curat (fără poluare) ;
 se realizează afânarea materialului ;
 absorbţia energiei în mod selectiv de către constituenţi ;
 energia se disipă repede în volumul materialului ;
 se evită uscarea excesivă ;
 un cost relativ scăzut al întreţinerii ;

Cuptorul cu microunde reprezintă una din cele mai mari invenţii ale secolului XX.
Funcţionarea acestuia se bazează pe supunerea produselor alimentare din incinta sa, la
radiaţii electromagnetice neionizate (microunde), radiaţii ce au o frecvenţă uzuală de 2.45
3
GHz şi o lungime de undă de 122 mm. Mâncarea se găteşte rapid dar nu întotdeauna egal.
Apa, grăsimile precum şi alte substanţe din mâncare absorb energia microundelor printr-un
proces care se numeşte încălzire dielectrică. Un cuptor cu microunde tipic poate avea un
consum energetic de până la 1100W pentru a putea produce microunde cu puteri de până la
700W, de unde putem deduce că eficienţa acestuia este de aproximativ 64%. Restul puterii de
400 W este disipată sub formă de căldură în magnetron.
Încălzirea prin intermediul microundelor este mai eficientă pentru substanţele în stare
lichidă decât pentru cele în stare gazoasă unde moleculele nu se pot roti liber. De asemenea
este ineficientă şi în cazul încălzirii zaharuruilor sau a altor grăsimi.

a) Procedee de preparare a hranei :

➢ a nu se folosi obiecte din metal și cu emailuri (vase, tacamauri, capace,

folie metalica etc). Acestea devin plane de reflexie a microundelor, împiedicând prepararea
alimentelor, și pot avaria cuptorul;
➢ se pot folosi vase de ceramică, sticlă, porţelan şi plastic;
➢ alimentele trebuiesc aranjate uniform în incinta cuptorului ;
➢ se evită prepararea unor bucati de carne mari la putere maximă, în timp
scurt. Se recomandă ca în astfel de cazuri să se folosească nivelul mediu, pe o perioada mai
lungă de timp;
➢ când se prepară carnea de pui, aceasta trebuie dezosată;
➢ înţepati cartofii cu furculiţa înainte de a-i pregăti, pentru a evita
explozia acestora în cuptor,
➢ se recomandă întoarcerea alimentelor: pentru a avea uniformitate în
preparare.
➢ se recomandă atenţie la prepararea alimentelor cu grăsimi, aceastea fiind
inflamabile;

b) Avantaje şi dezavantaje ale încălzirii hranei în cuptorul cu microunde:

Un prim avantaj al preparării în cuptorul cu microunde îl reprezintă limitarea

probabilității de supraviețuire a eventualelor microorganisme patogene în interiorul
produselor. Dacă însă prepararea este prelungită, evaporarea consistentă a apei din alimente
determină creșterea ulterioară a temperaturilor provocând degradarea componentelor nutritive.
Un alt posibil dezavantaj al acestei tehnici de preparare constă în lipsa de omogenitate
a temperaturilor care se ating în diferite puncte ale alimentelor. Aceasta se datorează în
principal faptului că, de la un aliment la altul, conținutul apei poate varia considerabil: dacă,
de exemplu, conținutul de apă este mai mare în centru și mai mic la suprafață, prepararea ar
putea fi eficientă numai în zonele centrale. Aceasta limită trebuie luată în considerare mai ales
la prepararea produselor care pot prezenta o contaminare microbiologica majoră la suprafață.

c) Aspecte nutriţionale:
În ciuda dezavantajelor menționate mai sus, cuptorul cu microunde permite să se
obțină preparate alimentare optime din punct de vedere nutrițional. Într-adevăr, studiile

4
efectuate până în acest moment nu au evidențiat efecte negative relevante asupra nutrienților,
în particular asupra proteinelor (care, dimpotrivă, suferă o modificare, care conduce la
creșterea digerabilitații) și asupra carbohidratilor.În ceea ce privește lipidele, este posibil să se
observe fenomene de hidroliză a trigliceridelor, de izomerizare a acizilor grași și, în parte, de
oxidare care, de altfel nu sunt mai mari decât cele observate în alte tipuri de preparare.
Nici în cazul vitaminelor, în particular al celor solubile în apă, dar și în cazul sărurilor
minerale nu se înregistrează pierderi relevante. Vitaminele lipo-solubile ar putea fi în realitate
supuse unor fenomene de degradare și de oxidare. S-a mai constatat scăderea nivelului
imunităţii, şi în acelaşi timp, creşterea nivelului leucocitelor, ceea ce în general indică o
otrăvire şi o deteriorare a celulelor sângelui, condiţiile necesare apariţiei bolilor degenerative
şi a cancerului.

