Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
46. Durata maximă a zilei în ţara noastră, la solstiţiul de vară, se explică prin poziţia geografică:
a. pe paralela de 45 lat. N
b. pe meridianul de 25 long. E c. în centru Europei
d. în partea SE a Europei Centrale
47. Intensitatea luminării şi încălzirii variază în cadrul României pe parcursul anului datorită:
a. desfăşurării pe aproximativ 5 de latitudine c. poziţiei geografice în cadrul continentului
b. poziţiei geografice pe Glob d. datorită desfăşurării pe 9 de longitudine
48. Amiaza are loc la ore diferite în România datorită:
a. mişcării de revoluţie c. poziţiei pe continent
b. mişcării de rotaţie d. poziţiei pe Glob
49. La solstiţiul de vară în România, ziua are durata cea mai mare în extremitatea:
a. estică c. nordică
b. vestică d. sudică
50. Datorită poziţiei geografice în Europa, pe teritoriul ţării noastre se află limita estică a formaţiunii
vegetale:
a. de conifere c. de stejar
b. de fag d. de silvostepă
51. Limita estică a Europei Centrale trece în raport cu România la:
a. est c. sud
b. nord d. vest
52. Desfăşurarea arcului Carpatic pe teritoriul României influenţează:
a. traseul Dunării c. debitul râurilor
b. traseul râurilor interioare d. lungimea râurilor
53. În stabilirea limitei estice a pădurilor de fag şi extinderea lor dinspre vest un rol important la jucat:
a. distanţa faţă de Munţii Ural c. ieşirea la Marea Neagră
b. existenţa Munţilor Carpaţi d. poziţia la nor de Dunăre
54. Munţii Carpaţi impun diferenţieri topoclimatice ,pe teritoriul României, prin:
a. alcătuirea petrografică c. altitudine
b. desfăşurarea lor în arc d. geneză şi evoluţie
55. Climatul temperat continental cu nuanţe de ariditate este specific în România în partea:
a. est şi nord-est c. sud şi sud-est
b. est şi sud-est d. nord şi nord-est
56. Pe teritoriul României se produce interferenţa maselor de aer cu calităţi diferite provenite din toate
părţile Europei, iar periferia acestora intră în contact de o parte şi de alta a:
a. Carpaţilor c. Dunării
b. Depresiunii colinare a Transilvaniei d. regiunilor deluroase
57. În întregime se află pe teritoriul ţării noastre, din Munţii Carpaţi, partea:
a. sudică c. nordică
b. sud-estică d. nord-vestică
58. Numărul oraşelor dezvoltate de-a lungul Dunării este de:
a. 12 c. 19
b. 15 d. 22
59. Munţii Carpaţi se desfăşoară între Bazinul Vienei şi:
a. Culoarul Timiş-Cerna c. Valea Timokului
b. Defileul Dunării d. Valea Prahovei
60. Între ţările din Europa Centrală , din punct de vedere al suprafeţei şi al populaţiei, România ocupă
locul:
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6
61. Un element de unitate geografică a Europei Centrale este:
a. eterogenitatea umană şi lingvistică
b. nivelul de dezvoltare economică
c. specificul cultural
d. legătura dată de axa Dunării
63. Partea central-sudică a României este străbătută de paralela de:
a. 43° lat N c. 45° lat N
b. 46° lat N d. 48° lat N
64. România este străbătută exact prin partea centrală de paralela de:
a. 43° lat N c. 45° lat N
b. 46° lat N d. 48° lat N
65. În extremitatea estică a ţării noastre se află localitatea (29° 41’24’’ long E):
a. Beba Veche c. Sulina
b. Horodiştea d. Zimnicea
66. Partea centrală a României este străbătută de meridianul de:
a. 20° long E c. 29° long E
b. 25° long E d. 48° long E
