PLAN DE LECŢIE

INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Teoretic Dr. Victor Gomoiu

DATA: 18.10.2018
CLASA: a XI-a B
PROFESOR: Stanciu Amalia
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Curente culturale în secolele XVII – XVIII: Umanismul şi iluminismul (prima oră -
Umanismul)
TIPUL LECŢIEI: mixtă
COMPETENŢE:
Generale:
- comprehensiunea şi interpretarea textelor;
- situarea în context a textelor studiate prin raportatea la epocă sau la curentele literare.
Specifice:
- Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate ;
- Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
- Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
- Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul
secolului al XX-lea;
- Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală;
- Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme.
OBIECTIVE:
a) Cognitive: la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor trebui:
O1 – să definească termenii: curent literar, curent cultural;
O2 – să identifice caracteristicile generale ale umanismului în cultura europeană;
O3 - să identifice trăsăturile umanismului în cultura română;
O4 – să enumere reprezentanţi ai umanismului pe plan european si naţional.
b) Afective:
- să îşi cultive plăcerea de a citi şi gustul estetic în domeniul literaturii;
- să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică, prin lectura textelor.
RESURSE EDUCAŢIONALE:
a) Capacităţile de receptare ale elevilor;
b) Timpul: 50 minute.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, expunerea, explicaţia, învăţarea prin descoperire,
problematizarea, analiza de text, discuţia frontală, observaţia.
MIJLOACE: rebus, manual, tabla, instrumente de scris, fişe de munca independenta, album de artă
renascentistă.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR:
- Activitate frontală;
- Activitate independentă;
- Activitate pe grupe.
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI :
- sala de clasă

1
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- Programa de limba şi literatura romana pentru clasele IX – XII;
- Costache, A., „Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XI-a”, Ed. Art;
- Parfene, C., “Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ”, Iaşi, Ed. Polirom, 1999;
- Călinescu, G., „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Craiova, ed.
Vlad&Vlad, 1993;
SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTIC:
1. Momentul organizatoric
Notarea absenţelor şi crearea atmosferei propice desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei şi reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior
Elevii au avut ca temă să alcătuiască enunţuri cu niciunul, niciuna, nicio, niciun si cu formele lor
dezlegaate.
Se vor reactualiza idei şi problemă „ancoră” dintre obiectivele activităţilor didactice precedente
şi cele ale activităţii în curs de desfăşurare: Norma literară – aspecte evolutive.
3. Captarea atenţiei şi asigurarea momentului afectiv: Elevii completează un rebus din care va rezulta
titlul noii lecţii: Umanismul.
1
U R E C H E
R O M A N E
C R O N I C A R
N E C U L C E
L E T O P I S E T
C O S T I N
N E A M U L
P I R U
M O L D O V E N I
2
a. Primul autor al Letopiseţului Tării Moldovei;
b. Călinescu este autorul operei „Literatura ....... de la origini până în prezent.
c. Autorul unei cronici;
d. Autorul culegerii de legende „O samă de cuvinte”;
e. Cronică;
f. Al doilea autor al Letopiseţului Tării Moldovei;
g. Miron Costin este autorul tratatului De ...... moldovenilor;
h. A scris istoria literaturii române de la origini până în 1830;
i. Gr. Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce sunt cronicari......... .

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor:

Se anunţă titlul lecţiei şi se notează pe tablă: Curente culturale în secolele XVII – XVIII:
Umanismul şi iluminismul. Sunt enunţate obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul activităţii.
5. Prezentarea sarcinilor de lucru şi conducerea procesului de sistematizare :
Profesorul explică două concepte operaţionale, curentul literar şi curentul cultural.
Activitatea se desfăşoară pe baza dialogului profesor – elev, elev – elev.
Profesorul distribuie elevilor sarcinile de lucru : citate aparşinând unor cunoscuţi umanişti
pentru a identifica unele trăsături ale Renaşterii pe plan european. Ei vor lucra pe grupe corespunzător
stilurilor de învăţare : vizualul subliniază cuvintele cheie, practicul identifică ideile principale, iar
auditivul explică întregii clase rezultatele.

