Sunteți pe pagina 1din 6

ORDONANŢĂ COPIA

de refuz în începerea urmăririi penale

mun. Chişinău 08 iulie 2019

Procuror în Procuratura Anticorupție Alexandru Cernei, în cadrul examinării


materialelor existente în procesul penal nr.1-167pr/19, înregistrat în Registrul nr.1 al
Procuraturii Anticorupție la 08.06.2019,-

CONSTAT:

Prezentul proces penal a fost inițiată la 08.06.2019 în baza raportul de


autosesizare al ofițerului superior de urmărire penală detașat în cadrul Procuraturii
Anticorupție, Dumitru Cuciaş, privind pretinsele acțiuni ilegale de comitere a
infracțiunii prevăzute de art. art.1812 alin.(1) din Codul penal.
Astfel, la 08.06.2019, în intervalul orei 14:11 min, și 14:25 min., pe rețelele
mass-media a înregistrării video cu titlul ,,PROBĂ VIDEO 3: Igor Dodon spune câți
bani primea lunar din Rusia, pentru PSRM: 600-700 de mii de dolari, până la un
milion” și care reprezintă un dialog purtat de către Preşedintele Republicii Moldova
Igor Dodon, președintele Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc şi
vicepreşedintele Partidului Democrat Serghei Iaralov (în continuare PDM).
Potrivit conținutului dialogului menționat, precum și din înregistrările video
postate, ce redau un fragment din cadrul unei discuții dintre Președintele Republicii
Moldova Igor Dodon, președintele PDM Vladimir Plahotniuc și vicepreşedintele
PDM Serghei Iaralov, se stabilește că, Igor Dodon declară despre faptul că partidul
politic “Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (în continuare PSRM), a fost
finanțat din surse externe și anume din Federația Rusă, cu sume ce variază între
600 000 – 1 000 000 dolari SUA/lunar, din 01 aprilie 2019 finanțarea fiind sistată
pentru 2 luni din cauza lipsei de credibilitate din partea autorităților Federației Ruse.
În continuare, pentru a constata veridicitatea materialului difuzat în spațiul
public, la 09.06.2019, organul de urmărire penală a efectuat cercetarea la fața locului
a sălii de ședințe prezentate de către reprezentantul PDM Ion Harghel ca încăpere
unde a avut loc întrevederea din data de 07.06.2019 între președintele Igor Dodon,
președintele PDM Vladimir Plahotniuc și vicepreşedintele PDM Serghei Iaralov.
Prin cercetare s-a stabilit că încăperea este amplasată la nivelul 3 al clădirii sediului
central al PDM de pe str. Armenească nr.44/3 mun. Chişinău, fiind identificate două
dispozitive de înregistrare camuflate într-o umbrelă de culoare neagră şi altul într-un
dulap confecționat din lemn de culoare deschisă.
Prin urmare, de către reprezentantul PDM au fost prezentate dispozitivele de
stocare a informațiilor înregistrate, fiind înscrise pe suprafața unui purtător material
de informație de tip flash, model ,,Transcend” de culoare albă cu o capacitate de 16
GB.
Ulterior, a fost ridicat acel purtător de informație pe care au fost copiate 2
fișiere precum: 2019-06-07 11 56 58-P şi 2019-06-07 11 59 52-P.
Totodată, la 09.06.2019, în calitate de martor pe acest caz a fost audiat
președintele PDM Vladimir Plahotniuc, care a comunicat despre comunicările de
aproximativ două luni de zile ale PDM cu Partidul Socialiștilor din Republica
Ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale nr.1-167pr/19
Moldova referitor la formarea coaliției de guvernare, iar la 07.06.2019, între
reprezentanții PDM şi reprezentanții PSRM, a avut loc una din multiplele discuții în
scopul depășirii crizei politice existente, discuțiile fiind axate pe crearea unei
majorități parlamentare şi numirea unui Guvern funcțional de reprezentanții ambelor
părți.
În acest sens, după expunerea pozițiilor, a fost luată decizia de a reveni la
discuții după convocarea Consiliului Politic Național al PDM şi a Consiliului
Republican al PSRM, în vederea consultării membrilor aferent pozițiilor luate de
părți.
În aceiași zi, la ora 15:00 min, președintele PDM Vladimir Plahotniuc ar fi
fost informat că Preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon, în calitate de lider
neformal al Partidului Socialiștilor că dorește să discute condițiile creării unei
