Fisa de lectura Opera epică

Titlul operei literare: „Baltagul” Autorul: Mihail Sadoveanu

Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului: Mihail Sadoveanu ( n. 5 noiembrie
1880. Pascani- d. 19 octombrie 1961. Bucuresti) , fiul Profirei si al lui Alexandru
Sadoveanu, a fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician si om politic. A
debutat in 1897, cu schita „Domnisoara M*** din Falticeni”. A colaborat cu diferite
reviste precum „Vieta noua”, „Carmen”, „Revista moderna”, „Lumea” etc. In anul 1961,
in mai, i s-a acordat „Premiul international Lenin, pentru intarirea pacii intre popoare”.
Alte opere ale autorului: „Departari”, „Hanu Ancutei”, „Tara de dincolo de negura”,
„Dumbrava minunata”, „Maria Sa, puiul padurii”, „Umbre”, „Duduia Margareta” etc.
Genul literar: epic Specia literară: roman Opera e structurată în: capitole Opera este
scrisă în: proza Locul desfăşurării acţiunii: Magura Tarcaului, Bicaz, Calugareni,
Farcasa, Borca, Dorna, Sabasa, Suha, Crucea Talienilor etc. Timpul desfăşurării
acţiunii: -din septembrie, de cand Nechifor Lipan pleaca la Dorna, pana in aprilie, cand
cautarile Vitoriei iau sfarsit Naratorul: – apare in ipostaza naratorului-martor, naratiunea
realizandu-se la persoana a III-a („este”, „putea”, „-i”, „-l”)
1
Personaje: • Vitoria Lipan (personaj principal, pozitiv, real, individual) • Nechifor Lipan (
personaul despre care se vorbeste, dar care nu apare cu adevarat in roman) • Minodora
( personaj episodic, pozitiv, real, individual) • Gheorghita ( personaj secundar, pozitiv,
real, individual) • Mitrea ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) • parintele Daniil (
personaj episodic, pozitiv, real, individual) • baba Maranda ( personaj episodic, pozitiv,
real, individual) • mos Pricop ( personaj episodic, pozitiv, real, individual) • oamenii de la
nunta ( personaj episoduc, pozitiv, real, colectiv) • Anastasie Balmez ( personaj
secundar, pozitiv, real, individual) • Calistrat Bogza (personaj secundar, negativ, real,
individual) • Ilie Cutui ( personaj secundar, negativ, real, individual) • crasmarul (
personaj secundar, pozitiv, real , individual) • Maria ( personaj secundar, pozitiv, real,
individual) • domnul Toma ( personaj episodic, pozitic, real, individual) Rezumat:
Romanul „Baltagul” ilustreaza trista poveste a unei femei pe nume Vitoria Lipan, care
locuia intr-un sat din muntii Moldovei- Magura Tarcaului. Intr-o zi de toamna, stand pe
prispa si torcand, Vitoria isi aduce aminte cu drag o poveste pe care sotul ei, Nechifor,
obisnuia sa o spuna oamenilor. Cuprinsa de dor, ea se gandeste la Nechifor si devine
ingrijorata, intrucat acesta plecase la Dorna ca sa cumpere oi si nu se mai intorsese.
Ingrijorarea Vitoriei se adancea in fiecare zi, deoarece ea stia ca sotul sau ar fi trebuit
sa se intoarca acasa cu mult timp in urma, fiindca niciodata nu intarzia fara sa dea de
stire. Disperata, femeia cere sfatul parintelui Daniil si al babei Maranda, se roaga la
icoana Sfintei Ana si tine post mai multe zile de vineri la rand. Dupa cateva saptamani,
Vitoria isi pierde rabdarea si pleaca ea insasi in cautarea lui Nechifor, alaturi de fiul ei,
Ghiorghita. Gospodaria o lasa in grija lui Mitrea, iar pe fiica sa, Minodora, o trimite la o
manastire pentru a fi in siguranta. Gandindu-se ca se poate intalni cu talharii, Vitoria
roaga pe cineva sa-i faca un baltag. Femeia pleaca extrem de hotarata si urmeaza
traseul pe care presupunea ca l-ar fi urmat si sotul ei. Pe drum, intalneste tot felul de
obiceiuri si persoane, de la care afla 2
informatii referitoare la misterioasa disparitie a lui Nechifor Lipan. Oamenii i-au spus ca
barbatul a vandut o parte din oile pe care le avea unor ciobani: Calistrat Bogza si Ilie
Cutui. Punand toate informatiile cap la cap, femeia descopera ca Nechifor disparuse
intre localitatile Suha si Sabasa. Ea gaseste cainele barbatului, care o conduce la locul
in care se afla cadavrul lui Nechifor. Vitoria il inmormanteaza pe Lipan asa cum se
cuvine, iar la praznicul de pomenire ii invita si pe cei doi presupusi asasini, pe care ii
tortureaza cu vorbe si banuieli, facandu-i sa marturiseasca totul, fiind astfel arestati. In
final, Vitoria se calmeaza si face planuri de viitor pentr familia sa. Femeia era constienta
de faptul ca, din acel moment, avea noi responsabilitati. Momentele subiectului:
Expoziţiunea: 1. Vitoria statea singura pe prispa casei, torcand si isi aducea aminte o
poveste pe care sotul ei o spunea adesea la nunti si botezuri. Intriga: 2. Femeia devine
nelinistita din cauza lui Nechifor, care plecase la Dorna dupa oi si nu se mai intorsese.
