ANULUI

rERtuLPovESTltnR
WALDSRF
iNERADINITEIE

MATERIALDETUIRU
SITOI EIIAREVOR5ASTIE
PARINTI
PENTRLIPEDAEOEI,
 Poveqtipentru copii, spuse in grddinilele Waldorf, culese,traduse qi
prelucrate chiar de citre educatoare.
Aceastaculegerea apdrut prin gdja DoamneieducatoareMariana
Elena Voiculescu, ajutatd de educatoareleFilofteia Avramescugi Mirela
Andrei

Autorului ii revine respuod€re legah asupra odginattelii co4linutului ce4ii (partea

scdse cat si desenata),asupra opiniilor personaleexprimatein cuprinsul ei, asupra
traducerilordin bibliografiaconsultate,si asupraterminoiogieilolosite.
 ARfrA/U{Nf

. Ritmul anului ti unepte pe copii cu fiinla spiituala a

pamdntului. Prin poueptile spuse de-a tungLl anului capiii
uieluiescistoriapamdntului de Ia prima lui zi de naqteregi pdnd"
in prezentsau chiar'tn uiitor.
Copiii se unesc an lumea uegetald",animald gi spiifuata
prezente tn basme 9i pouegt| le simt foarte aproape Si pot
comunicacu ele intr-un limbaj lnlelesnumai de ei.
A spune basme Si pouegti copiilor de la cea mai frageda
udrsta(o lund) le trezegteuiefiiiri care le sunt familiare 5i care ii
hrdnesctntr-un mod uiu. Misiuneonoastrd.,o educatoareloreste
aceeade a aduce tn fiinla copiilorcontinufuribogate5i itmice
ale b'asmelorgi pouegtilorformdnd gi intdrind tn acestfel lumea -
de reprezentdrigi de imaginiale uiitoruluiadult.
Recomanddmaceastdanlegere, cape o trebuin{dzilnicdd.or
ea poate gi trebuie completatd.ca basmelegi pouegtilemarilar
sciitoi cum sunt : Fra{ii Gnmm,A.C. Andersen,Petre Ispirescu,
Ion Creangd,M. Eminesa4 L. Tolstoi,etc.
sFARSlTriL
DEVnRA
 SINITA
SIPESTEl.E
de Christiane Kutik

Addncde tot, pe fundul unei miri, trdia cdndvao scoicd.Carapacea

ei era inchisi la culoare,ca qi fundul mdrii. Trebuia sd te uili foarte atent,
ca sd nu treci scoicacu vederea.
Scoicanu fdceadproapenimic. Se mulfumea sd.zacd.acolo qi s5.
priveasci uimitS.in juruJ ei. Erau multe de adn:irat: plante acvaticede un
verde inchis, un numdr mare de pietre qi diverqi peqti: mari qi mici,
rotunzi qi colfuroqi.
Cel mai mult ii pldceascoicii cAndera Lune plini. Cdci atunci Luna
stitea rotundA deasupra apei, iar lumina ei b15nd5,rdzbdtea pAnd pe
fundul mdrii, la scoicanoastre. Ahrci ea stetea foarte liniqtiti, privea gi
lua lumina aceeain lduntrul ei, in interior, in inima sa,
Intr-o zi veniun peqteinot la scoicd.
- Ia te uita, o scoice! - a zis peqtele.Aproapeca nu te-am vdzut,
mdi scoiculild !
Peqtelevorbea a$a pentru cd era un pe$te foa-rtemdndru qi
inchipuit. Apoi el- inspird puternic qi incepu sa inoate in fafa scoicii,
incolo gi incoace.In felul acestael putea fi privit din toate pdrlile gi i se
putea admira hdinula sclipitoarede'solzi. oCefrumos este peqtele",se
g6ndi scoica.Se poatesuci gi inv6rti. Este foarte mobil qi sprinten. Dar
nu-i trecu pril gdnd scoicii,sd{ invidieze- pe pegte.Cdci ea era pur qi
simplu o scoicdqi stateape fundul mdrii. Inajnte de toate,ii plicea insd
lumina bldndd a Lunii. Scoicaera mulfumiti cu ea insiqi.
Peqtelenosbu dansdin cerc in fala scoicii.El straluceaqi sclipea,
iqi arata intreagaartd. Cici voia sd fie admirat.Cu aceastanu observi cd
deveneapericulos. Cdci se apropiaseun peste uriaq, cu botul larg
deschis,fldmAnd,dupdpradd.
- Fii atent I Fii atent ! - strigdmicula scoicd.
Speriat,peqtelefugi. Cu o bitaie puternicAa aripioarei sale codaiese
salvdintr-o despicituri de stdncd.Acolostdteaqi inima ii bdteatare, dar
numai pentru scwtd. vreme. CAci in curald uiti orice pericol. $i incepu
din nou s5.se arate, Da, acuma sdreachiar pdni la suprafala apei, pdnd
afari in aer. Cdci voia sd se vadd in oglindaapei. Voia sA qtie cit e de
frumos. Insd pentru cd scoicanu il admira, se ldudi singur qi inotd
multumit de sine,de acolo.
intr-o noapte, c6nd cerul era plin de stele, iar Luna strdJuceaplind
$i rotundd, peqteleveni din nou inot la scoici. Scoicanoasfri stAtea
acolo,foarteliniqtitd gi ficea ceeace-ipld.ceaatat de mult sd faci: asculta
ql pnvea.
Ce faci aici? - o intreba pe$tele.
- Sunt liniqtitd, rdspunsi scoica. CAnd eqti liniqtit lucrurile incep
sd.-ii vorbeascd. Toate vorbesc: auzi apa, plantele, pi"tt"l". C.rtd .gii
liniqtit toateincep si strdluceascS, Vezicerul, stelele,Luna?
Pegtelenu inlelegeanimic-
- Llcrurile nu po'tvorbi, ziseel. Nu e nimic deosebitin ceeace vezi
tu. E plictisitor se fli'liniatit. De fapt, eqti o scoici plictisitoare'Trebuiesa
te miqti, s6 te migti, a;a cum fac eu.
Seintoa-rsedisprefuitorSiplecede acolo.
in noapteaaceeatrecu.un pescar cu barca sa pe ma{e. El iqi aruncA
ndvodul. Apoi aqtepti -greu.in barcd pdnd dimineala. CAnd risdri Soarele,
ndvodulera plin qi Pescarulil tiase in barcd.Multe ieqirdla ivea15.:
plante de ap6, scoiii, peqti, lucruri utile qi inutile. Printre cei pringi se
a-flauqi scoicagi peqtelenostru.
Pescarulincepu sd-qi goleascinivodul. Pesteleveneala peqte-.In
curdnd jumdtate d6 barcd se umplu cu pe$ti. Unul stdtea ianga.altul:
Unul se asemdna cu ceilalli. Chiar in zl.ua aceeafuri duqi la piafe--qi
v6ndu!i. Pescarul trbia numai cu pescuitul. Apoi pescarul scoase din
ndvod ce se mai a{la acolo. CAnd lui in mAni scoica cu carapacea
intunecatd, simli cn in ea trebuie sd se alle teinuita o cornoari. O
deschisecu grjjd, Si ramase u1uit. incd nu mai vdzuse niciodatd aqa o
minundlie. Cdci partea interioard a carapacelorstrSluceaca argintul, iar
in scoici se alia o perlA,valoroasdqi frumoasi.
Cici tot ceea ce ascultasegi privise scoica,in pace Si liniqte, in
ad6rtculm6rii, tot ceeace preluasein inima sa, deveniseo comoara,o
ariewnreti nerli

Traducerede DeliaPoPescu
 PESTARUIUI
POVEsTA
DEAIJR
5lAPEsTlSoRULUl
de A. S. Pusktn
A fost odati un moq gi o babi,
Chiar pe malu1m5rii a-lbastreaveau o cocioabi
Scundd, veche,de oameni sdrmani,
. in care au treit taman treizeci qi trei de ani,
Moqul prindea cu ndvodul peqti mititei.
Baba torcea din fuior cu furca er.
Zv6rlindu-qi moqul intr-o zi n6vodul intr-al apelor ocol,
il scoaseplin doar cu ndmol'
L-a aruncat dil nou in apa cea mare
$i 1-a scos cu iarbi de mare.
A treia oarAzveAemoqul nAvodul,de zor,
Si-1 scoatedoa-rcu un Peqtlqor.
Dar nu era un peqtiqorobiqnuit
Ci unul numai in solzi de aur ghintuit
$i peqtiqorulde aur pe moqul nostru il roage
Spun6ndu-i cu grai omenesc: - Te rog, sd md scapi, moqule drag6,
$i dA-mi drumul in apa inddrdt, dumneata,
Ci qi eu mare rdsplatd !i-oi da,
Pfecum lio fi voia ta !
Grozav unchiaqul s-a minunat
C5,de treizeci gi trei de ani cu pescuitul era invdlat
$i nu pomenisenicicAnd
Sd audi vreun peqtecu glas omenescstrigAnd'
Dete drumul pegteluiin mare
FdcAdu-igi aceastAurare:
- Du-te-n plata Domnului, pistrugd minunatd !
Cd n-am eu nevoie de a ta r6sPlatd !
lntoarce-te-n albastra mare
$i-n unda ei liber pornegtela plimbare !

II

Moqul, acasi, babei ii spune

De-a fir a pdr asti minune:
- Doar un peqtiqorazi am Pescuit,
Dar nu fu pegteobiqnuit,
Ci cu totul $i cu totul de aur era
$i-n grai omenescvorbea.
Totjelindu-sesi-1 las iar in apd.,de unde 1-anrpescuit,
Cd-n schimbrdsplatAmareo sa-mideanegreqit.
Plocon,md rog. dupd gtutdulqi voiamea
S-alegatpegtiqorulsd-midea.
Cerisplatd era sd aqteptde la un peqtemititel?...
I-am dat drumul in apd-nddrdt,sdraculde el...
Babaincepu sd-1 certepe unchiag:
- Ndrodmai eqti,bati-te sfAntulqi poznag!
Cum n-ai qtiut sA-icei
Micar o copaiede tei,
C-a noastrede tot s-a crdpat
$i-mi curgeaapa din ea c6nd am spdlat!
Porni atunci moqulpe albastramare
(Cenria ca valul prins de tulburare)
Striga prin ap6 pdstruga,
Iar pegtiqorulspreel da fuga
$in grai omenescil intreabi:
- Ce,mogule,ai cu mine vreotreabS"?
Iai mo$u1aceasteruglminte ii face:
- Indurd-te,sHvit peqti$or,fa ca sa am pace:
Md toacd baba la cap
gi nici la bitrAnefe, de gura ei nu scap,
Cd la ce-s bun dacd nici o albie noud sd.-iaduc nu pot.
C-a noastrd-i plesniti de tot !
lar peqtiqorul de aur, cum il aude,
- N-ai grijd, mogule ! - ii rdspunde,
Du-te cu Domul, in pace,
Ci o aibie noui eu va voi face !

n
Cand se intoarse noqul 1ab6bu!a,
Vdzo cd.arc-nograddo albie noud-nou!5.;
Dar ea crrm il vede,
Cu gura ia el se repede:
- NSrodmai egtitu, qi mai ndtangca o oaie
Prost5-nacce eqli, te-aipricopsitc-o copaie,
Parcdcine qtie ce ispravd mare
E-o copailade 1emn,ca oricare!
Du-te inddrdt la pegtiqorqi-i spune
 $i-l roagdin genunchisd ne deagi noud o casdpe lume.
Iar porni unchiaqulspremaleaceamare
(Ceera prinsi de o tulburare)
$i-ncepesd chemepdstruga,
Iar peqtigoruld6du spree1fuga
$i-n grai omenescil intreabd:
- Ce-imoqule,iar ai cu mine vreotreaba?
Iar moqulsfiosil roagdfrumos:
- induri-te peqligorulesl6vit,
Ci qi mai amarnic baba m-a suduit
$i nici acum 1abdtrdnele, tihnit nu md lasi
$i mi piseazdsd-i fac alti casdI
Iar peqtiqorulde aur ii spune:
- Hai nu-1i mai face ateta amAJeciune!
Grija ta in solzii mei o iau
$i precum{ie voia,o casi ili dau?"

IV

PorneEte, dard,moEulsprecolibalui micd,

.- insd din ea nu mai rimdsesenimica!
Undefusese,sein5.1!a o casA
Noud,cu iatac,frumoasd.
Cu un cuptor de cdrdmidd,6cut de zidar,
Cu zdplazqi poartade scdnduride stejar,
Iar baba-nfereasbaqedea,qi i se vedeaudinlii
Cum fl injura pe unchiaqul ei de toli sfinlii:
- Da' n6rod mai eqti qi tu, m6i tSadali !
NAtAngce eqti,parcdo casi-i marescofali !
Du-te inddrdt la peqtiqorultiu fermecat
$i-1roag6in genunchi,spune-ice m-am sAturat
Tot lSrancdde neamprost si fiu,
Vreau sd fiu boieroaic6de neamcilibiu !
Porni moqulsprealbastramareindatA
(A cdrei undd era tulbu-ratA)
$i incepesd chemepeshuga
Dc errr nare rla fitoa
Inotdnd spreel, 9i-1intreabd:
- Ce-imoqule,tot rnai ai cu minevreotreab6?
. Mogu-irispunde sfios:
- indurd-te, slivit peqtiqor,rogu-tefrumos,
Babamea e-ntr.o uieche,
Ydz,Doamle, a apucat-ovreo streche
CAnu vrea sd mai fie idrancS de rAnd ca oricate,
Ci-mi ceres-o fac cucoanede neatnmare'
Iar cel pegtigorde aur ii spune;
- Du-te cu Domnul,nu-!i faceam5rAciune.

La babaacasdunchiaqu-aplecat,
Undece-ivdd ochii ? Un m5-ndrupalat
in a-lcdrui cerdac sta baba r5zimati
Cu scumpcojocelde samurimbrdcata,
in cap cu broboadade iir impletitd,
La gdt cu girag de m6rg5ritare,
Pedegetenumai de aw inele,
In picioarecu cizmulilede rogiepiele;
gi da porunci
La harnice slugi
Pecarele bate de le staiceqte,
Iar pe deasfpra le mai gi pdruiegte.
Uimit, mogulbabeisale-ispune;
- Buna ziua, sl6vit6 stipAnd, pleciciune !
Nndajdniescca acum ti-e impecat suflele1u1!
Dard baba qi sudui qi mai rdu bitrAnelul ! ,,..: l.rr..,.'i
"
.i:r,i'
$i-i deteporunci
Sd se duci-n grajdr.rila muncd.
Nici luna se-mplineqte,
Cd gi mai riu baba se burzuluieqte
$i-1 trimite iar pe unchiaq
- Du-te la peqtiqoruldrag5-laq.
Cd nu mai pot sAJiu doar boieroaicdeu
Ci impdrhteasdqi de capul meu !
ingrozitmoqulo roag6:
- Ce-aibdbuld, ori eqtiintr-o doagi ?
Nici sa te porli, nici sd vorbeqtinu qtii.
0 sd-!i faci de ris printre impdrelii !
Dar baba qi mai rdu s-a maniat,
Ii cdrpi o palmi unchiaqului neb6rbat:
- Cum indrdzneEti,tu, moEule,sd te sfddeEti
Cu mine, cd mi trag din neamuriboiereqti?

10
Du-tela peqtigor,cAtcu binelegi-amspus,
C6 de nu, eu dau poruncicu de-asila si fii dus I
Pornijar unchiaqulla marealui cealargd
(Caredin albastri se ficuse neagrd)
Pdstrugade aur o chemedegrabe,
Ea-notAndspreel, vine qi-1intreabd:
- Cemai wei ?
- Fie-li mil6, peqtiqorule,de anii mei I
Cu babamea si trdiescnu mai pot

Acum i se ndzare
SAnu mai fie ciocoaicd,ci imp6riteasdmare!
Iar pegtiqorulde aur ie$inddin unde
Cu b5rb6lie ii r6spunde;
- Du-tecu Domnul,nu te mai amdri,lasd!
Precum!i-e voia, baba ta va fi crdiasa !

VI

Unchiaguls-a intors la babdacasd,

CAndcolo,ce-Lvddochii ? Un palat de crdiasA
in carebabalui domnegte,st5.la masd
$i o slujescpe ddnsanumai boieride frunte,
Turndndu-iscumpevinuri din ulcioareromnde,
Pec6nd ea gustadintr-o placintdde soi
gi-n jurul ei soldaliiroi
ii fac de stuajdcatedoi
/-^
L4 u
^ *^-^,.x
uz4v4
-^-ax
5r 64u4,
Purtdnd la um6r cAte-olungd bardi.
Mogui, cAnd vdzu asta, s-a cutremurat
gi la picioarelebabei a-ngenuncheat.
Spundndu-i: - Ziua-bund, sldviti-mpdrdteasd I
Inima ta dcum de vreo rAvna-fi mai e roas5.?
Dar nici mdcar cu o privire baba nu-1 invrednici,
Ci numa-is5.-1ia din faqaei porunci.
Cei boieri de teapa mare au sSrit pe dat6
Tot in ghionli a-fari si mi-l scoati,
Iar c6nd era-n ugd, siri straia domneascd..
Cu cele baltagemai s5.-1cds5.peasc5.
IarA tot poporul iqi bdteajoc de el:
- Aqa se cuvine, caraghiosbitrAnel I

. It
Peviitor, neghiobule,asta sa-!i fie $coala
Ca sd nu-{i mai bagi nasul unde nu-!i fierbe oala

VII

Dar nici douAsiLptdmAni nu s-au incheiat

Cd babaqi mai rdu a cdpiat,
gi, dupd voiaei nAucd,
Trimisecirrtenii pe mogsd-l aduc6
$i-i dedu aste porunca.
- Du-tela peqtiqor,in genunchite arunci.
Spune-ica imp6ratease, pentruminenu-i slqjbi i?i€€rrn,a!e,,
' ' --' :'..1i
Ci vreausefiu qi a merilorstapanitoare, . r::rr'l':
Ldcagulsd-mifie intre albastrevaluri .':":r:",' ''':i''
;": :i'
$i sd md slujeascdpeqtigorulde aur
Care,dupi poftainimii mele,
Sd-mifaci unele trebi mirunlele I
Mogulnu indrdzni sAspundnimica
impotrivaei (murea,bietuJ,de fricd !)
Mogulincepu sd strigepegtigorulde aur
Careirrotdndspreel il intreabd:
- Iar mai ai moqule,cu mine vreotreabd.?
Mogulii rdspundecu plecd.ciune
$i gL,t
Ql VOrUa plinA
cu vorba de ir{rauauluue:
P[r]a (ls amdrdciune;
- lnoura-te oe mtne, sravlrpeEreoe TreaoaI
Ce sa ma fac eu cu blestematamea de babd.
CAi s-a urAt meseriade impdr6teasd
$i vrea s5.fre qtimd,pesteapecrd,ias6,
Sd trdiascd-nmdri ca-n poveqti,
$i tu insuli si o slujeqti, '
Cici, precumvezi,trulia nu qi-oascunde,
'
Cicd sd-i faci chiar tu trebile mai mdrunte !
.., Pegtigo:-ulnu mai rd.spunsenh:ic de asti d
.
Ci lovi numai peste ape din coada ca o lopat6
$i pieri in marea ad6ncd....
Zadatnicagteptdmogulrdspunspe-a!fumul
Cd nu prirni nici unul. Sprebaba1uiporni...
Cdndcoloia6-n fale cotba lor ceavechese
ln prag cu 0a0atur saracaoe arEoara,
Uitdndu-senecdjitS. Ia albia cripatd.

12
sARBNTffiNRTft
RItilLTII
 DETUMINA
SABIA
De Klaus Graske
(Dupi rnotive din vechi legendemichaelice)

Arhanghelul Michaei vegheazd1apoarta cen;lui. Cu balanla sa el

cAntdregteBinele qi Rdu1.Cu sabia sa impinge Rdul inapoi.
Cu mu1t5.vremeir urme, un balaur inspdimantetor voi se se ridice
impotriva ingerilor gi si tulbure liniqtea din Cer. Avea un trup plin de
negi,o coaddlungd solzoasA, 9i un bot lat. SullSndzgomotos,se apropie
de poarta Cerului, scuipdnd foc inspre ingerul de pazd. Atunci
tuhanghelui Michael iqi ridici sabia sa de lumini qi impinse cu putere
monstruljos pe Pdm6rrt.Balaurul nu era nrort, dar ii trebui mult p6nA sA
se poate miqca din nou. tuipi1eqi Ie pierdusein lupta cu SfAnhrlMichael.
El putea sd se mai miqte doar tir-6ndu-se. Cu multi trudd se tdri sus pe
un munte de unde seuiti in jos,
De acolo ziri mu1!i oameni, ce munceau bucuroqi, qi cdntau in
timp ce munceau, qi r6deau, qi-qi spuse,pufdind mulfumit:
- Dacd n-am putut face nici un riu ingerilor, il voi face oanenilor !
Se ascunsein apropieremtj-o pe$teldstencoasa.Aburi otravili ieseau
din botui sdu qi otrdveauaeruJdin jur.
De atunci, viafa oamenilor de acolo incepu se se schimbe. Tot mai
ral puteau ft atzi\i riz,dnd sau c6ntAnd. Se certau gi se ocdrau din cele
mai mici motive. Munca qi-o indeplineau fdrA bucurie. Invidia creqteain
inimile lor, ca un $arpeEi-ifdceardi.
Tntr-ozi, sosi un cavalerin linutul in care bAntuia balaurul. Era un
om evlavios,de bund"credin!6qi carestribituse nrulti lume.
Multe vdzuse, dar fefe atdt de nemullumite qi de posomorAtenu
mai intAlnise nicdieri. Incuiau uqile in fata lui, cdnd ll, z\rean de departe,
venind. Nimeni nu voia s6-i rispundd 1asalutul prietenos.Nici chiar copii
nu sejucau cu bucurie, aqacum vdzusepretutindeni.
Str5inului i se strdnse inima. EI cdldri mai departe qi vazu cdmpuri
cultivate, cAmpii m6noase,pe ca.rese a{lau vite 1apdqune,copaci plini de
roade. Era limpede c6 oameniinu erau sdraci. Aqadar,ce sa fie ceeace le
amdrdseatdt de tare inimile?
In amurg, cava.lerulajunse la un sat. Cobod de pe ca.l,ca si ceard
adipost pestenoapte.Ciocdnila o ugd, gi aqtepti. Ciocini inci o dati.
Auzi qoapteomenegti,dar nimeni nu deschiseuqa. $i la celelaltecase
usilerdmaserdinchise.

15
 _ intre timp se intunecasede tot. FdrA sd-gi fr gdsit vreun adepost,
cavalerulpirisi satul. El ajunseiretr-opddureunde voia s6.,eauteun loc
ferit pentru a ihnopta. Obsewd o luminile printre copaci. Strdinul se
apropieSizdri o colibi modestd.Oarel-ar primi cinevaaici?
. Ciocdni la ugd. Uga se deschise.Un pustnic privi afard qi se
minuni,
- Cine egti gi ce cauli ir: regiunea aceastapdresiti
de D..uqnezeu?
- runr
Sunt cavaJer
cavaler$r$i caut un adepost
adapost peste
peste noapte,ragB-U.ESe
noapte, r b6rbatu1.
- Cu dragAinimd, poftim ir:rduntru I spusebitr6nu1.
Erabucurossarevadeun om.
- Mai inainteveneauadeseastr6ini aici. dar de
Cavaleruldeveniatent $i intreba din ce cauzd..pustni
- Avem un necazmare. Un balaur se afld intr:
Cu rS.suflareasa de pucioasd a otrevit aeml. De
oameniiau devenitrdi. De atunci fiecare nu se
sine. Mulli cava-leri
puternici qi curajogiau i
dar nici unul nu s-a intors din luptd. Iar ba_laurul
Cavalerul ascultase, qi in timp ce asculta, priv
De unde sd fie sabia ce era alarnatd.acolo?Cdt de
propria-i sabie,care din ultima bitdlie era atAt de
* incat nu mai era bund de nimic. Acea sabie de pe p
ce lumina incdperea, stralucea ca aurul. pusi
strdinului qi-i spuse:
- Un cava_lera lesat ca.ndva,aici, aceasti
a voit sd ucidd balaurui, dar curajul l-a pdrAsit.N
la lupt6.
BitrAnul se ridicd, pentru a intocmi un pat
apoi se dusela culcare.
Strdinul se tot gandi la toate cele pe care le
zlaa aceea.Ar fi vrut sd-i ajute pe oarneni,chiar
Cand, tn sf6rgit, adormi, alrr un vis. fu
str5lucindin fala sa, qi-i spuse.
- Egti un om cinstit qi fSrd teamd. poti sd-i
invingi balaurul. Dar fii atent, cici monstrul e
doar din materiilepdmAnfuluinu au putereasa-l
de lumini te voi ajuta in lupta, dacdmd chemiI
CAnd cavalerul se trezi, se simli odihnit $i
pustnicului pentru
penku ospitalitateSi-l
si-l ruga
rugd sa-i arate.,
arate
baleiurului.inspre apusul Soaretuiajunse acolo. ir un
zgomot asurzitor qi aburi de pucioasi umpluri apEru
balaurul, cavalerul fu cAt pe-aici sd.se descurajeze, aminti

l6

t
* , ,
 Carrd balaurul zdceamort la pimdnt, oamenii din regiune furd
eliberatide forta sa nefastd.Invidia qi riutatea c6zurdca niqtem6qtide
pe sufletele1or,Oameniise grabireinsprepegteradin st6nci- Ei vruri
si-i mulfumeasc5.eroului pentru fapta sa curajoasd, dar cavalerul
spuse:
- Eu singur n-ag li putut invinge monstrul. Sfantul Michael
sabia sa de luminA mi-a ajutat.