67. În extremitatea sudică a României se află localitatea:
a. Sulina
b. Zimnicea d. Beba Veche
c. Horodiştea
68. România se învecinează la sud cu :
a. Bulgaria c. Ungaria
b. Serbia d. Ucraina
69. Centul geometric al ţării noastre se află la intersecţia geometrică a coordonatelor geografice:
a. paralela de 46°lat N şi meridianul de 25° long V
b. paralela de 46°lat S şi meridianul de 25° long E
c. paralela de 46°lat N şi meridianul de 25° long E
d. paralela de 45°lat S şi meridianul de 25° long V
70. Iluminarea şi încălzirea maximă în ţara noastră are loc la:
a. solstiţiul de vară c. echinocţiul de primăvară
b. solstiţiul de iarnă d. echinocţiul de toamnă
71. În Europa, România este poziţionată în partea:
a. estică c. centrală
b. vestică d. central sud-estică
72. Interferenţele climatice determinate de poziţia în cadrul continentului, determină caracterul
climei:
a. submediteraneene c. continentală
b. de tranziţie d. oceanică
73. La solstiţiul de iarnă, ziua cea mai lungă se înregistrează în extremitatea:
a. sudică c. vestică
b. nordică d. estică
74. Ora locală cea mai timpurie se înregistrează în localitatea:
a. Beba Veche c. Zimnicea
b. Horodiştea d. Sulina
75. În perioada interbelică, România s-a aflat în sfera de influenţă a:
a. S.U.A. c. Germaniei
b. Franţei d. Rusiei
76. În perioada medievală, România se afla la limita nordică a Imperiului:
a. Bizantin c. Ţarist
b. Otoman d. Roman
77. Dintre următoarele ţări pontică este:
a. România c. Ungaria
b. Slovacia d. Polonia
Două treimi din lungimea totală a Carpaţilor se află în:
e. Austria g. Ucraina
f. Slovacia h. România
78. Legătura ţării noastre cu ţările Europei Centrale se realizează prin:
a. Ucraina c. Republica Moldova
b. Ungaria d. Bulgaria
79. Poziţia geopolitică a României este determinată de caracteristica:
a. mărimea demografică c. regimul politic
b. relaţiile cu vecinii d. dezvoltarea economică
80. Economic şi politic, România a aderat in 2007 la:
a. NATO c. UE
b. ONU d. UNESCO
81. România este membră a organizaţiei internaţionale cu cea mai largă reprezentare pe plan
mondial:
a. UE c. UNESCO
b. NATO d. ONU
82. România este localizată la intersecţia meridianului de 25 longitudine E şi paralele de:
a. 45 latitudine S c. 45latitudine N
b. 25latitudine N d. 25latitudine S
83. Cea mai mare parte a graniţei României cu Ucraina se desfăşoară în partea de:
a. est c. nord-est
b. nord d. sud-est
84. Faţă de extremităţile continentului nostru, România se află cel mai aproape de:
a. Munţii Ural c. Oceanul Atlantic
b. Marea Mediterană d. Oceanul Arctic
85. În partea de sud România se învecinează cu:
a. Bulgaria c. Ucraina
b. Moldova d. Ungaria
86. Cele două linii importante, paralela de 45 lat. N şi meridianul de 25 long. E se intersectează pe
teritoriul judeţului:
a. Dâmboviţa c. Sibiu,
b. Argeş d. Vâlcea
87. România are două sectoare de graniţă, unul nordic şi unul estic doar cu statul::
a. Moldova c. Ucraina
b. Iugoslavia d. Bulgaria
88. Se desfăşoară pe direcţie generală V-E, graniţa României cu:
a. Bulgaria c. Ungaria
b. Iugoslavia d. Moldova
89. Faţă de punctele situate la extremităţile continentului European, România se află mai aproape de
cea:
a. nordică c. vestică
b. estică d. sudică
90. Prin Munţii Carpaţi şi Dunăre România se află în legătură cu următoarele părţi ale Europei
a. centru şi est c. centru şi vest