Desfăşurarea acţiunii: 3. Vitoria cere ajutor de la parintele Daniil si de la baba Maranda.
4.Femeia ii scrie fiului sau, Gheorghita, rugandu-l sa se intoarca acasa. 5. Vitoria isi
trimite fiica la manastire si isi lasa gospodaria in grija argatului Mitrea, dupa care pleaca
cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor Lipan. 6. Pe drum, cei doi intalnesc o multime de
oameni de la care afla traseul urmat de barbat. 7. Femeia afla ca sotul sau a vandut o
parte din oi altor doi ciobani. 8. Dupa ce pune informatiile cap la cap, ea constata ca
Nechifor a disparut undeva intre localitatile Suha si Sabasa. 9. Lupu, cainele lui Lipan, o
ajuta pe Vitoria sa descopere osemintele celui disparut. 10. Femeiea isi inmormanteaza
sotul, invitandu-i la praznic si pe cei doi suspecti. Punctul culminant: 11. Vitoria reuseste
sa-i faca pe acestia sa-si marturiseasca vina. Deznodământul: 12. Eroina face planuri
de viitor pentru familia ei.
3
Moduri de expunere: Naraţiune: „ Flacaul avea de mai nainte hotarat cum sa faca. Se
incurca insa in lantug, in contlonul surii. Prin lucirea amurgului, Bogza il vazu si se
pravali pe-o coasta asupra lui. Atunci canele dadu un urlet fioros. Izbindu-se inainte,
chelalai zugrumat. Izbindu-se a doua oara, rupse lantugul. Bogza il ocoli, cercand sa
apuce, dintr-un salt, bratul feciorului cu baltagul. Impins de alt tipat al femeii, feciorul
mortului simti in el crescand o putere mai mare si mai dreapta decat a ucigasului. Primi
pe Bogza in umar. In dadu indarat. Apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte.
Calistrat Bogza sovai. Canele se napusti la beregata, mestecand mormairi salbatice cu
sange.” Dialog: „ – Mamuca, striga fata, iese fum. Trebuie sa fi facut o dihanie cuibar in
hogeag. – Asta se poate; sa se suie Mitrea pe casa. – Bine, sa ma sui, da’ intai si intai
sa-mi dati tohoarca, opinci si caciula, ca vine iarna. – Asa este; scoate, fata, din casa
cea mica ce-i trebuie holteiului istuia si leapada-i toate in brate, ca sa se suie cu ele la
hogeag. – Da’ nu ma mai sui eu cu ele. Ce sa fac la hogeag? – Sa strici un cuibar de
stanci. – Bine, am sa-l stric, da’ sa-mi dati ce mi se cuvine.” Descriere: „Dupa geruri
lungi, aceasta era intaia zi de moina. Stresinile picurau si soarele imprastia de deasupra
Magurii, pe omaturi, o stralucire orbitoare. Corbi falfaira spre albastrime din brazii rapilor
si pe urma se intoarsera cu zboruri invaluite si croncaniri, ca sa sparga cu clonturile si
sa bata cu aripile ouale inghetate in faur.” „Veneau asupra lor aripi cenusii si-i bateau
peste ochi. Deodata vartejul trecu si luci soarele. Deasupra se facu albastru. Inainte, ca
si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt, si, pe un tapsan, o adunare
stransa de oameni se framanta. Cei de la spate voiau sa treaca peste cei dintai.
Vorbeau cineva, cu glas tare, pe prispa casei. Adunarea se desfacu lasand loc de
trecere unui om mititel, negricios, cu capul mare. Parea sa fie o persoana a stapanirii.
