Floare Albastră Proiect

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA
GOTCU
Text suport: Floare albastră de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: receptarea textului liric (prima oră)
Competenţe specifice:
1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte
1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:

1. să identifice elementele de compozitie ale unui text liric (titlu, vers, strofa, secvenţe poetice/tablouri);
2. să identifice cele patru secvenţele poetice;
3. să recunoasca temele şi motivele romantice prezente în poezie;
4. să precizeze semnificaţia simbolului “floare-albastră” la poeţii romantici şi la Eminescu;
5. să identifice cele trei specii literare (meditaţie filozofică, eglogă, elegie) în textul suport;
6. să identifice în text elementele de prozodie (rimă, ritm, măsură);
7. să prezinte originalitatea prozodiei eminesciene;
8. să evidenţieze figurile de stil şi rolul acestora în comunicarea ideilor poetice;
9. să interpreteze rolul timpurile verbale în constituirea sensului poeziei;
Resurse materiale: material bibliografic, volume de poezie, portofoliile elevilor;

Resurse procedurale: problematizarea, analiza literară complexă, conversaţia euristică;
Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feed-back dat elevilor, nota;
Bibliografie:
1. Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
2. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003
3. Manual ART, clasa a X-a
1
GOTCU
I ORĂ
STRATEGII DIDACTICE
MOMENTE T. CONŢINUTUL LECŢIEI Forme de Resurse Resurse EVALUARE
C.S. org. a materiale procedurale ACTIVITĂŢILE
învăţării ELEVILOR
Moment 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia
organizatoric
Reactualizarea unor cunoştinţe-ancoră, concepte operaţionale: Definesc conceptelor temă
4’ temă, motiv, romantism. Frontal Manualul Conversaţie şi motiv literar.
dirijată Exemplificare.
ETAPA COMPREHENSIUNII Fişele Precizarea trasăturilor
Apariţia poemului – 1 aprilie 1873 în revista „Convorbiri literare.” elevilor romantismului (succint)
Notează în caiete a titlului
Lectura expresivă a textului (se va relua lectura textului, integral lecţiei şi a data apariţiei
Evocare 20’ sau a unor fragmente, de câte ori este necesar). poemului.
O1 Frontal Tabla Conversaţie Răspund întrebării lansate
Semnificaţia titlului – posibile interpretări. Răspunsurile elevilor Frontal de profesor, în funcţie de
sunt completate, după caz, de profesor şi notate pe tabla şi în cunoştinţele pe care le detin
caietele elevilor. sau de intuiţie.
Frontal Tabla Conversaţie
Încadrarea în tematica operei poetului: dirijată
Poezia naturii şi iubirii (alături de „Sara pe deal”, „Lacul”,
„Dorinţa”, „S-a dus amorul...”, „De câte ori, iubito” etc.) peste
care se suprapune tema timpului.
Stuctura textului suport:

14 catrene Precizează şi apoi notează
Rima: împerecheată Exerciţiul în caiete elementele de
Ritm: trohaic prozodie identificate.
Măsura versurilor: 8 silabe
ETAPA INTERPRETĂRII
Constituirea 5’ Semnificaţia titlului – motiv ce apare des la romantici având Frontal Conversaţie Notează în caiete noile
sensului semnificaţii diferite: informaţii.
O2, O3, O4, germanul Novalis – simbol al iubirii şi al nostalgiei infinitului,
O5, O6, O7 fascinaţia depărtărilor;
italianul Leopardi – simbol al purităţii şi candorii iubitei
2
GOTCU
Eminescu – sugerează antinomia dintre
 relativ(floare, iubită, viaţă) şi absolut (albastrul Frontal Fişe de
reprezentând imaginea cromatică a înaltului, a idealului de lucru
puritate în iubireea la care aspiră poetul) dintre
 lumea realului şi lumea ideilor, dintre Individual Profesorul supraveghează
 contingent(existenţa terestră ce aparţine iubitei) şi munca elevilor în
transcendent (cunoaşterea absolută spre care năzuieşte Volume de rezolvarea sarcinilor de
poetul); poezie Problematizare lucru.
 etern şi efemer;
10’ Identificarea secvenţelor poetice şi stabilirea eventualelor relaţii Frontal