d) Instruțiuni pentru utilizarea corespunzătoare a cuptorului:

➢ După folosire este necesară curațarea orificiilor pentru venilare;

➢ Nu se recomandă introducerea în cuptor a recipientelor închise
ermetic;
➢ Nu este permisă folosirea cuptorului dacă acesta prezintă
deteriorări ale cablului de alimentare, dacă prezintă defecte vizibile ale carcasei sau dacă în
funcționare acesta emite zgomote ciudate.
➢ Pentru a preveni spargerea platoului rotativ din sticlă, se
recomandă să se astepte până când acesta se răcește complet înainte de curățare, a nu se așeza
alimente sau ustensile fierbinți pe platoul rece, a nu se așeza alimente înghețate sau ustensile
reci pe platoul încălzit.
➢ Nu se recomandă punerea în funcțiune a cuptorului făra a se
introduce în incinta acestuia alimentele ce se doresc a fi încalzite. Nerespectarea acestei
mențiuni poate duce la avarierea cuptorului.
➢ Este interzisă punerea în funcțiune a cuptorului dacă acesta nu
are ușa închisă etanș. Nerespectarea acestei mențiuni are ca consecință degajarea în exteriorul
aparatului, a microundelor care sunt dăunătoare organismului uman.
➢ A nu se folosi aparatul în afara încăperilor.

III. CARACTERISITICI CONSTRUCTIVE ALE

CUPTORULUI CU MICROUNDE

5
Din punct de vedere constructiv cuptorul cu microunde este alcătuit din urmatoarele:
Pentru exemplificare s-a ales modelul de cuptor cu microunde produs de ZASS
Germany model ZMW-03.

6
7
c) Componentele interne ale cuptorului cu microunde:

• Magnetronul;
• Transformatorul de înaltă tensiune folosit pentru alimentarea cu energie a
magnetronului;
• Dioda de înaltă tensiune;
• Condensatorul de înaltă tensiune;
• Antena de microunde;
• Ventilatorul;
• Lămpi de iluminat;
• Siguranţa;

Cuptorul cu microunde trebuie conectat la prize cu împământare.Aparatul va fi

conectat doar la o sursă de 220V AC/50Hz. Ștecherul cablului de alimentare este prevăzut cu
contact pentru împământare. În cazul unui scurt-circuit, împământarea reduce riscurile
electrocutării. Se recomandă ca priza folosită pentru microunde să fie pe un circuit separat.

8
d) Modelul liniei de transmisiuni (TLM):

Modelul liniei de transmisiuni se foloseşte pentru calculul câmpului electromagnetic în

interiorul structurilor ghidante şi cavităţilor rezonante. Metoda se aplică şi cavităţii cuptorului
cu microunde, permiţând o evaluare matematică în diferite puncte ale cavităţii câmpului
electromagnetic .
Această teorie presupune spaţiul ca fiind împărţit într-o mulţime finită de puncte între
care energia se propagă sub formă de pulsuri. Într-un anumit moment fiecare punct radiază
energia pe care o are punctele adiacente după o anumită lege de distribuţie în funcţie de
distanţa dintre ele. Pereţii metalici vor reflecta complet energia. Odată cu stabilirea regimului
staţionar în cavitate se determină, pe baza încărcării energetice a punctelor, distribuţia energei
în interiorul cavităţii.

Distribuţia câmpului electromagnetic în spaţiul din interiorul cavităţii este dată în figura 2.1.

