Monitorizarea corespondenței electronice

Monitorizarea corespondenţei personale la locul de muncă poate fi o intruziune serioasă în

viaţa unei persoane, dar în acelaşi timp, angajatorul poate invoca un scop legitim pentru ducerea
la îndeplinire unui asemenea control. Legislaţia naţională nu reglementează monitorizarea
corespondenţei personale în câmpul de muncă, însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului
oferă un răspuns clar, coerent şi convingător în hotărârile sale cu privire la acest fapt.
Așadar, prin prisma hotărârii Coplanad v. Marea Britanie1 Curtea a considerat că nu era
legitimă monitorizarea corespondenţei personale ale salariatei şi în consecinţă, unanim, a obligat
statul britanic la despăgubiri în sumă de EUR 3000 în urma constatării unei ingerinţe în viaţa
privată a salariatei. În fapt, instituţia la care lucra salariata monitoriza corespondenţa în felul
următor: în scopul verificării telefonului se analiza factura telefonică a instituţiei, arătând
numerele telefonice la care suna salariata, durata convorbirilor şi costul acestora; monitorizarea
internetului se realiza analizând paginile web vizitate, datele, orele şi durata vizitelor;
monitorizarea e-mailurilor se efectua analizând adresa de e-mail a destinatarului, data şi ora la
care au fost trimise e-mailurile. Curtea acordă importanţă faptului dacă salariatul a fost prevenit
asupra monitorizării şi dacă există o reglementare bine cunoscută în cadrul companiei în acest
sens. Or, în cazul Copland, instituţia nu avea o reglementare în acest sens, iar salariata nu putea
prevedea un asemenea control. Într-un caz asemănător – Bărbulescu v. Romania2, Curtea a
hotărât cu şase voturi împotriva la unu că dreptul la viaţă privată a fost respectat, în ciuda
faptului că ingerinţa în viaţa privată a salariatului a fost identică cu cea descrisă mai sus. În speţă,
Bărbulescu era angajat în calitate de manager de vânzări la momentul când conducerea
companiei i-a dat însărcinarea să-şi creeze un cont yahoo messenger în scopul promovării
produselor. Ulterior, Bărbulescu a fost înştiinţat că pe parcursul unei săptămâni acestuia i-au fost
monitorizate toate conversaţiile, iar în rezultat s-a constatat că acesta a folosit contul în scopuri
personale. După ce Bărbulescu a răspuns în scris companiei că nu s-a folosit de contul yahoo
messenger în scopuri personale, acestuia i s-a prezentat o copie după toate convorbirile sale,
printre care şi discuţiile cu fratele şi logodnica sa, în care discuta despre sănătatea sa şi viaţa sa
sexuală. Ca urmare a acestor fapte, compania a reziliat contractul de muncă cu salariatul în baza
regulamentelor interne care interziceau folosirea echipamentului de lucru în scopuri personale.

1
http://www.legi-internet.ro/legi-si-practica-judiciara-straina/jurisprudenta/decizii-cedo/copland-vs-marea-britanie-
jurisprudenta-cedo-incalcarea-dreptului-la-viata-privata.html văzut la 12.09.2019 ora 21:46
2
https://www.juridice.ro/420630/cedo-cauza-barbulescu-vs-romania-hotararea-tradusa-inclusiv-opinia-separata.html
văzut la 10.09.2019 ora 20:15
Aşadar, Curtea a acordat o deosebită atenţie faptului că salariatul a fost înştiinţat, prin
regulamentele interne ale companiei, că un asemenea comportament este contrar ordinii interne
şi a considerat că a existat o balanţă între decizia de concediere a companiei şi viaţa privată a
salariatului.

2
 Concluzii
Dreptul la viață intimă este un drept fundamental garantat atât de legislația națională, cât și
de cea internațională. Astfel, făcând o sinteză a art. 12 din Declarația universală a drepturilor
omului, art. 17 din Pactul universal cu privire la drepturile civile și politice, art. 8 din Convenția
europeană a drepturilor omului (CEDO), art. 28 din Constituția Republicii Moldova, conchidem
că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a
corespondenţei sale și nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa
particulară.
După cele relatate observăm că noile tehnologii fac ca ingerința în viața privată a
salariatului să fie mult mai ușoară pentru angajator, dar, în acelasi timp, și mult mai greu de
detectat pentru salariat, riscul fiind agravat de inegalitatea inerentă a raportului de muncă.
Pentru a proteja viața privată persoana în primul rând trebuie să își cunoască drepturile: pe
lângă studierea amănunțită a contractul individual de muncă, trebuie de citit cu atenţie
regulamentul intern sau orice alte norme interne.

3
Bibliografie
1. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, în vigoare la 27.08.1994.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 12.08.1994 nr. 1.
2. CODUL MUNCII AL REPUBLICII MOLDOVA din 28.03.2003 Publicat :
29.07.2003 în Monitorul Oficial Nr. 159-162
3. E. Boişteanu, N. Romandaș ,, Dreptul muncii” Chișinău 2015 pag.736
4. http://www.datepersonale.md/md/newslst/1211/1/10480/ văzut la 12.09.2019, ora
21:30
5. http://www.legi-internet.ro/legi-si-practica-judiciara-straina/jurisprudenta/decizii-
cedo/copland-vs-marea-britanie-jurisprudenta-cedo-incalcarea-dreptului-la-viata-
privata.html văzut la 12.09.2019 ora 21:46
6. https://www.juridice.ro/420630/cedo-cauza-barbulescu-vs-romania-hotararea-tradusa-
inclusiv-opinia-separata.html văzut la 10.09.2019 ora 20:15