eventuale majorități parlamentare, discuția în cauză urmând a avea loc până la
prezentarea unei poziții adoptate de Consiliul Republican al PSRM. Invitația în
cauză fiind acceptată, convenindu-se ca Igor Dodon să se prezinte la sediul central
al PDM, amplasat pe adresa mun. Chişinău, str. Armenească 44/3, pentru a avea
această discuție, dar şi pentru expunerea propriei viziuni cu privire la depășirea
blocajului de activitate a Parlamentului.
Întâlnirea cu Igor Dodon a avut loc în una din sălile de audiență de la sediul
central al PDM, care din spusele lui Vladimir Plahotniuc a fost dotată cu tehnică
având în vedere suspiciunile care le avea față de intențiile lui Igor Dodon de a-l
impune să semneze în acordul de constituire a coaliției careva clauze care după
părerea sa, urma să compromită integritatea țării.
Astfel, la întrevederea planificată a participat şi vicepreşedintele PDM
Serghei Iaralov, iar Igor Dodon a prezentat o listă cu cerințele obligatorii din partea
PSRM în vederea creării unei majorități parlamentare, expuse pe trei file, ce
includeau:
1. Acordarea unui statut special pentru Transnistria și federalizarea Republicii
Moldova;
2. Schimbarea Constituției Republicii Moldova prin care următorul președinte
să fie ales de Parlament și neapărat din partea socialiștilor;
3. Conducerea a mai multor ministere, printre care cel de Externe, Interne, al
Apărării, al Finanțelor, al Educației și fotoliul de la Reintegrare;
4. Revenirea la prerogativele pe care le avea șeful statului până la data de 1
octombrie 2016, inclusiv controlul asupra SIS:
5. Discuții trilaterale între Republica Moldova, Uniunea Europeană și
Federația Rusă pentru revizuirea Acordului de Asociere;
6. Alegerea primarului de Chișinău fără participarea suburbiilor, care
întotdeauna înclină balanța împotriva unui ales pro rus;
7. Modificarea legii privind limba de stat și acordarea limbii ruse, statut de
limbă de comunicare interetnică;
8. Relansarea posturilor TV ruse, prin anularea Legii anti-propagandă.
Ulterior, din spusele lui Vladimir Plahohniuc, președintele Republicii
Moldova Igor Dodon a pus în discuție subiectul finanțării PSRM, ținând să
precizeze că Federația Rusă în această toată perioadă de timp a finanțat acest
partid, iar începând cu 01 aprilie 2019 finanțare fiind sistată.
În același context, Igor Dodon a povestit despre cele discutate cu
Ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale nr.1-167pr/19
vicepremierul rus, Dmitri Kozac, cu care a povestit că s-a întâlnit la 06.06.2019 în
cadrul Forumului Economic International desfășurat la Sankt Petersburg, unde i-a
comunicat vicepremierului rus că de două luni PSRM nu mai primește nici o
finanțare din Federația Rusă precum o primea anterior.
Totodată, din spusele lui Vladimir Plahotniuc, Igor Dodon i-a povestit că la
întrebat pe Dmitri Kozac, cum va fi mai departe şi cine va transmite mijloacele
financiare restante pentru finanțarea PSRM pentru 2 luni neachitate, adică pentru
luna aprilie şi mai, la care Dmirii Kozac i-ar fi răspuns că dacă dorește să facă
coaliție cu PDM, atunci Vladimir Plahotniuc să achite restanța pentru aceste două
luni şi să finanțeze PSRM-ul în continuare.
De asemenea, din cele comunicate de martorul Plahotniuc, Igor Dodon a
povestit că la întrebat pe vicepremierul rus cum să procedeze şi dacă anume el să
înceapă discuţiile cu liderul PDM despre finanțarea Partidului Socialiștilor, la care
Dmitri Kozac i-ar fi spus lui Igor Dodon că nu trebuie să întrebe nimic, deoarece el
personal, adică Dmitri Kozac urma să-i comunice acestuia.
În continuare, martorul Vladimir Plahotniuc a mai comunicat că Igor Dodon a
confirmat la discuția din 07.06.2019 că primește în jur de 600-700 mii USD pe
lună pentru finanțarea PSRM-ului, la care Vladimir Plahotniuc i-a spus lui Igor
Dodon că finanțarea de către acesta a Partidului Socialiștilor cu plăți similare celor
primite de la ruși nu poate avea loc, deoarece așa sume pe el îl depășește, la care