b. centru şi nord d. centru şi sud
91. Ca suprafaţă, România este o ţară europeană de mărime:
a. foarte mare c. mare
b. mică d. mijlocie
Desfăşurarea longitudinală a României este între:
e. meridianul de 20°15’ long V şi meridianul de 29°41’ long E
f. meridianul de 20°15’ long E şi meridianul de 29°41’ long E
g. meridianul de 20°15’ long V şi meridianul de 29°41’ long V
h. meridianul de 20°15’ long E şi meridianul de 29°41’ long V
92. Succesiunea orelor locale în următoarele oraşe este:
a. Bucureşti- Constanţa-Craiova –Timişoara
b. Bucureşti- Craiova - Constanţa- Timişoara
c. Constanţa- Bucureşti- Craiova –Timişoara
d. Bucureşti-Timişoara -Constanţa-Craiova
93. România este aşezată în cadrul Europei Centrale în partea de:
a. NV
b. NE
c. SV
d. SE
94. Elementul comun celor mai multe state central-europene îl constitue:
a. Dunărea
b. Carpaţii
c. Alpii
d. Rinul
95. Poziţia geopolitică a ţării noastre se va ameliora în cazul aderării acesteia la:
a. ONU
b. UE
c. NATO
d. UNESCO
96. Dintre ţările Comunităţii Economice a Mării Negre (CEMN) cea mai populată este:
a. Fed. Rusă
b. România
c. Ucraina
d. Turcia
97. Dintre ţările Comunităţii Economice a Mării Negre (CEMN) din zona Caucazului, ieşire la
Marea Neagră are:
a. Armenia
b. Azerbaidjan
c. Georgia
d. Rep. Moldova
98. Dintre ţările europene, cea mai mare pondere a reliefului carpatic se înregistrează în:
a. Slovacia
b. Ucraina
c. Polonia
d. România
99. Spre deosebire de poziţia geografică (determinată de coordonatele geografice sau alte elemente
geografice) poziţia geopolitică este determinată de:
a. dimensiunile demografice şi teritoriale ale statelor
b. aspecte relaţionale între state şi grupări de state
c. diferenţe de dezvoltare economică a statelor
d. tipuri de regimuri politice ale statelor
100. Dintre ţările Comunităţii Economice a Mării Negre (CEMN) ţara care nu are ieşire directă la
Marea Neagră este:
a. Rep. Moldova
b. Ucraina
c. Georgia
d. Fed. Rusă
101. Cu ajutorul coordonatelor geografice se poate preciza:
a. poziţia economică
b. poziţia geopolitică
c. poziţia matematică
d. poziţia statistică
102. Ţara noastră este traversată prin partea mediană de meridianul:
a. 20° long E
b. 25° long V
c. 29° long E
d. 25° long E
103. datorită poziţiei geografic, maximul de iluminare şi încălzire în ţara noastră se produce la:
a. echinocţiul de primăvară
b. echinocţiul de toamnă
c. solstiţiul de iarnă
d. solstiţiul de vară
104. În raport cu punctele extreme din ţara noastră ora locală cea mai timpurie se înregistrează la:
a. Beba Veche
b. Zimnicea
c. Sulina
d. Horodiştea
105. Între Marea Neagră şi Marea Caspică există:
a. o strâmtoare
b. o mare
c. un canal
d. un uscat
106. Dintre ţările situate în jurul M. Negre are ieşire şi la M. Caspică statul:
a. Turcia
b. Fed. Rusă
c. Ucraina
d. Georgia
107. În raport cu Marea Neagră, România este situată în partea de:
a. nord
b. est
c. sud
d. vest
108. România este situată faţă de Oc. Atlantic, Oc. Arctic şi Munţii Urali:
a. la distanţe diferite
b. în vecinătate
c. la distanţe aproximativ egale
d. la aproximativ 1 900 km
109. În Europa România se află mai aproape de:
a. Oc. Atlantic
b. Oc Arctic
c. M. Mediterană
d. Munţii Ural
110. În longitudine, ţara noastră este situată în emisfera:
a. estică
b. vestică
c. sudică
d. nordică
111. Ţara noastră dispune de un climat:
a. temperat continental excesiv
b. temperat continental moderat de tranziţie
c. temperat oceanic
d. mediteranean
112. Pe teritoriul României se întâlnesc următoarele limite fitogeografice.
a. limita de est a fagului şi de nord a viţei de vie
b. limita de est a stepei şi pădurilor
c. limita de vest a fagului şi de est a stepei
d. limita de est a fagului şi a stepei
113. Punctele extreme vestice şi estice ale României sunt:
a. Nădlac şi Constanţa
b. Jimbolia şi Sulina
c. Beba Veche şi Tulcea
d. Beba Veche şi Sulina
114. Punctele extreme nordice şi sudice ale României sunt:
a. Păltiniş şi Zimnicea
b. Siret şi Ostrov
c. Horodiştea şi Zimnicea
d. Horodiştea şi Pristol
115. Cele trei elemente de importanţă europeană care definesc poziţia geopolitică a României sunt:
a. paralela de 45° lat N, meridianul de 25° long. E şi Peninsula Balcanică
b. munţii, dealurile şi câmpiile
c. Munţii Carpaţi, Dunărea, Marea Neagră
d. Munţii Carpaţi, Dunărea şi Peninsula Balcanică
116. Din lungime totală a Carpaţilor, pe teritoriul României, aceştia reprezintă:
a. 1/2
b. 1/3
c. 2/3
d. 3/4
117. România ocupă o suprafaţă de:
a. 238 391 km2
b. 237 500 km2
c. 239 3821 km2
d. 227 391 km2
118. Axa fluviilor şi canalelor pe care este situată România asigură legătura dintre Marea neagră şi :
a. Marea Baltică
b. Marea Nordului
c. Marea Caspică
d. Marea Mediterană
119. Sectorul Dunărean situat în totalitate pe teritoriul României este cuprins între:
a. Brăila şi Sulina
b. Baziaş şi Sulina
c. Ostrov şi confluenţa cu Prutul
d. Porţile de Fier şi Brăila
120. Singura graniţă, în totalitate fluvială, cu un stat vecin este cea cu:
a. Bulgaria
b. Rep. Moldova
c. Ucraina
d. Serbia şi Muntenegru
121. Pe paralela de 45° lat N se află şi statul:
a. Franţa
b. Slovenia
c. Austria
d. Ungaria
122. Cel mai important proiect energetic european de la începutul mileniului III, care vizează , într-o
variantă, şi teritoriul României se referă la:
a. Transportul gazului metan
b. transportul petrolului
c. transportul energiei electrice
d. transportul cărbunelui
123. România este mai aproape de:
a. Capul Rocca
b. Capul Matapan
c. Capul Nord
d. M-ţii Ural
124. Din punct de vedere latitudinal România este situată:
a. mai aproape de Polul Nord
b. mai aproape de Ecuator
c. la distanţe aproximativ egale de Polul Nord şi Ecuator
d. la distanţă mult mai mare de Ecuator
125. Localitatea aflată la extremitatea vestică a ţării se află în judeţul:
a. Arad
b. Bihor
c. Timiş
d. Caraş-Severin
126. Capitala ţării noastre, Bucureşti se află:
a. la nord de paralela de 45° lat N şi est de meridianul de 25° long E
b. la sud de paralela de 45° lat N şi vest de meridianul de 25° long E
c. la nord de paralela de 25° lat N şi est de meridianul de 45° long E
d. la sud de paralela de 25° lat N şi vest de meridianul de 45° long E
127. Oraşul cel mai important ca număr de locuitori situat cel mai aproape de paralela de 45° lat N
este:
a. Brăila
b. Buzău
c. Piteşti
d. Târgu Jiu
128. Meridianul 25°long E trece pe lângă oraşul:
a. Bistriţa
b. Târgu Mureş
c. Făgăraş
d. Târgovişte
129. Soarele răsare pentru prima dată la noi în ţară, în oraşul:
a. Timişoara
b. Sulina
c. Bucureşti
d. Suceava
130. Soarele apune cel mai târziu la:
a. Sulina
b. Beba Veche
c. Zimnicea
d. Horodiştea
131. Frontiera României cu Ucraina se desfăşoară pe laturile:
a. de nord şi vest
b. de nord şi est
c. de nord şi sud-est
d. nord şi sud-vest
132. Defileul Dunării aparţine zonei de frontieră a României cu:
a. Ungaria
b. Bulgaria
c. Ucraina
d. Serbia şi Muntenegru
133. Singura frontieră a României care nu se realizează pe distanţe mari de artere hidrografice este cea
cu:
a. Rep. Moldova
b. Bulgaria
c. Ungaria
d. Ucraina
134. România este aşezată în SE Europei Centrale la limita dintre aceasta , Europa balcanică şi:
a. Europa de Est
b. Europa Centrală
c. Europa de Nord
d. Europa de Vest
135. Distanţa cea mai mică faţă de punctele extreme ale Europei este spre
a. nord
b. est
c. sud
d. vest
136. Cea mai mică distanţă faţă de extremităţile continentului este de :
a. 2 600 km
b. 2 900 km
c. 800 km
d. 1 000 km
137. Din punct de vedere geografic România face parte din Europa:
a. Centrală
b. Estică
c. Nordică
d. Sudică
138. Limita dintre România şi Peninsula balcanică o formează:
a. Dunărea
b. Munţii Balcani
c. Marea Neagră
d. Munţii Rila-Rodopi
139. La solstiţiu zilele sunt mai lungi în România în partea de:
a. nord
b. sud
c. est
d. vest
140. O consecinţă favorabilă a poziţiei matematice a României pe Glob este:
a. densitatea mare a populaţiei
b. varietatea reliefului
c. proporţionalitatea reliefului
d. temperaturile moderate
141. După cel de-al doilea război mondial România s-a aflat în sfera de influenţă geopolitică a:
a. Imperiului Otoman
b. Imperiului Habsburgic
c. Imperiului Roman
d. URSS
142. Din punct de vedere al suprafeţei România ocupă în cadrul Europei locul:
a. 10
b. 25
c. 43
d. 13
143. Durata minimă a zilei în ţara noastră la solstiţiul de iarnă în ţara noastră se explică prin poziţia
geografică:
a. pe Glob pe paralela de 45° lat N
b. pe Glob pe meridianul de 25°long E
c. faţă de Carpaţi în centrul Europei
d. la distanţe diferite faţă de nordul şi sudul Europei
144. Meridianul de 25° long E reprezintă jumătatea distanţei dintre:
a. Marea Caspică şi Oc. Atlantic
b. Oc. Atlantic şi M. Ural
c. Oc. Atlantic şi Marea Mediterană
d. Marea Baltică şi Marea Neagră
145. Durata zilelor şi a nopţilor variază pe parcursul unui an în ţara noastră datorită:
a. poziţiei pe paralela de 45° lat N
b. poziţiei pe meridianul de 25°long E
c. mişcării de rotaţie a Pământului
d. mişcării de revoluţie a Pământului
146. Limita estică a Europei Centrale trece în raport cu România la:
a. est
b. vest
c. sud
d. nord
147. Datorită poziţiei geografice în Europa pe teritoriul ţării noastre trece limita de est a:
a. coniferelor
b. fagului
c. stejarului
d. stepei
148. La solstiţiul de vară, în România ziua are durata cea mai mare în extremitatea:
a. estică
b. sudică
c. nordică
d. vestică
149. Caracterul continental al climei României este rezultatul poziţiei geografice faţă de :
a. Europa Centrală
b. Munţii Carpaţi
c. Paralela de 45° lat N
d. Marea Neagră
150. Din punct de vedere al numărului de locuitori România este un stat:
a. foarte mare
b. mare
c. mijlociu
d. mic
151. Amiaza are loc la ore diferite în România datorită:
a. poziţiei geografice pe continent
b. poziţiei geografice pe Glob
c. mişcării de revoluţie
d. mişcării de rotaţie
152. Intensitatea iluminării şi încălzirii variază în România de-a lungul unui an datorită:
a. desfăşurării pe aproximativ 5° de latitudine N-S
b. prezenţei lanţului carpatic
c. poziţiei pe Glob
d. poziţiei pe continent
153. Din punct de vedere al poziţiei geografice în Europa şi al suprafeţei, România este un stat:
a. central-european de mărime mică
b. central-european de mărime mijlocie
c. sud- est european de mărime mijlocie
d. sud-est european de mărime mică
154. România are un climat temperat datorită poziţiei geografice în raport cu:
a. meridianul de 25° long E
b. paralela de 45° lat N
c. Europa Centrală
d. Marea Neagră
155. În cadrul Europei Centrale, din punct de vedere al suprafeţei, potenţial civil, militar, România
ocupă locul secund după:
a. Ungaria
b. Polonia
c. Slovacia
d. Cehia
156. Durata maximă a zilei în ţara noastră la solstiţiul de vară se explică prin poziţia geografică:
a. pe Glob pe paralela de 45° lat N
b. pe Glob pe meridianul de 25° long E
c. în centru Europei
d. la distanţe egale faţă de E şi V continentului