Traduceredin lirnbagermanede DeliaPopescu

t7
 lN
TETATEA
roPttAREEELUI5l

Se poveste$teca se alla odinioari, intr-ufl sat, nu se $tie pe

unde, un om sdrman ca.reavea atdfia copii, cd aproiilie toli locuitorii
din sat ii erau cumetrii, IiindcS.rar se mai a{1acineva edfe sd nu-i fi
ndgitvreunul.
Cdnd iatn ii vine pe lume incd un bnielel. li trebuia in grabd un
'rPe
naq.Undesd-1gdseasci? Iesepe uli{5 9i aqteaptS. pr!ru1 trecetor
care se va ivi', se gAndeae1,'i1 rog sd-mi ndqeascS. feciarul.' A$tepte.
$i, deodatd, se iveqte un bdtr6n, imbricat intr-o 44ntie .]Ungd,
cenuqie,care mergeape drum mdndndde la spater.q. de
vileluqul ei. Omul ii ieseinainte qi-l roagdpe bitraqlt
Batranul primeste, Si, ta despSrlire,ii ddruieq s1
vifeluqul. Vileluqul se nescuse, de fapt, in aceeagi doar
cu c6.tevaceasr.ui mai devreme gi avea i:: frunte o
- ili dau vaca 1ie, ii spuse bitrinul, iar viJ teu.
Omul ii mullumi qi bitrSnul pleci. Vremeaincepi se
fdcu taur voinic qi bAielelul un flAcdu in lege.Int'5 duse
la pdqune,cu taurul, cdnd il auzi pe acestasp
- A venit vremea s6-mi caut pigunea de
pot facecAtele am de ficut. De aceea,tu I
eu voi da o raitd p6n5.1acer.
B5-iatulbdnuia ci taurul este ndzdrdvan. !
i
se culci in iarbd. lar taurul a luat-o la goan6,
apoi v5zduhul,ca un fulger.Aju:rsepe pa$unea i
I
qi, de acolo,incepu sd pasci florile de aur ale
soarele apuse qi abia atunci porni inapoi, il
'::
c aie i
!
adormiseculcatir iarbi qi se intoarserS.
acasd, I
in acelaqi fe1 se petrecu lucrurile incl o t:
cAld bdiatul implini 20 de ani. in aceiaqizi,
;
la regelef5rii.
- Cind vom ajungela e1s6-i ceri, cu curaj,
qi sd-i f6gnduieqtic5.-ivei scdpacopila! t
Fldciul ascult5.. Se aqez5.intre cornele ta 4
:
se inf6.liqdregelui qii spus pentru ce a venit.
Regele,nespusde bucuros,ii dddu pe da€ iatul t1
i-o cerea.Desi,in addnculsufletului s6u, se in si- qi
mai revadi vreodatdcopila,care-ifuseserdpiti. It cu
!
cdt gi alfi voinici se skAduisere sa o scoata din
12 capete,in putereacdruiaajunsese. i '
gi nu izbutiseri s-o scape, mai intAi, petltru ca gd]aqul
"11 C1jl

Ij
balaurului era foarte departe,iar in drum trebuia sd treacapesteun
munte inalt pdnd la cer. ln a1doileardnd, fiindcdacelacarear Ii reuqit
 se treaca peste munte avea de infruntat qi valurile unei md_ri
furtunoase, neinchipuit de adAnci.'$i, in al treiled rdnd, frindci
balaurullocuiaintr-o cetatede fldcdri.
Cine ar fi putut, pe urm6, dupi atAt de greleincercdri, se se mai
lupte cu balaurul care era de o cruzime cum nu se mai vdzusesi nu se
mai auzise?
Bdiatul insi, deqi aflase cAte avea de intdmpinat, 1u6.in mri,ini
sabia ddruitd de rege. Se aqez6.iar intre coarnele taur.ului. Acesta
porni in goan6.$i, inb-o clipd ajunserd in fala munlilor acelorauriagi.
- Nu qtiam ce muntii sunt chiai atdt de inalfi, se minuni fldciul,
mdsurA.ndu-i cu privirea.Credci vom fi nevoili sd ne inapoiemacasd!
l\r ^: -i^. ^ --::x .: -x
w dr!d, * rd.spunsetaurul. Coboard._te numai putin
dinke coarnelemele,
BAiatul se cobori qi taurul fdcdndu-givdat, igi repezicu atAta
putere coarnele in zidul de munfi, incAt il didu la o parte ca pe un
bugteanputred.Drumul era deschis.Taurul il indemndpe fldcdusd se
salte la loc, intre coarnelesale. Pornird.mai departe qi in cur6rrd,
sosiri la ldrmul mdrii.
- Nu qtiam cAmareaesteatat de adAlci qi fi.utunoasi,exclam6.
bdiatul.Credcd vom fr nevoilisa ne intoarcemacasd..
- N-ai nici o gdjn ! fi. r6.spunsetaurul.
Jine-te insd bine de
coarnelemele. $i iqi aplecdfruntea. Iar botul lui incepu sd.soarbd.
Bdu... bdu... b?u... pand inghili toatd.apa mdrii. Iar, mai departe,
alergard pe fundul mdrii, fdra se se ude, ca Si cum ar fi trecut pe o
cAmpie.Pestepulin ajunseraaproapede cetateade fldcd_ri.Cu cat
inaintau,dogoareacreqtea.Bdiatulabia mai puteasArespire.
- Opre$te-te,ii strigd el taurului. Opreqte-teI Mai bine sd ne
intoarcem,altrninteri vom fi arqi. Dar taurul continue s6.goneascd,
pdnd ce ajunse chiat in fala cetdlii qi acoloincepu si imprdqtietoati.
apa pe care o sorbisedin mare.Pem6swd ce apa stingeafld.cdrile,se
ridicaun fum gros,carecuprindeatot cerul ca niqte nori imenqi.insd,
tot atunci, din fumegarea'acea grozav5.,
ldqni afari, plin de manie, pi
balaurulcu 12 capete.
- PAn5.acum am ficut eu ce-a fost nevoie,rosti tauul cetue
fldciu. Din clipa aceasta,a venit rAndul tdu. li ieqi inainte balaurului
qi izbeqte-lcu sabia,ins6, in aqafel, ca sd-i tai toate capeteledintr-o
singurdloviLurd.
FldcAul prinse inimd. iqi incordi toate puterile. Ridicd sabia
aceeama-re,voiniceqte,cu am6ldoui m6ini1e.Ieqi i.nainteabalaumlui
qi ii dddu o lovituri atAt de cumplitd, incat toate capetelezburatd
dintr-o datd, Balaurul cEzu dar se ridicd din nou gi incepu qi sd.se
zbatd $i se se rostogoleascdatat e sdlbatic, incAt pdmAntul se
cutremure. Dar taurul ii prinse trunchiul intre coarnelesale 9i i1
azv6rli tocmai sus int e nori. Iar cr6.ndse prd.buqi inapoi, dintre nori, se

I9
fdcu fdr6:ni!e. Un v6rt incepu sd sufle Si fdre4lifg1S.pie-qr. A tqate
laolaltA cu praful. Dupe aceeataurul ii grdi bdiatului:
q wq yrq!{.

- Inre in cetate.Ia fata gi du-o acas5,la pdrinlii ei. Cum termini

de spus acestecuvinte taurul se intoaJsegi porni in grab4rundeva,

Iar bdiahrl intud.in cetate. Acolo o aJIdpe copila eareil

imbrilign, fericiti cd a scepatde balaurul cel infi

regelui.Vi inchipuili desigur,ce nunta a urmat ! Cejgc,.c9 veselie! ...

O asemeneanunta, se povesteqte,cd.nu s-a mai vEzllt n'iciodatepe
lume !

Traduceredin

20
 5rgAI.AURUl.
PRTNIESA

A fo-"t odat5.un rege, ca_redomneapeste o

- . !ar6 puternici. El
Iocuia cu frumoasa sa hicd intr-un castelaIlat pe o lndllime de unde se
putea privi pAni in ceamai indepdttatd,zarc,
in fala casteluluiera o piJla mareunde se sdrbdtoreaucelemai
frumoase serbdri, cu cdntece qi dansuri qi fiica regelui era cea mai
fericitd.c6nd puteaprivi de la balcoaneleei, in piala iorfotind de lume.
In fiecarean, cdrld.var-aera pe teminate qi recolta era stranse ir
hambare,veneau de mai departe qi de mai aprbape
lEranii qi familiile
lot cu cununi A1spice, cu mere, pere gi alte frricte, cu conopiddqi
sfeclSqi morcoviqi alte legumepe care le diruiau regelui prlnlesei,
9i
sprebucuria1or.
Tdranii purtau haine colorate, bentile vesele le fluturau la
pdl5rie,cdntau canteceveseleqi dansauhorelerecoltei.in fiecarean,
cAndse apropiawemea s5rb6toriirecoltei,prinlesa stdteala balcon,
plini de nerdbdare,la gdndul primului cantic gi al primelor cuiori vii
ce aveas5.le audd qi s6 le vad6.ApoicAtse mai bucura I
Odat5.insd, nu veni nimeni; tot privi qi-qi incordi privirea,
aQtepteSi agtept6.d.ar zadatnic.in sfAr.qit,ii vdzu pi tdrani venind. Dar
oarece era asta ? Nu se vedeaubentiletevesele,nu se auzeaucantece
sdltdrefe,veneauincet linAndu-sede mAini,fdrd nici un dar al recoltei
$i cu capeteleaplecatecu tristefein pimAnt. Ce se ir:tAmplase? Regele
iqi trimi.cesoliileqi lSranii spuserd:
- In anul acestanu am putut sd recolt5m,cd.ciun
baiaur a venit
in tara noastra,careesteatat de sdlbatic,cri mdnAncdgi striveqtetotul
sub tdlpilelui qi, ceeace nu esteastfeldistrus,ardein iocul ce iesedin
botul sdu cumplit. Aga c6 nu putem azi serba nici o sdjbatoa_re a
recoltei qi, dac6.nu a1n avea provizii de anul trecut, at trebui sd.
suferim de foame
Regele,caredori indatd si fie de ajutor, iqi trimise cavaleriisd se
lupte cu.balaurul,_ dar cdndajunserdla peqteralui, sdbiileqi ldncilelor
de metai se-strdmbard sub vdpaiafocului ce-l scuipaacestaqi cavalerii
nu-i puture face nimic. Acum, regeie iqi trimise soliile ia balaur;
trebuia,si-i oJereaur 9i bogdlii5i tot cevoianumai si. pdrdseascd
fara.
Aur qi bogdlii nu vru acesta,ci doar o fecioarAfrumoasddacAar fi
putut avea,atunci ar pleca,
Tofi se inspiimantardqi nimeni nu vru sd_gideafrumoaselesale
fiice balaurului. Atunci prinlesa ii spusetatdJui sdu:
- Lasd.-md. si mi duc la balaur, nu mi-e teamd,poatepot salva
lara.
Totuqiregelespuse:
- Nu, iubita mea fiicd, nu te pot da balaumlui
tocmai pe tine.
cirregtiece vei pali !

*:
i::- 21
ffi:.
 Nimeninu vru s-o lasepe prinlesdsd plece,dar ea spusgt
- Lasd-mdsd md duc. Dumnezerimi va apdr4 cici daddnu mi
duc, balaunrlva distrugetotui qi vom muri de foame!
Regelespuseatunci:
- Atunci du-te cu Dumnezeu,copilul meu !
Printesa iei imbrdci hainele albe 9i v51u1 r!4pl$e sPre
muntele unde balaurul igi avea pegtera sa. Nu F i .la'dreapta,
nici la st6nga, numai drept inainte qi spre cei, i Ci9rul era
complet intunecat de nori qi b5tea un vant I Q-.4fi2Jeriio
insolird dar ramaserd. in josul muntelui, cAciqtia -e.leloj nu o
puteau ajuta.
Balaurul de foc veni din pegtera sa, dar c a1rl
sus, norii se indep6rtari unii de a-llii $i ea put'
cerului. Acolo era mai luminos decAt soareleqi din
veni SfAntulArhanghelMihail qi stelelede pe cet.
razd.dsn lumina lor, in mirnd. Cu ele iEi fo
metalul cen:lui qi pe care balaurul nu o pri
luminoasi. Cum igi indreptd Sfanful Mihail FPre
balaur, acestanu se mai miqcA.Puterealui e
venirAalergAndgi o aduseri pe prinlesd inapoi'
grdbirdspre caselelor qi aduserdcelemai
spicedin cdmdrilelor.
Acum putem serbas5-rbdtoa-rea recolteil
cinstea SfAnfului Mihail, Nu mai avemde ce ne
AgavorbirS.qi se indreptarAsprecastelgi
ti,.,.
1n numele ljomnullu no1 venlm.
Multumire SfAntului Mihail vrem si-i ,l
Noi venim,noi venim,noi venim
Spre Sfdntul Mihail cu bucu-r-ie
Sprea Domnuluimdrire.

Traduceredin

22
 PTJVESTEA
PAINII
Povesteromdneasci

Ralucaesteo prieteni tare grijulie cu pdpugile,Din oricefel de

mdncareea il serveqtein€i pe Costicd,r5loiul galbende plug, ii bagd
chiar cu si.lain cioc qi tot ce cadede la Costica,clap I inghiteLabu$.
Ce s-a int6.mpLat ieri dimineala? Ca de obicei,matnaa uns cu
miere, pentru Raluca, o felie mare de p6ine. $i cand fetila a inceput
sd facdmofturi, mama i-a spus :
- Ra-luca,dac6 ai qti cum se face pdinea, sunt siguri cd n-ai
mai risipi-o.
- Ba eu $tiu ! Pdineacreqtela brutdrie, a respuns foarte sigurd.
fetifa, Cd prietenii ei s-au prlpidit de rAs la un asemeneard.spuns,
vedeligi voi. Dar feliade pdinerddeacu lacrimidc miere.
Iata cam cum i$i inchipuia fetila cd se facepdinea.
Atunci Cdtdlin,frateleei, care qtie foartemultd carte, a inceput
se-i spunepovesteaadevdratia pdinii. Vreli s-oascultali qi voi ?
Totul incepede la bobul de griu. Cat este de mic, at6.tare o
mare importan!6. In sacii de grau penku semd-nat,m6inile harnice au
ales celemai ma.riqi mai frumoaseboabe.C6nd ghioceiiau vestit
primdvara, tractoarele au ieqit la arat, pregdtind un- culcuq ad6nc,
moale6i bine aerisitin careapoibobul de grdu sd fie semenat.
Au venit apoi alte maqini,semdndtoarele, gi au ldsat sA cadein
brazde,ca niqtecopiipe tobogan,boabelede grAu,
$i liecare bob s-a aqternut pe dormit in aceaste cemdJule
aerisitd gi bogatd, cu tot feluI de m6lc6-ruri a-lesepentru ei lcare se
numesci:rgrigaminte).
Soareleincdlzeqte,norii vin cu ulcioarelelor qi dau grdunlelorsd
bea apa. Bobul de grau a incollit, qi ca un Jhicelde iarbd qi-a scos
capul din pdm6nt,afarh.Incet, i:rcet,grdul a crescutinalt, s-a copt,
din verdes-a fecut galbenqi dintr-un bob s-a ficut o'familieintreaga.
A venit combinaqi a secerat,str6:rgdndtoateboabelefu1sact.
Sacii cu faina a-1bdau ajuns la brutArie.
PAinile,cornurile,covrigiistau gi se rumenescin cuptor, parce
ar faceplaja, intorcandu-sec6rrdpe o parte,c6.rrdpe a1ta,
La sfdrgitul acestei cdi6.torii,piinile coapte a$teapte in rafturi,
doar sa fie cump6.rate.
Aga a allat Raluca povesteapriinii, Iar felia de pAine unsa cu
miere,ce sd.vd mai spun,nu-qi mai incipea in coajdde m6ldrie,

23
 URIASA
RTDTIHEA
populari
Poveste

Bunicul a pus in grddini o ridiche; gi-a crescut ridichea aceea

mare,ma-recat capul omului, chiar qi mai mare.
int-o zi, bunicul a fircercat se smulgd ridic'l.rea.:d,in.
pilqant; qi
apuc6nd-ode frunzetrageqi trage.....
Moqul a chemat qi pe babe.
moqneagului, moqneagui de frunzele
ridicheanu s-a smuls.
A chematbabaqi pe nepoatd.
Nepolicas-a prins cu amAndoudm6inile
de moqqi moqulde ridiche.Trag,trag,...dar
Nepolica a chemat c6!e1uqu1.Ci
nepolelei,nepolicade mijlocul babei,baba
ridiche gi trag, bag... dar ridjchea nu s-a sr
ajute qi ea la scosridichea.Pisicas-a agdlat
de poala nepolelei,nepolica de mijlocul
mogneagulde ridiche Ei trag, tag,... dar rir
- Stali ca mai aduc eu ur tovardgin ajr
.$i a chematpe Soarece.
$i goarecelese prinde de coada
cdfeluqului,c6!e1u9ulde poala nepolelei,
de moq, mogul de ridiche qi trag, trag,... ridi
 LANRPINANELOR
SARBATOAREA
i.: ".
 STEtEIOR
AURUT

Sus,Ia margineapddurii, chiar sub frumoasarid6cin6.de copac,

locuia odatd o farniliede pitici, Acum, toamna,acoloestedeosebitde
fiumos ! Copacii inalli au presirat, de jur imprejur, frunze aurii gi
atunci, cAnd soarelesh'dJuceqte,se intinde in faia casei piticilor un
covorstrdlucitor,luminos.
Acum, familia piticilor are multe de lecut: pregetirile pentru
iarnA, pe care piticii Ie fac temeinic. De fapt, pe timpul iernii piticii
rdmAn sub pdn6nt 9i au griji ca rdddcinile copacilor gi pomilor sd nu
inghele. Piticul N.{ilio zbughi afard gi adund multe frunze aurii. "Uite
cAtefarfurioare aurii str6ngeel !" Tatil piticilor cioplegtecastronaqegi
oale noi din castane,ghinde qi coji de nuci. Mama piticilor este
ocupata cu aprovizionarea pentru iernat. Erau adunate acolo, in
cdmarapiticilor, seminle de conuri de brad, fruch:l fagului fiir), nuci qi
multe fructeuscate.
Albinele din pidwe au adus prietenilor 1or, piticilor, in dar
pulind miere.
Intr-o bund dimineala, mult inainte de risdritul soareiui,
micutul Mili era dejatreaz$i stateain fala casei, intr-o poienildmoale
de muqchiverde.
Deodati, el vdzu o z4nd. rnete, a1b5, care fermeca poiana
lesandu-i un voal fin qi a1b.Aga ceva nu mai vdzusepiticulul in viala
Iui.
Oarece puteasd fie?
Miii fugi la pdrinli qi le povesti ce vdzuse. Ei, pdrinlii, o
cunosteau pe Zdna-Zdpezii,ca.rein noplile de toamni tdrzie fermeca
poiana in alb: este vestitoareaReginei-Iarna,ea aduce bruma... in
curAndva veni prima zi de inghe!.
- trste tipuJ ca noi s5.rdm6.nemsub pimdnt, hotdri piticul.
Tatil gi astupd bine intrarea caseipiticilor cu muqchi moaleqi verde.
Dar, vai I Deodatdse fdcu aga de intuneric incat nu se mai vedea
nimic...
- Avemnevoie,totugi,de luminri.I
- Ba, avemnevoiede foc - el ne va incd-lziqi ne va lumina.
- Te rog, tatd, am voie sd aduc focul?- stdgeM i. gi se strecurd
deja afarddin cdsufade sub riddcina copacului.
Afard, intre timp, se intunecd de tot gi Mili simli aerul rece qi
clar al noplii. Piticulul fugi spre poiald qi de acolo vdzu cum bolta
cerului era presdratd cu nenumS.ratestele strdlucitoare qi lumrnoase
de Ia care se intindeau spre pdm6lt tot atetea iire de mitase, aurii. De
un astfel de lir auriu vroia s6.se prindd piticuful, el fugea cu gdletuqa
lui sd prindd un fr auriu, dar nu reuEi.

27
 Atunci, ffist, se aqezdpe o pietrjcici qi incepusarseioage;
- Lumineazd,lantern5.mic6, ia o steluja ftica. Dragi stelufe, fili
stefule mic6.
bune cu mine qi diruifi-mi un pic din ar.rul vostnr !
Atunci o stelula auzi glasul trist $i fuav al piticului gi i se facu
mild de el qi trimise, I6si sd-i cadd in gdletuqdqt fir lring; metisos $i
awiu qi-i aprinselui MiIi o adevdratdluminild.
Acum piticul avea o adevdrati lanternd, uh trainpion,Ocrotind
lurrlinifa cu multi griji, piticulul s-a intors in pddure 9i a impdrlit, a
ddruit tuturor piticilor tumind din lumina dfur auir:I stelelor qi toli
piticii se bucurau de lumina primitd..

.Traducere
din

i
j
j
,
l
i

28
 POVE5TE
IU PITITI

A fost odatdun pitic ce se numea Sispozis gi Sispocu pdlaria

-
cea Mare. Casa lui se a_flaundeva departe,h pddurea-Celor_$apte-
-era
,Coline,ta marginea unui mic luminiq. Ca toate casele de pitici,
fdcuti din lemn qi acoperiti de sus qi pAndjos cu crengi gi rhmurele
uscate.
Trecuseiqrd5i o vard, copacii se ingdlbeniseri,recolta fusese
sban-sdiar piticii din Pddurea-Ce1or-$apte-Co1ine, erau preocupafisd
adune,provizii pentru iarnd. Iernile erau lungi 9i grele in pddurea-
Celor-$apte,Co1ine. Cine nu vroia se ind.u-refoanreaqi frigul in casalui
de pilic, trebuiasd seingrijeascddin timp, s6 nu duca tp-s; de nimic.
$i Sispo muncise mult b. aceste ziie. El uscase ciunerci si
plante, pusese la sdrat vdrfuri de rdddcini, doui butoaie piir,". in
pivnild aveasticlecu suc de arfar, mesteacd!,zmeurAgi mure, ln pod
ay€aSaptesaci.cuseminlede mei de pddure,din carepiticii iqi maiina
fdina. Se apropia timpul acum sd se g6.ndeasc5. Ia marmeladade aline
roqii. Piticli pregitise deja totul.^Chiar astdzi, imediat dupd micul
dejun, vroia si inceapds-o liarbd. iqi lud. qorfr:I, apoi se duse afard.sA-
Eiia lemnepentru sobd.Oalaplind cu afineasteptape plitd.
Cdnd deschiseuga casei, lumina soarelui si strecurd printre
crengl.
Pe toatefirele de iarbd strdlucearoua. ',Cezi frumoasd"!,,,gandi
Sispo.'De fapt, mult prea frumoasdca sd stau in casA,,,Ldsi oala cu
afinepe cuptor si aqteptegi sepregdtide plecare.
Se gAndiSispoce vor spunevecinii lui, piticii, cd iqi p6rdseqte
munca Si asta tocmaj la mijlocui siptimAnii. insi afari era prea
frumoscasi se mai poaterdzgendiqi plecdvoios,cAntAnd. poaiear
$i
fi cdutat el mai mult dacd din pidure n-ar fi rdsunat o vocl moroce-
noasi care.il mustra,
- Ce cauli tu aco1o,Sispo?l1i arde de c6r:tatcdnd e
atdta treabd
de ficut.
Era SeffCicrilitorulcare bodogdneaqi cduta pricind oricui, mai
ales vecinilor qi, mai ales, lui Maxell cel Mic, croitorul piticilor, cu
care locuia in aceiaqicas6..Seff era de profesiecizmar.Astdziera rn
pidure ca sd.adune lemne,el Ie aduna, iar Maxell trebuia sEle taie.
Sispoil ld.sdpe SeffCicditorulsd cicijeasci qi iqi vdzu de d.rum
pe potecd,Tntrilniin drum locuinla lui Zwetel-Ridicind qi Keil cel
$chiop,Diminealafrumoasdii ademenisepe amdndoisi iasd la aer.
Zwetel-Rdddcind,ca-rese pricepea la rdddcini qi buruieni ca nimeni
aitul, puse flori uscate de sund.toareintr-o piulil6 de piatrd. Iar Keil,
care avea un picior gchiop, era dulgher de meserie gi astdzi ieqise la
aer gi dddeamiezde aluneprintr-o rdzd.toare.

70
 :
':
Hei,Sispo?- strigdZwetel-Rddicind. incotroai pornit?
- Zhta e atdtde frumoasdincdt am plecati:: drumeFe" ,
:
- in &ume!ie? $i de cAndse pleacdla plimbarein zi de lucru'
$i unde anumevrei si mergi?
De colo-cologi mii departe,nu $tiu bine nici eu.
- Ascultd-mi qi pe mitie veciue,spuseZwetel-R6ddcind' Vine
1
i
clipa cAnd ne apuc6.pe fiecare dorul de ducd. Irrs6, ca pitic, nu ar
).

trebui s5.pleci singurIa drum'

- Atunci, veniti cu mine?
x
:
- T\: nu vezi cdtd treabdavem,nu cumvaai uitat ci e zi de
:
lucru? !
Auzindacestea,Sispose imbufnd 9i aduc6.ndu-9i aminte $i de
Labi-Mare,r;rsul carebAntuieprin PAdurea-Celor-$apte-Colilrenporni 1
t
;;;t
";;"
pe
casd, sd"pund totuqi la foc marmelAdir'.de,;6fin9'rroqii t
careo pdrdsisedimineala

Traducere din limba germand de co din

invitdmdnful Alternativ Waldorf, din Gr

30
 TAMPTErE
SFANIUTUI
/tAARTIN

, In apropierea unui mie setuc se putea vedea od.atd ceva

neobi$nuit,in zaseaindepdrtatd,pestecdmp ." inaoE""r,
unui gatpe, un convoi strilucitor. Daci te uitai insi bine,"aa-aaau
se putea
observac5.{iptura qerpuitoare}strelucitoare era formatd.de nenuma-
rate luminile deosebiteca qi c6nd un ldnfuc de stele luminoase s-a-r
ll
mlScatacurnpe pdmdnt.
De {iecare datd, c6nd venea vAntul, aducea cu el din coloana
miqcitoare a luminilor din depertarctonurile estompateale c6ntecelor,
care pe masure ce convoiul se apropia de sat, deveneautot mai clare,
pene ce se puteau auzi pe deplin. Erau c6ntece,cantatede voci
de
vesteaufaptele bune ale unui cavalernobil gi cucernic. Era
"9pfi,-91.
ziua Slhntului Martin !
- _$i acum se putea vedeamai bine: frecatedin luminile era ul
lamplon_,care era putat de un copil.
$erpuind 9i incoldcindu-se,
qarpeleluminilor se migcadeasupracAmpului.
La capi.tul coloaneimergeao fedla, ca_reera cu toht adancite fu1
lampionul sdu micuf. $i acestfapt aveaun bun temei, ceci lumEnerica
acestuiaera cdt pe ce sd se stingi. Copilul mergeaincetigor gi cu
ca s5.nu se stinge cumva miia fldcdruie gi de aceea,fdr6
1Uf .frja
si-qi dea sea..:la,rdmAneatot mai mult in spatelecelorlalii copii. in
sferqit, cend micul sdu lampion mai er. doar un mic' punctiqor
sce-ntejetor, observdgi ea ca remesesecompletsingurd.Ceilalli copii
erau deja in sat in caseleprotectoa-re ale p6r-in!i1oilor. Doar cateva
vocl.semai puteau cu greu percepe,dar din luminile nu se mai vedea
nlmrc.
Fer.ileii se 15cuo fricd grozavA.
Ce sd facd acum a$q singurd pe cdmp. inspdimdatatd dupi
.
ajutor, d-arnimeni nu o auzi, 9i lumen6rica s" itiose acumfipd iomplit.
Disperatd, iqi lui inima in dinfi; Vroia sd incerce si_gi geseasce
singur6 drumul spre case_ prudenti, pipdia cu v6rfli1 picioarelor
drumul de-a lungul sdu. Cunoqteacerarea 9i sigur ci ar fi'p.rrr,
urmezeqi pe intuneric. "_o
_ Cu indrdznea.ldpdqi fata tot inainte, fricAndu_qitot timpr:I curaj;
dar mereu q1'ungeala o rdscruce sau la un cetnp
$bduros qi -"r"l, o
.- efort imens se geseascedin nou iLrumuiinapoi.Dar micula
"g:,lu curaJoasa
razoea mardepal.te.
Dar ce ciudat devenitotul deodatd...9idrumul, pe care credea
si{ fi regdsit din nou, incepeasd uice ! Era ud.uarut aqa ? in
apropierea satului nu era nici un deai qi totuqi "r,ea era convrnsa ce
mergeai:: direc,tiabun6. Nu-i rdmdneade ales.Nu se puteaintoaJce
sa mearga in cealalti direclie I A$a ce urcd, mai departe, pipaind $1 qi
il#;;;;;";rj""^t, se lovi de o piatri. se speriemicula vsi
abiaatunci igi simfi epu2area$i izbucniin phnset cu
Toate temerile finute deoparterdbufnird in et. l1 mcu
bine ca-gi putu ldsa lacrimile se curga [bere 9i
indelungat6 Ia marginea drumului, ea insdqi nu
cAnd,in sfdr$it,terminAde pldns qi-qi deschise :hii. o micd
fep ra se aIla in fata ei. Pe intuneric abia o putu ite $i totu$i
ea aveapdr blond gi purta haineluminoase.P6rea
cu mult mai mare ca ea.
- n e n e n l A n o i a c a ?- intrebdmiculul, cu voce
- FiindcS.m-am rdtS.citqi lumina mea s-a
- Dar lampionultau ardetotuEi,prive$te I
""q?
Fetita privi lampionul 9i cu adevdratv1zu ceva
micd stea scdteinddse aJldinduntrul acesfuia'
- Cum se poatea$aceva? - intrebe ea
lua steauadin iampadarulcel micu!.
- Cum a ajuns stelula aici ?
- Aqa o steluld se a{14 in lamPionul
micut-ul,care pereasa Stiemai multe despre
nu o vid. {iindci nu s-auretecit in intuneric cu
Ce lucruri minunate Si nemaipomenitee
se incurajd, cu totul uimiti qi, pe buna dr arh
trebuit sa spune.
- Cinemi'a pus stelula aici ?- intrebi in
- Cu sute de ani in urmi a fost aprinsi de
explicdmiculul.
- Cineera cerqetoruisdrman?
- Era Cerqetorulcu care Sfa tul Mal'tin
Acestlucru fetila nuJ inlelese.
- Cum s-a iltimPlat ?
- O sd-!i povestesc,spusebdiatul cu aqao
{i fost qi el acolo.
- Venise toamna rece qi intunericul gxult
lumea, cdnd SfAntuI Martin purcese la c
impdrlise tot ce a!'u.sese.Singur.rl veqmSr:tpe ca ai
seu era mantaua sa. Si acum intAlni la
cer$etor, care aproape nu mal avea nlcl o
goliciuneatrupului qi carecereade pomali. M
un binut, cdci nu mai avea nici unu1, dar nu s
iqi lud spada qi-qi imp5rli mantaua cu cerse
lucru ii se lumini pe datd inima gi strSlucirea
rdzbS.tuprin noapteaintunecatea toamnei.
- Cum a ajuns lumina in inima lui Martin ? "

32
'l-'
..-J..
.,:,.
- Ea venea dintr-un ldmdnarB mare pe care cergetorul
o
aprinsesein acelmomentin cer.
- Dar cum a putut cer$etoruisd faci asta ?
- Nu ai auzit weodatd,cine era CergetoruJ. ?- intreb6 bdiatul cu
u6oar6mirare in voceasa limpede.
- Ba da, rdspunsefata, care-qiaminteao vechelegendi.despre
Sfdntul Martin, pe care o auzise mai demult, cergetoml era fiul
Domnului, care ciuta inimile oamenilorcarevroiau s6 I se deschidi.
ca s5.poate facesd.strSluceascdin ele lumina Sa. $i stdteaIa marginea
drumului, ca s6"-1agteptepe Martin...Dars-a intimplat acestluciu in
realitate?
Micutul devenideodatdtAndr...
- Poveqtilevechi sunt totdeaunaadevdrate,spuse e1.
$i marea
lumAnare pe care Cerqetorulo aprinse in ceruri, era lumAnarea
Sfdntului Martin ! Este pregdtite in ceruri pentru fiecare copil o
1"-tu*9, care este aprinsd, cdnd srllletul s6u se deschideCerqeioru-
Iui. Lumina lui Martin arde incd pAni in zilele noastre, sunt alte
lumrindri decit cele pe care le aprind oamenii: ele nu se sting -
niciodatd!
-Decenu?
- Cdci ele devin stele sus pe cer; qi cAnd copiii merg
cu
lampioanelelor de ziua Sfdntului Martin, nu Etiu cd in ii strdluieqte
Iltmina de la SfAntul Martin, lumina marii stele pe care a aprini-o
Cerqetorulcu sutede ani in urmd.
- $i este chiar steaua lui Martin, pe care tu ai luat-o din
lamre.le.r'l *-" t

- Este o scanteiedin ea, Steaualui Martin strEluce$tepe cer;

totugi in lampionul fiecirui copil pi in lumina acesh-lia,care
skdluceqte in intuneric, rdzbate o scdnteie din Steaua Sfdritului
Martin.
gi atunci vdzu fetila sc6ateiastelei din lampionul s6u in mAinile
biiatului, lumindnd. Lumina sa invdpdia printre degetelesale qi ii
inconjwa intreaga fbpturi cu o strdlucire, o auri. diafani. Abia acum
observdfetila cat de sub!fteera imbrdcatbdielelulcel sdrmangi cum
vdntul ce1tiios se involburain jurul membrelorsalegingaqe,De frig se
cutremura din tot corpul dar nu se pldnse.
Cum putea trdi aga gi de unde veneael de fapt ? Cu agahaine va
g9n desigur de frig. gi totuqi nu avea nimic ce i-ar li putut da
bdjatului M6ntilula sa erapreamica pentru el. Cum s6{ ajute oare?...
gi fiindcd alte idee nu-i veni, iqi puse mdnulele pe umerii 1ui ca
sd-l incSlzeascd.$i in acelaqimolnent se rispindirE. razele stelei,
ScAnteile stelei qi palida aure, cel inconjura pe biiat, deveni un
veqm6ntde o puternicd strelucire.Pe locurile unde fetita iEi pusese
m6inile pe umerii s5i ii crescuseri. aripi imense. strliucitoare din
lumind.