Fig. 2.1

9
 IV. PRINCIPIU DE FUNCȚIONARE

Cuptoarele cu microunde folosesc microunde cu o lungime de undă aproximativ egală cu 12

centimetri prin intermediul cărora imprimă o mişcare de rotaţie apei şi moleculelor de grăsime
conţinute de alimente. Interacţiunea dintre moleculele aflate în mişcare de rotaţie generează căldură,
hrana fiind astfel pregătită pentru a fi consumată.
Cuptoarele cu microunde folosesc combinaţii diversificate de circuite electrice şi mecanice
pentru producerea şi controlul microundelor pentru încălzire. Din punct de vedere teoretic, un cuptor
cu microunde poate fi divizat în două subsisteme fundamentale: subsistemul de control şi cel de înaltă
tensiune.
Subsistemul de control constă într-un temporizator (electronic sau mecanic), un circuit prin
care se reglează puterea debitată şi diverse dispozitive de interblocaj şi protecţie.

Aşa cum este exemplificat şi în fig. 1, tensiunea de la reţea intră în cuptor prin
intermediul unor circuite de protecţie şi de filtrare. Aceste circuite includ atât protecţii la
supratensiuni sau la scurtcircuit(siguranţe fuzibile), cât şi protecţii termice care au menirea să
întrerupă funcţionarea echipamentului dacă se sesizează apariţia unui defect (scurtcircuit,
supratensiune sau temperaturi ridicate).
Dacă toate subsistemele funcţionează la parametri normali, curentul circulă mai
departe prin circuitele de interblocaj şi de temporizare.
Când uşa cuptorului este închisă, se stabileşte o cale de curent prin intermediul unor
comutatoare de interblocare, care odată cu setarea timpului de gătire şi ativarea funcţiei de
gătire, duc la pornirea cuptorului cu microunde.

10
 În general subsistemul de control conţine fie un releu electromecanic, fie un comutator
electronic care constă într-un triac (aşa cum este ilustrat în fig. 2). Dacă se constată că toate
subsistemele funţionează în limite normale, se generează un semnal de comandă care este
transmis releului sau triacului, având ca efect punerea sub tensiune a transformatorului de
înaltă tensiune. Prin modularea în factor de umplere a acestui semnal de comandă,
subsistemul de control poate regla tensiunea transmisă către transformatorul de înaltă
tensiune, modificându-se astfel puterea debitată de cuptor.

În cadrul subsistemului de înaltă tensiune (fig.3), transformatorul de înaltă tensiune,

împreună cu dioda de recuperare şi condesatorul servesc la ridicarea tensiunii uzuale de 230V
AC la o tensiune de aproximativ 3000V, necesară magnetronului pentru a putea genera
microunde. Energia microundelor este dirijată către un ghid de undă, care la rândul său emite
microundele în incinta zonei de gătire. Unele modele de cuptoare cu microunde utilizează o
antenă emiţătoare de microunde rotativă , pe când altele mai recente rotesc platoul pe care
este aşezată mâncarea. În oricare din cele două cazuri, efectul este de a dispersa uniform
energia microundelor asupra produselor care se doresc a fi gătite.
Unele microunde se răsfrâng direct asupra mâncării, pe când altele se reflectă de cuşca
de metal care acoperă incinta de gătire, astfel încât măncarea să fie încălzită uniform .

11
 V. SCHEMA ELECTRICĂ DE PRINCIPIU

Orice cuptor cu microunde are urmatoarea schemă de principiu:

Din această schemă ne pot interesa urmatoarele blocuri funcţionale:

 Filtrul antiparazit de pe alimentarea de la reţea (blocul 1):

12
 Asigură rejecția semnalelor parazite care pot afecta funcționarea cuptorului.

 Releele de temperatură TCO1 şi TCO2:

Primul releu TCO1 este activat/dezactivat în funcţie de temperatura magnetronului
MGT, pentru a se preveni supraîncălzirea acestuia. Cel de-al doilea releu TCO2 este
activat/dezactivat în funcţie de temperatura incintei de preparare a alimentelor.

 Comutatoarele SW1 şi SW2 :

Aceste comutatoare au rolul de protecţie (restricţionează pornirea cuptorului ) în cazul
în care, la pornire, uşa cuptorului nu a fost închisă corect sau a fost uitată deschisă.

 Blocurile funţionale 2, 3 şi 4 :

Componenta notată în schemă cu ② este o lampă de iluminat prin intermediul căreia

este iluminată incinta în care se preapară alimentele.

Componenta notată în schemă cu ③ este un ventilator care asigură răcirea

cumponentelor cuptorului, în special a magnetronului.