157. Axele cele mai importante pentru România, deoarece constituie premise pentru o bună dezvoltare
şi o pot propulsa pe o poziţie avantajoasă în cadrul continentului sunt:
a. fluviilor şi canalelor şi axa mărilor
b. mărilor şi axa Vest-Est
c. mărilor şi axa NV-SE
d. axa NV-SE şi axa V-E
158. Dintre cele patru axe geoeconomice şi geostrategice europene care se intersectează în spaţiul
geografic unde este localizată România este importantă pentru fluxul resurselor energetice axa:
a. fluviilor şi canalelor
b. NV-SE
c. V-E
d. mărilor
159. Axa fluviilor şi canalelor asigură legătura dintre Marea neagră şi Marea:
a. Mediterană
b. Nordului
c. Baltică
d. Caspică
160. România este situată la distanţe aproximativ egale faţă de extremităţile continentului:
a. estică, vestică şi nordică
b. estică, vestică şi sudică
c. estică, nordică şi sudică
d. vestică, nordică şi sudică
161. Existenţa Munţilor Carpaţi pe teritoriul României influenţează:
a. debitul râurilor
b. debitul Dunării
c. traseul Dunării
d. traseul râurilor
162. În stabilirea limitei estice a pădurii de fag un rol important la jucat:
a. distanţa faţă de Munţii Ural
b. poziţia faţă de Marea Mediterană
c. poziţia faţă de Marea Neagră
d. existenţa Munţilor Carpaţi
163. Un elemente de unitate geografică al Europei Centrale îl constituie:
a. legătura dată de axa Dunării
b. nivelul de dezvoltare economică
c. eterogenitatea umană şi lingvistică
d. specificul cultural şi istoric
164. Între ţările Europei Centrale, din punct de vedere al suprafeţei şi al numărului de locuitori,
România ocupă locul:
a. 5
b. 4
c. 3
d. 2
165. Munţii Carpaţi se desfăşoară între Bazinul Vienei şi:
a. Culoarul Timiş-Cerna
b. Valea Timokului
c. Valea Someşului
d. Defileul Dunării
166. Cel mai nou port maritim românesc este:
a. Mangalia
b. Sulina
c. Midia
d. Constanţa
167. Numărul oraşelor din România situate de-a lungul Dunării este de :
a. 22
b. 12
c. 15
d. 25
168. În întregime pe teritoriul României se află, din Munţii Carpaţi, partea:
a. centrală
b. sud-estică
c. nordică
d. sudică
169. Pe teritoriul României se produce interferenţa maselor de aer cu calităţi diferite provenite din
toate părţile Europei iar periferiile lor intră în contact de o parte şi de alta a:
a. Carpaţilor
b. Depresiunii colinare a Transilvaniei
c. Dunării
d. Regiunilor deluroase
170. Munţii Carpaţi impun în România diferenţieri topoclimatice datorită:
a. genezei şi evoluţiei
b. alcătuirii petrografice
c. desfăşurării în arc
d. altitudinii
171. Climatul temperat continental cu nuanţe de ariditate este specific în România doar în partea de :
a. E şi NE
b. E şi SE
c. N şi NE
d. S şi SV
172. Sub aspect geopolitic, România se afla în secolul al XIX-lea între imperiile:
a. Rus, Austro-Ungar şi Otoman
b. Sovietic, Austro-Ungar şi Otoman
c. Rus, Otoman, Prusac
d. Austro-Ungar, Otoman, Prusac
173. Nu este stat dunărean:
a. Slovacia
b. Croaţia
c. Slovenia
d. Rep. Moldova
174. Cel mai important proiect energetic european de la începutul mileniului III, care vizează, într-o
variantă şi teritoriul României se referă la:
a. transportul energiei electrice
b. transportul gazului natural
c. transportul petrolului
d. transportul cărbunelui
175. Din punct de vedere al suprafeţei România este un stat:
a. foarte mare
b. mare
c. mic
d. mijlociu
176. Poziţia geoeconomică şi geostrategică a României :
a. are tendinţe de evoluţie pozitivă
b. are tendinţe de evoluţie defavorabile
c. nu se va modifica în timp
d. nu prezintă relevanţă pentru dezvoltarea economică
III. Răspundeţi, pe scurt, următoarelor cerniţe:
1. Referitor la spaţiul geografic european, identificaţi cel puțin trei caracteristici.
2. Definiți termenul de romanitate orientală
3. Comparaţi Germania şi Grecia, identificând două asemănări şi două deosebiri privind poziţia geografică
şi limitele acestora.