Igor Dodon a precizat că încearcă să majoreze finanțarea de șapte-opt sute mii
dolari SUA până la un milion dolari SUA pe lună pentru întreținere.
Totodată, în calitate de martor pe caz a fost audiat şi vicepreşedintele PDM
Serghei Iaralov, care a oferit declarații similare.
În aceiași ordine de idei, la 11.06.2019, Procuratura Anticorupție a expediat
demersul cu nr.5693 în adresa Serviciului de Informații şi Securitate al Republicii
Moldova cu solicitarea antrenării unui colaborator al Serviciului pentru furnizarea
de date cu privire la investigațiile efectuate sub aspectul finanțării PSRM-ului din
surse suspecte, iar la 12.06.2019 a fost expediat un demers similar în adresa
Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor de la care s-a solicitat
inițierea investigațiilor financiare în scopul identificării sursei bunurilor suspecte
de spălare a banilor, cu extinderea investigațiilor inclusiv în privința persoanelor
fizice şi juridice afiliate PSRM-ului.
De asemenea, la 12.06.2019, organul de urmărire penală a dispus ridicarea de
la Comisia Electorală Centrală, a rapoartelor anuale privind gestiunea financiară a
partidului politic PSRM, rapoartelor privind auditul partidului politic şi rapoartelor
privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de concurentul electoral, în
conformitate cu Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale, aprobat
prin hot. CEC nr. 3352 din 4 mai 2015 şi Regulamentul privind finanțarea
activității partidelor politice, aprobat prin hot. CEC nr. 4401 din 23 decembrie
2015, depuse de Partidul politic “Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în
perioada 01.01.2018 – 01.05.2019.
Drept urmare, pentru a fi stabilite toate circumstanțele cauzei şi luând în
considerație că Preşedintele Republicii Moldova Igor Dodon a compărut în acea
înregistrare difuzată în spațiul public alături de conducerea PDM Vladimir
Plahotniuc şi Serghei Iaralov, inclusiv şi faptul că Igor Dodon nu deține şi nu poate
deține o funcție în cadrul PSRM, iar la acea întrevedere a participat ca lider
Ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale nr.1-167pr/19
neformal, la 08.06.2019, Procuratura Anticorupție a constatat asupra necesității
audierii acestuia în calitatea de martor.
Astfel, martorul Igor Dodon a comunicat, că la începutul lunii iunie 2019,
fiind în preajma datei limite de creare a unei majorități parlamentare, liderul PDM
a solicitat o discuție cu privire la crearea unei coaliții PSRM-PDM, iar din cauza
intuiției avute că Vladimir Plahotniuc nu are intenția să formeze o majoritate
parlamentară ci doar să creeze aparențe în acest sens, urmărind de fapt scurgerea
termenului stabilit de Constituție pentru constituirea unei majorități parlamentare și
declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și pentru a se asigura că anume
aceste intenții le urmărește, a acceptat invitația de a se întâlni cu el la sediul PDM.
În acest context, martorul a precizat că toate discuțiile apărute în spațiul
public începând cu perioada 08.06.2019 între dânsul, Vladimir Plahotniuc și
Serghei Iaralov le-a purtat în mod intenționat, deoarece de la bun început a înțeles
că cu Partidul Democrat din Moldova nu putea avea discuții de formare a unei
coaliții, reieșind din principiile lor de activitate și intențiile de a trage de timp cu
scopul de a se menține în continuare la putere prin toate metodele posibile.
Referitor la primirea de mijloace financiare pentru activitatea sa politică, Igor
Dodon a comunicat că niciodată nu a interacționat cu Vladimir Plahotniuc în acest
sens, iar despre mijloacele financiare de care a vorbit în acea discuție precum că
sunt primite din Federația Rusă pentru întreținerea PSRM-ului, martorul a precizat
că aceasta nu corespund adevărului, făcând-o în mod intenționat, pentru a înțelege
care sunt intențiile acestor persoane și care sunt resursele financiare reale utilizate
pentru întreținerea partidului democrat.
Martorul Igor Dodon a mai comunicat că intenționat i-a provocat la discuții
pentru a putea înțelege mai multe detalii despre activitatea lor politică și