Constituirea dintre ele (opoziţie/simetrie) Fişele de Conversaţie Reiau lectura textului şi
sensului  dialog – stofele 1 – 3 şi 5 - 12 lucru ale dirijată identifică cele patru
O2, O3, O4,  monolog - strofele 4 şi 13,14 elevilor secvenţe poetice.
O5, O6, O7
Identificarea temelor şi motivelor romantice pornind de la cele Conversaţie
două câmpuri semantice care polarizează opoziţia structurală a euristică
poemului: Identifică cuvinte ce aparţin
câmpului semantic al
 spaţiul cosmicul: stele, nori, râuri în soare, ceruri nalte,
Manualul Exerciţiul spaţilui cosmic şi al
luna;
spaţiului terestru.
 spaţiul terestru: codru, izvoare, vale, pădure, baltă,
trestie, foi de mure, romaniţă, bolţi de frunze, crengi.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ Poezia este o capodoperă a lirismului eminescian din etapa de Individual Caietele Discuţii Notează observaţiile finale
O1, O2 tinereţe dezvoltând un motiv romantic de circulaţie europeană elevilor urmate de în caiete.
într-o viziune lirică proprie. redactare
Tema pentru 1’ Memoraţi poezia. Frontal
acasă Identificaţi în text următoarele figuri de stil: epitete, personificări,
comparaţii, inversiuni, metafore, repetiţii, simboluri şi precizaţi
semnificaţia lor.
a II-a ORA
STRATEGII DIDACTICE
3
GOTCU
organizatoric
ETAPA COMPREHENSIUNII Recita pe rand (3, 4 elevi)
9’ Recitarea poeziei Individual Manualul Conversaţie poezia.
Actualizarea cunoştinţelor: dirijată
Apariţia poemului – 1 aprilie 1873 în revista „Convorbiri literare.” Frontal Fişele Răspund întrebării lansate
Semnificaţia titlului elevilor de profesor, în funcţie de
Semnificaţia florii albastre în lirica romantică şi la Eminescu. cunoştinţele pe care le
Stuctura textului suport (rimă, ritm, măsură) detin.
Evocare Tabla
O1 Conversaţie
Constituirea 30’ Interpretarea secvenţelor poetice şi stabilirea eventualelor relaţii Frontal Fişe de Conversaţie Reiau lectura textului şi
sensului dintre ele (opoziţie/simetrie) lucru identifică cele patru
O2, O3, O4,  dialog – stofele 1 – 3 şi 5 - 12 secvenţe poetice.
O5, O6, O7  monolog - strofele 4 şi 13,14
Individual Volume de
Prima secvenţă poetică - stofele 1 – 3 poezie
 rolul ghilimelelor Problematizare Identifică semnificaţia
 înfăţişează lumea rece a ideilor, lumea lui adverbului iar din incipitul
 ton familiar, termeni populari („încalte”, „nu căta”) poeziei şi al ghilimelelor.
 simboluri ale eternităţii-morţii : „iar te-ai cufundat în Manualul Identifică marcile adresării
stele/ Şi în nori şi-n ceruri n-alte?” familiare.
 aspiraţia spre cunoaşterea absolută: „râuri în soare/
Caietele Exerciţiul Precizează semnificaţia
Gramădeşti-n a ta gândire”
elevilor simbolurilor regăsite în
 misterul genezei: „întunecata mare”
primele 3 strofe.
 universul de cultură: „câmpiile Asire” Notează în caiete
 universul de creaţie umană proiectat cosmic: „Piramidele- Frontal răspunsurile.
nvechite/ Urcă-n cer vârful lor mare
 avertismentul final: „Nu căta în depărtare/ fericirea ta,
iubite!” – sugerează că împlinirea umană se realizează
doar prin iubire în lumea terestră; Fişe de
 categoriile antinomice – departe / aproape lucru
 atributele geniului: izolarea, singurătatea, aspiraţia spre
Constituirea cunoaşterea absolută şi imposibilitatea fericirii terestre –
trăsături dezvoltate ulterior ăn poemul Luceafărul.
4
GOTCU
sensului Volume de
O2, O3, O4, A doua secvenţă poetică – strofa a 4-a poezie Exerciţiul Notează ideile, identifică în
O5, O6, O7  meditaţia bărbatului asupra sensului profund al iubirii Problematizare text mărci ale eului liric.
rememorate. Precizeayă semnificaţia
 mărci ale eului liric (eu, am râs, n-am zis, ah!, netezindu- timpurilor verbale.
mi) Manualul
 semnificaţia timpurilor verbale
A treia secvenţă poetică – strofele 5-12
 chemarea fetei la iubire,în lumea ei, planul terestru Caietele Exerciţiul
 motive romantice frecvente în erotica eminesciană: codru, Individual elevilor Identifică motivele
izvoare, vale, pădure, baltă, trestie, foi de mure, romaniţă, romantice specifice eroticii
bolţi de frunze, crengi, soarele, luna, stelele. – comparaţie eminesciene. Compară
cu alte texte eminesciene („Sara pe deal” – strofa 11, strofele 6 şi 11 cu strofe din
„Lacul” – strofa 6) poeziile „Sara pe deal” şi
 natura ocrotitoare a cuplului adamic „Lacul”.
 etapele ritualului/scenariului erotic: descrierea naturii
Identifică şi notează etapele
umanizate, invitaţia în peisajul rustic şi intim, conversaţia
ritualului/scenariului erotic.
ludic-erotică, jocul erotic/încercarea iubirii pe „un fir de
romaniţă”(natura ca martor al iubirii), portretul fetei ca o
Identifică elementele
zeitate terestră, gesturile de tandreţe, sărutul, îmbrăţişarea,
diurnului şi nocturnului.
întoarcerea în sat, despărţirea.
Exerciţiul
 elemente ale regimului diurn (soarele) şi ale celui nocturn
(luna, întunecime);
Frontal
 vorbire populară limbaj familiar;
A patra secvenţă poetică – strofele 13-14
 continuarea meditaţiei din strofa a 4-a
 verbele la timpul trecuta Identifică marcile eului
 detaşarea şi asumarea sentimentului de tristeţe liric.
Tipuri de lirism – lirism subiectiv

ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ La sfârşitul lecţiei elevii vor consemna în caiete următoarele : Individual Caietele Exerciţiul de Notează observaţiile finale
O1, O2 Poemul Floare albastră se înscrie în estetica romantică prin elevilor redactare (5’) în caiete.
urmatoarele aspecte: urmat de
 tematică si motive literare, discuţii (5’)
 ipostaze ale eului liric romantic – lirismul măştilor,
5
GOTCU
 atitudini poetice,
 structură,
 antiteza ca procedeu de constructie,
 amestecul speciilor lirice: meditatie filozofica, egloga(idila
cu dialog) si elegie.
Tema pentru 1’ Realizează, în una – două pagini, comentariul literar al poeziei Frontal
acasă Floare albastră de Mihai Eminescu, având în vedere aspecte
specifice de realizare a temei iubirii.
a III-a ORĂ
STRATEGII DIDACTICE
organizatoric
ETAPA COMPREHENSIUNII Individual Caietele Conversaţie Citesc eseurile şi sunt atenţi
Evocare 19’ Corectarea temei Frontal elevilor dirijată la observaţiile făcute de
O1 profesor.
Constituirea 15’ Verificarea şi fixarea cunoştinţelor Frontal Conversaţie
sensului Clasa se împarte în patru grupe care primesc sarcini de lucru
O2, O3, O4, diferite. Organizarea activităţii: 1’. Timp de lucru: 13’.
O5, O6, O7 Grupa I – vocea feminină Reiau lectura textului şi
1. Comentaţi în 3-5 rânduri incipitul poeziei. identifică cele patru
2. Selectaţi doi termeni populari şi două apelative care susţin secvenţe poetice.
adresarea familiară. Frontal Fişe de
3. Ce teme şi motive romantice regăsim în primele trei strofe Activitate pe lucru
din poezie? grupe
4. Ce rol are avertismentul din finalul strofei a III-a? (Nu
căta în depărtare/Fericirea ta, iubite!), referindu-te la
calea împlinirii umane: iubirea su cunoaşterea. Volume de Profesorul supraveghează
5. Identificaţi mărci ale eului liric. poezie munca în cadrul echipelor
Grupa a II-a – vocea masculină şi implicarea tuturor
1. Identifică ideea centrală a versurilor date. elevilor în rezolvarea
2. Identificaţi figurile de stil din această strofă şi precizaţi sarcinilor de lucru.
6
GOTCU
rolul lor. Fişele de
3. Este prezent eul liric în aceste versuri? În ce ipostază lucru ale
apare? elevilor
4. Precizează timpurile verbale fofosite în acestă strofă şi
semnificaţia acestora.
5. Găsiţi o semnificaţie a diminutivului mititica din acestă
strofă.
Constituirea Grupa a III-a – vocea feminină Frontal
sensului 1. Cum este organizată această secventă? Manualul
O2, O3, O4, 2. Identificaţi elemente ale cadrului natural şi motive Problematizare Profesorul supraveghează
O5, O6, O7 prezente in text. munca în cadrul echipelor
3. Textul cuprinde mai multe specii literare. Ce specie lirică Volume de şi implicarea tuturor
predomina? Argumentţi răspunsul. poezie elevilor în rezolvarea
4. Portretul fetei se realizează prin inocenţă şi senzualitate. sarcinilor de lucru.
Identificaţi sintagme/versuri care sugerează trăsăturile
fetei şi numeşte aceste trăsături. Conversaţie
5. Precizaţi de ce se folosesc verbele la timpul viitor. Fişele de dirijată
Grupa a IV-a – vocea masculină lectură ale
1. Ce surprinde ultima secvenţă a textului? elevilor Conversaţie
2. Care este figura de stil care stă la baza poeziei? Ce alte euristică
figuri de stil întâlnim în ultimele două strofe?
3. Indentificaţi verbele din ultima strofă. Precizaţi
semnificaţia acestora. Manualul Problematizare Reprezentanţii grupelor de
4. Reciteşte strofa a IV-a. Precizează atitudinile bărbatului elevi prezintă pe rând
10’ faţă de chemarea iubirii, în planul trecut, al trăirii şi în rezultatele muncii în
planul prezent, al rememorării. Volume de Analiza echipă.
5. Comentează, din perspectiva finalului, relaţia dintre poezie literară Se fac aprecieri asupra
versurile constatative: Ah! ea spuse adevărul şi Totuşi... corectitudinii răspunsurilor
este trist în lume! şi se completeză unde este
cazul de către profesor.
Comunicarea rezultatelor lucrului în echipă.
ETAPA REFLECŢIEI
Reflecţie 9’ La sfârşitul lecţiei elevii vor consemna în caiete următoarele : Individual Caietele Exerciţiul de Notează observaţiile finale
O1, O2 Poemul Floare albastră se înscrie în estetica romantică prin elevilor redactare (5’) în caiete.
urmatoarele aspecte: urmat de
 tematică si motive literare, discuţii (5’)
 ipostaze ale eului liric romantic – lirismul măştilor,
7
GOTCU
 atitudini poetice,
 structură,
 antiteza ca procedeu de constructie,
 amestecul speciilor lirice: meditatie filozofica, egloga(idila
cu dialog) si elegie.
Tema pentru 1’ Interpretarea orală a poeziei. Frontal
acasă
ANEXA 1
Grupa I – vocea feminină
1. Comentaţi în 3-5 rânduri incipitul poeziei.
2. Selectaţi doi termeni populari şi două apelative care susţin adresarea familiară.
3. Ce teme şi motive romantice regăsim în primele trei strofe din poezie?
4. Ce rol are avertismentul din finalul strofei a III-a? (Nu căta în depărtare/Fericirea ta, iubite!), referindu-te la calea împlinirii umane: iubirea su cunoaşterea.
5. Identificaţi mărci ale eului liric.
Grupa a II-a – vocea masculină