33
 ii; -r '
in fafa sa se alla un inger'
- cine eqti ?.qopti fetila
, -1^-.r,,: .$,
cerqetorului' Tu *i_di
mi-ai ..tir ?n,i;;,,tiiilnul tau
-datin-14{tr-'{[]oi1ui
- ;;;;" stujitor al
-ai"1" ta'" gtl-^i-;iii;iyit si
lumina Sfd,ntuluiMartin; 9i ;;-;"
;l;;;;";*e, sepoatdt'ui-l1i"T: oameniA
i:"1:
"#;;;;i;isaleecg-st-e1,s1111.1y1"":::1:g:::i1f
"aded'u- 'f,1fr31ifl"!?.,;
;;.;i.;; bucatd
" "a Fdri
muntete.
coborau
*"""i::T*i:il#n,f?.'rea Iiptura p"d*;;i ;;'
cereascs
b,rr @qiosi-!i
:;'* jrilffiltg:TJi$;tffi". o .uu, inrrqrq
'*-"!i
luminezdrumul. . ,.,.:r:r.'
;il;tdmpl6' noutrebuifetilasd'qig,nii,S1;Y;su
Din-
m€
drumui, dar cu lumina ingeruluidin spatenu se
gi eraca 9i c6ndfiptura celea,scd.3r t3i-t
lFata
in u.ma qi ar ir deveniftot mai tecute'
neliniqte
ne[nl$re rru indr5zni
nu urqr si-ir vorbeascd
@aar o4 I vr
ilsottt3ll
jurulseu spre a o
cAnd in cind mai privea in
ut ! LLYi''La'qi
i^"*a, er de fiecaredati
uL !\v.*v *- el rdmdnea.t" ::t""'. si
mult de e4 oar q4ita totugi

ffljH'":,Y"'ff "f; ""?"T'::i#:?';;J',fr

...u tot mai
;il:;;.*risi"*""iili
invinse sfiala qi ir:trebd., rupirrd td'cerea:
- Cum de a a.;uns munrele acesta inalt.aili !
auzit lntrebarea'
o"pa o pu*a mai lungd, ca qi cAndabia i-ar fi
rdsDunse
^ srngur:
- Cand oamenii i$i cauta in intunerlc
deseori,si. para ca urca din greu un muntc
.""Cti."tj de asta.Dar iati arn ajuns la.sAflrcul
v6zu prea bine
$i intr adevdr, fetifa
fala sa gi nu duri mult pAns'.
sl E":gi]i
*L*"nr ai.pet" 9i muntele qi cand fetifa.se
sau,sa-imuipmeascd,nici el nu mai erade
C5ndlumina soareluidisPare
Luminila lamPionului aPare'
Lumina meanoapteao strabate:
Straluce$teqi staj strajepestetoate'

C6nd SoareledisPare
Se-aPrindlamPioane
Lumina mea noaPteastrabate:
StrSluceqte !
qi m6 Pdzeqte

din limba Popa

Traducere

....:.
'r'l

:,'
I.EEENDA BINECUVANIAREA
DEsPRg,
CIEoRUr.Ut
SAUCA'1'IA5A
N0notosurul
de Christiane Kutik

Un rege c6rmuia o !are, in caJedomneaupacea gi bundstarea.

CAmpurile erau menoase. Orageleinfloreau. Fluvii, pe care tJeceau
vapoaie, traversau bogatatara, Regeletrdia mu{umit in palatul sdu qi
era bogat cici toate d6rile din !ar5.puteau Ii plAtite u$or.
Dar iltr-o zi regeles-a imbohravit.$i cdt s-a striduit doctorul
regelui,tot n-a fost in staie sd-1vindece.Regelenu puteam6ncagi nu
puteabea;boalal-a obosit,i-a luat somnulqi l-a posomoret,
A fost chemat un waci dintr-o altd lari indepdrtatd, dar qi
invelatura lui a fost in zadat. Atunci a venit ir: orag aJ treilea doctor,
carevindecasedeja pe mai mulli gi voia sd-giincerceStiinfa$i pentru
rege,
Doctorull-a observatpe bolnavcdtevazile qi apoia spus:
' - Cunosc leacul: regeletrebuie s6 imbrace cdmaqaunui om,
desprecare se spunecd estefericit Si trebuie s6.munceascS. timp de
un an la fel ca acel om,
Acestaparea un leac ciudat, dar pentru cd nu exista altd salvare
pentru regeTastfel au trebuit si trimiti Etafete,pentru a g5.siur':.om
desprecarese puteaspunecd estefericit.
- Asta nu e greu, au spus solii regelui, ne vom intoarce in
cur6nd.
La inceput au bdtut la porlile palatelor. Primul a fost i:rtrebat un
ministru aI regelui, dacd e1estefericit.
- O, nu, a rispuns el, nu sunt fericit. Am atit de lucru gi
socotescddrile pentru popor:trebuie sn gnsili pe altul, care si lie mai
fericit decAtmine
$i aqaau ajuns la un consiliercomunal,Dar el a spus:
- Nici eu nu srmt fericit. In viala mea am chemat atAlia oameni
in judecatd qi le-m oblinut drepturi, iar acum mi judec pentru b
pddure,pe careweau sd o am, p€nfuuce esteatat de pldcut s6 vdnezi,
qi nu am primit nici un drept asupra ei. O sd inlelegeli ca nu sunt
fericit.
Apoi i-au intrebatpe negustoriidin oraq.Primul a zis:
- Ag Ii fost foarte fericit, dar lfugi mine locuieqteun alt negustor
qi varzarea lui a intrecut-o pe a mea, aceasta ma chinuie$te zi $i
noapteqi astfelnu pot fi fericit.
S-au dus apoila vecin.Acestaa spus :
- Cum pot Ii fericit ? Trebuie sd.muncescnoapte Si zi ca s5.rdm6n
primul negustor.Am grijd pentru vapoarelemelede pe mare.Poatece,
de se va intoarcetoatein anul viitor, voi fi fericit.

35
 - Atdt de mult nu putem aqtepta,au spus I rnera
mai usPo
-rlld1 !v. Au intrebat negustori, profesori,doctgri, dat ln zaoar
departe.
cecifiecareaveaun motivpentru carenu erafericit.'
C6ndnu au mai putut gdsipe nimeni Si mer.leau.6i-A'.curajpe
drumulsprecasi, au ajr:nsin fala unei casegi a unui ogor(cAmp)pe
care ara un ld-ran. I,
- Pe amdrAtul asta nu e nevoie sd-1intrebini, a1i sp11-9
oamenii
regelui,dar unul s-a gendit
- D4cd i-am irtrebat pe tofi sd-l incercim Si !e e-qqsta,Ci i-au
intrebatpe om, daci estefericit.
Atunci !6ranu1a r6.sqi a spus:
- Asta pot s-o spun intr-adevdr.Am pdman
puterea m6inilor me1e.Am o solie bund gi ul copil
Atunci solii reselui s-au bucurat c6 in
care si spund.despreel cd este fericit. Ei i-au
bolnavqi despresfatul waciului.
- Aqaci di-ne o c6maqi pentru rege,au
Dar tdranul intre in mare incurcafura.
gldsui:
- Treaba e carn iricurcatd. Fericit oi fi eu,
cimaqd.
Atunci s-au intors solii la rege qi la do au
povestittot ce aJlaseri,'Doctorul a spus:
- Cdma$aputem sd o coasemaici. Lucrul ste
cd ali gdsitomul potlivit.
Regelea trebuit se locuiascdin coliba
c6maqaqi sd irnpart6.cu el, timp de un an,
A fost $eu 1ainceput. Adesearisufla
trecut un an, regeleqi-a recipdtat sdlS.tatea
iubeascd.munca ldranului qi ar fi rdmas
phcere,Dar asta nu se putea.El trebuia sd-qi
conduce,
Dupd acestan regelen-a mai fost boL:avi
muli mai bine qi cAnd se intdmpla vreodatd s
rebegeain cameraIui, acoloaveacdmaqape
iqi imbrdca aceastac5ma$aqi gdseaimediat
neVoie,Cdmasafericitului era comoaralui

Traduceredin limba germand,

36
 sARBATOAREA
SFANTULUI
ruIINLAE
 ruMst-AEASrSFANTUI
MtotAEUNAIUToR

Era inceput de decembrieqi iarna gi-a intins petura.

zepadepesteinkeaga !ard. Cdsufacea mici de la margine a pddurii $oase de
se
gaseaac-ummai pierdutd qi mai singuratice decat alt;datd. De
ani de
zile locuia in aceasti colibd cel mai singuratic tdietor de lemne. El
nu a
fosl de foarte mult timp in sat qi de asemeneao, *"rg.u
i1
pracere lntr acolo ",,
qu--"y $u$.ol=u de-sprecocoagalui totdeauna cAnd il vedeau,
, co.p[ radeau
3r. $i li se pdrea tare caraghios paltonul 1ui zdrenfuit.
Totugisanialui era din nou plin6 de lemrre,Aqjse facece teietorul
de
lemnemersein sat. De aceastd._ dat6 oameniinu_qigeseaudeloctimp
p€ntru el, flecare se ocupa cu ultimele pregdtiri pentr=uvizita
Sfantului
Nrcolae.uase.leerau cu.rateqi copiii agteptaucu nerabdarevenirea
serii.
Tdietorul de lemne uitase de tot: astdzi era ziua S{6ntu1ui
NicolaeI
El iqi vdnduselemneleinsd in drum spre casd se intristA:Ia
el
Sfdatul N-icolaenu mai trecusede foarte md[ timp. Aqa stdteain acea
dup6.-amiazd tdieioml de lemnein coliba lui $i ;ageta, Dar deodatj.
auzi dinspre pAdure un clinchet_frumos de clopo{i. El alergdL
spre
fereastrS.qil vdzu pe Sf6ntul Nicolaecu al sau magiuq, i:npreund.
cu
sania.grea gi incdrcati, cum mergea spre sat. Tdietorul de ]emne
deschiseuqa qi strige:
- Te salut Sfinte Nicolae.Nu doresti
sd bei Ia mine un ceai
fierbinte?SfAntul.Nicolaeacceptdpdeteno. ir,"itaii.. Bdu cu pldcere
o
ceaqcecu ceai gi putu sE se i:ecdlzeascd la sobd. Cdnd aproapecd
incepuse se intuneceel spuse:
-Pin toati inima ili mulfumesc,omule
, bun, Trebuieacum sd plec,
ca se pot ajungeIa timp la copii.
Tiietorul de lemne iegi afard in zdpaddcdci mai aveanevoie
. de
cevalemne pentru sobalui. Mergdndpe cdrarea din pddure ce vdzu
eI
acoio?Tot drumul erapresirat pestetot cu nuci, poriocale,prnjituri qi
mici cadouri,Oarele ldsaseStrirltulNicolaepentru el acolo?
', 1."q9 timp Srturtu1Nicolaeplacase;"r, &;;j""se jn sat
:^l
SfdrrtulNicolaecoboridin saaieqi vrdad se iescarce sa"culochii
i se
intristara. Sacul cel mare era gol golu!. Curand, Sf6atul
Nicolae
descoperigaura pe careo avea.aiul.ln ti-p ce el calatorise,
aintr_o
date toatenucile,portocalelegi pacheleles_aurostogolitin zapade.
Ce
si. fac6 e1acum ? Era deja prea t6rziu ca sA se mii intoarca
inapoi.
Zdpadacarc cdzuseintre timp mai mult ca sigur le-a acoperit. Cum
- s6
meargi cu mdinilegoalela copii?

39
 DezndddjduitSfdntul Nicolae,.se a$eze.P "Ti9: ..$ 'eri i1
depdrtare.t t .rt. se apropia,Ld inceput pdreacevamic, iar apoi
"hip
tot mai mare gi clar.
Cine ar vrea pe timpul aeesta,pe o zdpad6' si. stea
-abiail
pe drumuri. Era un bdrbat care aveain sp^ateun
i6m. et ." tot agita qi ii faceacu mAna.Sfdntul N departe
aI sAustrigit:
- SfinteNicolae,a$teapte,a$teaptd'
l-qcu
teietorul de lemne care il invitase in case' Sfen era tare
bucwos qi a pus la 1ocir: sactoatecadourile'EI il in'tu
Cumpot eu s6-!i mulfumesc'Cumte che
Md numesc Omulelul cel Negru.
- Un ajutor ca a-l t6u am aqteptat de mgl
insofegtipe 1a copii ? $i bineinlelescd Omulelql
sk5-luceaude bucurie.
Aga au ciocdnit amandoi la prima uqd. Pdrir
Omulelul cel Negru insolitorul sfantului Nicolae,' olae
incepusi le povesteascd cum a pierdut cadowilg cel
Neeru le-a edsit, le-a adunat qi le-a adus inapo au
qi le-a pdrut rd'
,e,ir* ptodrtd impresionaEi
Omuletulcel.Negrucum nu trebuia. O doanm6,
qi cdldurosde iarn6.
Din aceazi Omuleful ce1Negrueste
in fiecate an se intalnesc arndndoi la inc
prin pddureairzapezita.Ei mergdin satin.sat
Copiiiii vor aQteptaplini de bucurie.

40
 POVESTEA
5FANTUtUI
NITOIAE

Departe in Est trdia un bdrbat bdtrAa, SfAntul Nicolae se

numee.Intr-o zi el atszice depaJte,depaltein Vest,intr-un orapmare,
trebuia sd moari de foameoameni9i copii mici. Atunci el strigd qi,i
spuseuceniculuisAu:
- Te rog, adu-mi de pe campurilenoastregi din grddinile
- noastre
fructe ca sd-i ajutdm pe oameniisdraci.El adusecoqurimari pline cu
meregi nuci din grddindqi sacicu gr6le aurii de pe cAmpii.
Mameleau adus prdjituri $i rurta dulce ficutd de ele. StAntul
Nicolae.lud.toatedarurileSiplececu vaporuJ. in c6ld.torie.
Era un vapor
mare qi fmmos. Era albastruprecum ceml iar catargulalb strilucea
in soare.V6ntu1bitea in catarg iar SfAntul Nicolae dir, rn ce mai
obosit.Afunci ucenicul trecu in locul lui la cfumd".iiar vaporul
"" merse
repedeintr-acolo.
Mult timp a trebuit ei sd meargd.gaptezile 9i qaptenopfi. Cdnd
au aJunsin oraqulcel mare era noapte.Nici un om nu era de gasit pe
stradS, dar la ferestre erau 1uurinite.Sf6rrtul Nicolae ciocaai la
fereastre.Femeiacrezu cd un c6ldtor are nevoie de un addpost qi
trimise copilul s6-i deSchidiuqa. Dar nu era nimeni. Copilul aLrg6 la
fereastrddar nici acolonu a vdzut nici un om. Un cogstdteainsfptin
cu mereroqii gi galbene,nuci iar deasupraprijituri qi un sac plin cu
$ane aurii aQteptahnga coF.
Toate darurile au fost luate in cdsu!6 9i toli au inceput sd
mEn6lce din e1e.CurAndcopiii au fost din nou sdnitoqi, veseli qi
bucuroqi.
AstdziSfAntulNicolaea ajuns in ceruri qi in toli anii, de ziua lui
d.g naSJerg. coboardla noi, pe pdmdnt. El ioboard cu pelerina lui
atbastrd din stea in stea. Acolo s-a intdlnit cu fecioaraMaria qi
impreunS.aduni fu-eaurii qi argintii pentru cdmaqapruncului, deseoii
Maria spundndu-iSfdntuluiNicolae:du-te iar la copii gi diJe darurile
tale qi spune{e cd in cur6nd se apropie Sfarrtd Creciun qi curdnd va l
veni qi pruncul,
tl

il
ti
t1
I
i

r:l

1) ll
:..]''].'...
sARBATOAREA
NASTERTI
PRUNTUI.UI
15U5
 IAUTAREA
REEETUITAN

Nu_demult, era o lara care era cea mai mare de pe pamant,

.
pentru cd ea a ocupat aproape toate celelalte ldri din iur. Nu era
numaro laJa mare,dar era qi nemaiFomenitde bogata locuitorii
9i ei o
duceaua$ade.bme,incat aproapecd nu maj aveauce s6_qi
doreascd.
Intr-o zi, izbucni in aceasta lare o boald ciudad. inAi
imbolnAvit apoi din ce tul ce mai mulli, p*a "-auu
f"!il
devent!Oadeve_rata _o*gp,
moumd. "urra
aceasta,regele incepu a se ingrijora qi chemd la el
. .yyTd
sretrucucaJorale ceru sl:afulpentru a vedeacum cred ei ci. s-ar putea
opri molima.
Dar oricdt de mult au i:rcercat,mediciinu au gdsit o solulie,
Un
singur sfetaic ii spuse regelui cd poate in toatd.
lara'se va gd.sicineva
caie sa afle leacul bolii.
Regeled.ddusfoari. in lari cd.acela care credecd gdsegteleacul,
sd
se prezmtela curte. gi iata cd dupd cdtvatimp, sositi pul"t
lrn pa.to,
bdtr6ncareii spuseregelui:
-.Trimite-fifiica la RegeleTainic qi acesta
. iqi va da leaculde care
at nevole.
_ _Cdndregeleauzi aceasta,nu-i conveni.Cum, singura lui fiice se
plecela-un regenecunoscutgi pe deasuprasd n" qi t"i;"
i'
pot
^.., matI"lmutt
alar lguse le8ele.nu se-mitrimit fata ;ingurd in lume qi cu
cu cat nici mecarnu qtim unde locuieqteRegeleTainic.
trecu inse mult timp $i, iata ca, chiar insu-qiregele
._. , ,1".
lm oofravr.
se
Atunci fata se hotdri s6 plecesd-l cautepe RegeieTainic;
avea
un dor lduntric de a-l gdsi, pentru a.qi salvaiatdl care il iubea
nespusqi pentru a-i ajuta pe cei bolnavi. !e
$.r:, -ffi:a!d, d rpd ce-$ipregdticeletrebuincioasepentru
,_-_- rg TI-o
orum, tua ramas bun de la cei dragi qi porni in iume, in cautarea
RegeluiTainic. Mergeaziua intreage, iar searapenku a nu pierde
nici
un semn ce i-ar putea veni in ajutor, dormeasub cerrl liie. n" .,"
va-rfirlmuntelui unde ajunsese,baga de seama ,* .;
;;
un alba-stru. adanc,se bolteaasupraei. Niciodati "enu-i mai"-;"f;$;;
vdzuseaqa.
II privi indelung, apoi privirea ii deveni tot mai liberd qi mai aaancd.qi
simlea ce incepe a inlelege tot mai multe taine ale cerului.
Apot, c6zu
intr-un somnadanc.
CAndse hezi dimineala bigd de seamacu mirare c6.o minunate
.
m:rtie, de un albastru ad6lc, o acoperea.porni din nou la
drum qi in
zi1ele ce au urmat intdlni oameni flemanzi cdrora le aarrri
ain
mancareaei,intahifemeizdrenfuitecSroraleddfllid.iE}-j+lrecamin-
alari de
;;i, ;c" incAt aproapeci nu-i niai rdmisese oiriic iii
maltia albastrd'
se avea
i-ntr-untarziu observi cd in locul rochieipe ca'reb
purP*iu: .
u.o- o ."hi" nou5.carestr[lucea in cel mai frumosroqu
-'--'i"
.^f". incepura si apard din ce in ce mai m-ultepiedici
"i din Cein a 0 pdrisi'
-ii gtttt 9i forlele^i4gepyr€
Drumul devenea ""
Nlr*ui uoi"1ude a-qiatingelelul rim6neaq" FF-.9 b""i,'l -iit-:'
il;;r,#;;.";il;i; qilructesffa1uciloa:::
nult rrunzie
;;;d;;i;;; subcelmaimare::li:=ff1^T
-Hb't"ei,tunciseaEeza
slaols:
a se odihni. $i cum stdteaea a$ase gAndeaci-voinfa:a n] ?,1
;#d.l."U;roti.i. pa'a'ilo Deodatd wm't c91-43re'.s1t!
-mcepua"-*
foEni,a se legdnaEi ldsd .el doi
;;;r; ;dih".u,
ii
oaouciminunali carestraluceauca awul cald"PrinltSd:1-t16:S.p'Ueii'
il"ar; ;i ;;;d"td simli cum simte o forle pe caie nu o simfise
niciodat5. :"
Acum putea sd meargdmai deParte..
Jin
in a patra zi, drumul se addnci qi
ir:tunericul Pemantului.La i::ceput petunse
ce
apoi se fEcu din ce in ce mai luminos, Lot t
, sosit
diodatd veni o lumini ginga96,de nedescris Er
in "camera inimS-"a Pem6ntului' in mijlocul
tpe
care qedeaun Regetendr ca-restrS'luceaca u
mai
imprejurul 1ui stdteau spiritele naturii-- conduc
rpe
mariiingerilor.Prinlesasimli acumc6 ajrmseIb
stra
t on priu-ila fecioari gi vdzu ce purta ea:rochie:i
^: -^-,,^i.{- ar rr

Atunci, el ridicd glasul qi ii sPuse:

- V6d ca esti. vrednicd s6 Primeqti duci
re $1o
oamenilor.Apoi ii intinse un vas de aur, plin
imbie pe prinlesi sd bea din ea. Apoi ii didu I !e-1
duci oamenilor qi s5.le vesteasc6de RegeleTi ,Vd

aveavoiesd beaqi va Ii vindecat.

Prinlesa lu6. vasui $i se intoarse ac€
oamenilor, mulli dintre ei nu lnxd sScreadS'
dar cei care credeau gi beau din vasul de aurt
A$a au primit unii viala noud 9i incd mul$ allii-
deschideinima cd un RegeTainic existe,careadl
- vietii.
apa
El locuieqteprintre noi ;i aqteaptaoamenii cg

dupao Poveste
Traducere
:'-'
... tu/1 5l-APRt,'lJltT
n AFARUT
SETRETUL

Iosif era un trimplar, Casa qi atelierul i1 avea in Nazaret.Dar

acolonu era destulde lucru pentru e1qi trebuiamereusa plecein alte
pe4i, unde oameniiaveaunevoiede el. CAndcinevavroia s5-qi inalle o
casd., il chema pe losif, tAmplarul, ca sd.-i construiascS.grinzile
acoperiqului,uqile,rameleferestrelorsau sd ciopleascddulapul,masa,
scaunulsau pah:l. Nu stdteapreamult pe acas6.
Atunci, Maria, care trdia in casalui, kebuia sd-1 aqteptesa se
intoarcd, intr-o seari ingenunchesingurd in cdmdrula sa, si se roage,
Deodati vdzuun ingerin fala sa careii grdi:
- Fii binecuvAntatd,tu cea pldeuti Domnului, Domnul este cu
tine. Eqti binecuvintatE de El qi vei primi un pmnc de parte
birbdteasci, cdruia o sa-I dai numele Isus.
Maria se sperieqi vorbi :
- Cum sd se intdmple toate acestea? Nu sunt m5ritat5'cu Iosif qi
nu cunoscnici un alt bdrbat.
- Domnul i::suqi este tatil copilului t6.u, de aceease va numi
Fiul Domnului. $i vei vedea,Elisabeta,prietena ta, poartd qi ea un
copilin p6ntecelesiu, degie deja bdtrdnagi lumeaa spuscA ea nu ar
mai puteaprimi nici un copil.Cici la Dumnezeutotul estecu putinfa.
Mariase bucuri mult, 9i spuse:
- Sunt roabaDomnului I Sd mi seintAmpleprecumai spus I
Anni ir.rocnrl nlpa;
Cur6nd dupd aceeaveni Iosif acasd.qi Maria ii povestitotul, tot
ce ii spuseseingerul,Atunci Iosif se speriecdci el gdndea: "Oamenii
nu vor crede c5.Dumnezeueste tatSl copilului. Vor rAde de noi qi ne
vor batjocori.El era neliniqtit,nu putu dormi in noapteaaceeaqi nu
mai putu suportase steain casd.
Se sculd,mersein grajd,igi lud mdgdruqulqi pleci intr-ascuns,
eelare de-a lunguJ unui &um ingust de pe cdmp DeodatdmdgSruqul
se opri qi nu wu sd.meargi mai departe.Degeabaii vorbi losif, cdci
mdgdruqul se incdpifand s6.stea in drum. intr-un tArziu o lud din loc
qi dupd ce ficu un ocol zdravdnpeste camp se intoarsedin nou la
drum. Iosif gdndea:"Ce se intdmplA cu mdgarul de se incdpdtdneazd
agaI E aqablAnd de felul lui ! "
Pulin timp dupd aceeadin nou ezitd mdgdrul sd meargd.mai
depar[egi apoidin nou a treia oa-re.
- Ce se intampH cu animalul ? De ce nu mi urmeazi ? De ce
faceatatea ocoluri ? Poatenu-i convineca am lisat-o singuri pe Maria
in plind noapte? 0 s5.mi intorc qi o sd md rog la Dumnezeusd-mi
spuni ce sd fac.
Mdgarul vdzuseun inger stand pe drum in fala sa, care nu voia
sd-l lase sd treacd mai departe, De aceear6.m5"sese locului. Dar

47
fiindcd losif atdta il mdnase,fAcuse curbele 49-e,ffi;$.4rjlgr""jg{Ul
ingerului. De trei ori se aqezaseingetul in drumul sai: Si I,o-$ifnu
oblervase.CAndil condusedin nou in grajd,seaqezdpejos qi adormi
Iiniqtit. Ingerulveniinca o data.
intAi sedusedin nou in grajd9i ii vorbi md
- Fiindci m-ai bigat in seamd qi te-ai 1d
oentru mine. vei trdi o mare bucurie.in iarna vii
de fa!6 cAndva veni pe lume Copilul Doninului.
vei aveadreptui sa-I dai din cildura ta.
Mdgirugul aveaacum un secret.
ingerul ii apiru lui Iosif irr vis qi vorbi :
- Ios{ ia-o pe Maria ca ma.lna copilului ta.
Domnului face sd creascdcopilul sub rniqa,l
Spiritr-:J va
na$te,va trebui sil dafi numele de Isus. El va fi'p or
oamenilor,
Cdnd losif se scula din somn, fdcu totui
ingerul, qi gandi in sinea lui: "Ce bine ci
incdpilAnat I A1tfel nu m-aq fi intors qi
Dumnezeu".
El merse in grajd qi ii dddu mdgarului mai rj
iI mdng6iepe blani gi ii mullumi'
Asta ii pEcu mult migdruqului care
secretul!"