cheltuielile pe care le deține un asemenea partid în Republica Moldova, iar pentru
a justifica că activitatea PSRM nu este implicată cu finanțări de peste hotare, a
sugerat ridicarea rapoartelor financiare ale acestuia.
Într-un final, Igor Dodon a comunicat că toate declarațiile care au fost făcute
împotriva sa și a partidului au avut același scop de a denigra activitatea lor politică
și de a scădea încrederea oamenilor în Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova.
În circumstanțele enunțate şi potrivit conținutului actului de sesizare,
constatăm o diferențiere semnificativă a declarațiilor conducerii PDM cu
declarațiile Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, care într-un final se
contrazic unul pe altul.
Respectiv, din considerentul că divergențele în aceste declarațiile nu au putut
fi combătute în cadrul examinării procesului penal, s-a parcurs la verificarea
acestora prin prisma circumstanțelor stabilite şi conform propriei convingeri aşa
cum indică prevederile art.27 din Codul procedură penală.
Astfel, în rezultatul cercetării probelor administrate în acest proces, constatăm
o cronologie de evenimente, care fiind luate în ansamblu permit a statua atât asupra
veridicității declarațiilor, cât şi asupra lipsei elementelor constitutive ale
componenței de infracțiune prevăzute de art. 1812 alin.(1) din Codul penal, adică,
finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea
modului de gestionare a mijloacelor financiare al partidelor politice sau ale
fondurilor electorale, din următoarele raționamente de facto şi de jure:
Ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale nr.1-167pr/19
Astfel, dispozitive camuflate de reprezentanții PDM în încăperea din sediului
central al PDM de pe str. Armenească nr.44/3 mun. Chişinău şi intenția lor de a
înregistra discuția cu Preşedintele Igor Dodon creează o suspiciune că totuși
organizatorii acestei întrevederi s-au pregătit din timp, inventând un posibil
scenariu, altul decât intenția de a discuta despre crearea unei majorități
parlamentare, ceea ce este susținut însăși de către martorul Igor Dodon în
declarațiile sale.
Din conținutul înregistrărilor audio-video difuzate în spațiul public se observă
clar că discuția între cei trei persoane menționați supra, pare a nu fi una serioasă,
observându-se că ambii oponenți politici se provoacă unul pe altul. Vladimir
Plahotniuc își notează fiecare frază comunicată de Igor Dodon, iar ultimul
observând că pe oponentul său îl interesează mult segmentul cu Federația Rusă,
accentuează în acest sens despre o eventuală finanțare din Federația Rusă, deși
careva date exacte despre primirea acestor mijloace financiare nu se argumentează
ci doar se face trimitere la o discuție avută cu vicepremierul rus.
Totodată, discuția cu vicepremierul rus nu poate fi confirmată prin alte
mijloace materiale de probă, cu excepția discuțiilor apărute în spațiul public, despre
care Preşedintele Igor Dodon a comunicat în procesul audierii în calitate de martor
că intenționat i-a provocat la discuții pentru a putea înțelege mai multe detalii despre
activitatea lor politică și cheltuielile pe care le deține un asemenea partid în
Republica Moldova, declarații care la moment sunt logice şi de necombătut până la
proba contrară.
Prin demersul Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din
17.06.2019, s-a stabilit că Serviciul nu a identificat careva tranzacții financiare
suspecte ale PSRM, precum şi ale persoanelor fizicele şi juridice afiliate acestui
partid politic, iar în astfel de circumstanțe, bănuiala rezonabilă de finanțare a
partidului politic cu mijloace financiare suspecte este combătută.
Potrivit raportului de audit privind gestiunea financiară a PSRM pentru anii
2016, 2017 şi 2018, prezentat la 21.05.2019, s-a stabilit că veniturile şi cheltuielile
efectuate de către PSRM şi reflectate în rapoartele anulare privind gestiunea
financiară pentru anii 2016, 2017 şi 2018 sunt clasificate corect şi lipsite de careva