1. Identifică ideea centrală a versurilor date.
2. Identificaţi figurile de stil din această strofă şi precizaţi rolul lor.
3. Este prezent eul liric în aceste versuri? În ce ipostază apare?
4. Precizează timpurile verbale fofosite în acestă strofă şi semnificaţia acestora.
5. Găsiţi o semnificaţie a diminutivului mititica din acestă strofă.
Grupa a III-a – vocea feminină

1. Cum este organizată această secventă?
2. Identificaţi elemente ale cadrului natural şi motive prezente in text.
3. Textul cuprinde mai multe specii literare. Ce specie lirică predomina? Argumentţi răspunsul.
4. Portretul fetei se realizează prin inocenţă şi senzualitate. Identificaţi sintagme/versuri care sugerează trăsăturile fetei şi numeşte aceste trăsături.
5. Precizaţi de ce se folosesc verbele la timpul viitor.
Grupa a IV-a – vocea masculină

1. Ce surprinde ultima secvenţă a textului?
2. Care este figura de stil care stă la baza poeziei? Ce alte figuri de stil întâlnim în ultimele două strofe?
3. Indentificaţi verbele din ultima strofă. Precizaţi semnificaţia acestora.
4. Reciteşte strofa a IV-a. Precizează atitudinile bărbatului faţă de chemarea iubirii, în planul trecut, al trăirii şi în planul prezent, al rememorării.
5. Comentează, din perspectiva finalului, relaţia dintre versurile constatative: Ah! ea spuse adevărul şi Totuşi... este trist în lume!
8
GOTCU

Floare Albastră Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Floare Albastră Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA

Obiective operaţionale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:

Resurse materiale: material bibliografic, volume de poezie, portofoliile elevilor;

Stuctura textului suport:

10’ Identificarea secvenţelor poetice şi stabilirea eventualelor relaţii Frontal

Tipuri de lirism – lirism subiectiv

Grupa a II-a – vocea masculină

Grupa a III-a – vocea feminină

Grupa a IV-a – vocea masculină

S-ar putea să vă placă și