4. Din enumerarea de state europene de mai jos identificaţi satele mici (liliputane):
Italia, San Marino, Grecia, Luxemburg, Liechtenstein, Austria, Andorra, Cipru, Elveţia,
Malta, Monaco, Vatican, Danemarca, Olanda
5. Se face afirmația: “România este o țară carpatică”. Aduceți două argumente prin care să susțineți această
afirmație.
6. Prezentaţi două cauze care au condus la apariţia, dispariţia sau modificarea teritoriului unor state
europene.
7. Se face afirmația: “România este o țară danubiană și pontică”. Aduceți două argumente prin care să
susțineți această afirmație.
8. Explicați consecințele așezării României în cadrul continentului.
9. Precizați:
a. statul pe teritoriul căruia se află Capul Rocca
b. statul pe teritoriul căruia se află Capul Matapan (Tainaron)
c. statul pe teritoriul căruia se află Capul Nord
10. Citiți cu atenție următorul enunț:
“România este așezată în emisfera nordică, la intersecția paralelei 45° lat. N și meridianul de de 25°
long:E. În latitudine România se întinde între paralelele 43° 37' și 48° 15' lat. N, iar în longitudine
între meridianele 20° 15' și 29° 41' long:E”
Știind că lungimea reală a unui grad de latitudine este de cca 111 km, iar lungimea reală a unui grad de
longitudine este de cca 79 km, calculați:
a. La ce distanțî de Ecuator se află paralela de 45° lat N
b. La ce distanță se află meridianul de 25° long. E față de meridianul 0°
c. Ce distanțe în km se află între extermitățile țării noastre, est-vest și nord-sud
11. Explicaţi de ce România este considerată o ţară carpatică, dunăreană şi pontică
12. Precizaţi în ce constă îmbinarea armonioasă a componentelor pe teritoriul României
13. Frontierele României au fost modificate în 1940, iar partea de NV a Transilvaniei a fost ocupată de
Ungaria. În acest fel „calitatea vecinătăţii” s-a înrăutăţit, efectele negative ale acestui fapt persistând şi în
prezent. Aduceţi un argument în favoarea înlăturării acestui neajuns.
14. Demonstraţi că România este o ţară pontică
15. Demonstraţi că România este situată în partea de SE a Europei Centrale
16. Demonstraţi că România este o ţară carpatică
17. Precizaţi consecinţele fizico-geografice ale poziţie României pe Glob.
18. Descrieţi pe scurt graniţa României cu Ucraina
19. Argumentaţi pe scurt afirmaţia că România este o ţară carpatică, dunăreană şi pontică.
20. Din enumerarea de mai jos alege cinci ţări care au graniţă comună cu România:
Germania, Iugoslavia, Cehia, Austria, Ungaria, Olanda, Slovacia, Ucraina, Slovenia, Franţa, Bulgaria,
Polonia, Rep. Moldova
21. Se dau următoarele denumiri de judeţe:
Vâlcea, Timiş, Argeş, Galaţi, Brăila, Mehedinţi, Braşov, Gorj, Arad, Mureş, Hunedoara,
Alba, Tulcea
a. Identificaţi judeţele traversate de paralela de 45º lat. N
b. Identificaţi judeţele traversate de meridianul de 25º long. E
c. Identificaţi judeţul în care cele două linii se intersectează
22. Precizaţi care sunt consecinţele aşezării matematice a României
23. Precizaţi care sunt consecinţele aşezării geografice a Românei
24. Precizaţi consecinţele fizico-geografice ale poziţiei României pe Glob
25. Demonstraţi că România este o ţară carpatică
26. Explicaţi necesitatea economică a orei oficiale de vară pentru România
27. Enumeraţi care sunt ţările europene traversate de paralela de 45 lat N
28. Enumeraţi râurile care formează graniţa între România şi ţările vecine (parţial sau total)
29. Precizaţi elementele „vocaţiei regionale” ale României în ansamblul ţărilor central-europene
30. Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare şi încercuieşte răspunsul corect. Argumentează alegerea făcută.