iregularități. Prin urmare, bănuiala rezonabilă de comitere a infracțiunii de finanțare
ilegală a PSRM este combătută şi prin raportul de audit.
La fel, fiind contrapuse materialele obținute de la Serviciul Prevenire şi
Combatere a Spălării Banilor cu cele ridicate de la Comisia Electorală Centrală,
inclusiv cu celelalte date abținute ca urmare a examinării procesului penal,
Procuratura Anticorupție constată lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de
finanțare ilegală a partidelor politice în sensul art. 1812 alin.(1) din Codul penal.
Examinând materialele acumulate în cadrul procesului penal, denot asupra
adoptării ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale în corespundere cu
prevederile art. 275 pct.3 din Codul de procedură penală, din motivul că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
Astfel, fiind verificate acțiunile descrise mai sus prin prisma elementelor
constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.1812 alin.(1) din Codul penal,
Procuratura Anticorupție constată că deși în materialul difuzat în spațiul public se
indică asupra unei eventuale finanțări din exterior a PSRM, alte mijloace de probă
care ar demonstra acest fapt nu au fost stabilite și, respectiv, se constată lipsa
Ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale nr.1-167pr/19
elementelor constitutive ale infracțiunii cum ar fi, obiectul şi latura subiectivă a
infracțiunii.
În aceste circumstanțe, făcându-se trimitere la art.52 din Codul penal,
constatăm că circumstanțele invocate mai sus împiedică organul de urmărire penală
să inițieze o cauză penală, pe motivul lipsei componenței de infracțiune prevăzută la
art. 1812 alin.(1) din Codul penal.
Este de notat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat în
numeroase cazuri, că dimensiunea obligaţiunilor statului referitoare la investigarea
minuţioasă şi rezultativă a oricărui fapt pretins a fi infracţional depinde de caracterul
sesizării adresate.
Realizarea acestor obligaţiuni nu implică nici dreptul de a declanşa o anchetă
penală împotriva unui terţ sau ca acesta să fie condamnat la sancţiuni de natură
penală, nici o obligaţie de rezultat care ar presupune ca orice urmărire penală trebuie
să se finalizeze printr-o condamnare.
Forma anchetei derulate poate varia în funcţie de circumstanţe fără a fi
necesară declanşarea urmăririi penale în toate cazurile (a se vedea Draganschi
împotriva României, cererea nr.40890/04).
În ordinea de idei reliefată, e de reţinut că, potrivit prevederilor legislaţiei
procesual-penale, pentru a alege forma de investigare - urmărirea penală, necesită a
fi prezent un aspect important - „bănuială rezonabilă”.
În această privinţă, în opinia Curţii Europene a Drepturilor Omului, dată în
cauza Muşuc c.Moldovei (cererea nr.42440/06), „Faptul că o bănuială este
presupusă cu bună-credinţă este insuficient. Cuvintele „bănuială rezonabilă”
presupun existenţa faptelor sau a informaţiilor care ar convinge un observator
obiectiv că persoana în cauză ar fi putut săvârşi infracţiunea (a se vedea Fox,
Campbell and Hartley v.the United Kingdom, hotărâre din 30 august 1990, Seria A
nr.182, p.16-17, §32).”.
Astfel, în speță, faptele şi informaţiile nu conţin elemente de fapt în sprijinul
teoriei, că ar fost fi săvârşită o infracţiune prevăzută de prevederile Codului penal.
În contextul celor expuse și în conformitate cu prevederile art. art. 52 alin.(1)
pct.22, art.255, art. 274, pct. (5), art. 275 pct. 3 şi art.286 din Codul de procedură
penală, -

DISPUN:

1. A refuza în începerea urmăririi penale în cadrul procesului-penal nr.1-


167pr/19 din 08.06.2019, din motivul că în circumstanțele stabilite, fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
2. A clasa procesul penal nr. 1-167 pr/19;
3. Informarea persoanele interesate despre decizia adoptată, modul și ordinea
de contestarea a acesteia.

Procuror în Procuratura Anticorupție semnat Alexandru Cernei

Ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale nr.1-167pr/19

S-ar putea să vă placă și