2
 Gr. I
„Creatorul suprem... îl luă pe om şi-l făcu după chipul său, îl aşeză în centrul lumii ca să-ţi
permită să vezi mai bine ce se întâmplă aici. Nu eşti nici de origine divină, nici pământeană, muritor
sau nemuritor... precum propriul tău creator, te poţi cizela cum doreşti. Ai putea să decazi la nivelul
brutelor şi să renaşti într-o ordine divină, conform judecăţii tale.” (Pico della Mirandola)
„Noua atitudine umanistă care impregnează creaţiile noii culturi în toate domeniile se
caracterizează prin dispreţul şi negarea întregului sistem de gândire dominant în Evul Mediu, prin
propagarea studiului limbii şi al operelor clasicilor greci şi latini, şi prin independenţa şi laicizarea
progresivă a gândirii; fapte care duc la consolidarea spiritului critic, ce operează în mod liber în toate
domeniile activităţii intelectuale.” (Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)
Gr. II
„Doresc ca omul nostru de curte să fie destul de bine instruit în domeniul literelor sau al
studiilor pe care le numim umaniste. Doresc ca el să fie familiarizat cu latina şi greaca, datorită
multitudinii şi varietăţii de lucruri care au fost atât de dumnezeiesc scrise în aceste limbi. Doresc ca el
să cunoască bine pe poeţi, oratori şi istorici şi, de asemenea, ca el să-i înveţe să scrie în versuri şi în
proză, în special în propria noastră limbă.
El va trebui în acelaşi timp să ştie să înveţe să sară, să alerge şi să arunce cu pietrele, căci, în
afara utilităţii acestor exerciţii pentru pregătirea de luptă avem nevoie adesea să arătăm abilităţi în acest
domeniu.
Nu aş fi deloc satisfăcut de curteanul nostru, dacă nu ar fi de asemenea muzician care, în afară
de înţelegerea muzicii, să cânte la mai multe instrumente. Căci, dacă reflectăm bine, nicio odihnă,
niciun medicament nu poate să arate atât de eficace ca muzica, pentru a vindeca spiritul.”
(Baldassare Castiglione, Curteanul)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)
Aceestea vor fi discutate cu toată clasa şi sistematizate sub forma unei scheme, pe tablă.
Cu ajutorul unui album artistic renascentist, elevii identifică principalii reprezentanţi în artele
plastice.
Se realizează o prezentare a umanismului în cultura română, pornind de la câteva citate extrase
din operele unor critici români, având aceleaşi cerinţe conform stilurilor de învăţare:
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)
Gr. I:
„Valahii sunt încredinţaţi că sunt coloni romani. Argumentul acestui lucru este faptul că au
multe în comun cu limba romană şi se află în teritoriul lor foarte multe monede ale acestui popor, fără
dubiu, indicii mari ale vechimii stapânirii romane aici.” (Nicolaus Olahus, Hungaria)
Gr.II:
„Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau
romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeauna... până astăzi, acelaşi nume este dat îndeobşte şi
muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat la
curgerea anilor din roman.”
(Miron Costin, Cronica Ţării Moldovei şi Munteniei)
Gr.III:

3
 „Însă rumânii înţeleg nu numai ceştia de aici, ci şi din Ardeal, care însă şi mai neaoşi, şi
moldovenii, şi toţi câţi şi într-altă parte se află şi au aceasta limba... ce dară pe aceştia cum zic tot
romani îi ţinem. Că toţi aceştia dintr-o fântănă au izvorât şi cură.”
(Stolnicul Constantin Cantacuzino)
Gr.IV:
„Rumânii, câţi să află lăcuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc
suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag.”
„...de la râmleni, ce le zicem latini, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zicu galena, muieria,
mulier, fămeia, femina, părinte, pater, al nostru, noster şi alte multe din limba latinească.”
(Grigore Ureche, Letopisetul Ţării Moldovei)
Elevii prezintă informaţii din portofoliu realizat la studiul de caz “Formarea conştiinţei istorice”
referitoare la marii cronicarii moldoveni.
6. Atingerea performanţei:
Elevii prezintă un scurt portret al cărturarului român din sec. XVII-XVIII.
7. Asigurarea feed-back-ului :
Se fac aprecieri în legătură cu nivelul şi calitatea activităţii elevilor. Profesorul sugerează soluţii
– acolo unde este cazul – având în vedere eliminarea erorilor şi a lacunelor.
8. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Se comunică tema pentru acasă: fişa bio-bibliografică a lui Dimitrie Cantemir (pe coală albă,
pentru portofoliul personal).
9. Fixarea cunoştinţelor se realizează prin întrebări privind curentul literar, umanismul pe plan
european, umanismul în cultura română, reprezentanţi.
10. Evaluarea lecţiei/ autoevaluarea profesorului.