Prelucraredu

48
 DErESEBUTURAU
otIEtEiNPREA]NAA
TRATIUNUTUI

Pulin timp dupd ce fusese irgerul la Maria, ea a pornit la

prietena ei Elisabeta, s-o viziteze.A tebuit sd. cd.litoreascdpeste
munfi, multe zile in qir.
Odate a venit noaptea qi Maria era incd. departe de urmdtorul
sat. Pe nic5ieri nu se vedea r,reo casd. N_umaioilele pdgteaujur
imprejurul ei. Maria se aqez5. sub un copac.ii era frig. ,,Ah!,'gandiea
"sper cA nu ii voi pricinui nici un riu bietului copilagdacd voi inghela
aici toati noaptea",.
Atunci venird. deodatd din toate pe4ile oifele cu blana 1or
lAnoasd qi groasd,qi o inconjurari, incdlzind-o.
Era inconjuratede multe oi!e, mari qi mici. Ele simliseri pur qi
simplu ch Maria era o mamd sfAntd cici pwta copilul Domnului. De
aceea nu aveau nici un fel de teama fala de ea qi se i::ghesuiau
aproapede ea ca sd-1protejezepe copiide frig.
In aceanoapteveni ingerul la oile qi le spuse:
- Fiindci ali incdJzit-ope mama Maria qi pe copilul DomnuJui,
veli fi primelecarevefi primi vesteade Ia ingeri,vesteadesprenagterea
copiluluidumnezeiesc aici pe pnmdnt,
$i acum aveau qi oilele secreful lor, de care se bucurau.
Nimdnui nu povestird despre acesta, nici cAinelui ciobdnesc.nici
pdstorilor.
In umatoa-rea dimineafd, Maria porni mai departe la drum
incElzitd. qi inu-ritd gi ajunsecu bine 1aprietenaei, Elisabeta.
Rdmaseacolotrei luni,

Prelucraredupd Gunhild Sehlin

49
 vrTEtusutulo
tunnI s-APRoMIs IE

C6ndMaria seintorceasprecasd,obsew6.cd dgj4 qiJ4.1oau ii.tu

Mereutrebuia sd se opreascd5i,6!,:qe..,q.d'ihqeascd'
tot mai istovitoa.re,
Obositi se aqezi 1amarginea drumului. Se simlea slSbitd Si insepu si
pldngi :
- Nu mai pot. Drumu.lesteincd lung qi nu mi ma1.ltnpicioarele.

- Urca-te $i tu in car, te duc acasd..E1

Maria aqteptandu-gi stapdnul, cAnd auzise
observase cd femeiapurta un copildumnezeiegc,
Isi spuse:"Estemama lui Dumnezeu.Vr
stdpAnulmeu md va bate, de nu-I mai
mai mare stepax.PeEl trebuiesd-1slujesc
Cdnd Maria vdzu carul qi in fafa sa boui,
* -, - Aici esteajutorul Domnului.
Mdngdiebunul arrimal, se urce $i acesta
casi, apoi se intoarse1astdp6nulsiu. Acesta
"Am ldsat animaiul prea mult si agtepteqi de
]ui."
Seara c6ld era irr grajd, veni ingerul la
- Bouraqule, fiindci ai dus azi acasi pe
copilaqul ei, !i se va mulfumi cum se cuvine. V,
bucurie. in grajdul tdu se va na$te copiiul lui
va gedeael,
Acum aveaqi bouraqulsecretuisdu.Era
zilnic ca sd se implineascdcuvdntulingerului'

Prelucrare d

50
 MAEI
tEITREI
 rErTREI
INIEIEPTI
deChristianeKutik
Evangheliade la Matei vorbeqtedespreMagi. Steauai-a condus la
Bethleem,Ei intrare in casa deasupra cdreia se opdse steaua, ,qi gdsira
pruncul cu Maria, mama Lui, gi cdzuri in genunchi qi I se i::chinard gi-qi
deschiserdvistieriile 1or,I-au adus Lui daruri: aur, smirnd.gi tdmaie.,
Darurjle celor trei Sfinii Regi au valoare de simbol: aurul pentru
inlelegerea - intuirea spirihra.l-dumnezeiescutui, tdm6ie pentru slujba de
jertfire $i virtulile omenesti, smirna pentru unirea sufletului omenesccu
veqnicul,cu nepieritoml.
Conform unor descrieri qi tablouri vechi, vesmintelecelor trei Magi.
aveauliecare o anumitd culoaie. Al lui Melchior, cel care oferise aurul, era
ro$u, albastru pentru Balthasar, cel ce aduseseidm6ia qi verde pentru
Kaspat,maurul care oferisesmirna.
Peicoane,copiluldumaezeiesc cS.ruiaceitrei Magid oferi darurilelor,
estercprezentatstdnd in picioaresau afezat, pe c6ndin Adoraliile pastorilor
el estede obiceireprezentatculcat.
Zfua de 6 ianuarieestegi o zi memorialda faptului cd la 30 de ani de
la na$tereasa,Isus a fost botezatin Iordan,de cdtreIoanBotezetorul.

Cu mult ioainte de-Naqterea 1ui Isus trdia in Rdsdrit profetul

Balaam. El povestea:'Rdsare o stea. Un om se va na$te in Israel, care
va domni peste toate neamurile,'
Aceastdprofeliea fost preluata cu multd.bucurie qi emotiela
cu4ile imptueteqtiale Orientului. impdrafii Rd.sdrituluiau tocmit 12
dintre cei mai buni eidtori in stelei:: serviciul1or.Acegtiaurmau sd
cerceteze semnelecere$tiaflunlate de pe munteleVaus, care depdqea
in inilfime toli mun{ii din zonaaceea.
Invdlalii se retrasera in singu.retateamuntelui gi observardzi gi
noapte mersul stelelor. Agteptard mulli ani, {hrd sd. observe vreun
semn deosebit.Cu fiecarezi cregteadorinla de a vedeasteaua Si se
rdspAndeau zvonurilei:r acestsens.
In noaptea in care s-a ndscut copilul Isus, ap5ru d.easupra
muntelui Vaus steauape care o anunlase ProfetulBalaam.
Vestea despre acest extraordinar fenomen a fost risp6lditd
neintarziat.Ea ajunse prin semnedeosebitecu frcliile din tumwile de
veghe de pe mutFi inconjwdtori pdnd. la palatele ;mpdriteqti. C6nd
Impdra$i Orienhrlui allard.vesteamult a$teptata,se bucurard ci li s-a
ing6duit si vada steauain tirnpul vielii 1or.Mesajr:lsteteierEu.Mergefi
degrabdin lara lui Israel,acoloveli afla imp5ratul pe iare il ciutafi qi care
astazis-anescut."
Melchior, Impdratul Nubiei, Ba-lthasar,lmpdratul Godoliei qi
Sabei,9i Kaspar, Regeal Tarsului gi Insulei Egryskulla poruneird fird
ezitate s6.se facd pregdtirile de cdl[torie. Cdmile mdre! impodobite,
:'
dromaderi, cai qi elefalli furd incqtlcali cu daruri gi bagqje de
cilitorie. Chiar in acea noapte plecarSla dmm caraianele din trei
impSralii, in cdutareacopilului dumnezeiesc.
Pe vremea aceeaporliie oraqelorerau deschi $1 21,
astfel incAt imp6ralii putu.ra wma steaua fere oprl{e.i L2
nle gi 12 nopli in urma steleicareii aduseasdel pe cei bei TvIa$-
llrfelePF
pdni 1ao rdscrucedin apropierealerusalimului,qi
intunericul care se 1d.si deodatd qi o o
r, la
imposibili contjnuareac616toriei.in diminealaurrgpllpare 1 rd.sdritul
Soareluicealaserisipi, dar steauaremasemai depri{teaspu.nca.Abia
Aflare
acum se putu vedeaci in locul acela se irrtAlnisera3 e,a$avalxe,
'iqi
ce toate 3 aveau acelaqi !e1. Magii se sa.lutara fu1ilib crt multe
considera$eqi bucurie. Ei intrarA impreunein lerusalim, crqzeld ca

CArrdlrod a-fl.ece impdiali din leri

lmpdratul nou-niscut al ludeilor, deveni ne
prietenos qi ii inviti pe str5ini in palatul sdu.
- Merge{i de cautali copilul. $i cSrrdil
pe mine, sd vin qi eu sAmd inchin lui'
De indate ce Magii pdrhsiri lemsaiimulr..
steaua. Ea ii conduse chiar ir ziua aceeala
deasupra unui adipost modest,-qi..lumini
Rdspdndeao asemeneaskalucfueineat s fi
pruncul Isus qi toate cele ce se allau i
lumina sa,
Cei trei impdrali sfinli erau deosebitde
onali de aceastelumine neobiqnuiti ce umplea
incdpere.Ei cdzurd1apdmart in fala pruncului
in zApdcealalor uitari si oferetoate darurile
luaser5.cu sine,
Melchior ddrui un mic m5r de aur qi o
aur,Balthasarintinseun vascu temaieiar
Dupd ce Magii jurard credinli co1
Bethleemul. CopleqiSde obosea16, se culcari 5i
jumatate de noapte.Se trezird dupi acelaqivis,
sd.se intoarci i::apoi ia hod qi le spusesh se
posibilin liriie 1or,pe alti ca1e.
Magii se ir:toarserS.pe cdi necunoscuteir:
de zile ajunserd 1aMuntele Vaus, d€asupracArt
NoapteSfAntS.steaua l6gdduinlei. Inainte de a-
construirA acolo o bisericS.in onoarea pruncului

)4
11::
):.
'|::ii:
l'r'
::
:

IARNA

',. :t;J ,;!: r,rr.'1ri*:iiir,ri.ri ';*

..
 FETIIA
DEZAPADA

Departe de ajci, in indepdrtat Rusie, htr_un sat la marginea

pddwi.locuia un bitrAn qi o bdtrAnicd.Ei nu aveaucopii, dar aveau
cdini qi pjsici gi gdini cdtevreli, dar tot degeabadacanu aveaucopii.
- Ah !, spuse bdtr6nica, ir: toate celelalte
_ case este atat de
fru4aos,acolor6d qi strigd to!i: Saqa,Maga,.Nataqa,petruqca,numai
la
noi esteat6ta liniqte. Ah I daci am aveagi noi copil I
O{"ji, jT"a, cdnd copiii i$i IeceauOamentde-Zapadd Baba-
_ 9i
Jaga,cei doi igi spuserd:
-
- Ce-arfi, spusebdtr6nica,ce_arfi dac6.a," ieqi Si noi alard sd
ne Feti!5.-de-Zdpadri.Cine qtie, existd Dumnezzu cel Bun qi-i
face3r-o
va da via{d. Cinepoategti ? Spusqi fdcut.
C6nd se inserase,merserdamAndoiin curte qi incepuri sd facd
Fetifa-de_Zdpadd.. Grijulii, rostogolird impreuni zapad.a;iu intei iau
l:r:ll ::11.ry,_oygT, :g"i manutete-$i
piciorueete.'c"ut*
aruga
gr c93 Fetild-deZepade, stateaacumin Iiniqtein str6luciria
lg.mica
Lunii. Ochiqoriiqi gurifa ii erauinchise.
-. Ah_! spuse bdtrinica, ht e$ti cea mai
dragd Iiici. a noastr6.,
p^orumbelulnosku, totu$i deschideochii, spune cJva t{cr.rfului
tdu,
razi cetremdicula ta I
Dumnezeufiind bun, le indepiini dorinla.
F.etttS-de-Zdpadd.deschise.ochiiqi buzele qi incepu sa rade
- - Si
rAsuiei rdsuna ca un clopolel;miqcdadu_gi pdrul incepu sa dansezeqi
sd cdnte:
Sunt cel nmi drag copil al Iernii
Veseli in ce.rcdansez
Pezdpaddqi pe gheala
Cu vAahll md-mbrdfiqez.
BdtrAnii ziserS:
Acum te-avemfetifd
MereurdmAila noi.
O, atbaporumbile,
Te vom dori cu noi !
Fetila-d^e-Zdpad6 le zise:
- In cesulavoasta
Nu-mi gdsesceu rosh:l.
De cdldurd md feresc
gi cu ghealdmd hrdnesc.
Fetifa-de Zepadestn_odpe bdncu{d,la fereastrd,zise:
- DA-mi, te rog, un pireu cu gheald.I
 Asta era foarte uqor de pregdtit, avea nevoiede o buc.dlicd'de
ghea!6,un castronaqde lemn ql o iucdlicd de lemn ch sApoati sparge
gheala.MAncareaera gustoasd.
Apoi trebuia se meargala culcare,dar ea strigd:
- Nu, nu, eu sunt o feti{E micd de zdpaddqi nu d9*11 Eu vreau
noaptea se dansez in curte iar dimineala sd darrgel qi $i md joc cu
copiii. Ducefi-vdla culcare! Eu voi sta mereuafara.
intr-adev5r, cei doi bdtr6ni s-au dus la culcare dar iiereu se
uitau pe fereastre, afarA, cum fetila lor dragi dAii3eazi la lumina
Lunii.
arrnt epl mai d
t 4 qr6a o c
v v ln
4 til a
!4 l T
^ v .c
.4r
4 nii

Veseldin cercdansez,
Pezdpadi qi pe ghea!5.
Cu vdnhrl ma-mbrdliEez, .'.
Dimineala a intrat in case, a mancat pirer.rJ
de gJ 11
agteptS,afari pe copiii satului. Deja veneau: S
Petru$caqi Miqutcaqi cum i-o mai chema.$i tar!
cdnd au vdzut-ope Fetila-de-Zepada. $i c6,ntau5i
dddeaucu sania, patinau, dansau.
Eu vin din nou la vo1
Ca o stelutS.str6Jucesc.
C6nd veseliae in toi
Copiiitoli o indi5gesc,
Sunt cel mai dragcoPilaI Iernii
Veseli in cercdansez,
Pe z.Anadasi
Y _ rne
' DsheatS.
__
. Cu vdntr:l md-mbrdligez.
ASa a trecut toati iarna. SearaFetila-de
iar in timpul zilei cu copiii.Dar catresfarqihnieli
departede sat; pdn6cAndajunserdin pddure'
ascunseleatoatdziua, dar deodatdli s-a fdcut dq:
- Vrrro,Fetili-de-Zdpad6.,trehl.;jesd mefgem
spus $i perinlii noFtri.
Dar ea strigi:
\hr h,i hlr ^.r -1r rrebuie sd dorm
noaptea.Alergdimediat.
Copiii au a$teptat-oo clipA,dupd care au
Ei erau copii cuminli.
C6ld se intunecd foarte tare afar6, Feti!a-
prietenii,dar nu-i rdspunsenimeni.
c5.ut5.
S-a cocolatintr.un pom,uitardu-se
Siincepusd pl5ngd.
Prin pidure tocmai trecea un urs pomul
rrrrrla nl4noaa fefita
de ce plangi? - intreb6ursui.
- Fetila-de-Zapade,

58
 - Ot of of, plAngpentru mica mea bucurie care s,a terminat
I
Mi-edor de mdiculaqi de taicululmeu!
-Vinojos qi aqeaze-te pe spinareamea,vreause te duc acasA!
-.Nu,_ nu, strigeFedla-de-Z6padd. Mi-e fricd pufin de tine gi
, lu,
md pofi strivi I Ursul plecdmai departernormdind.
Imediatdupe el, apdruun 1up.
- de ce plangi? - intrebetupul.
-Fetild-de-Zdpadd,
-_Of,of, of eu pl6ngdupd miculii mei prieteniqi mi_etar.e
d.orde
tdiouful meu gi de mdicula mea !
- Vinojos gi ageazd-tepe spinareamea.Vreausd te duc a6asi.
-.Nr., nu, nu, strigS.Fetifa-de-Zdpade. Mi-e fricd..pufinde tine qi
-
mi poli mdaca.Dar lupul plecdimediat.
A.lerg6nd, veneaqi-or.rrlpecareseopri sub copac.
- Fetild-de-Zdpadd, de ce pl6r:gi?
Eu pi6ng dupd miculii mei prieteai,qi weau la tdicuful meu qi
. _.-
la m;jcula mea,cd mi-e tare dor de ei I
- qi
- Coboari ageazri-te pe spinareamea. Eu sigur te voi duce
acasa.
- Da, da ! strigi Feti{a-de-Zdpadd,de rine
nu imi estefricd, Tu
m5. duci acasi, Foarte atenti, Fetifa-de -Zapade cobori din copac,se
a$ezape spinarea vulpii gi aceastaalergd cu ea prin pidure, pAnd la
cdsu!d.
Bekanul gi bitrdrrica erau tare supdiafi gi strigau:
- Ah, unde eqtidraganoastrefiice,porumbelul
.^ nostru alb, uade
egti?
- Aici sunt ! strigd Fetila-de-Zipadi,Vulpea
m-a adus acasd,
numai c6.trebuie acum si-i dim ceva de m6trcare ! Sigur este foarte
infometatd!
- Da, da; spuserdbitrAnii. trutemsi-i ddm o coaji p6ine,
de
- O coajd de pAineesteprea pulin, spuse
._. . lr-rlpla.
- i1 Eu doresco
gAindgrasd,doarv-amadusfetitaacasd.
-_Bine, bine | - spuserdcei doi bdtrdni mergdnd
. in spatelecasei,
iar acoloau inceputsd Susoteasca.
- Avem din nou Fetila-de-Zdpadd.Trebuie
- sd-i ddm o g6ind, gi
$asa.
Tocmai cAnd sd desfaci vulpea sacul sd mfurAnce gdina cea
burrd gi grasd, apdru un caine negiu ca-reincepu sd o fugdieascape
mipe pAni a ajuns in pddure.
- Asta am fdcut noi foartebine,spuserd. cei doi b6tr6ni, dar cdnd
au intrat in casd.au inceput s6 dansezeqi sd cAntela foc.
Fetila-de-Zdpadd cdntaqi ea:
- Ah, delocnu md iubiti
Mai mult o gEinaacumprefuili.
. Din cer am venitin cerma intorc
Singurirdmdneticu saculgo1,cu tot.

59
 Bdtranii:
- Remai, te rugdm hica noastra drage,
la noi I strigari ei.
rd-m6Li
Dar ea plutea sus de tot in noriEori-
- Unde-aizburat?
- La tatS-lGerul gi la mama Zdpada,deasuprastelelirr,departe.
Acolodanseztoata.vara pe marea-nghelatd.
- Ce-am fdcut noi nu e bine ! Dacd-ai mai
cum se cuvine !
Iar ea a venit qi iarna umatoare qi-a adus cu ea multe fetile-de
zdpadAqi impreunddansauqi cdntau:
Sunt cel mai dragcopilal Ierrur
Veseli in cercdaasez.
Pe zdpadd.qi pe ghea!5.
Cu vdntul md-mbrdligez.

Eu vin din nou la voi

Ca o steluld strAucesc,
C6rrdveseliae in toi
Copiiitoli o indrdgesc.

' '' ' t,,'.

_.r.i.: .,,
'" ..,' .:
,ti
i't.il-'

ijili;:ii,!.:r,l l.
' .i,li:" ,-l,:i",::,:ii
ti

.:...
' ,l' '.
'': ;:llli,l.::,' .
rr'la:r\l
--:r
.: l.'.r:..ll;,

..:.'.,,

60
 POVE5TEA
FULEUTUI
DEZAPADA
TrencaBrenciu

Era odatd,demu.lt,tare demult,o fetila carese numeaRoua.Ea

se ndscuse in casa unui om bun qi harnic. pririnlii o iubeau ca pe
lumina ochilor qi se gdndeaula fericirea ei ziua gi noaptea.
Mama fi fesea rochile din culori.l€ tuturor florilor, iar tata ii
ficea coroniledin celemai frumoasepietricele.
Roua era tot aLat de bund pe cAt era de frumoasd.,privirile ei
b16ndealinau oribe durere, p6rul ei mdtdsosatingeapdm6ntul. M6jnile
ei erau aqa de i::demAnaticec6.perechein lume nu aveau.
Mama o scoteala plimbarenumai seara,niciodati nu o ld.sasa
iasd afari ir: plin soare. in serile cu lund p1in6 igi privea chipul in
oglinda apei. Cdnd nu era lunA, licuricii igi aprindeau felinarele gi se
in$fuaupe malul apei ca si fac6 lumini in caleafetei,
Fiecare floare era socotiti o Iiinld. careia Roua avea si-i spuni
ceva.Tuturor le spunea"Noaptebuna,',mdagiindu{e.
In t-o zi au venit la ea pdetenelegi au intrebat-ode ce nu iesegi
-
eaaIare.Ea a alergatla mama ei s-o intrebe.Mamai_aspus :
- in clipa in care te va atinge soarele,noi te vorn pierde,
aqa a
vrut zdia.
Neliniqtitd,mamd se imbolndvi, ea o ingriji iar c6nd s_alhcut bine
i-a Ecut o rochie din voal de mdtase,alb 9i silipitor. Cdnd a tabrdcat_o
qi s-a uitat in oglindi, toate vietilile au vdzut cd. Roua esre ma1
frumoasdca oricAnd.
CAndmamapleca,ea ii spunea:
- Ai grijd de casi qi mai alesde tine.
Intr-una
^ - $in zile dupi ce qi-a terminat toata treaba, s-a
imbricat cu rochia. S-a uitat in ogtindi qi gi-a adus aminte de sfatul
mamei.
. A doua zi, in capul fetei se in{iripd gAndul sd iasd afar6 qi iar se
privi in oglindd.
A tteia n iar, dar nimic nu-i mai scoteadin cap gandul de a ieqi
la soare.Se suci, se mai invArti, privi pe fereastra.igitu-a ini-a in aAii
qi iegi:ce incentareI
Incepu sd alerge, sd cAnte, si mang6ie florile. pdrul. era numar
din,fir*de aur i:: care sclipeaupietre scumpe.Fericireaera nemd.su-
rala. Koua se smtea ugoafdparcdplutea.
'
Cefrumos sevediau casele,grAdinile|
Cum de n-a iegitpAni acumafard?
Rouase simli din ce in ce mai uqoard..incepu sd.urce, sus, sus,
tot mai sus, apgi simli ca-i estefrig. Simteace si ingreuneare,parca
ar aveacevaatirnat de picioare.