13
 Componenta notată în schemă cu ④ este reprezentată de motorul care roteşte platoul
pe care se aşează preparatele alimentare ce se doresc a fi încălzite. Rolul acestuia este crucial
deoarece asigură încălzirea uniformă a mâncării.

 Releele RY1, RY2 şi RY3 :

Transformatorul de înaltă tensiune HVT, se conectează la reţea prin intermediul celor
doua componente RY1 şi RY2, unde RY1 este un releu de ieşire de înaltă tensiune, iar RY2
este un releu de ieşire de joasă tensiune. Releul pentru "curentul de fugă" RY3, care este
montat în paralel cu releul RY2, este activat cu cateva minute înaintea activării releului de
ieşire de joasă tensiune RY2 şi are rolul de a elimina curentul de fugă (curentul de scurgere).

 Unitatea de procesare (blocul 7) :

Această componentă are o importanţă deosebită în funcţionarea echipamentului

deoarece pe baza informaţiilor primite de la operator , aceasta porneşte/opreşte magnetronul
MGT (prin intermediul releelor RY1 şi RY2). Când se doreşte generarea unor puteri mari de
până la 1100 W, unitatea de procesare comandă releul de ieşire de înaltă tensiune RY1 să fie
activat şi releul de ieşire de joasă tensiune RY2 sa fie dezactivat . Pe de altă parte, dacă se
doresc generarea unor puteri reduse de până la 1000 W, se dezactiveză releul RY1 si se
activează releul RY2.
Totodată unitatea de procesare permite interfaţarea cu exteriorul (cu operatorul uman)
prin intermediul unui display (blocul 5) care afisează utilizatorului informaţii legate de:
timpul de gătire, temperatura selectată, oră ş.a. De asemenea aceasta preia informaţii de la
utilizator prin intermediul unui subsistem de intrare (blocul 6) prin care i se dă comenzi
precum: timpul de gătire, temperatura de gătire etc.

14
 Transformatorul de înaltă tensiune (HVT) :

Tensiunea in secundar este intre 1800V si 2300V in functie de puterea cuptorului

[1800V la cuptoarele mici de 650-700W, 2100V la cele de 900W si 2300V la cele de
1300W].

Cuptoarele de puteri mai mari, folosesc in plus un condensator de 8 - 15 µF,

nepolarizat, pentru a aduce factorul de putere mai aproape de 1.

 Dioda de înaltă tensiune :

Diodele recuperatoare au în general tensiunea inversă de 12 - 15 kV și curentul direct
de 350 - 500 mA.

 Magnetronul :
În generatoarele de microunde sunt necesare sisteme de înaltă tensiune care să furnizeze
puterea de curent continuu ce va fi convertită în energie de radiofrecvenţă. Inima sistemului de înaltă
tensiune o constituie magnetronul.
Magnetronul este un tub electronic în care, în urma acţiunii comune a câmpului
electric şi magnetic, exercitate asupra fluxului de electroni, iau naştere oscilaţii de înaltă
frecvenţă. Acest dispozitiv poate genera un semnal de ordinul megawaţilor având un
randament de 70%. El este format dintr-un anod cu structura cilindrică în care sunt tăiate mai
multe cavităţi rezonante conectate cu cavitatea centrală a magnetronului prin fante şi un catod
plasat în mijlocul cavităţii centrale.

15
Elemente principale ale magnetronului :

 catodul;
 anodul care conţine
cavităţile rezonante;
 bornele de filament;
 legăturile;
 bucla de cuplaj;
 ieşirea coaxială;
 cavităţile rezonante;
 aripioarele pentru
răcire;