România este o ţară danubiană deoarece Dunărea este cel mai important fluviu al Europei.
Adevărat/Fals
Răspunde cu Adevărat sau Fals, la afirmaţiile de mai jos, care reprezintă elementele naturale care
definesc aşezarea geografică a României
România este o ţară:
- oceanică- - continentală (lipsită de
- penisulară- litoral)
- alpină- - pontică-
- maritimă- - carpatică-
- danubiană- - balcanică
- insulară-
31.
IV. Rezolvați:
1. Alcătuiţi un text cu conţinut geografic despre coordonatele europene ale ţării noastre folosind
următorii termeni şi nume proprii:
România, temperat, 25long. E, centrală, sud, 1 000 km, Ungaria, Prut, Marea Neagră,
pontice
2. Realizaţi un text, coerent din punct de vedere geografic, despre aşezarea geografică a României ,
utilizând noţiunile şi denumirile enumerate mai jos o singură dată şi fără a le schimba forma:
Dunăre, axă fluvială, Rin, economică, politică, Rotterdam, plasează, poziţia geografică,
România
3. Realizaţi un text de o jumătate de pagină în care să demonstraţi apartenenţa României la Europa
Centrală, aducând trei argumente în acest sens.
4. Demonstraţi pe scurt, că ţările Europei Centrale (Germania, Elveţia, Polonia, Austria, Cehia,
Slovacia, Ungaria şi România) au caracteristici geografice comune, aducând trei exemple în acest
sens
5. Realizaţi un text de cel mult 15 rânduriîn care să demonstraţi că România este o ţară pontică,
aducând două argumente în acest sens.
6. Realizaţi un text de cel mult o jumătate de pagină, în care să arătaţi caracterul carpatic al teritoriului
României, aducând două argumente fizico-geografice în acest sens.
7. Explicaţi situaţia Românie de ţară pontică, carpatică şi danubiană
8. Precizaţi care sunt consecinţele aşezării matematice a României
9. Precizaţi care sunt consecinţele aşezării geografice a Românei
10. Enumeraţi care sunt ţările europene traversate de paralela de 45 lat N
11. Enumeraţi râurile care formează graniţa între România şi ţările vecine (parţial sau total
V. Pe baza hărţii alăturate, pe care sunt trecute cu cifre ţările Europei ( mai puţin cele liliputane), se cere să
răspunde-ţi următoartelor cerinţe:
a. Denumirea statului situat în estul
statului mediteranean notat cu cifra
33
b. Cifra statului pe teritoriul căruia se
întind Munţii Ural
c. Denumirtea fluviului european care
străbate şi statul notat cu 14
d. Cifra corespunzătoare, de pe hartă,
a:
statului pe teritoriul căruia se
află Capul Rocca
statului pe teritoriul căruia se
află Capul Nord
statului pe teritoriul căruia se
află Capul Matapan
statului pe teritoriul căruia se
află Capul Tarifa
VI. Definiţi următorii termeni:
Coordonate geografice, latitudine, longitudine, semne convenţionale, climă,
climat temperat oceanic, climat temperat continental, fus orar, geneză, graniţă, hartă, iarnă,
lanţ muntos, Mare, masă de aer, meridiane, paralele, eră, perioadă, poziţie geografică, poziţie
geopolitică, resurse energetice, step, silvostepă, transhumanţă
VII. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu răspunsul corect:
1. Faţă de Ecuator, România este situată în emisfera……………………. pe paralela de 45° la N, ceea
ce determină clima…………………….. În Europa, ţara noastră ocupă o poziţie
……………………., iar în cadrul Europei Centrale se situează în partea……………………..
Prezenţa a două treimi din lungimea Carpaţilor face ca ţara noastră să fie socotită o
ţară……………………., iar prin ieşirea la Marea Neagră o ţară……………………..În antichitate,
teritoriul României a fost limită NE a Imperiului……………………., iar până la primul război
mondial, limita E a Imperiului…………………….. În prezent, România aspiră la integrarea politică
şi economică în ……………………, iar pe plan militar face parte din
structurile…………………….
VIII.
1 Identificaţi din desenul de mai jos care sunt statele notate cu litere şi explicaţi ce reprezintă.