6i
 Vezu un palat numai cu apa, era palatul Jui Nor Cenuqiuunde
erau mulli copii;Nor Alb, Nor Pufugor,Nor Cenugiu,Noiule!,Albdstrui.
Deodatdnorii se imprdqtiari qi ea rimase in barbalui BateVAnt care-i
spunea:
- Prinde-tebine cd te duc eu la soare.
VijeiieV6nt arzise de la Nor CenuEiude fatd.9i o q{gta:$eo ducd
la Ger Naprasnic,cdci aveanevoiede cinevacare sd.-iaprin{5...pipaqi
si-i scuturepletelede brumd. ,:,:,,,i..ri..
Vijelie V6nt o ir:qfaci qi plecd cu ea. Ajungi la pel$rl:.de gheatn

bruma,
El o trimise sd ia pieptenelegi sd-i scuturebruma din pdr :
- Ai grija,.un fir de pdr de-miva lipsi, e vai
Ea sld.beadin zi in zi qi era qi mai u$oaie.
odatdcu bruma de ghealasari.
- A1earg6. iute dupd fata aceea!
VijeJie Vdnt ieqi vai vdrtej pe uqa. Rou.q.
spateiegi c-o cuprindeun somn odrhniLor.Se uit
nu mai erau, pds&ile plecaserd.,era pustiu, scut
Iocuriledragi.
.. - N-am si te las moqule sa ingheli
prinse .rochila i::tnzind- o.
Fiecare fir de lesetu-rese prefdcu i:: cAte
zdpaddqi acoperipimAntul, s6-1 incdlzeascd,
carestateause incolteasce.
in fiecare fulguqor de zdpadd poli v
Roudi,carezimbesccopiilorqi-i imbie la joc.

t l . . :

. - . . . .
 IEtEDOUASPREZEIE
TUNI
SamuelMarschak
lnu-un sat trdia o femeie rea qi zg6rcitd,
cu fiica ei qi liica ei
vitregd.Fiica ei erapreferata,dar nimic aii
ia".ulica ei vitregd
sd-i{ie pe plac. Oricear fi fdcut,nu""..".
era Uine,9i oriundes_arli
lll11j:: nu
mdreptat eramulfumitd. Fiica ei stdteatoataziua toUruta
qr m6nca turti dulce, pe cAnd-fiica vitregd in culcuq
nu ^n" odihnd, de
diminea!6.pdn5.,searq cici b.;.;;iu.*J*.;; "f:pil. ia
vreascuri dinpadure,ba sdspelerufeleIa rdu,t" .a#"r, sa aduce
din gredind.Ea gtia sri iJ"ia buruienile
cantec aesprefrffi je,rnri
1r",
"a"1.. ploaia toamnei.
verii, desprevAntul primdverii Si arsita
putut vedeadeodatetoatecele9i douisprezee"f""i.
Din
-- LceasA
*--*- cauzi a gi
Era iarnd, in luna ianuarie..g<u.. ataide
mrnte zipadd, incAt
|"-y]ij.g cu. Iopata tao parte dinrait"sii.i" #d;jlopu",t .rru
mgropati p5nd Ia jumetate in mormane de
,apuaa'ci se puleau
clinti in bitaia v6ntului. Oamenii stateau "i"i "i
in'case !i p-J"au focuf aio
sobe.Pe o asemeneavreme.mama vitregi
deschisl irrt :o aa*a ,rqu,
observi cum furtuna mdtura zd.padadin -calea
J;;;;"" trapoi ia
sobacalddgi ii spusefiicei vitreee: "i,
- Ai putea sd te duci
i" pddure sd cauli niqte ghioi.ei.
MAinee ziua de nume a surorii.g,a".u
tale.
Fetila se uitd la mama vitregd_glumeasau
o trimitea mtr_adever
acumain pd.dure?in pidure
pi*l"-;;l;;;"?ffi :.ffi;:.:f3*l:1,:;,"iff
:*",::'t
pddurenu puteai decit sd mori, scufund"r
fn t aJrap.aa. tar
soraii spuse: "i"""i"
- gi chiar dac_aipieri.
cine o sd plAngd.dupd tine ! Marq,du-te qi
sd nu te intor-cifdrd.floii. ai arqrun cos.
Fetila, pldngand,se invet
zdpad6.in ochi -intrlo _basma ruptd qi iegr pe uqa.
ITy:.:P
muua greutate merse mai departe;
9i ii "-"r"" u"._."'.ir"pi,r_.r,. c,
abia putea sd-ql mai tragi
picioarele afard.
din mormanete'de;fia 5;:; #jr";",,r, .i
inftmecatot maimult.Ceruleran""",,' rv1"l^-
",ll,"l"i-i ""
ca runsese. ,ffil:,'Jll;l
:t':,ledt^F;;;;:ilX"..-il*.lX,'fr.1}ff
Ajunsein pddwe.Era atat de infune;ic,-iilaf
nici m6nadinaintea ,, u"a"u
o&itor.Miculaseageze,";?r,,'""t'=l;:"Ji;:
rashrrnat gi rdmaseacolo.Si
inghele ! Dintr-o datS se
vdzu o lumina prirt cop.s,"t^1":l ^:-:l
raoruri.
reupsi-;r"H'il,eA"T
"
;ffiJ :fld: Tffi":""T;
rdsturnati."Macarsd.nu sestingatu_iia"i-f
lj."i*,..-r
luminatot mai putei:ic. oeia mrose'a*a-firiicaa, ."
";;ui;; qi se
:::^? :i
auzeau vreascuri trosnind in foc.
 Fetila iqi iuli paqii Ei ajunse inLr-un
rdmaselocului.

vandtori, qi cu atdt mai pulin ca t5ietori de lem4el.c{o.i.pu,ltauni$te

veqmintesplendide:umrl de argint, altul de aur, alfirl ri!:cadlsa ys16s;
incepu sd"-inumere,Si ajunse la doisprezece: trei erau bdtr6ni,
trei in vArstd, trei tineri, trei foarte tineri. Cei tineri ge'dgAuapioape de
foc,cei bdtrdnimai departe.
Dintr-o dati unul dintre bdtrAniseintoarse-
cu barbe,cu sprdncenegroase- qi se uiti in
fetila. Micula se sperie qi vru si fugn, dar .
baftanul o intrebS.cu o voceputernicS.:
- De unde vii ? gi ce ai de ciutat aici?
Ea aretainsprecoqulgol qi spuse:
- Trebuiesd umplu cogulefulcu ghiocei.
BItrSnul rdse.
- Ghiocei in ianuarie ! Mult te-ai mai
- Ntr rn-arn oindit eu, respunsefetifa, c
trimis si culeg ghiocei gi mi-a poruncit si nu
goa.ld.
Cei doisprezece se uitau la ea. Apoi ince
ei, Fetila sta acolo$i asculta,dar nu infelegean
ca qi cum nu oameniivorbeauinke ei, ci ca gi cr
Vorbird gi vorbira, Qiapoi tacura. Batrerul se in ;ea
o intrebd:
- $i ce-ai si faci, dacd nu gdseEtighiocei?
nu ies1aiumind.
- Remartin pddure,spusefetifa, aStept1r 'bine
Si
inghefaici, decAtsd md intorc 1ir6 ghioceiacase. ,il
La acestecuvintesuspind.amar.
Dintr-o da€ se ridicd.dintre cei doispr
purta o bla:r6.pe umdrul stAng,9i se duse la
- Frate lanuarie, lasi-m6 in locul teu pentru
Bdtr6nuliqi trecu mdla prin barbdqi zise:
- Te-agldsa, dar Martie nu poateveni i::rain
- Nu-i nimic I mormdi un ait bdtrAn
barba
stufoasd.Lasd,-lin locul t5.u,eu nu md.supd_r.
O cue' ,tOlupe
micu!5: ba o int6lneam cu gdleata dupi apd.la co re!at,
ba in pddure sd aducd lemne...Aparlinetuturor I seo
ajutdm.
- Ah:nci fie cum vrei ! - spuseIanuarie.

.t,....

. - . :
.::

EI bdtu cu bastonuls'au de gheap in parnant qi zise un

descantec.
Gemri grele,vdnturi reci,
Ridicafi-vd.de-aici!
Nu frdLngeficopacii,
Nu faceliweun rdu,
Nici mestecenilorgi nici brazilor!
.Fi1imilostivecu corbi.ihoinari,
$i cu toatecelelalteanimale,
Nu 16.safinici oameniisirmani
Sd-ngheleintr-alelor camere!
Bek6xul tEcu.in pddurese facu liniSte.Copaciinu mai trosneau
de frig, zdpadaincepu sd caddin fuIgi mari qi moi.
- Acum e rAndul tiu, fralioare ! - spuse Ianuarie,
Ei_ipredd
bastonul fratelui mai t6ldr, ciufulitul Februarie.
Acestaimpinsecu bastonulin pdmant,i$i cEdne barba qi mormdi:
Furtuni, uagane venili !
Vuili cu toatepurerea.
Vertej de vant si. vAj6Lie
Sd vdjdie-nmiezde noapte,
Sd bubuie pe culmi inalte,
Zvfu\:ndcu puterede vant,
Sd mdture,s6-mpr69tiezdpada,
Ca qerpiipestecimp.
De-ndatAce spuseacestease auzi pdnte ramuii'un vAnt
violent, umed. Fulgii de zdpadd dansau sdlbatic, vdrtejuri albe
me:yay c6mpia.Februariepredd bastonulsdu de gheali fraflorutui
mai tane-r$i zise:
- Acum tu e$ti la r6nd, frate Martie !
Fratele mai tadr lue bastonul qi lovi cu el in plmdnt. Fetila
vezu ce nu mai era bastonde gheald,ci o ramurd mare, acoperitdcu
mugun.
Martierase qi cdnti cu o voceputeinici, tinereascd.
:
- Zdpezi,topili-vaI
Curgeli iar, rauri,
Furnici, pregdti!i-vd,
Ur$i,treziti-va,
Dup6-aiernii amorlire.
Pesd.ri,cArtali-vd cdntecele,
Despre-afirii bucurie,
in zdpaddghioceisa creasca,
SdrAdi iar qi si infloteascd!
Fetila bdtu din parmede-bucurie.Unde dispdruserAmormanele
de zdpadd.? Unde plecaseraprprrii de zapadAci atarnau de fiecare
creangd?

65
 iar sub picioare - pnmanh.rl primevarateC, De jur
-.nr-Oaie.'
imprejurpicura, curgea,rdpiia. Mugurii s-au umfliii $d'?eimuri,qi
dejaprivescin jos, desub coaja-ntunecata,
primelefrue?.Ulite
i'erzi.

Fetila privi in jurul ei qi se indrepti sa

caute ghiocei.Elau infinit de multi I Sub pe
coline cu muqchi, lAngi muqchi, sub mugchi, o
culesecogulefulpiin qi-qi umplu qi qorfirl qi aler ln
luminiq,unde arsesefocul Eiunde stituse cu cei d
Dar acolonu se mai aIa nici foc Ei nici un frate...Ere 1n
ta
Luna plind, ce rdsdrisepestepddure.
Fetilei ii pdru rdu ci nu mai
mulgumeascd, $i segabi msprecasa.
Iar Luna veneain urma ei.
Fdr5.s5.-gisimtd picioarele, fetila alergd Abia
pdqi in casi, qi furtund de zdpaddincepu si. r
iar Luna dispdruintre nori.
- Ei, intrebari mama qi soravitregd,
ghioceii?
Fiica vitregd.nu rdspunse nimic, dar scu
banci qi puse cogulefr:la16turi,Mamaqi soravi te.
- De ulde-i ai ?
$i atunci le povestifetila cele trdite. Aman ql-$1
cldtinard capetele:credeau gi-apoi nu mai credr de
crezut, dar acolo pe barici se aIla intr-adevdr o oe
ghioceiproaspeli,alb-albistrui, gi miroseaa prirr
Mamaqi soravitregdschimbardprivir.iin
- Nu !i-au mai ddruit gi altcevalunile ?
- Nu le-amrugat pentru mai mult,
- Se vede din asta ce toant6.esti ! zise sora
lunile deodati gi nu ceri altcevadecdi ghiocei! Da
tiu, aq Ii Stiut ce sa cer. Unei luni ii cereammefe
cdpsunicoapte,celeide a treia ciupercialbe,celei,
prodsped!
- Inleleaptamai egti tu, fetila mea ! - o t{!
cdpqunilegi pereiesunt tare scumpe.Daci le-am bani
am fi caStigatI Iar toantaasta ne aduceshiocei! I uios pe
tine, fetila mea, gi aleargdla luminiq. N-o sd-!i fac6.
; ehiar
dac5.ei sunt doisprezece gi tu egtiuna singure.
- Numai sd-i gisesc ! rd.spunse{iica qi-$i lu6
legd o basma in jurul capului.
Mamamai strigadupaea:

66 . 1 , .
] . .
 - Ia-!i md:ruqile,incheie_te1abland!
ea..eradeja in fala uqii qi alerga prin pddure. Merse pe
.Dar
yt-."19 :yotl sa1e,grdbindu-se..Si ajung cdi se poate de repedeia
luminig l" - gAadiea.
Pidurea deveneatot maj deas6,tot mai intunecoasd,troienele
de zdpaddse indlfau tot mai sus, hdliqul copacilorresturnau sra ca
un.zid in fala ei. "Ah 1,,se gdndifiica rea, .,dJce_oifi venit in pddure?
Puteamsta aga de bine acuma.in patul meu cald. Acum aleargdqi
ingl:ale !Pot se $i mor ajci., pe c6rld gandeatoate acestea)
vazu
sclipind in depdrtare o lumin6, ca 9i cum o stea s_ar fi prins
intre
rarnuri. O lud.inspre 1umin6.Dupd ce mersemulta vreme,ajunse
la
luminiq.in mijlocul lui era un foc marede tabdri, gi de jur impre.iurul
focului.qedeaucei doisprezece frali, cele douasp..re"" .turrl.gedeau
acoloqi vorbeauintre ei.
Fata_pdqi fursprefoc, dar nu se inclini qi nici nu rosti vreun
-
cuvdnt politicos, ci-qi cdutd.locr:I cel mai bun gi se incdlzi.
Fralii
tdcuri. In pddure se fdcu liniqte. Dintr-o datd luna lanuarie
betu cu
bastonulin p6rnant.
- Cineegti? - intrebeel, de unde vii?
- De acasi, rdspunsehica femeiicelei
. rele, I_a!i dat astazi un
co$ule!plin cu ghioceisurorii mele.I-am merspe urme.
- Pe sora ta o cunoaqtem,raspunse
luna lanuarie. Dar np rinc
* r'v !'re
nu te-am vdzut, p6n5 acuma. Ce te aduce la noi?
- Vreau daruri de la voi. Luna Iunie
sd-mi scuture capguniin
coqule{,dar cAt mai mari. Luna
_luliecastraveEi
August mere gi pere dulci.
proaspeli qr ciuperci
*H.jl'.ll Iar Septembrieiuci coapte.E;i
uctomblle,,.

- .- A$teapte,spuseluna lanua-rie.Va_ra nu vine niciodatdinainte

de primdvard, iar primdvara urmeaz6,dupd Iarnd, p6nd la
luna luaie
mai e destul.Acum eu sunt stapenin pedure,31 de riie d#nesc
- Ia te uiti la domnul cel fruios, zise arci,
fata cearea. Dar eu n_am
la tine nu.te poli aqteprala altcevadecAtta zapaddqi
::*1" j:1.
gneala. .. 9:trebuie
I\lre-ml lunile de vard.
Afunci se intunecdluna 1anuarie.
- Caut5.vara in iarnd.! zise el.
El ridicd braflrl qi in pddurese ridici o furtune de zdpadd
_ -
pamantpaTa la cer, acoperindqelrgea qi campiaunde de ta
se a_flaufralii,
cu nori degi,Nu se mai vedeanici focul, se auzeanumai cum
papaia
dispdrAnd.Atunci se speriefoarterdu fiica rea.
- Oprepte,strigAea,ajunge!
Dar ce era acolo ! Furtuna de z5padd o invdlui cu
.intr_un u:t va_rtej,o
orbi, tdie respirafia.Ea se cufundd troian a. ,apuaa, i*
,ii
zipadao astupdacolo.
i$i astep-ta.
fiica, se uitd pe fereastrd,ieqi in fala
..^,,
ug J dar :tlepta^,,
nu venea.Ahrnci se imbrdcd.cu haine cdlduroase merse
"Y,T1 5i rn

6',7
padure.Da-rcum sa gese$tipe cinevain hdli
furtuna de zapadAsi-ntr-un asemeneaintuneric I Er
gi cdutd, $i cautd, pdnA cAnd in sf6rEit ingheld.
amAndoudin pidure, aqteptAndvara. Dar fata cga
multd vremepe pdm6nt,qi crescuqi se cisAtori qi e
$i dejur imprejurulcaseiei, sespune,se
de minunald cum rru mai e a]ta pe lume. Cd.ci in
florile infloreau mai devremedecat in toate celelalte
se coceaumai repede. CAnd peste tot era arqili, aiirlct
canderau furtuni, acoloera liniqte.
- Aceastdgospodindare ca oaspelitoate cele luni
deodatd| -spuneauoamenii.
$i cine qtie,poatece a$aera.

Traduceredin

68
 MUsVrstor5r PRI/lllAvARA
MihailSadoveanu
Pdrinfiimei erauoamenisdraci.Taicaem padurar.Multe s_au
schimbatde-afunci! Nici din peduren_a mai idmas ce era odatd.
int-o zi.de iarni, pe inserate,-nu qtiu ce treabdaveauprin sat, c6
,i1u. Si qdicula plecari de-acasd., tdsdndu_md in bordeiuldin
"l
v6rfu1dealului, singur cu bunica. Eu parcd aveam o presimlire: mi_era
flica.sa apuceviscolulpe drum. Greuimi veneasa_ivd.Jplecand
-nu;i !
$i mi-a ieqit dreptatea ! N-apucaser6.ei.bine, alde taica 9i Jde maica,
si ajungd-n va1e, cd odatd s-a strArnit vifornifa. Wu se mai
vedea
luxdtule. Zdpada cddea.din cer parcd o zve ea cineva cu
lopata.
Vdzduhul era numai ribufneli deI'ent gi v6rtejuri. Tremuram rot.
ASa
cevanu mai vizusem. Nici chiar bunica n-apucaseaqa ceva;
cat era
dumneaeide betran6.
- Cat sunt eu de bitrAnd, n-am apucat
aSaceva I $i doar ne
alldm la sfarqitul iernii, nu in toiul ei; in alfl ani, pe vre[lea
asta
miroseaa primdvardI
.trecede
P*i:u incepus6-mispuni basme,doarm_oadormi,doarmi-o
grija de p6rin!i. Dar mie numai de somnnu-mi ardea.Zic:
- De ce s-apucari sd plecetocmaiacum,
bunicuto?
- Or fi avdndtreabd...gtiu ei ce gtiu !...
- Cum o si mai vini inapoi pe aqavreme
?
- Lasd, nu le duce tu grija ! 0 si
doarmd la o rubedenie,la
niscaivaoamenidin sat, Si mdine,cdnd s_apotoli urgia, ai
sd._ivezi
acas6,-pe nepusd.masd!
=U
-.--,^l-l y*o
bunlca mat punea cate -ll*g,. imi inghiteam lacrimite qi sugtlilurile.
un lemn pe foc, si md uit cum s-aprindeqi
H:.T:I" se
urlvaFltl -Si -sd-mitreacd spaima.Aq ! Eu tot la fereastri aiergam.
rasuceaprin horn. Afari parci fluierau o mie de hornuri.
Pe urmi n-am a!'ut incotro qi m_am culcat, Nu putem
sa alipesc.
Bunica adormiseli se intreceala sforeit cu vifor;l. incet_incet,
tot
auzind-o rdsulla gi sfordie, m_a prins qi pe mine somnul. Am
.cum
hceput sd visez_. Mi s-a pdrut ci bate cinevala uqa. Un glasde femeie
se tfuiguia pe-afar5.:
_- Deschideli,oamenibuni ! Deschideli,c6 vine si ma ia Moq
V.iscol ! Rugdminlileei se amestecaucu un clinchet de zurgdtdi,
-iri intai
depa-rte,pe urme tot mat apropiat. Venea Mog Viscoi
gheala,trasa de doi cai de abur inghefat.Iar zurgaldii ae
"rni.
erau lurFxii
care se clocneauunul de altul.
gi iar se tdnguia glasul de la usd :
- Deschideli,oamenibuni,
cd dacd nu, am sd md sftu$escla
pragulvostru !

69
 M-am repezitsA-i deschid.A intrat o femeie
cu pdrul lung de aur, impletit cu flori. Brafele ii
ramuri verzi.
. Cine egti, zind &agd ? am inrrebat-o plin de uimire:
- Primivara! imi rispunse ea. Am vdzut f.o:dfit aita Sl u-
venit se me addpostesc,sd me ascund! MoqViscol nune
sd md prindd qi si m5.-nchiddin peqtera lui din : Blal un
nrcrooarape pamanr. Kogu-te cop ule, arata-ml un ascunzl$, pana o
trece primejdia !
Am luat-o de mdnd qi arn dus-o intr-un cosar ihtunecat, lipit de
pordel.
bordei. l\-apucasem
N-apucasem bine pitesc Q1
s-o prtesc
brne s-o m6" pomen[
pomenii c6.
Ei ma cE cincva bate la
cqld.nAb..4te
uqa, o zgAllriiegata s-o scoatadin lapni. Duduia mereu.Un qlas gros
poruncl :
- DeschideI
- Cindegti ? Cevrei ?
- Asta nu e treabata ! Deschide,ci de nu,
acoperiqul,cu tine cu tot I
Acoperiguln-a zburat, dar a zburat uqa. M-aiii'! vloqViscol in
bordei.Seuita in toatepirlile.
-unoee/
- Cinesd fie ?
- Stii t:r nina I
- Ba nu qtiu de loc.
- M5, nu te mai preface ! Mie-mi miroase eai
ascuns-o ?
- Ia las5.-md-npace, moqule, cd mi-e somn I
- !i-e somn, hai ? Stai ci-!i arat eu fie ac
meade lupi, se te-nlelegicu ei, cu mine vid cd
Nu isprdvisebinevorbamoqul,cd odatd
vizurS. ochii ? Cafiva lupi se ridicaserd-n dou6
bordeiului gi se uitau la mine cu niqte scdntei g
lui; imi ardtau dintii asculili $i centau :
- Ham ! Ham ! Ham ! Ia seamabine,
C5.va fi amar de tine !
PeMoqViscolsd-l asculli
Cd suntemaiceamulli !
Lupu se dadura.;os, apoi incepura se s
unui. Cantau, se ld.sau la pim6nt gi altul rdsdrea
ivit unul mare cAt un urs qi cdnta a5a:
- Eu sunt lupu1cel bdtrda.
Celmai mare,mai haps6n
Vin din codrulcel adanc,
Sunt fldmdnd,vreausd.m6.nAnc!
Peurme a venit o lupoaici:

70
 - Ham i Ham !
Ham ! MAnca-te_armaica
Am venit gi eu, lupoaica
vreau sa stau lAngdfocqorI
Fd_mi$i mieun locgor!
*uupa_
rupoarcd,iaca gi un pui de
lup
- :
-_-uusunt lupul cel mai mic.
l} :uni. mare,sunrpitic,
ulnu$orll
mi_au crescut
_ Vino_ncoa,se te sd-rutJ
Pe urmi iar se ridicau
^ toti laolalta,
laatrtt; ;^r ---
iqi puneau
rereastralseuitau la mine tabete pe
,, H;11
| Ham ! Ham ? Ia seamabine
',,_. lo"1
vazandu__md I
in primejdie, prir t"un
- oeodatd
dinascunzdtoare'
::te-pa,Viscote.
ceo$ilf;i"
o"u*u,'.X"iu"LrTTf 9Y" inmunti,
sdteascund
in
meu!
#.JTf::1-': e lunnea
lumea,te de
N-apucJ?a'J#"uli^"-card lii capul
ogoare,qi ,ia"u -a gi pe.c6mpii,pe livezi gi
*o,,"."";:"^:. T "tt" pe
;-t"it',"p".4",i{ir,lil'fi"##1#LTil?e$icuva'Iturcara;im
a""o-ffi tan"u'1!l'i"'?"li:Ii;1,f
11:Tt-Ytopg.a:ciseminlere,sd
pe toateinghelati,-difr;:i."',-'11:l:,'.uraspunse
lrimavata.iu te pi
.r* g.-^.,it ffi ,|ril?['J'J.HHlate, apele inldnfuite...
Ascuttd-ie
- +t_
T aceeaqi clipd, ajunr
canrecul un c6ntecplin deja1e,
oi a gari.roj"irrlff"'#:lt
izvoa-relo.

Mur I Mur I Mur I

Ne e dor de azur I
Dulce susur de izvor
Murmurat al apelor.
Murmurim pi iusurdm.
:ysuam qi suspindrn:
Mllr-mu.r_mur$i glu_glu_elu
urunta soartdne batu I

Stim insh;.., farri viafd

rn srcrlulcel de ghea{a
xazetenu ne pdtrund,
Inghefdmaici ja fund.
Glu-glu glu qi mur_raur_mur,
d" primdvard,primivarA,
i.".:.-T.
lutcea noastrasurioard,
vrno tar cu bunul soare,
scapA-nede inchisoare!

71
 - Ia auzi vorbd ! rAse Moq Viscol. S[ pofti
arate,cd.odate trimit pe fratelemeu,Gerild,sA-I
- Nu te mai lauda atata, mo$ule, ii
trecut wemea ! E r6:rdul meu acum I Nu vezi ca piat de
foc qi-ai inceput se te tope$ti? Dar cAnds-o ivi so va.ra,
leginind o ramura inioritS. in jurul capului moq ea un
desc6ltecpe careeu nu-1 infelegeam,Dar vraja acelUie6.!rto
numaidecdt,Pe obrajii 1ui MoqViscolincepeause Sel.'soiir'€A
broboane
de apa.
- Aoleu, se sperie el, trecindu-gi m5.nape frg4tg, pe piept.
A-nceput sd-mi ploui din barbd I Mi s-a topit barba ! Aoleu, am
inceputse ma topescI M-amtopit !
$i, pe cAndvorbea,Mo$Viscolporni si se moaie,
se prefaci in giroaiede apd, apoi in aburi care se stre(
sus spre cerul care se insenina. Fereastrase d
Primd.vara se inalld uEor, ca un fluture uriaq gi zb
pdrrd nu se mai vdzu. Un ciripit de pdsdrele
apele gdlg6iauvesel,iar vAntui cald intra pe fer
de viorele 9i de cireqinflorit...
$i m-am de$teptat,m-am frecat la ochi, nl- eu
$i am vezut iar bordeiul nostru, focul stins in vat ce
nu mai vedeamPrimAvaralAngamine. Tare imi aci
si p16ng. Afard viforni{a se potolise. Bunica-se t s1
roboteaprin cas5.incet, ca si nu md trezeascd,
cand am avit pe-afata glasul drag aI pdrintilor; sat
veseli, iqi scuhrau opincile de zdpadd qi mi e Q l
radeau.Veneaucu traistaplind de bundtAli.
Le-amie$it inaintebatanddin palmeqi s
- Bine-ai venit, tdticule ! Mimico, bin
intors voi acasd,a venit gi primivara !
Mi luard.in braleqi md sarutarepe
Parci nici nu trecuseviscoluJprin bordeiul
Peuqa deschisdveneamiros de apedezgh 1Ia
in soarele argintiu... Adieri calde, incdrcate eIe
primiverii ndvdieau de pretutindeni, in vreme tai
^! 4ar !nr vi a ^ 'siv- -i+i-^i r
lJrlr6vr..

Aqa, mai pfigoiule, aga I

12
SARBATOARE
DETARNAVAL

I
I
1"\
 EHIOIEtUt
Ch,r.is
tiare Kutik
h9e q.i era iarnA. pe pimrintul inghelat era respandit un
. .. strat
sublire de_z{padi. Jos, dedelubtul ei, iri pamant,io"iiu-""
gnio""f.
Era ir:tr-adevdrascunsin cdsula sa de ceape,dar nu mai jormea,
De
mu1t6"vreme std.teaascuns acolo, in intr:neiic. era ,lu*
cunos, qi
voia si. qtie dacd alard il aqteptaudeja bdnufi, ndstuiei, primu-le
toporaqi Ei se inv6rti, se risuci, se_ntinseprlra 9i
pdmdnhrldejur imprejur a.
ceapd-plesni. "i*1. "u
"nrlacanJ.stratu_t
seincllzi, pand
zdpadd, de
de deasupradeschiseo feiejtruicd.
.yf luminalimpede deprimdvard,
igi impinse
-_,*^,1T1-gli".*p seintinse
!:T:l:^riy.,:1--pT*l ei rotmaimultinsprelumind.iqi
potrul seu floral gi descoperi cd era singur de tot. Nici uni
ii::"t:" lorrte pnetene
omlre nu era de vdzut.
Mahnij iqi ldsd cipqorul sd cadi, p6ni cAnd veni o
- adiere de
vel]t proaspet:
- De luni de zile sunt pe drum, qi
, . incd.n_amvdzut vreofloare.Te
salur,mlc mesagera-lprimeverii! _ziseel bucuros.
se jucd cu ghiocelulpnnd c6.ndacesta scoaseun
.oeucar.
,. .Ap,?i sunet
tln .ttmbagermaneeste "clopofelde zdpadd,,).De rdsunetrA_-
neobosital clopoleluluighioceluluise trezird pe'rana'9i
cetetaltelor;
de primdvard..CAndghio-elulzdri ici cotoniiturJ,
9i orLrf . u,
scotand din ptundnt,se bucuri. ft mutlu.i'ca-i .iul"." "i"f"*
trezeasci.
_capul .?i.

