Trăiește o viață nouă

(Efeseni 4:17-32)
EFES 4:17-32 Iată, dar, ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc
păgânii în deşertăciunea gândurilor lor, având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui
Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor. Ei şi-au
pierdut orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de
necurăţie. Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos; dacă, cel puţin, L-aţi ascultat şi dacă, potrivit
adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să
vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare; şi să vă înnoiţi în
duhul minţii voastre, şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu,
de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul. De aceea, lăsaţi-vă de minciună:
„Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul”, pentru că suntem mădulare unii
altora. „Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi
prilej diavolului. Cine fura să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva
bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit. Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul
bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. Să nu întristaţi pe
Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. Orice
amărăciune, orice iuţeală, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate
să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe
altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.
Este nevoie ca fiecare credincios să traiască o viață nouă. Ne întrebăm cum putem să trăim
o viață nouă?
Fiecare credincios poate să trăiască o viață nouă.
Respectând îndemnurile prezentate în textul de mai sus fiecare din noi putem să
trăim o viață nouă.
Care sunt aceste îndemnuri?
1. Să nu mai trăiți cum trăiesc păgânii (vers 17)
Cum trăiesc păgânii?
a) În deșertăciunea gândurilor lor
IEREMIA 2:5-9 Aşa vorbeşte Domnul: „Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s-au
depărtat de Mine şi au mers după nimicuri, şi au ajuns ei înşişi de nimic? Ei n-au întrebat:
„Unde este Domnul care ne-a scos din ţara Egiptului, care ne-a povăţuit prin pustiu, printr-
un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ unde domneşte seceta şi umbra morţii,
printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte niciun om?” V-am adus
într-o ţară ca o livadă de pomi, ca să-i mâncaţi roadele şi bunătăţile; dar voi aţi venit, Mi-
aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune. Preoţii n-au întrebat: „Unde
este Domnul?” Păzitorii Legii nu M-au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi,
prorocii au prorocit prin Baal şi au alergat după cei ce nu sunt de niciun ajutor. De aceea,
Mă voi certa cu voi, zice Domnul, şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri.
b) Având mintea întunecată
FAPTE 26:17-18 Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor la
care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, şi de sub
puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi
moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.”
c) Trăiesc o viață imorală (desfrânați, lacomi, neînfrânați)
1PET 4:3 Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări,
în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite.
De ce trăiesc așa?
d) Sunt străini de viața lui Dumnezeu
e) În urma împietririi inimii lor
ROM 1:21-25 fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu,
nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a
întunecat. S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului
nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru
picioare şi târâtoare. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele
inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul
lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este
binecuvântat în veci! Amin.
2. Să vă dezbrăcați de omul cel vechi (vers 22)
Cum să ne dezbrăcăm?
a) Dezbrăcați-vă de poftele firii
COL 2:11 În El aţi fost tăiaţi împrejur, nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea
împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământeşti,
GAL 5:19 Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia,
necurăţia, desfrânarea,
De ce să ne dezbrăcăm de omul cel vechi?
b) Omul cel vechi se strică după poftele înșelătoare
1PET 4:3 Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări,
în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite.
c) Cu omul vechi nu poți să intri în Cer
APOC 21:27 27. Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în
minciună; ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului.
3. Să vă îmbrăcați în omul cel nou (vers 24)
Cum este omul cel nou?
a) Făcut după chipul lui Dumnezeu
EFES 4:24 şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o
neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.
b) Are o trăire nouă în ascensiune
COL 3:9-10 Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi cu faptele
lui, şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui
ce l-a făcut.
c) Are o trăire în sfințenie
LUCA 1:75 trăind înaintea Lui în sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre.
d) Om nou prin cruce
EFES 2:15-16 şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în
orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel
pace; şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a
nimicit vrăjmăşia.
e) Neprihănit prin credința în Hristos
ROM 3:21-22 Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre
ea mărturisesc Legea şi Prorocii – şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine
prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio
deosebire.