Purta caciula tuguiata de astrahan si blana cu guler de vidra, inaltand nasul, privi dupa
vartejuri de ninsoare, care fugea catre apus.” 4
Caracterizarea Vitoriei Lipan Celebrul roman al lui Mihail Sadoveanu, „Baltagul”,
ilustreaza povestea trista a unei femei pe nume Vitoria Lipan, care pleaca in cautarea
iubitului sau sot. Femeia reuseste sa-i gaseasca trupul neinsufletit, dar si pe cei doi
criminali. Vitoria Lipan este personajul principal al romanului, intrucat ea apare in toate
momentele subiectului, interactioneaza cu toate celelalte personaje, iar acestea
actioneaza in functie de deciziile ei. Trasaturile Vitoriei se desprind atat din
caracterizarea directa, cat si din cea indirecta. La inceput, autorul o caratcterizeaza
direct, ca fiind o femeie cu ochii caprui si parul castniu („ ochii ei caprii, in care parca se
rasfrangea lumina castanie a parului”), care isi iubea sotul la fel ca in prima zi („ asa-i
fusese drag in tinereta Lipan, asa-i era drag s-acum”). Cele mai multe trasaturi ale
protagonistei se desprind din caracterizarea indirecta: din fapte, gesturi, limbaj si relatia
cu celelalte personaje. Vitoria era o femeie din Magura Tarcaului, care isi iubea nespus
de mult familia, cu toate ca se purta aspru cu fiica sa ( „ Iti arat eu scrisoare. Du-te si
vezi de trage pana in sara in fusalai lana pe care ti-am pregatit-o. Si sa te mai prind ca
dai gunoiul afara in fata soarelui, cum ai facut azi, ca-ti pun la gat doua pietre de cat
cinci oca”). Ea tinea foarte mult la sotul sau, acest lucru reiesind din faptul ca femeia
devenea ingrijorata la gandul ca barbatul ei nu s-a intors inca acasa. De dragul
acestuia, ea tine post mai multe zile de vineri la rand, dovedindu-si totodata, ambitia.
Vitoria era si intuitiva: ea a presimtit ca Nechifor nu s-a intors deoarece a dat de un
necaz. Mergand la baba Maranda, Vitoria afla ca Lipan este retinut la Dorna de catre o
femeie cu ochii verzi, insa refuza cu desavarsire sa creada ca un astfel de lucru ar fi
posibil, deoarece era geloasa si orgolioasa; chiar ea a spus ca prefera sa-l stie pe
Nechifor mort, decat in bratele altei femei. In drumul ei, Vitoria este nevoita sa infrunte
asupririle iernii, insa nu se da batuta, pentru ca dorinta de a-si gasi sotul era mai
puternica decat orice viscol. Desi se considera a fi o femeie proasta, fara carte, Vitoria
da dovada de inteligenta cand reuseste sa descopere ce se intamplase cu Nechifor. Ea
stia povestea chiar mai bine decat asasinii. Folosindu-se de viclenie si de imprejurari,
femeia ii tortureaza pe cei doi vinovati cu vorbe, presupuneri, banuieli, reusind astfel sa-
i faca sa-si marturiseasca fapta si chiar sa-si ceara scuze. 5
In final, femeia se resemneaza cu ideea pierderii celui iubit si trece, cu tarie, peste cele
intamplate. Ea este constienta de faptul ca nimic nu va mai fi la fel, insa se gandeste la
binele familiei si face planuri pentru viitor. Titlul operei:

Titlul operei literare este alcatuit dintr-un singur substantiv comun („Baltagul”), care
denumeste unealta cu care Nechifor Lipan a fost omorat, insa aceasta etse, totodata, si
cea cu care criminalul a fost pedepsit. Am putea spune ca faptasul „a gustat din propriul
medicament”. Baltagul cu care Bogza l-a omorat pe Lipan era patat de sange, intrucat
era un baltag al crimei, dar cel folosit de Gheorghita a ramas fara urme de vinovatie,
deoarece a fost folosit in numele dreptatii. Asadar, titlul are un rol simbolic. Mijloace
artistice (figuri de stil/ imagini artistice): „sub soare lunecau palcuri de nouri alburii” =
metafora „glas cantat” = epitet simplu „ochii stersi” = epitet simplu „vantul trecu susuind”
= personificare „padurea… dadu si ea zvon” = personificare „stresinile picurau si
soarele imprastia de deasupra Magurii, pe omaturi, o stralucire orbitoare” = imagine
artistica vizuala „ca si cum li s-ar fi deschis o alta lume, ulita cotea scurt” = comparatie