Traduceredin limba germand.de Delia popescu

75
 MAsENHA
5IURSUI.

A sosit vara. Mai multe fetile au alergatla moq $1 1-aU

rugat:
- Mogule,bebulo I Ldsali-o pe MagenkaSa.nijdacii noi in
pddure.Moqul qi baba o ldsard.Bucuroasi, Maqerll{d'1ije:ulicoqule!
qi pleci cu prieteneleei si culeagd.ciuperci qi pQai;fie.
Au 4juns in
pddureqi au inceput sd cuJeagi.Tot cuJeg6rd,ba pe dupd un copac,
ba dupi o tufd, Maqeni<ase rdt5ci.
' Fetitelecr.rlegeau
mai departe,Magenkaincepu
aiunci qi-a adus aminte de sfatul bunicilor:
- Du-te, numai vezisi nu te r6tdcesticd n
intorci acasd..A inceput sd le strigepe fetile din
tare. Dar prietenele nu o auzeau. Nu rd
departeciupercigi poame,MerseMaqenkace m
r5.u.Intr6nd intr-un desiq,vdzu o cAsuld,Mag
apropiede ea,Betu incetin uga,dar nu-i rdspur
iar bdhr. Apoi impinse uqa qi uqa se deschise-.
cdsutdnu era nimeni. Seagezape o lavild,
- Cine-ofi locuind aici ? se ir:treba ea.,
Iocuia un urs, numai cd nu era acas6.. r
9r+!a
uie.
intorcAndu-se ursul acas5.qi vdzirnd-o pe Maq tare
mult Si spuse:
- Acum nu te mai las sd pleci ! Vei locui hde
focul, imi vei facemalcare gi-mi vei da sd mdnAnc,
se tdr-gui.Ii era tare dor de acasd, dar n-avu in )sa
Iocuiascdin cisula ursului. Ursul trebuia sd ). 11
porunci Maqenkii s5-i faca curat 5i s5.-i preg rea.
inainte de a pleca ii mai spuse sA nu iasd nicdiiri.-
- Dacd fugi, ii spuseei, eu tot te voi rvol
m6nca. Plecd Ursul qi Maqenka rdmase s .se
g6ndeasci in fel qi chip cum ar putea scd.pa sl a
chibzuit pdnd i-a venit in cap un qiretlic, Se api
cuptorul.Apoi frdmdntaaluatul qi coapseniqte
. Erau aqade frumosrumenite,ci-fi ldsa u-te
la e1e.TerminAnd,Masenkaiqi lui un co$mare,r s-a
intors din pS.dureea i-a spus:
- Ursu.le,usule ! De tu o fugi pand-nsat gi babei
niqtepldcinte.
- BagapEcintelein coggi le duc, spuseu::sul.
Apoi Maqenkatrimise ursul si vadd dacd afare pIoUAsau e
soare.De-abia ieqi ursul pe uqi qi MaEenkase bdgd in Coq,puse
deasupraplecinteleqi strigdursului:

76
 t!
il
.ClAndse it:ltorse,u_rsulgdsi coqul
.- Ia coqul qi du'jtldcintele. li
pregdtit.$i-1 puse in spinareqi porni spre sat, Mergeaursul prinire il
. i
brazi,pdnhe mesteceni,coboravdi, urca dealuri.Merie ce mersepani
obosi.
-
la qa agez pe o buhlugi gi sd gust o pldcinficd...Dar
Magenkaii strigddin cog:
Stau sus
$i te urmdresc. I
Nu te a$ezape bururuge
$i nu mdncapl5.cin1ica.
Du-lebabei,
,l
Du-Iemoqului.
iI
.la te uita ce ochi buni are, fdcu ursul mirat... $i ce qireatAe ! i
Std in varful pomului qi vedetot. Ursul ridici supdrai coqui gi porni :l
!t
mai departe spre sat. Merseursul printre brazi, printre mesteceni, ri

pdli,ajunse in sat. Acolo gd.sicasa moqului qi a labei

9i bat: la 1l
poart6.
I
. descuiafi, v-am adus bundtAli de la nepotrca
-- ^D-escuiali, til
voastrd.Cdinii simfind se repezir6din toate pdrlile ldtr6rrd.Ursul se
sperie, scipd cogul, qi o 1ud la goand.spre pddure. Mogul ar.rzind t:i
ldtratul, deschisepoarta gi o vdzu pe Maqeni<a, ieqind vLioasddin
cogulcu pidcinte. ,:l
ri
.t
l!
ri
il
i
Basmpopularrusesec
tili

iii
,!t
.;i
I
::

Irj
I
ti
;i
ii
'\a,
:lil
i:,
rri

tl
il
r.i
ri
:lr
77
,i
,l-
:il
 toilBA IEPURASUIUI

A fost odatd o rulpe qi un iepuraq.Vulpeaaveao.-co..J!bi scobiti

in gheati, iar iepuragulo colibAdin coajSde tei. Vulpeaili t9! seceja
pe lepuraq:
- Coliba mea e luminoasd, iet a ta e intuneooasS,A mea e
luminoasa,ia-ra ta e intunecoasa.
Dar a venit vara qi coliba lrrlpii s-a topit. Ea s-a ru-gAtlatunci de
iepurag:
- Iepuragule,lasd-mdsd stau micar in cuitea ta !
- Nu vreauvulpeo,liindci m-ai sAcAitatAta.
Dar vulpeanu s-a ld.satqi p6nd la urmi iepuraqu.ls-
dat drumul in curte.
A douazi, vulpeas-a rugat din nou:
- Iepuraqulelasd-mi si stau Ia tine in
- Ba nu te las. De ce m-ai sAciii aiAta?
Dar lrrlpea s-a rugat atdta, pAnd c6nd iepuragul.
pridvor.
A teia zi iar a spusI'ulpea:
- Da-midrumul in colibata, iepuraqule?
- Nu vreaugi pace?Preamult m-ai sdc6it!
Dar r'rrlpeanu s-a 15.sat9i, pSni la ulmi, i
in colib5.Vulpeas-a aqezatpe laviti, iepuraqulpe
A pata zi, vulpeaiar incepe:
- Iepuraqulelasi-mi si stau l5ngdtine pe
- Nu, nu te las fiindci m-ai sacaitatata.
Dar lrrlpea nu i-a dat pace iepuragului
-- ^" --.^- 1:.^^: ^l
Ps L UPLUr iarSd cr.

A mai fecut o zi, doud qi lr:lpea s-a

icnrrracrrl rtin nnlihi
- ieqi afari iepura$ule,n-am poftd sd mai
$i pandla urmd l-a dar alard.
Pldngeiepu.r agul qi jele9te,qi-qi gterge
16bu!a.Nigtec6jni caretreceaupe acolo,il zdresc
- Hau, hau, hau, De ce plAngiiepuragule?
- Cum s[ nu pl5lg, dragiimet?Am avut o
iar vulpea una de gheald. Primdvara coiiba vulpii s-a
rugat atunci s-opriaesc in colibamea gi acumui
- Nu mai pldnge,iepwaqule,ca o scoatemnoi;
- h/ti-a nX h-^ c; nlrfati?
- Ba o si vezigi tu?
CAiniis-au apropiatde colibd.
- Hau, hau, hau. Ieqiafaravulpevicleani?

78
 Dar vuJpea le-ardspunsde pe cuptor:
- CAndm-oi infuria
gi m-oi ar6ta,
Fdrel!.e va fac
gi vd vin de hac I
Cdinii s-au speriatqi au fugit.
Iepuraqul plAngeaiariqi cu lacrimi amare.pe
, i6ng5 ei treceun
lup:
- De ce pidngiiepuraqr.rle?
- Cum sd nu pldng,Iupule?
Am ar,uto colibi din coajdde tei, iar
vu.lpeauna. de gheafd.primdvaracoliba vulpii
s_a topil'- Vulpea-s_a
rugat afimci s-o primescir colibameaqi acum
- Nu mai pldnge,iepuraqule, uite ca'_]a gorrlt.
zice lupul _ .a;;;; indate s-o
gonesc.
-
ll . , . I;o. s-o poli goni. Au incercatEi cainii s_ogoneascd,dar n_au
izbutit. Nici tu n-o s-o poti gonl.
i
i
- Ba da, o se v.zi c-o-s_,gon.sc.
{ sositlupul in fala cotibeigi a-inceputsd urle furios:
_
-.uuul, uuuu.... Iegiafaralulpe viclealdI
^
uar vutpeat-a raspunsde pe cuptor:
i - CALnd m_oiinfuria
gi m-oi ardta
Fdrdmete fac
i gi ili vin de hac?
Lupul speriat9i a fugit.
_s-a.
tar repura$ul.plringe qi tot plange.Iatd cd vine gi un urs bdtrda.
- De ce pldngiiepurapule?
:
- Cum nu plAng,ursule?
:a Am o colibddin coajdde tei, iar
mlpea una. de gheafd.primavaracoliba _ar,rrt
r,r:lpii ,_u iofii-Vrtp.u ,_u
rugat atunci s-o primescin colibameaqi acum
- Nu mai plAnge,iepuraqule_ uite gor.it.
: .purr" ,...rt _l_""a'*lu
;;;J
- Bu:-9:-9 gonegti.Au.incer"rt "". p,_,,,rt
qi rrpiili-..,
s-ogoneascd.. Nici tu n_osd porr. "rirrii 9t
.. - lja o sa Dot.
gi a pornit ursui sprecolibdmormdind:
't_
-.MoT...mor.,.iegiafard,
^ r,r:lpevicleand?
. uaf !'lllpea t-a raspuns de pe cuptor:
- C6nd m_oiinfuria
$i m-oi ardta
FdrAmete fac
gi ili vin de hac?
S-asperiatMoqMartin qi a prin padure.
$ters_o
iar plAngeqi se c6ineazd.ir"c"lrn coco$pe
^^^^=1:py..$"1
coasam spate. drum cu o
- Cu-cu-rigu! Iepuraqule,
de ce plAngitu?

79
 qi

80
PRIrulAVARA
 BNBUT
DEIRAIJ

A fost odati un bob de grAu. Lipsit de griji qi fericit locuia

impreunS.cu fani.liatui intr_un sac na_rede caa-pd, Saculla rfudul
iui, stAtuse toatd iarna in cemal-aunui ldt an, dar acum, cbnd primd_
vara cu suflareaei bl6rdd qi-caldd trezi la viale tntreagasuflare,gi
ldranul nostru porni pe c6rnpia semAnat.
Aqa se facec6 intr-o bunl dimineafd,bobui nostru fu trczit de
hurduciturile car.uluitras de-boi. Se indrepta spre ta-riauap;;;;p;
a_rata. Bobul nu pricepuce se intAmpld,a$a;A, s; hoteri sa aQtepte
cu
rabdare.
O. -fu1 vanjoasddeschisegura sacului. Dupd un rastimp,
.
ajunse,larAnd qi micul bob_.p1apdnd. Simli cum zboareo clpa intie
cer qi pdmAnt,ca apoisd cadi intr-un loc umed si sf6nt.
Brrr ! Tareintunecosgi receera aici. $i asia n-ar fi cel mai
rdu
lucru, dar faptul cd a rF*masfird. prieteni, iEri familie, asta
i-a intristat.
Incepu atunci sd priveasci de jur imprejur, sn striie. I\rareni
nu i_a
rdspuns.Nimenir,u l-a auzit.
Intr-un tarziu se apropiede el un spin vAndt:
- Ei, dar ce faci atah gdJdgie! potolegte-re
qi ascultd_indce_ti
spun:
in pdrnAntai a3uns,
In pdmturtvei muri,
Soarenu vei mai privi !
, lbt: atrmci s a speriatiobul de gld.u.A plecatcapul incercAnd
si se facd c6t mai mic in hdiuula lui, cand deoiata a auiit
ceval6ngd
el: un stropde ploa.ieil ra6ngdiaduios:
- Bob de grAu,bobde gr.Au,nu-[ pierde
ribdarea. nu te necaji.
Vin tocmaide sus de la Sf6:rhr1_ Soar"e.fi ie chearnd,te aiteapta.
Da:.n-a avut timp se se bucue indeajuns
]rentruca rn calealui
stdteaacum o piatrd.Oricit s_achiuuit s6 o itrpingd,sd o
urneascan_a
reuqit. Puterilel:au Esat, curajul aproape. Spinul cel venat
s-a apropiatdin nou: " "tir".
- Ai vbzut,nu m_aicrezut! pptole$te_te
odatdqi ascultd:
In pamantai ajuns,
In pdm6lt vei murr,
Soare nu vsi mai plivi !
Nu qtiu cum se fdcu,.i,isi atunci pril spatelelui trecu
o ca_rtila
care tocmarse trezisedupd lungul frlg al ierrii ieqise
5i si cautede
marrcare. In drumul ei. nici nu bagdde seamdcura dadu la o parte
:n-are.
Bobulde grau:ru mai iud seamala spin,ci luA calea
llutrS ".?
rrDcrace-t statea in drum, ilt fald.

83
 Drum lung insd pAurala soaregi multe obstacolein caleacelor
cel cdutau.
De asti datd un skat de pdm5:rt argilos prin care un bob de
grAu oricAt de voinic ar fi fost, n-ar fi putut si-l stribatd; spinul nu
uitd.nici acum sA$opteascS:
]n pamanta1ajuns,
ln pamanl vel mult,
Soarenrr vei mai nljyi !
Bobul de $au stitea descurajat. Sd.se intoarcl? Nu era chip. Si
meargdinainte ? Singur nu aveaputere. Dar ca qi cum aj fi cunoscut
gAndurile bobului, o rAmd.iqi fdcu drum intr-acolo, deschizAndprin
pdm6nh;I argilos un coridor ingust, ingust, intocnai pe mesura
bobului.Acesta,uiinit de noul ajutor iqi aduni ultimele foi-te9i porni
in sus pdni cdnd in sfirgit se intdlni cu SfAntul Soare.
Bobul de grAu radia de bucurie. iqi ridicrl brd . semn de
bucurie qi deodati de jur imprejurul lui iqi vAzu fra
timp fusesedespArlit.Aceqtia,ca gi el, erau acum
de sdrbdtoare:Hainainvierii !

Traduceredupa o povestegennane.

..,.i
.: t:i..: .

l- :.:.. :".- :r .

l . l , : l : 1 ,i . :

l'...:r:..:

'.

84
 FOVTSTTA
RATDUruItII

_ .lnrr_olard depdrlatd, ae
d? mult, trdja o zina tdndrd
^Tdt, qi
ffi ?ii'i;lttllflT;;,1ffi
.:;::H,:._$f
"'l*.0.r,..1
f;_TJffi i#^i:.,1f,
'?;:1+:';j* ,tH:.::ffi
il#,THT3
m**:i#.*;#id:5t*r",=:.t":H#hilT
i
p'.racuintr-otJi.;iffi;:::fii et,$io dusedeparte,
depane,acoloo
,Hf;H:fr
;:***::,,t#"*Jff ;il,,,1t
.lTfrT
*nl*:;
5x*f;;"J;]iftliltlil'"l"
#frflil1ll?"',i.i?:Tu
;;
:*#,'"*,."rH':,1ffi
i-H:!g,E'd",:i"lioJl.1**,i:
,-iffiLd*",TilH:;fi T*,Tr"a
uina
qi
,ff: J';fiil**T'J
ot,"u""""r"rlli-1?Ti;!Tj"j.xl Fiaude
toate,
auzipla-nsul
fetilei
ei
- De ce plaagi
Raldunice ?

**":H'jifff :,"{Eif{i:iJff
*::::*jF"riii:"":ffi :?.jg3i,".::i"ff
;;;;;;#:;"""*'
::ilA'J:,::{s,"
-"t,:':ti-Jt'll"T,i:,: l#:t' numai
aqaMuma-pddurii
num-ar
voiata !- ziseingeruJ.
;:3:":"",P"
Aruncl, drn floricica,t113^
. ieqi o pdsdricdpi zburd
;1 h:il,tr-".,TJ":ffj."T-T -"i,, ^11t"iaa,
ana pri mave'r.i.
i',,,L pa"a
cafurculiia.er ruo*a*i"r*foffipasaricd' cu gugaroEieqi si
cu codig

'x'fi
:il:#?"lj,?:
;f;:i."tr#"""dnhfu,fdf "'fl#,t
',*n,,llrrffitllriiffresc muttefloricete
albesi mici,caresenumesc

dJ
 MItUt SNARE
unrlsuane KUIlK

Lisa qi Peterstrdnseserdpemile de muqchi. Intr-uoloC aiiume iqi

construi fiecarecopil un cuib din el, pe care il imqofobi cu pr,imele
flori de primdvard.C6ndLisafu gata,alergi la pdrinli $i zise,radiind: i
- Am construit un cuib aqa de mare ! Descri

s5-rat,sau cevadulce?
Mama fu de pirere cE iepuraqul s-ar bucura pregi.sdq ry$te
legume pentru ronldit, Ea aduse o frunzd.de varzi $i urf glgfcev Si 1e
dddu copiilor.
CAndse trezire fraFi in dimineataurmatoare,incd nu se lumi-
nasebine de ziui. Seduserdrepedela fereastrd.
- Psss,poate-lmai vedempe iepurag,qoptipetei,
.i: ,:::
Amdndoi igi hrtird. nasuril.ede fereastrd.priv.in$Qr
un timp Lisa se bucurA:
- Uite, credce acoloin iarbi e un ou roqu !
- Da, il vid qi eu, rdmaseuluit peter, si :.este
altul.
Copiii iqi trezird pdrinlii.
- A fost dejaiepuraqul!
Crind ajunseri Ia cuiburile lor, furd. dacd
iepuraqulgisise darurilelor.
- Dintr-al meu a muqcat ! - se bucurd.Lisa.
- $i dintr-al meu, strigd. Peter, uite aici se.
dinli !
Abia acum admirard cei doi surprizele
mdncar6din ele.
In iarbi gdsird.maj multe oui mari, colorate,
coqr:Je!1a masa festiv araljatd, Mai tdrziu, la
intreba:
- $tiF ca in acesteoud de paqtiesteascunsc
. El tinea un ou descojitcu v6rfu1in sus, tdie
jur-imprejur la mijlocul oului qi ridicd jumahtea
Cdnd copiii vdzurd gdlbenuqul allat in cealalta i
uimili.
- O, aratE.ca o minge de aur I
- E ca un mic SoareI

Traduceredin limba germani de Deliapopescu

86
sARB
ATOAREA
DEPASTE
 r.uNA
DEPASTI
Christiane
Kutik

,^^.. 9l]i-0" j" nr:.plp primdverii,

zileieerau,in sfdrqit,mailungi
decarnopgle,da-ratarddomnea un fiig geros.Acestiucru il simtea
micul iepuraqdin pddure: intr-o dimineala,c6rrd se tlezi rn petuF:i !i
sd.ude muqchi, ii fu atAt de frig, cd_itremrua biinila pe e1.-Alergd.
inspremamasa, caretocmaiamestecani$teculori,
- Mi-e atat de frig, se plAnseiepuraEul.
Nu se mai faceodatdcald?
- Mai a$teaptapulin, pannh Faqti,
spuser:rama.
- CAndestepaqtele? intrebi iepurasul.
Mamaiepuroaici gtiu sd-irdspundA:
Abia crind Luna_iplini,
. Ca Soarelepe CerulSfdni,
poatesd revind
pagtelepe p6rndnt.
Iepuragulde pagii-tati sta afardsub ur tuji$ des.El
- aveao mici
panacu carepicta oud. Copiluliepuraq
- Ceoud frumoase! De ce le pictezi lopdi spreLl qi rimase uluit:
atat de colorat?
- PentruPagti,cdndvrr fi ascunsepentru
copii.
' Oh, a$ r'reacu drags5-!i ajut
$i e; ! Ca,ld,€;tepaqtele?
Tatdit espunse:
Abia cAndLu:ra_ir:lind.
Ca Soar.cle pc Cetrl StJ_nt,
poaiesd revind
paqtelepe pdn6nt.
IepuraqulvdzuseLuna de catevaori, cdndavr.rsese voiesa
seara,impreund cu pdrinfi, pdli la luminigul din p5du-r lopaie
e, dar nu
observase niciodati cd nu ardtaintotdeaunala fel.
Vru sd meargdimediatp6ld la luminig, si se uite
_ dupd LunA.
Bucurossdrea_prinfrur,ziqulmaroniu qi umea. Speriein
teiuf acesta
un arici, careabia se trezisedin somnulde iarnd.
-
- _, Mi-e atat de frig, zisemicul camaradlepos.Nu gtii cAld se va
incalzi vremea?
- Candva r-enipaqtele, spuseiepuraEul.
- Vl car-rdvor reni pastele?
Abia cani Luna-iplin5.
Ca Soarelepe CerulStant
poatesd revini
paqtelepe pdrnrilt.
si-i rdspund6iepur-aqul9i
-,--, tfi" lopdi mai depar.te.in curand
ooservaun cuc. Acestatocmai se intorsesednr
de fiie. far.i.lecalCe.Tremura

89
 - Cred cA m-am intors prea devreme,nu Stii cend se va fu\cd)zi
vremea?
- C6nd vine Paqtele, atunci se mai incdlze$te, rdspunse
iepuragul.
- Cend vin Paqtele?
Abia cAndLuna-i plini,
Ca Soarelepe Cen:l Sfdnt,
Poatesd.revind
Paqtelepe Pement.
Aqa spuse iepuraqul qi lopdi mai. departe inspre marginea
pddurii, Acolo vdzu cum Soarelecel mare gi rotund tocmdi apunea
dupd mun1i. E1 lopai pe campie, cdutind tuna. Oricit se uita, nu o
putu descoperi.Abia c6nd se intuneci vEzuo secer6.subiiie argintie
pe cer.
Atunci sosi i:r zbor o bufnild.
- Ce faci aici? - vru si qtie ea. Micil iepuragi nu tlebuie se
doarmd.?
- Vreau sd vid c6nd devine Luna plind, rdspul
- Hu-hu-hu ! rase pasereade noapte,lt no
plind 9i nici in noapteaurmetoare.Dar de ce vrei sL
- Pentru ci vreau si qtiu c6nd vor vsnl psggel6t:' i
.rl:lir::i::'..
- gi poli si-mi spui cdndvor veni pagtele? ,jr:i . : ilii:r:.:
- Abia cdndLuna-i plind .,:;:,:, '.-li'
Ca Soarelepe Cerd Sfent, :.i.ir. 'r'-iit:.'

Poatesd.revinS.
Paqtelepe Pemant.
rdspunseiepuragul,

searimai creqtepufin, gtiu bufnitasd-irispundi.

Iepwagul-copil ii mu1lumi qi se intoardb- seara
u-rmatoare veni din nou in acelasiloc. pentru a ved a
cd bufnila aveadreptate,De la o searEla a-lta, mal
lumirroasipe cer,pAni cAndintr-o seareeraro
Atunci iepuraqulse intoarsebucurosacasi
- Acum Luna e la fel de rotundd ca SoareleI
- Da, rispunse iepurele-tatd,qi copiii oar de
mult. Ei au construit multe cuiburi, pofi sd ne em
ou6-l'e.

90
 RILA
lEpuRtm
Ft[ARABU5ur.
IU AR|PIIARE
DEAilR
i
Florin Mugur
I Soar-eleardea din zi.in zi mai puternic. Zdpada
se topea.
Pdrdiaqeargintii cAntauun c6ntec-r,esel, aleigau.prirri"rri frin paa*i"".
Un fir de iarbA scoase-deodata capJspre lumind.'aporinca un
firigor de iarbi, sublirel. gi incd unul, irr"a
ii air, ir, _ui
multe. """i, "" ""
Printre firele de iarba se rdzu
Si un ghiocel. Cidtina capul
mullumit in adiereavAntului. Apoi la:rgL
:
sumedeniede flori. Veneaprimdvar.a. shi;i ;;'r;;ra inci o
: Dm scortluraunde isi
I lui. Avea r-irechicenugii,.aveacuJcugul,un iepuragprivi curios in
frul lungi, tare lungi gi o albd. care
tremu-ramereu.Iepuragulseuitd mirat cdh-en"', "oiita
- Ehei, se duce cumd.traiarna... i.'S" g."ai,
:i _. Se a""",.., qi""ia*ra bucur-os
din cap.Apoiieqi din scorburd. qi, vesel,incepuJ."'pfiJ#'pr*
cdnGld:
i*U,
.
I
- Eu sunt Rildlepur a,
DeduqmaninicicAndn_ammild.!
Iepurili.cel voiniC, *_-
Nu se temede nimrc.
Cum,canta aga, un cdribug micu!, care gedealinigtit
pe o floare,ii
str"ise:
- Iepurild.? Iepurili ? Cemai
faci ?
- Dar cineeqtitu.
uitd in dreapta,seuitd in fata,seuird in spate,
.,=_. ._I:O-ITU
vazurumlc I "" dar nu
- Aici sunt ! Aici sunt ! pe
floareI Brizdicdrdbuqul.
ma prichindeluJe? intr.ebdtepurita.privind
^.-,.,.:^C,Ilt:-T
caraDugut 1tr.igai,.
ca-reaveaaripioarele scanteiaiecu aur. Cevrei cu mme?
Hui sa fim prieteniI Eu sunt cdrdbug"i *ip;oarrle
- jucam
.- aur. ltai
sd ne impreund.Nu vrer., ""
- Ba da, hai sd nejucdm,
cdrdbuguleI
. - $i au inceput se sejoace de-av_a!iascunseiea. Sepitea cirdbu_
Ful_dupd.o -itoar9,ii cduia iepuraqul.Se asculdea .-rerqY l.p.i.uiu:, ,u*u
cdrdbugulpdndfl gdsea,gi Rit&Iep*.ifa .a"t"
- Eu sunt Rild Iepur.iid, .r"..".
De duqmaainicicAndn-ammitd I
Iepurild.cel voinic,
Nu setemede nimic.
CAntecul lui intri qi in r.izuina ursului.
Ursul se rrez1. ii
Intinza'du-9i somnoroslabeie,paqiafard
din ."oibrr.1JJ"r" oo.*i." il
91
 intreagaiarnd, apdrAnddrept in calealui Iepurild.Era irn.r-r,rs
bd.trAn
qi mare,mare de tot, careclimpS.nealnfometatdin fi:Ici.
- Mor-mor ? Eu sunt ursul cel bitr6n, am dorrnit toati iarna gi
acum mi-e foame...Am se te mananclepurilS.| $i ursul se linse pe bot:
Phii na {nerne rni-e I
Cdt era de voinic lepu-rile,dar inima i se fdcuse cAt o gdmdliede
ac qi ticdia repede,repede."Ce si md fac? Ce se m{,rlac?.?i se gandea
el. 'Acum pune laba pe mine". gi deodatd,ursd il inql6c4 dalir.9c"l{ Si-1
ddice. il linea in labi sus, deasuprapimAahrlui, qi-1priyearnulfumit:
- Ce mai manc6-rica bund fac eu din tine...Mor-mor.
Dar iati cd IepurilS.ani un biatit. Era cdrdbuqul cu Etipioaiele de
aur, carevdzdndci Iepurili estegata sd fie m6nca! igi pusein:g6nd sd-1
scape,ii $opti:
- IcpuriJd...Iepurild...nu-!i fie teamd.! Te scapeu.
$i,.. ce sd vezi?Cdrdbuqulincepu si se plimls.ps,nasulursului.
Ii intrd apoi in ureche,incepu s6.-1gAdile.
- Mor-mor, mormdi ursul supdrat c6tre rn
pace!
- Blz-b€a, i b6z,ia cdrdbuqul mai departe
scutue maniat capul. Dar nimic ! CdrAbugr.rl
lasi c6-!i arat eu?" se gAndi ursul. gi ridicd laba
IepurilS. Nici nu se gAndeala el. Deoda€, seizbi cu I
- Hait I Te-arnprins cdribusule !
Ursul se lovisetare, tare de tot, Ii liuiau ur
cdrdbugul fugise de mult $i acum alerga impreu4{
scape de urs. gi bAzzz, qi lipa{ipa, $ b€azz, qi
fugeaucei doi prieteni,fugeaumereu.Dar tot
Sirio'i ienrrra cr rL ri.
- Hai rnai irrfc Tenrrril; I
- Stai ci vin acum,ai milA !
- Hai mai spdnten,haide,hai,
Cd.ne-ajungeqi e vai...
PAndsd ia seamaursul, cei doi prieteni
Ursul nu mai izbuti sd-i ajungd.Sea$ezesupfuat Ql
gandindu-secdt de uqor fuseseinqelat...
In timpul acesta, Iepu-r e qi cdrE.bugulcu:l
ajunseser6.departe.Iepurild se aqezdgAfdindld. r
C6rabu9u1 sta qi et pe un firicel de iarbd,
- Ei, bine ca am scepat! rosti Iepur i.
- Acum, hai s5.ne jucam mai departe,il
aripioarede aur.
-Hai I
$i s-ai jucat cei doi prieteni pAnd seara tdrziu, bircurogi ci
scdpaserdde ursul cel fioros.
):)

92
IE
 [EITI{EI
FIUTURI
I
j

,-_-lrfost
^se_Jucau odatdo",nrT: pylar!,unu]-*
la soare,zburau vescl.i ,,:;:J;::; I
<i:n.r.loare ir. fi"r_i" !i.,"u obo.."u I
Jr"*,"J;a;*;ilff 'il"".-ffiinJv.iipioila.
ff.kT:]i T*'i:g'?"T:i:'.,'l:.o-'oaaLa eivoir.a
sa
j1'"11i;L"^"?.tTff
:*;Jiif
deschide-ne
floareata, sE'e ascundem
in ea,cd
". "*;:;l*i#ea'
La.leauaprivi
pe r6-ndla cei trei flururasi
- Celuigalbenqi $i rdspunse:
_ celuir
",r"*"e"i.f;,;;-;;"J:i';T:i[:,*:::'$ilf
H;ii:.##;
- iti mult'umimot 'fyT:.' Dar asan' voiranoi
"t"
qipeiiarere sd intrim la
,il:;r.::,";i;r"fl:Teqti nostruc.r*lb.na,iaj,.a:,ato".a,
se fdceatot mai mare. Flutur-ii
,i..ra,Hod. zburari ia crinul aib qi ii
ttinule, deschide-ne
floareata, ca sd ne addpostim
o. otoiSt"ta in ea
-_pe cel aJbil primesc
. c la
--.,dfl.|: ceilalii
nuvaprinl$:ff*3:::ff:,a1b curoare
casi
,, . _.-.uacanu_ipri-nreqti.,o",1,u.,,1,
*"i, utrn"i iu vin nici euta
ilfi,lHiiif;r:ciati cutoiii, decat
sd;" p;;"i" ;;ii'J r,,,,,,,u" tine.