Catodul are o suprafaţă mare şi este încălzit indirect. El prezintă o serie de discuri pe
feţele frontale care impiedică deplasarea axială a electronilor.
Anodul este un bloc masiv de cupru de forma inelară. Intre anod şi catod există un
spatiu vidat care poartă numele de spaţiu de interacţiune. Corpul anodului prezintă un număr
par de cavităţi rezonante, în cazul nostru 8.
16
 Cavităţile rezonante sunt legate de spaţiul de interacţiune printr-o fantă ce
indeplineşte rolul unui condensator.
La suprafaţă se formează în timpul oscilaţiilor sarcini electrice variabile, între care ia
naştere un camp electric alternativ. Inductanţa circuitului oscilant este obţinută de la peretele
cavităţii, fiind echivalentă cu inductanţa unei spire dintr-un conductor lat în formă de
panglică.
Pentru culegerea energiei de inaltă frecvenţă, într-unul din rezonatoare este legată o
buclă de cuplaj conectată la o linie coaxială. Ieşirea acestei linii trece printr-o ţeavă de sticlă
care se sudează şi ea la anod. Este important ca bucla de cuplaj să fie străbatută de o parte a
fluxului magnetic al rezonatorului.
Rezonatoarele se mai leagă între ele cu conductoare numite legături. Partea exterioară a
anodului are forma unui radiator cu aripioare, pentru a asigura o răcire eficientă. Uneori se
trece prin acest radiator un curent de aer. La părţile laterale sunt sudate de anod nişte discuri
de cupru, care împreună cu anodul, formează un balon necesar pentru menţinerea vidului.
Bornele de ieşire ale filamentului sunt realizate din conductoare trecute prin ţevi de
sticlă . Aceste ţevi se sudează la corpul din cupru al anodului şi servesc pentru izolare.
Catodul este legat în interiorul magnetronului de una din bornele de filament .
Anodul se leaga la pamant iar catodul are un potential puternic negativ. Între anod şi
catod se creează un camp de accelerare continuu, ale cărei linii de forţă sunt dispuse radial.
De-a lungul axei magnetronului acţionează un camp magnetic continuu de mare intensitate
care este creat de un magnet între ai cărui poli este aşezat magnetronul.
Antena este conectată la anod şi permite cuplarea externă la ghidul de undă pentru a
transmite energia de radiofrecvenţă generată de magnetron. Magneţii permanenţi generează
un câmp magnetic paralel cu axa catodului.

Conectarea în circuit a magnetronului:

Fig. 4.3

unde:

Tr – transformator de înaltă tensiune;

U≈ - tensiune alimentare;

17
 Uf - tensiune filament;

Ua - tensiune anodică;

C – condensator de înaltă tensiune;

D – dioda de înaltă tensiune;

M - magnetron

Câmpul electric este generat de tensiunea anodică ce are o valoare

de câteva mii de volţi curent cotinuu, tensiune ce se obţine cu ajutorul
transformatorului de înaltă tensiune împreună cu dublorul realizat cu dioda
şi condensatorul de înaltă tensiune.
Din analiza funcţionării magnetronului se obţine relaţia:

N x H=a x f ,
unde:
N = număr de rezonatoare;
H = intensitatea câmpului magnetic;
f = frecvenţa oscilatiilor generate;
a = constantă ce depinde de modul de construcţie la magnetronului;

H=b x U1/2
unde:
U = tensiune anodică;
b = constantă;

18
 Condensatorul de înaltă tensiune:

19
 Condensatorul electric sau capacitorul este un dispozitiv compus din două armături
despărţite printr-un dielectric.Funcţionarea lui se bazează pe proprietatea de a acumula sarcini
electrice Q pe armături, când între acestea se aplică o diferenţă de potenţial U. Procesul de
acumulare a sarcinii electrice reprezintă încarcărea condensatorului. Atingerea cu mâna a
bornelor poate deveni periculoasă în cazul condensatoarelor cu capacităţi mari şi la tensiuni
ridicate. Unitatea de masură a capacităţii este faradul, definit ca fiind capacitatea
condensatorului care la o diferenţă de potenţial de 1V acumulează o cantitate de sarcini
electrice de 1 C (Coulom).

20
 VI. ANALIZA SCHEMEI ELECTRONICE A
CUPTORULUI CU MICROUNDE DAEWOO
MODEL: KOR - 131G2A

a) Părţile componente ale cuptorului:

b) Schema de forţă a cuptorului cu microunde:

21
22
 Aşa cum a fost explicat şi mai sus (vezi schema de principiu a cuptorului cu
microunde) şi această schemă conţine elementele tipice subsistemului de înaltă tensiune al
unui cuptor cu microunde. Acesta conţine o serie de dispozitive de protecţie prin care se
verifică dacă înainte de pornirea cuptorului, uşa acestuia a fost închisă corespunzător .
În cazul în care se porneşte cuptorul cu microunde, iar uşa acestuia nu a fost închisă
corect sau a fost lăsată deshisă, se deschide mai întâi comutatorul numit PRIMARY
INTERLOCK SWITCH, urmând ca apoi să se deschidă şi comutatorul numit SECONDARY
INTERLOCK SWITCH, iar în final se va deschide şi comutatorul numit INTERLOCK
MONITOR SWITCH, care va duce la întreruperea funcţionării echipamentului (la unele
modele de cuptoare, la activarea comutatorului INTERLOCK MONITOR SWITCH se va
arde siguranţa fuzibilă).
Termostatul care este conectat pe faza tensiunii de la reţea, este comandat de către
subsistemul de comandă al cuptorului şi are rolul de a decupla cuptorul de la reţea, odată cu
expirarea timpului de gătire stabilit în prealabil de către utilizator.
Dacă nu se detectează nici o încălcare a condiţiilor de funcţionare optimă, primarul
transformatorului CONTROL P.W.B, va fi alimentat cu tensiune de la reţea, iar secundarele
acestuia vor alimenta două relee numite RELAY-1, respectiv RELAY-2. În urma activării
releelor, va fi pus sub tensiune transformatorul de înaltă tensiune (prin intermediul releului 1),
precum şi lampa care iluminează incinta pentru gătire , ventilatorul şi motorul care roteşte
platoul pe care este pusă mâncarea (prin intermediul releului 2).
Transformatorul de înaltă tensiune are rolul de a urca tensiunea furnizată în primar
(care este de aprox. 230 V) la o tensiune de cca. 3 kV, necesară magnetronului pentru
generarea de microunde. Prin intermediul diodei de recuperare de înaltă tensiune şi a
condesatorului se dublează tensiunea şi-aşa mărită de către transformatorul de înaltă tensiune.

23
c) Schema de comandă a cuptorului cu microunde:

24
25
 Subsistemul de comandă a cuptorului cu microunde joacă un rol fundamental în
funcţionarea acestuia, deoarece prin intermediul acestuia se comandă releele electromecanice
şi termostatul din circuitul de forţă a cuptorului, dar totodată cu ajutorul acestuia operatorul
uman poate da comenzi şi primi informaţii legate de procesul de gătire a produselor
alimentare.
Dacă analizăm schema de comandă de mai sus observăm că semnalele de comandă
sunt furnizate de către microcontrollerul TMP47C440BN-NG14 , care a fost programat astfel
încât să primească informaţii/comenzi de la utilizator prin intermediul unei tastaturi numerice
(care se conectează la subsistemul de comandă prin intermediul conectorului CN2).
Totodată acesta afişează informaţii legate de procesul de gătire (timpul de gătire/oră) prin
intermediul unui afişor numeric şi anunţă finalizarea acestuia printr-un semnal sonor transmis
prin portul R92, buzzerului BZ1. Microcontrollerul funcţionează pe baza unui semnal de ceas
generat extern (blocul CR1) de 4 Mhz şi se alimentează de la o sursă de tensiune negativă
stabilizată de -5V (prin intermediul stabilizatorului MC7905C) provenită de la conectorul
CN3.
Semnalele de comandă care ies din microcontroller sunt mai întâi amplificate prin
intermediul unor tranzistoare bipolare polarizate, urmănd ca apoi să fie transmise mai departe
către unităţile de comandă ale cuptoruliui (relee, termostat etc.). Din motive de siguranţă
microcontrollerului i-a fost ataşat şi un circuit de RESET, activ pe 0L, care să reiniţializeze
microcontrollerul în cazul în care acesta are o comportare anormală.

26
27
 VII. BIBLIOGRAFIE

 http://en.wikipedia.org/wiki/Microwave_oven

 http://www.gallawa.com/microtech/how_work.html

 http://www.ecursuri.ro/referate/cuptorul-cu-microunde.html

 http://www.daewoo.cl/sta-info/manuals/micrond/KOR-131H.pdf

 http://www.freepatentsonline.com/6875970.html

 http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=74&rev=3

 http://www.askmen.ro/Cuptorul_cu_microunde-a762.html
 http://www.ghid-culinar.ro/articole-culinare/27/istoria-cuptorului-cu-microunde

28