- Asrfel,flururagii,b*-1-T,
ut dosulnorilor,vezu bundta delrarte. careera ascuns
-Soarele,
ii..*.tatJ"*li,;;Jil:1il::"'j:;:;:'.i*tffi
:J;:,i;l.mii
. Pestepu{i) timp *,oU"
rorseurcdlzird. seuscaseriiar tuupusoarele
l,"p:!U9r
Ceitreif iuragr zburaidacaseqi securcar-ife'citi.

93
 TEtETREIINNBI
(lntre Paqteqi

Trdia odatd intr-o !are, un conte bitr6n ce nu ayea decdt un

singur fiu, fiul insi era prost gi nu invdla nimic. intr-una din zile tatdl
i-a spus :
- Ascultd fiul meu, eu nu pot sd-!i bag nirnic..in,cAp, de acea
vreau sd te trimit la ul invitat renumit, ca-rese inceic€ aivd cu tine.
TAnirul a fost trimis intr-un ora$ qi-a rdmas la invetat un ah intreg.
DupAscurgereatimpului s-a intors acasi qi tatil sdu l-a intrebat:
- Ei. fiul meu. ce-aiinveht ?
- Taid, am inv5.1at sd inlelegldtratul cSLinilor.
- Doa.mne feregte,strigdtarel, asla-i tot ce-aiinvaFt ?
TAndrul a rAmas la invalat ince un an, CAnd s-a ihtors::fati1. l-a
intrebat:
- Fnrl mcrr rp-ai irvi+af ?
- Am invalat sa inleleggraiul pdsdrilor.
taral s-a maniaToe-a Dlnelea9l 1-a spus:
- O, neisprdvitule,ai risipit timp prefiosgi n-
!i-e ru$ine si apari h fala ochilor mei ? Arn sd
inv6!at, dar daci qi de data asta nu inveli nimic;,

- Dragd tate, in acest an am invital

broaqtelor.
Tatdl a fost cuprins de furie, a sArit in sus;,11,
a zis:
- Acest taner nu mai este frul meu, il va
poruncescsd-l duceli in pidure qi si-i luali
Ei l-au dus in pddure dar nu i-au luat eI
gi 1 au lSsat s5.plece. Au prins o cdprioarS,de la s1
limba. ca b5.tr6nulsd ooatAaveao dovadd.
TAndruIa mers qi a ajuns la o cetatein
penfu noapte.PazniculcetSliii-a spus:
- Dacdvrei sd innoptezijos, la vechiuiturn, dar te
avefiizezce e periculosceciacoloesteplin de cajni latla
qi urli intr-una gi la o anumitd o16trebuie sd ii se pe ca-re
i1sfAsieindati.
Tot tinutul era cuprins de tristete gi suferinld gi totugi nimeni
nu putea da vreun ajutor. TdlSrul nu s-a speriatqi a zis:

94
 - Lasd-mdpe minejos gi dd.mi cevasd le arunc;mie nu pot
_ sd_mi
facdnimic.
Pentru c6.nu voia nimic altceva,!a dat cevade m6lcat pentru
cAini qi I-au dat jos, 1aturn. CAnda intrat inauntru, cdinii n-au litrat
9i qi-au miqcat cu bucurie cozile,au venit in junn Iui, au m6ncat ce le_a
dat Si n-au scos nici un mArAit.A doua zi dimineata,spre mirarea
hrturor, t6ndrul a iegit de acolo sdnAtosqi intreg qi i-a spui paznicului
cetdlii:
- Cdjnii mi-au destdinuit in limba lor de ce ldtrau
acolo qi
pigubeau !ara. Ei fuseserd.blestemali qi trebuiau sd pdzeascd. o
comoardmare, care se alli jos in turn, atata timp pann se gdsea
cinevas-o scoati.
Toli s-au bucurat c6nd au auzit aceastachiar qi stdpAnul cet5fii,
dacdel va primi comoara.
TAndrul a.coboratdin nou jos qi pentru c6.gtia ce are de fdcut,
s-a ir'rtorscu o gileatd plind cu aw.
Urletul cdinilor s5lbatici nu s-a mai auzit de ah_rnci,ei au
dispdrurqi au idsat lara 1iber6.
Dupd un timp t6ndrului i-a venit in minte si pleceIa Roma.pe
_
drum a trecut pe 16ngdo mlagtindcg broagtecareoriciiau. Ascultand
ce vorbeauele,a devenitgenditorqi trist.
In sfdrqit a ajuns la Roma., unde tocmai murise papa .qi
cardinaliinu gtiau pe cine sd.desemneze ca nrmag. In celedin urmd
av cdzat de acordcd.vor alegepapd pe acelaasupracdruia se va opri
un semn ceresc,$i abia hotdrdserdasta, c6nd in bisericAa intiat
tin6rul pe umerii cdruia s-au a$ezatdoi porumbei albi ca zdpada.
Cardinaiiiau recunoscutsemnul lui Dumnezeugi l-au intrebat dacd.
nu r.reas5.devindPapd.El nu era pregdtitqi nu gtia dacd estedemn
de asta, dar porumbeiii-au goptitcd trebuiaqi s6 o facd qi in ceiedin
-cu
urma a spus 'da'- Ahrnci a fost hirotonisit $i tuns gi asta s_a
implinit ceeace auzisede la broaqte.
Penku asta a kebuit sd.conduci predicagi sa cantedar nu gtra
nici un cuvant. lnsd cei doi porumbei,Lare stdieaupe umerii lui, au
inceputse-i qopteascd tot la ureche.

Tfaduceredupd o povestegermared.

95
 RUSAtIITE

. " .
 I
I

t.
l:r:
...tt:
 TRATDAFIRIJI.
FftRA
SPINI
*
Christiane Kutik
it A fost odat6 u*rl tan&, pe
,nume Iacob. incd din copitdrieiqi
li
: ii,fi,! rJ'i:;'::ffi1Tffi::4"ilK$
;,?ilililtn i:i:;
plecein lume.Cilatoreaprin munli Sivai,p;in mJt"
: s"t. fr o.aq.f".
Demult6vremeeralacobpe.dmmwi,pdnd.cdld, ,nl_o
de departestrdlucir:dturnur.i aurii in Soa:.e.Sa zi, vdzu
palat rmpdrdiesc? "p*il'i ,.ui
TanAruliqi iuii pagii,pa"a .a"d'';j;;;;;;#fi
"*"
inalt,care ii opreaorivtiJe.Cara reuqisi se calerep'.ll]-""
-Era u.,"*a.
Erauintr-adevarhrnurile unui palat. situatinu i;n narc.in nere
pecat seputeavedea, cregteau iele mai frumoase
asemeneamdrelie qi fumusefe nu mai vdzuselacob $t ;J;;;;i;
nicioAatd.
aqezdpe zid $i rFnlaseacoio. Se auzi un sunet ti_p"al"Oupa Se
doud.sprezece bdtdi de amiaz6.se-deschisep"ar,. ,,rli#" palatului. "a"
Fiica impararului,prinlesaJolinde, priqi *r*a. p.
;;'il n si^,,,;
coroandde aur Ei era atet de.frumoasa,ircat lacJ'r,,]_;O;ia"ffi
ochii.de la ea. Ea piqi cu mutt. gralie prin
a;iJri C6:rdse
auzi bdtaiade clopotpentru ora ur.mitoare,sJCr.aJi",
into-se irr
Iacob dorea sd o revadi pe. prinlesd. O apteprarrLt.
Poartaauritd se deschisela aceeaqiorA inspr.eparc. iil Ae Cor.
i'n zi,la a treia fu
la fel.
fac, sd.ovad pe prirtese mai ndeaproape?_
gandi
-,
er. ,l-aq sluJrcu drag,dar cum sd indrizneascaun-simp;u se
:^9t;1t, i1
mine, sa pa$cascd. drumel ca
in fa1aunei prinlese?
O loce ii intrerupsegAndurile:
- De,ce_stni acolosus gi te uili in aer ? Nu ai r:in:icde '* fdcut ?
O.bitrd:ricd.sta l6ngd"zid qi seuita intrebdtor,.l^
-
. _ Am o legattxi cu vreascurila margheap,4durii.Nu "1,pot s-o auc
mai departe,imi vinepreagreu.
Igco! coboride pe zid. El o ajutd cu pidcere.
. Lui povara gi o
dusep6rldla cdsulabitr6:rei.
- Mi,ar fr de folosun t6nEr
destoinic.Vrei si inb.i in slujba mea?
- intrebi ea.
Dar lacobrdspunse:
.lur::e.:_A- vdzut in parcul impdrdtescceainai frumoaseprintesddin
Nu-mi dorescnimic mai mult, decAtsi-i ;l"j;;;;
i;
de unde si incep. "" S*"
Bitranica ig: cldtirrdcapu.lincoloqi incoacc spuse:
- .Lu pot sa te siEruiesc.in gridi-ua si
palatului etisrA tot soiul de
flori, cu excepliauneia ce nu crestein i aceasta.
n.Ji.oiu. a."pr"
trandahrul fEra spini. prinlesa, care a lar crezut muita vreme cb.are cea

99
 mai ftumoasegredinedin regat,nu-Si aIld pacea,de cdad a aizit de
floaJeaaceasta.Ea ar vrea si o a-ibd.
- Aq aduce-oeu, spuselacob,dar unde se o gesesc?
- Porumbelul ce1alb, care locuieqteaici, cunoagtelocul. El
-trt
zboar6. fiecare diminealE pAnd acolo qi se i::toarce seara inapoi, Ca
sd mergi pe jos, esteprea departe.Eu nu mai pot mergebine,-dartu
mai eqti inci t6ndr 9i poli sd te incumeli.
In zorii zilei urmdtoare, Iacob aqtepta aiird. C,arid vdzu
porumbelul, incerc6.s6.{ prindd, dar el zbua imediat tn iiialfuri Si-i
spuse:
- Tu nu ai voie sA mi priui, cdci imp5rilia mea este aerul
$i
v6ntu1. Trebuie sd mi laqi liber qi atunci ili voi ardtA diiimul inspre
trandafuul fdrn spini.
$i porumbelul zburi inainte, iar tAndrul drumet
C6nd acestaobosea,lorumbelul se agezal6ngd e1;e
zbr.ramai departe.in sfdrqitajunseri.la u-nrau. pas#
.:'
' r r'i"'
l.r::.''.'r''
gi strigi:
- Vino qi tu, vino ! :' I rrr:-':r
r'r: :i:
Dar bdiaful nu qtia si inoate.Acestlucru il
ce1mare,carecregteape mal. El iqi ldsi crengile
bdjatul si se poatdprinde de ele qi si se poat6
mal.
* -, Pe celSlalt mal vizu flori pe care nu le
Porumbeluli$i scuh,uaputernicaripile:
- Aici ai trandafirii fdrd spini.
Seavante in inaltul cerului gi nu se mai vdzu,
lacob se aplecd inspre flori gi se bucurd 1or.
Ardtau intr-adever ca kandafirii, numai ci florile k mal
mari, iar tulpinile nu aveau trandaliri. Rupse cu
Vru sd se intoarce pe celdlait ma1, dar de aici
ramurile mesteacdnului.Trebuia sd caute o altd':
pesteapd, Mersein susul rdului. Abia dup6 mu
unde rdul era atAt de ingusr,incat puht sd-sari p
Dincoloir:sd observdcd trandafirulisi pi
grd.biqi nu-gi ingddui nici o odihnd. Dar petalelese'
una dupi alta.
In sfdrqitajunsela cisula bdtr6nei.Ea i1aqte
- Ei, ai gdsit trandafuul lErd spini?
- Da, dar s-a veqtejit.Am fAcutatdta drum in
' 'l
trist.
- Nici un drum nu estein zada-r,dacdmergipe el
t,
spuse,femeia. Iate, pe fulpind sunt trei paUiiule, i sunt
seminte.Poatereuqeqtisd ciegti flori noi din'ete,Dacl tsd
intri in serviciulmeu,poli s6-{iincercinoroculin gr6di

100
r
i.
i
i
Tfudrul rimase la bdtrrind.O ajutd la toate muncile grele i$il
pregS.tiin'grddindun strat cu pemantbun, puse seminlelei;auntu
udd pnmantul de cdteori era nevoie.in primevaraur*dto*" incollirl
primele frunze delicaie, in anul urmetor planta crescu cu ma_lmulta
$i
;i

i vigoare,dar abia in cel de-al treilea antse ardtE un mugur. Iacob

i jubila. Ostenealasa fuseseimplinitd. C6nd,de Rusalii,floarea
inflorise
i in toat5.splendoarea ei, o dezgropardcu grijd. igi.tud rdmas bun de la
bdtrind gi o lud pe drumul spre palat.
- Vreau sd.merg la Impdrat ! _ spuseel.
Slujitbrul care pdzeapoarta incepu sd rAdd:
- Mulli ar voi sa mearge.
lacob qi
far gana -stdrui spusec6 are in cogul sdu o {loare,.cenu se a_fld.
in tot regaful, fu ldsat sd intre gi condus in sala tronului. impdratui
pr1'V1 floareape careio ardtdlacob 9i porunci s6.fie chemata
"" T*itg
prinfesa.Iacobse inclini adAncin fala prinfesei-qispule:
- V-am adus o floarepe care nu ali mai
v#ul_o niciodatd.Este
un tranda1irtdrd spini.Jolindenu-qi mai incdpeain pielede bucurie.
--g:.ryT9asdeste,ceparfumdeosebit are,strig5ea.
,Lui- mriinile
lui lacobintr-alesa.leqiii mulfumidin infoe.
Aceasta_flo"le,pe caremi-am dorit_oa€t de mult, va primi cel
. .-
mai.de onoareloc din grddinaimp6reteasce.Eu insumi o voi ingriji.
Vrei sAmd a;'u!i?
, . !c-a mai mare dorinld a lui Iacob se implini, El ar.rrvoie sd.
s.ruJeasca pnnlesei.TrandaJirulfdrd spini fu plantat in parcul palafu-
lui. Datoritd bunei ingrijiri crescu gi ." i""rlri,ii. gi aeoaieceinnorea in
fiecarean de Rusalli,fu numit ,.Trar:dafir de Rusalii,{ buior ).
Trandallrul de Rusalii fu bine prizit. Vreme indeiun[atd. nu fu
voies5.fie plantat decatin gradinaimpareteascd.
Astdzi ei cregtein toate grddinili.

Traduceredin limba germandde Deliapopescu

101
 IEPIIIiII PARUT
DEAUR
lJasm

Trfia odatd,de mu1t,de mu-ltde tot, intr-o uq

$ai viteaz gi frumos, pe care-l chema $oiman. LUr
mersesepestemari qi !a-rigi multe erau fetelede ca-re
visau in taind sd-i fie solie.In impErAliaaceasta, tbre un
boier,urAtde toati lumea,cEruia,de cArcotaqqi as

Vrajbd. Dar nici nu-i da inima ghies sa-i fie

mdine,ba ca ploua,ba ca-i soare,se tot fereadin
intr-un i::serat,pe cand$oiman-Craiul
v
de gtuduri de h vandtoare,trecu pe un drum de
case sdrace, dar curati ia ir:IEfiqare ca un
aceastalocuiau trei surori, cdrora le mersesevesteA
in jur de vredniceqi frumoasece erau. Qi cum
drum, nurnaich audeun zvonde cdntecvenindpe
rasaruca, pasarea
l)rac imi estea cAnta:
De-i vedeape craiul drag,
Snrrrrp-i ni-1 ecfFnt in rl!-ar

$i de m-o lua de nevastd

-'--= ^leas5.
v ra-r ts. larz.d 4
Dinfr-r:nfus si r:rrfuior
Sa-iimbracal sdu popor.
ii pldcu craiului vorba, Ei dddu si irtre in
ola c ncrp

Mdrij, fluhu de mitasd,

Zborila craiul nost-acasa.
Du-i tu vesteadorului
Pe-aripazborului.
De nevastdm-o lua.
Fluture, sd-i spui aga:
uu u4u9.
Din aluahrljuciuq,
Peine-oi
ftamantadezor;
Pentfu-ntfegdseupopor.

102
 Ii pldcu craiului vorba:astaqi mai mult, dar acum
statu se vazd
maiawi ceva.gi intr-adevdr,
iat6.cdse i.t.i
1_:^T
mlcl: "" "*ifigi*ut ""f.i
Unde-ofi, mdj goimde munte,
Craiul meu sAmd.asculte.
De_oveniin astd.-seard,
Spune-i-agcraiului iard.
Cd i-oi face,neapdrat,
0 fatd gi un bdiat.
'Nal!i,
fiumogi cum estecrinul,
Ochialbaqtrica seninul.
Glasul ca viersul de aur,
p6rul 1or,fuior de aur
!
Dac6,atsztcraiul toate
grabnicrn.".t$i;;.;;;;ff
T,;lffirL.J:Hfl."*ff#ji-*u
-.pe tine te vreau de nevastd
$i ce mai incoace gi incolo,o ;i lud cu el gi o fdcu criiasd.
Carld afla fiica boierutuiVrajbd de:toatd;i;il;.",
ceasulmorlii de ciudi. Ar fr voit ca sd._ifacd. se dd de
un rdu creiesei,dar se
d" mdniacraiuluiqi arunciiqi pusein _i.i.- l-ioUo*"
.TT^.:
"a "r,
intAmplape vremeaaceeacd.un impdratvecin,pus
_Se la calede
boierVrajbd, s5.porneasei.cu urgia rdzboiului
asuprafa-riilut goiman.
f:::"-+i strdnse degrabaoetilelip".ri i;t-"pt;, iJpl".air.a o ra.a
acasain grija femeilorde la curti. ba mai veni i"f,-loil*rrri qi
areta btandegi iubiroaresi fdcu ea fa"", ii ""
;q;;;-1# $i pe ea
craiul ca sd.aibd grrjd de crdjasA,utu""i
"" n .d:
trecu ce trecu qi crd.iasa
ceafrumoasd.. "urrj-'o "I."a. Si_".,,i
ad"r" p" f"*" j"j"copii ag,
::T,.9c-iq"ry" :cli pdrulcutorulsicutotutdi .*. b* i.L o. uoi.,
ce alta aqtepta? Biata criiasa nici nu apucd..a qi uaaJ.oplij, .a fata
3: l.""stuEipuse inro""iu, aoiJaleiliffii orri.la,
pe 1:.,1ul:'toT
copiucu pdrul de aur ii ddrui unui srujitoraJiataui a,r"a
9.1*j.,.T Trl:a pdLduriiqi sd_iomoare.b_J b""l"'"rlet "i'.a-inu .se
indurd qi-i ldsdnumaiacolt in umbrau"ui
tunq.ur. .]oil,, ."
abituse prin parieatocului,ii tud cu ta:H;;-i "ar"
fi fostcu adevdrat togi'iJ:i-; p*"a ,.r
cooiiisii. "r
Intre tirap, la patat, crd.iasacem sd_9ivadi gi
- ue copu, maJite crdiase ea cooiii.
? r-i spuse atunci cuvq pre'lEcdtorie
vrlraed fata
de boier. Iatd ce ispravd lEcugi r i *ite
planse crdjasa ce pldnse. Si
- dar fata de"at"ii.'v'
boier o batjocoreamar rdu.
In cele.din urmd, ctud veniqi craiul de Ia rdzboi,
p.,1..iiiii i,.t _,_
coq qi iegi cu ei in intrimpinareacraiului. "u
- Iatd-fi fiii, mdrite crai.

103
 Craiul se ficu foc qi pa-rade mAlrie.El dd.du'.crre2ar,.e..,..spuse1or
r::s
,i
fetei de boier, qi drept pedeapsi o ficu pe mama copli_lo,r
pefata boieruluio fdcucriiasa.CAcealtavoiarautatea!
slqjaice; iar '$
Azi aga,m6ineaga,vremeabecea.Fata ceafritrnoagl?,'tdnjea
dorul copiilor, pe care nu-i vizuse niciodatd,iar eldiasa coa rea se
de
F
at
bucura ip sinea ei de toate cdte Ie pusesela cale;,Dar diii inima
codrului, creEteaucopiii cu pal-il de aur. Cre$tea,U',"
f
f
ee Se va mai
spun - a$a cum cresc fetii{ogofeli i:: poveste: intr-o zj cet itlti-o luna, 19
9i intr-o lurrd cdt intr-un an. $i de buni qi ra€ erau, ii f
i!,
indrdgiserdtoatevieEliie cuvantetoa-re $i necu ale paoufu,
Nu era pisdruici sa nu fie ingrijitd de ei qi nici copztbSi .p1i{ie curilat
de crengileuscateqi de omizi.$i vattul purta vestea,celdidoicopii cu
pirul de aw pdnd ce ajunsede-osusuragi in crengilea doi rhefi, care
r,t
*

se allau drept in fafa iatacului craiului qi a crS.iesei i}

stetea incruntate h fereastrd, bdnuitoare Oi gaki.dt r
fiindcd nu se qtia cu cugehrl impicat. gi c6rld;
frunzelor, numai ce auzi :
ilu
Frunzdverdemerigor, fi
Tare-a$spunetuhrror,
F
As fot snunesi n-amcui
De un crai gi doamnalui
gi de doi copii isteli,
r
*

Mari, doi fefi-logofeti,

-:
$
f
De-n nriiaci -i,
f -Ja-rea,
Care moartea le-o dorea iii
Si-alte fapte ne$djte...
insiri-te mdrcdrite i
CEnd ar:zi cr5iasa cea rea ce susurau
iii:
ia
speriatdde la fereastrd.Seara,cAndveni cr
reascS.:cd o dor oasele,cd.e bolnavdgi ci, ce nu i
il.
se va insenetosidecAtdacdse va odihni pe doi ;i
meri din fa{a ferestreiiatacului. Craiul, care ind? !0qr ii
ce erau, ii frcu totuqi pe voie, numai ca sd.sc; tL
lud celedoud scdndurigi le puse in patul ei.
liniqtea mai mare, scAndurileprinserd sd trosne ii
:i.
Ior se desprinserS.cuvintele :
Frunzdverde-abobului,
I
Jelulm-a$ qi n-am cui
Jelui-m-ag craiului
i
r , . : . . . : , - , ,: :
$i i-aqi spunesd.vedeti
De cei doi feFJogofeli, ' '...:l', r.. l

,.: ; : :
Avdndpleteaurite...
Insird-tem5rsirite ! .r._t,,.

C6nd awi crdiasatoate astea,nu mai d6du ochli in gene toatd

noaptea,de frici sd nu se trezeascA craiul gi sa afle ea& reie a idcut,

104
 iar a doua zi, dis-de-dimineale, pomnci slujitorilor sd puie scAndurile
pe foc, dar se astupebine crdpdturile,sd nu icape cu'mvao
scdnteie
cAt de mic5.
- Doud scdrrteimici, micule, scaparatotuSipe horn qi cdzurd
nu
departe de casa, in poiana. pe locul unde cizLe crescl o
n-ifd de
busuioc. Un miel trecu pe acolo qi o pdscu.
$i, cdnd colo, si vezi
minune: tufa de busuioc era fermecati gi blana mielului prinse
o
culoareaurie, de toata frumuselea.Crdiasacea rea becu intr-o zi pe
acolo,insolite de fata ceafrumoasd.,care_iera acum slujnicd.De
cum
vdzumielul, ii ddduun crilit prin inimd., cici inleleseea ce nu-i
lucru
curat la dloc..Didu atunci porun_cd fetei frumoasesd prindd mielul,
dar acesta fugi sprinten incolo. Fata dupd el, qi tot'aga pand
Ia
margineapddurii, unde se alla slAnain care locuiau copiii cu pdrul
de
aur,. Cald ajunse acolo, ce v.6za:in pragul casei se zbenguiau
doi
copii, o fatd gi un bdiat, amAndoicu piete aLii.
RTlr. biata cu ochrilintd.intr_acolo,cici sim{eain imma
. ... . ei ci
reF-rogoleltnu-l erau strdini. Dar sigurAtot nu era incd. Mai
intArzie
ea-ceinte-rzieprivindu-i, 9i cdnd venl inapoi la.*i;; ;;;;
ce o tua
crdiasala ceartd.Fata ca hAr, cA mAr, n_avuincotro'qi_i
;;vesu ce_a
v5zut, Cand auzi crdjasa, numai ce se fdcu albi ca varui 1a iala
de
Irlca.
- Fugi,cd. s-aperut I ii spuseea.
!i
- Nu mi s-apdrutce eraaievea.--
- Ceera aievea? intreabi gi craiul, care
se nimbri si. fie pe-acolo,
- Ia, aqaqi aqa,incepusi povesteascA fata ceafrumoasa.
Zadarnicincercdcrdiasacea.reasd.intoarcavorba, craiul gtia
una qi bund: s5.se adune toti copiii din impdrdlie la curte,
Ia cules
mergfuita-reqi atunci va alla ei care-i adevarui.
Se adunard atunci la cude copiii de pretutindeni gi printre
ei
venirdqi cei doi copiicu ptetelede aur, iqi puseserdl"* fdiiiiJ"
p"*
pe cap a$aincAtpdreauchelbogi9i ca vai de ei, agaci_i
aqezardpe la
coadd. Copiii se adunar6.in jurul unei movilile cu mdrgAritare
sdle ingire, 9i
T":pYi in timp ce uecarer$l povesrea vrala.La u_rma veni
grrandu.lbalan.t-r careinceDu:
Cicd-aufost de mult pe lume.
Trei surori,ca o minune.
C6tegtrele ca o floare.
Cdteqtrele muncitoare.
Auziqi, tu, cfai-mdrite ?
lngird-temlrgdrite.
Crdjasacearea sdri atunci cu gura :
Un tS.ciune qi-un cirbune,
Taci,bdiete,nu mai spune!
. . Dar mama copiilor, care era gi ea de falA qi care acum prinsese
inimd, cdciinleleseci cei doi erau copiiiei, spuse:

105
 Un taciunesi-un ce_rbune,
Spune,mdi copile,spune!
Beiaful continua:
Mai era qi-o piaza rea,
Fatade boiersadea,
Surorilor,cdteqitrele,
Le urzea in taini rele,
I p f;raa .i1- arr-*li+-

Ingird-temdrgdriteI
Cr6.iasacearea sdri din nou cu.gura :
Un tdciunegi-un cdrbune,
Taci, bdiete,nu mai spune !
Dar biiatul nu o lua in seam6.9ipovestitoatd
craiul gi cu cantecul celor trei fete, cu ingeldciunea:
6r5.iasa cea rea sta ca pe jdratic. de spaimd, c6nJ
biiatului. Dar bdiatul nu se lasd, ci spusemai d
duqi in pddureqi cum au fost crescutide cioban:
$i acolo-ncodri,sus,
Unde-istdni din zdvoi,
.,r :.,,:,:,:;.t:.1,r., ,.
Tr6im, mdri amAndoi.
' ' ; ; _ i l . : r r . ., t ,
A aJlat-ocucul sur
$i-a spus-oceluilalt,
A allat-o cucul su-r
*:1-,l ii.:l .,..1..
$i a spus-oimprejur.
,'.;.iti :.'.i:,: :tl'r
Mierlei,ista i-a fost cantul,
De Ia ea a prins-ovdntul.
:1,1 1,:;1-r:;;.],;,i
$i-aga,povesteanoastra,
A ajuns la dumneavoastre,
Ca s-o spunemcu glastare...
Inqird-tem6rgdritare!
Si spunAndacestecuvinte cei doi copii
pe cap, iar mAndreleade plete de aui li se r
ior ii imbrStigdpl6ngandde bucurie, $i si vezi
bd-iatulpovestea,mdrg6ritarelese ingiraserade ki
Craiul ruginat de fapta lui, cu bucurie iqi
?poi manios dddu porunc6 ostaqilors-o lege pe'
ducd in inima codru.lui,unde s-o deapradd fiarelir
a vrut ea sa facd cu cei doi copii. pe fata cea
crdiasaqi trdiri apoi ani indelungali,impreund.cu l'FAni ia
adancibetranete.

106
p
F
f
n
n
:
':

t sANZIENE
i
i
I
i
:

,i
ii
i
rli
,l r
i
t1
I
l
i
'li
ll
i

ii
rlii
il
)
ti
ii
rii
itl
I
i

iii
il
iii
il
tl
iiil
 a
j

l
 DErEINFT0RE5TE
TEtUt
VARA
?

. De mult, de mult, teiul infloreaca gi ceila.lficopacila inceputul

primdverii. Nu erau flori deosebite,dar el era -utqr.rmii
i .e
d5duse.gtifi cd teiul are frunza in formi de inimd. "u "e
.*"uy sd vd.povestescacum s_aintAmplatin vremea
":
canolsus umbla prtn tard si nu era incd cunoscur.Topifl indrdgeau,
povesteaunecazurilelor qi mAinile sale bune alinau durerea ii
unora. EI
nu.!:egus9 inci apa lordanului. Nici cel mai bun prieten
al siu din
copildrie, Ioan, nu venise incd la apa Iordanului Ja prop;dduiasce
sosreaMAnfuitorului.Acesteanu se intamplaserdincd.
.Isus mergeaprin lari qi lucra ca iulgher qi asculta tot ce_i
TJ:t"r:-1:,:T,"-iii,9i stiasi ce_ea
cenu-i povJsteau,
pentruca putea
pnvt rn lnrma .lor.Ioan era incd in pustiu qi asculta vocea
Domnului
careil invdla ce trebuiesd prediceoamenilor.Uneori,insa
i| perasea
peqter.adi munte. Acolocreqtea^ pufind iarbd, de jur impiejur nind
numai tufe gi spini, ca:-eaveau tnsa ceva liucte, Aceste
fructe erau
hrana lui ioan.
. Albinele sdlbatice, care erau lalnargiaea pustiului, ii ddruiau
Merseloan, ietr-o zi, la oamenii.
care,giaveausaful in apropiere.
-
Pedrumlrecu pe hnga albinelesdlbaticeqi ie spuse:
- V-oi,.dragelor,
m-a!i ajutat de mulie ori M6jrr", cAndo sa md
intorc, diruiS-mi din nou dinmierea voastri. Ele ,"."aira
qi ii spuserd: ii i rrr_Uflri
- Vezi tu cipqunile verzi cu
mii de flori colorate,urrde g6sim
nectaiul din care pregdtim mierea ? Auzi
S1sunetul de moarte ai
secerei?
$i tocmai era seard.Din Jiecarecasi se auzeaun sunet ascufit
gi dur: 'Tenc,tenc,tenc...'
Ioan spusealbinelor:
-. Dar voi qtifi cd aga trebuie
- si fie, aitfel numai existd fdn la
iarnd qi animaleiefldmdrrzesc.
- Qi noi ?- zumzdirl, albinele.
Nu mai gdsim acum nimic I Mierea
pe care a.tnpregdtit-odin mullimea de flori
o folosim penku copiii
nogtri. pulin putem sa-!i.aam*ai".,
pentru.ca {umai J Ji'ie rntorci,
te.cunoa$tem bine gi ne iubegri. "*a
Aruncrloan se intristd, cdci gi_adat seamaci
. ceeace are unul
nevoietrebuiesa ia de Ia ceilalti
- Daci piqunea ar mai fi inflorit mult timp, ffuul
bun. nu ar mai Ii fost

r09
 Cum mergeael cetresat, oameniiil salutau sfigg!_gi.smenti; cdci
toli gtiau ce el era un om pios, cucernic,care trdia in pustiur:qiv.orbga
cu Dumnezeu.Dar de data aceastanu raspunseld saluful 1or,cici
cdzusepe gdnduri sub tei gi era foarte tdst. Nu observSniti rirdcar pe
prietenul sd.ucare veneape drum gi se aqezi in fala 1ui
Abia c6ndacestaii spusecu glasulbl6nd:
- Ioal, de ce eqti supirat ? -
pomta impreundspre casd.
intfunplat9i in acelaqitimp ii
asculeacoasa:tenc,tenc,tenc...
Isus pusemina pe braful prietenuluiqi ii spuse:"'..
Nu mai ii tdst I Pentru frecate neez, exigta o .alinare; un

In dimineala urmS.toare,cArrdtoti oamenii d

puteai sd{ vezipe Isus, carestitea lAngdteiul cel cum
igi pune m6inile pe trunchiul sdu qi vorbeqtecu nua
qtiut ce a spus,
A venit vara qi s-a strAnsrecolta,a verii!
zemoqi,apoi iarna, $aul a fost vanturat, ldna sc6i
De Crdcir:n a venit Ioan gi a adus prie
minulat pe care il gisise in mlrnte. :
- Peacestati-l ddruiescde zhtata cd estelil
na ci cr rflptrrl tirr
- $i eu am ceva deosebitpenffu ziua ta,
decit atunci. Ifi mr:ltumescpentru piatra nobile, I
ioal se g6.ndeamereu ce fel de cadou
lumea $tia cd. el nu voia si aibd nimic. in
aspru, de cwea gi de sandaleledin picioare nu
veneanimic in minte.
Iarna a trecut, a venit primdvara qi toli
infloreasce.Mdfiqoriigalbeniai selciilorscoasera
inverzird $i trebuie sd. gtili cd toli copacii de
pdm6ntul sunt legafi intre ei intr-un mod
nu inflorise inc6, ceilalli copacinu l-au luat in
vbz6ndcA tot nu infloreqteau inceput si-i spundr
- Hei, domnuleTei. nu te-ai trezit?Pri
se iEceaci nu aude. '.t .

Foarte incet au apdrut mugurii frunzelor, Vreo

floare.Ceilalli copaciincepur6sd.spund:
- Un copacrespectabilinfloregte
fructe.Voi v-a1ilenevit?
Teiul se intristi dar nu spuse l el11
ahrreFr; .li. h^rr.

Il0

5
 V:ei si mori ? Erai tot-u.g!Un copdgfrumos I Trunchiul
.- 9i
ramurile tale sunt ca ii ffuizd, asemeniugei inimi. Dacd nu vrer sa
inJloreqtiatunci nu vrem sd mai awim de tine.
Teiul tremura de durere, dar nicdieri in !a-rateiul nu arata nici
ceamai micd {loricicn, Ceilalli copacis-au depdrtat de el. Nimerunu l-a
mai bAgatin seamdgi aqaa trecut luni dupdluni qi el a fost uitat.
A venit din nou timpul pigunilor inflorite, cdnd soareleured.sus
pe cer gi din nou se awea acel.sunetprevestitord.emoarte:renc.tenc.
tenc...
Din nou florile trebuiri sd moard,
A venit ziua de nagterea lui loaa. El s-a intors din nou din
pustiu. Cu o seardinainteIsus veni 1atei, iqi puse mdjnile gi obrazulpe
Uunchiul siu qi ii spuse:
- Dragi teiule, ai fost credincios mi-ai respectat
$i rugemintea.
Acum poli sd in{loreqtiqi nici un copacnu va aveasplendoarea florilor
rate.
Si pentru ci nimeni nu maj privea teiul nimeni nu vdzu cA era
plin de bile mici care se legdnaucAtedou6.de o codili, la capdtul unei
frunze,Un oftat adAnea strdbdtuttrunchiul teirilui qi toat6iit,r1.l"..e
desfdcurd in mii qi mii de floriceleaurii qi luminlud. i:r frunziqul verde.
Sfaltul loan ven.i in ziua u_rmatoare,pe 24 Iunie, ziua sa de
na$tere,hnge tei, curiosde cadouipe care-lva primi. Acoioil chemase
prietenuJ sdu. De departe se a.uzeaun zunzejt qi vantul aduceh.o
mireasmS. dulce.
El nu observdnimic. Isus caresteteasub tei, igi ridica bratelesi
spuse:
- Ioane,privegtecadoulde ziua ta ! Teiul a inflorit
cd:td nici un
alt copacnu mai are flori qi albineletale au unde gdsi nectaruldulce.
Privegte,Ioane,$i ascdte cat de frumoszumzdie.
O lum1nAapdru pe fala lui Ioan care ingenunche,iqi ascunse
- . ^
fala in veqmintele prietenului sdu gi vdrsd laciimi de bucurie qi de
muJtumire.
De atunci teir:l inlloreqtede ziua lui loan.

Traduceredin limba germani de pu$a Munteanu

l]l
 FRUMOAsA
NOAPTE
DE

intr-o seardde vard,piticul R6ddcinelil

a.lcopacului,careqtia atit de multe despreP;mAnt;
Era o zi fierbinte. Spiritul copacului ar.dta
dormit. Riddcinel l-a gddilat Ia piciorul lui de rdc
f5.ceapldcere Spiritului copacului. in sf6rqit,
rds. Cdnd privi in sus, vezu capul Spiritului
dinspre trunchiui copacr,rlui.Vocealui ii spunea:
- Cine scurmd la picioml meu de rddicind?
Dejos veni rdspunsul:
- Sunt eu, Rdd6cinel! Aq vrea sa te intreb ce:
Spiritul copacului privi spre cer, din nou in
incepu s5.vorbeascS.:
- SoarelestrS-lucegte azi in ceamai lung6
lu. Luna plind seva inalfd in curdnd pe cer.
Ici ardepdm6rrtul,noapteae treazd,
Zborlicurici $i toarevegheaza,
Nimfe,pitici,'fluturi de noapte,
Duhuri de st6ncd, deasupra pe lnunte ,.i
Vor tofi,jubildnd sd danseze,
Vor nimfedansAndsi serbeze.
. Yezysus pe munte ardeun foc,
Oameni se strang impfejur, fac un for
Pariul gonegtein unde qi valuri,
Ci Spkitul-Apeis-ajungdla maluri.
Un Spirit al Muntelui bun, Jiniqtit
Priveqteal Lunii dans vechi, mijestrit, :.

Din crengtropotescpiticii in cete,

Amll solar petrecAndcu ldmpi, felinzire
Si cAntemarii h-:miniceregti,
Sebucurd oricepitic ce-ntAlneqti.
Iar Luna arginteazdsolarul ei aur
C6ndforfotatrecelrrind pestedealuri,

Asculti ! Oameniic6:rt6:
Noaptede SAnziene, noaptede S6nziene
Ne-aducipe Christosin poiene!
El binecuvAnl4cAmpiiqi pddud
BinecuvfuitErodirea intresii natud !

u2
 . Deodatd,piticul Ridacinelvdzu o fldcdruiedans6ndin fala unei
pietre.
- Un licurici, stdgael agitatgi segrdbi intr-acolo.
bl"gr:
?9. ll" sd apucefldcdruiacu mainile dar ea sdri mai departe,
Piticul RS.ddcinel porni sdrind dupd ea qi toatd ceatapiticilor fdcu la
fel:
Hopa-hop,hopa-hop
Topa-fop$i lopa-top!
Hopa-hop,hopa-hop
il
Topa-topqi lopa-1opI
Aga rdsund mereu.Era v:1 z:tri-ze1
$i-un le_raitvesel,iar greierii
igi ceteraude zor muzica. Curiogi, din gaurile'pemantulul,
il
au venit
cativa spi-ridugiinhrecafi. Ei nu puteau si. dansezepentru
ca nu se
puteaubucura.Priveaumorocdnogipe sub Urariiintunecrii.
- CegdldgieI Celume nebund!
Atunci deodatevdzan ciuand steledin cer. Toli piticir
stngard:
Ahh I Ohh I
intunecali fugeau speriali inapoi in gauile
-,.*"-aj-Til"Utt
pamajrm.lur.
Rddicinelprivi lung in sus la stele$i gendi:
- Cefrumosestetotuqi si fii pitic qi
si priveqtiminunilelumii !

_. - Traducere din limba germand

din invdldmentul Alternativ
-Waldorf, de colectirrl educatoar.elor
din Grddinila ;;j:N;;""..
il

rl
l,
ZIUADENASTERE
:

,
 TSHTORIA
UI\IUIiNEER

I: y-:"3* impdrdlie a cerului trdiau fericite cetele ir:gereqti.

Glasurilelo_rdivinerisunau pestetot. Deodatd,un rngerprivi prinie
nbri
curios'sd alle dac6.mai existd.gi altcevadincolo de imp'are'tia]or,
- O ! strigdel deodatd.Ceesteacolojos.q"
-"i" inrunecat?
- intunericul acela de jos este de fapt 'f"-.u, 9i
i.ir.rf
ma-re. "p*. ""f
- Pot se coboracolo? - intrebemicul
inger.
- S-arputea ... ! - spuseingerulcel mar-e.
. Dar ce wei sd faci acolo?
Lumea esteinfunecoasaqi goalagi te_aisimfi tare sinsu:..
- Dar pnv-eqte strigdmicul inger.Lumea
, _! va ntUt mal frumoasd.
A,cuTesr^e toata rosre9i in jurul ei pluteqteun nor jucdug. pot eu acum
sa cooor?
Tohrqiingerulcel mareii spuse.
- Mai aqteaptd. o clipe,estepreadevreme.
-^
J;i!a-te!- strigdmicul inger.Cefacegalbenulacelain lume ?
* ,gi el vdzu cum o lumini galbeni piiunde in lume qi mai vedea
cum un albastruil protejape roqu.
- Pot eu acum sd.cobor? - intrebd.ingerul
mic.
Pdmenhr.l era acurnunit $i un ma:-eelefantse apropie.
eqti tu ? * intrebd el o qoparldcare statea la soarepe
-,^o**-
Dlatra. "*"
o
- in orice caz sunt mai bdtr6nd.
ca tine, spuseea, qi eu Stlu ce o
minune seva intAmplacurdndin lume.
Se tdri qi iute se ascunse..Elefantul igi miqcd ugor
capul greoi,
plecdndatent pe drumul lui mai departe.Undevain f"-l-.r"
un deqert,
a391o- e1aun leu singur-singurel. O pasire coloratd zburi in
Orumul lui
slrlgandu-1:
- Vino dup6 mine vei trdi o minune
$i !
Imediat leul alergddupd pasare.
Pe_o pdqune, stetea o vace care incerca cu coada sd dea
muqtele la
o parte dar o muscd.tot ii dddeatdrcoaleintrandu-i in ureche.
- AleargS.-neqi vei trAi o
minune !
Vaca crezu ci nu-i ceva aqa important
Si pascu mai departe paad
se sd.furd.
Pe o poienitd, in pddure stdtea o ceprioard qi un
. cerb gi sub un
brad, o vuh:d.
:

117
i
li
 Cioarastrigd:
- Alergafi-md qi veli trdi o minune I
$i toatealergauuna dupd cealaltd.
Tot mai mr-rlteanimale veneau in lume. in ap5.jucZru pegti, lebdda
inota, cocostarcul stetea pe mal iar broasca oricSia pi'iil iarb-i gi toate
parcd strSluceauin celemai frumoaseculori din lumea !4t894g3,
- Pot acum sa cobor? - spusemicul ir:rgerag.
- Aqteapti o clipi, estepreadevreme.
Micul ingeraqnu mai aveardbdare.
Deodatdl el i vizut cum toate culorile din lumeoe.s.au
s--a:rtransfrT.a
h^ansformat
intr-un frumos curcubeu. in lume cre$teau pomi $l oreau florile,
io{i-o,qe4u
9i ln 0r e

cisulele
:Letarandu-se pSme.rrt.
terandu-sepe pamalnt.
'oui,3i"kl':ti"**
printre ele zburau fluturaqi ia:. gdzelesdreau prin iarb.e;,ti.p,Jp+,,r$!
cerau
i .].,,,...
- Pot eu acum sd.cobor ? - intrebi micul i
Ingerulcel mareii spuse:
- Da, acum poli si coboridar nu poli sd
copil, dac5.vrei sd.vii in hme. Dd-mi aripioarele
p6n5.cAredvei veni inapoi.
- Dar cum pot eu si cobor firi aripi ?- in
Atunci ingerul ce1mare ii spuse:
- Vezi tu curcubeul acela colorat ? Peel poli I
frumos pod?iiitre cer qi pdmdnt.Triiegte in pace
sd vii inapoi.
Pdgimicul inger pe podul colorat, cdldtorind

Traduceredin limba g

tI
t1
I

118 i
i
i
:
:,

POVE5TEA
TUtORII.OR

Departe, undeva pe t6rimui fermecat ar culorilor, traiau

- odatd trei
z6nri:-surori, carede caremaj frumoasdqi mai generoasE.
C* aveapdrrrl lung, de un alba'struinchis precum adancul
, ,; T3 Trr. "
ma-ritor,oc"nuuot cu genelungi, mdtdsoase,ca noaptea
de vard. Ea era
zlna apglor. a mdrilor gi a oceaaelor,.a lacurilor a_lec;ror pr";;ir"i
puteau fi p[trunse de ochii pdmaatenilor. Era impdrdteasa ;;
vazduhur or
ditt. necuprinselenoptride vard qi a oglinzilorlimpezi ale
ITTTI" de munte,
€curlror stepaneasingurd pestevegnicii,demnd,ftnlgtita
puternicd. 5i
impdr'teasa nopfilor era insi tris6. Ea nu_gi v6zuse
surorile d.e
amar de vreme; atdt de mult timp trecuse,cA qi uitase cum
aratau.
Obositdde atateacElitorij.printre stele,ud"""a .dor_JJli
rntr-un somngreu ca uital.ea.Abja cdnd se kezea,zdna .aA.a
Albastrddomolea
apelei:rvolburate qi cerurile innegurate, picurand .t lp din azurul ei
fermecatpesteefe'$i afunci-cerul se inseninagi "" up"f" .J fimpezeauca
prin farmeccdciea eraImpdreteasaAlbastre.
$i departe... foarte departe stip6_r:.easora m{locie... zana
risdriturilor qi apusurilor insAngerate,stdp^Ana flacaritor fi l.laratecutui.
E. cald6 9i bund ca pAine dir, avea obraiii roqii ca
, - "r3buzelezmewii -o
doudmere, iar pdrul ,ogr, "lrptor,
p*u fo""f"i p*," o mantie
lungdroqiegi o diademdca o dimineatade"a vard.
ea oboseagi se ldsacuprinsd.de somn.Atunci, pddurile
-., ^"ji:^"11.T-",1
$r campue a_rdeau sub dogoareaneindurd.toare a secetei.IerburiG,florile
qi copacii se ofileau. Dar cArrd stdpAaa focului
;;r;;, flicdrile se
domoleau,. vietdlile se trezeaula viaid, infloreau t"" qi garoafele
l?{! T,""iqi T."i"y marginile grddinilor,- "";;;;
aaJ"*- rn parg, iar
cdpqunile "r.."f.
ciregelebucuraucopiii.Ea erajmpdrdtea*a noslr.
Ceamai micdzdrd aveapdrutberJ,i";;;;;'ti"iur"a;", p*tu
straie de borangic cu marame aurie legitoar"* a'agafarraf".
9i
micd cutreiera c6mpiile Si g9ce.aspiceli de grau,'inflorea Z6na cea
in poieni
narciselegalbeneqi lalelele.CAndadormea,nori" ueqtei"au,t unreie
uscate acopereau pdmdrrhrrile, vdnturile toamnei ""
maUraL ierburile qi
petalelemoarte.

lI9
 Papagaligalbeni o trezeaupe zdnd qi afuncl raoea veseraprln uvezlj
caiselegi corcodugelese coceau,dovleciise umflau in pantcce,floareai
soareiuiz6mbea.15mdi1e dideau in rod.
Mezina era bogati qi puternicd, avea tot aurul
cdldurasoarelui.Era impdrdLeasa Gatbend.
Spre seari., fluturii galbeni s-au intAlnit cu
asfinfitului gi cele doui zdne - cea mijlocie qi cea mieA . sre
Ele au intins bralele si se imbri,tigezegi atunci
devenitportocalii$i pe pamantau apirut pentru pri
O nou5.cirioare apdruse in lume: portocaliu.
au pornit sa-qi caute sora mai mare. Au gdsit-o,Dor
inghefat pe tAremd ei, iar apeletd.cuserdin adfurcullli
teasaGalbendi-a trimis fluturii ei galbenis-o m6rrg,
atunci, pentru prima oari, iarba a inverzit, po ea
aveao noud.culoare:verde. :'
. Impdrdteasa Roqiea shopit-ope z.enacea.
a diminelii qi minune - in acea clipi liliacul ei
qryplut
'
parcuriie,iar fluturii violetzbuau pretu'
Z6na ddruise pAmdltului o nou5. culoard:
Bucuroaseca s.auintalnitzAnelesuroii
le intAlni intr-o lumind a1bd,-adevfuate,
nescat
albasbu,rogu,galben,portocaliu, verdegi violet.

i
I

120

)
I
 NOAPTE
BUNA,
TOPII

Obiceiul de a spune copiilor, la culcare, ,Noapte buna,, n_a existat

totdeaunape lume. El e vechi, foarte,foartevechi, dar are o poveste.Sav-o
spun gi voud.
De mult, tare de mult trdia un spiridug at pEm6ntului. El era tare,
tare amSrat. De ce ? Fiindce era urat, urAt de tot gi mic cdt un bob. De
acgean-avea nici un rost pe lume. $i sufefea amarnic, cd.ciinima lui era
la fel de frumoasi ca a celorlallispiriduqi.
- . . _irklo zi, el a plecatin lumi. Spre seard,aude pldnsul unui bdjat.
Spiridugr{ cel urat a cautat $i a gisit un b6ie!el. Era singur in casd.,era
tltur-refc, Ai lui au plecat. Afari era v6nt, crengile copicilor trosneau.
Copilulpl6ngeaqi nu puteaadormi.
Spiriduqul cel lErd.rost n-a mai stat pe ganduri. A fugit repedepAnd
la palatul
letrgnei N9p!i. Noapteanu era a$a cum qi_oin;hip;e copiii I
Era.o bdtrrini bund, In palma ei scAnteialuceafdrul de seard qi pe cap ii
sheluceao cununS.de stele,iar la picioareavealuna.
Spiriduguls-a aSezatin genunchiinainteaNoptii qi i_asous ;
- Ascdta-mi rugdminteaI Cat
line intuneiicul, opregtevantul qi
trosneful copacilor. Lvmineazd,cerul cu stelele tale ! Ahrnci somnul va
venicumintela genelecopiilorqi i va adormi.Fli Noaptebund.!
Buna Noapte i-a ascultat rugdmintea.Vdnfu,l s_a oprit, crengile
copacilorn-au mai kosnit. Noapteaqi-a.luat cununa de pe cap qr a
a.runcat-o in aer. Apoi a aruncat luna.
. 3,lgp1tj Spiri_duqul cel mic a mulfumit bunei Nopli qi a
luga
"-..-9.1d mapoi la bdie{el.Copilulnu nai plingea, Era gata sa adoarma.a
*at ,,Noapte
rosroe^su ca lrprldu$ul se-i Sopteasce: bund,,qi eI a adormit.
o!T11"-$"1 plecat multumir ce Ei-agesit un rost pe lume.
^-
^cum purea n $ ":t,Tt".u
et lolositor.Mergeasd le spuni tuturor copiiloicare nu
adormliniqtifi, cand sunt singuri noaptea,iat de bune lat arr. o"
cafea cunoscut-o. ""ii ^
- Dar p5:aantul e mare. Copiii sunt mu1!i.Spiridugulcel folositora
lazut _c-a nu poatealergapestetot. Era gata sa devind'din ,ro'r,,_arat.
rj9r parinifl nu ]-au lasat !Au inceputsi spund gi ei copiilor,la cu.lcare:
'Noaptebun5.l"
- Copiii atata a$teapte,sd audd celedoua cuvinte.pentru ei acestea
1111T1": l,t]o.ptea e buna, a.supralor vegheazd pdrinlii, pe pamanteste
pace. ijomnul copu.lorpoatefi liniqtit, plin de vise".

Traduceredup6.o povestedin limba germald

t2l
 BIATINERAFIE

1. Colectiv,uz intern Material ajutitor pentru grediiiife, i964

2. Ana Lulinschi Versfi cantecin grddinile,EDp, IgTg

3. V. Gafita9i C. Aldea Razede soare,culegerede texteIiterare

pentru pregcolari,EDp, 7974

4. Kutik , Christianeqi Carteaanotimpurilor ...

Eva-MariaOtt-Heidmann ,,1,, ,, ,

7. Sehlin, Gunhild Migdruqul Mariei, Ed.

. . i . ' . .

8. Streit,Jalob Piticul Rdddcinet,Ed. I

::,'ril'l:
9. Colectiv }/r4u
q qP

grddinige

122
 TUPRINs
ARGUMENT
pagina 1
SFAR$IIUL DE VA-RA
ScoicaSi pe$tele
pagina s
_
flovesteapescaruluiSi a pestiiorului
auriu
pasina Z
SAR.BATOAREA RECOLTEI
Sabiade lumind
Papinri5
copttaregetuiiiiietate de flscer-i
pagina 1g
, prinlesaqi balaunil
pagina21
povesteapainii
pagina 23
Ridicheauriaia
pasrna 24
SARBAToAREA LAMPIoANELoR
Aurul stelelor
pagna 2Z
povestecu pitici
pagina 29
L;mpifelc SfantuluiMa$in
- pasina31
Legenda
desprebjnecuvdntarea ogoruluisaucema$anorocosului
pasina 35
SARBATOAREA SFANTULUI NICOLAE
C\rmgi_agisit Sf6atulNicolaeua ajutor
pagina39
povesteaSfertului Nicolae
pasina4l
SARBATOAXEA NAS1ERII PRUNCULUI ISUS
CeutareaRegeluiTainic
pagna 45
Cumqi_aprimit mdgarulsecretul
panna 4Z
Decesebucurauoifle in pre,;ma Crdciunului
pagina 49
lum I s_apromisvifeluguluio marebucurie
paginaS0
CEITEI MAGI
Ceitrei inlelepfi
pagina 53
Fetitade Zdpada
pagina 57
 ' ' - '

fulguluide zepade
Povestea
Pagina61
Celedouasprezece luni
Pagina 63
MoqViscolqi Primivara
Pagina69
SARBATOAREA DE CARNAVAI
Ghiocelul
Pagina75
Masenka$i urcul
Pagina76
a^Iil'. iahnraarlllri

Pagina 78
PRIMAVARA
Bobul de grau
Pagina 83
Povsstearindunicii
Pagina 85
Micul soare
Pagina 86
DEPA$TE
SARBATO.iREA
LunadePaQte ,, 't,l:, . .
Pagina89
Rilelepurila
- ti cerabugul cu aripioarede aur
Pagina 91
Ceitrei flutud
P a g i n9a3 . I :.
Celetrei limbi
Pagina94 . . : .:
RUSALIIE ..: i']:::: ::

TrandaJirulfare spini
Pagina99
Copiii cu perul de aur ' . . - 1 . n . . , : . -, . ,.
. ' . . . ' .
Pagina102
SANZfuENE . i,:,:,: ..

Dece inflore$teteiul va.ra?

Pagina 109
_ r . . - r . l
Frumoasanoaptedevare
,-.
Pagir\^ 112 ..,,.
I :.... ,
ZIUADE NA$TERE
'. ti:;lr.r',:.,
C etoria unui inger
Pagina117
Pov€steaculodlor ..
Pagina119
Noaptebune,copii
Pagina121
Bibliogralie
Pagir'a722

124