PROIECT DIDACTIC

Data: 19.10.16
Instituția:Liceul Teoretic`„Spiru Haret”
Profesor: Morari Dumitru
Disciplina: Informatica
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 45 minute
Subiectul lecţiei: Tipul de date INTEGER. Tipul de date REAL. Aplicaţiiile informaticii în rezolvarea problemelor
la geometrie şi fizică.
Obiective operaţionale:
La finele lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 – să precizeze mulţimea de valori şi mulţimea de operaţii ale tipurilor de date Integer şi Real.
O2 – să aplice redactarea programelor Pascal în rezolvarea problemelor la geometrie și fizică.
Obiective afective:
- Dezvoltarea culturii logicii
- Utilizarea calculatorului pentru aprofundarea cunoştinţelor din informatică, matematică, fizică.

A. Capacităţi şi deprinderi:
Elevii trebuie să posede următoarele abilităţi:
A1 – dezvoltarea modalităţii de gîndire tehnică prin corelaţii interdisciplinare;
A2 - operarea cu limbajul specific informaticii;
A3 - planificarea şi organizarea sarcinilor la rezolvareaproblemelor.

B. Comunicarea:
Deprinderile de comunicare includ capacitatea elevilor de:
B1 – a prezenta informaţii şi folosi limbajul specific informaticii în enunţuri adecvate;
B2 – a lucra în echipă şi schimba informaţii în cadrul grupului

Competenţe specifice:
C1 – Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismului de folosire a funcţiilor predefinite ale tipurilor de date Integer şi Real;
C2 – Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismului de elaborare a problemelor utilizînd tipurile în studiu;
 C3 – Aplicarea mecanismului de rezolvare a problemelor utilizîn tipurile de date Integer şi Real.

Metode şi procedee:
 Conversaţia
 Expunerea
 Observaţia participativă
 Limitarea timpului
 Învăţarea prin descoperirea dirijată
 Instruirea asistată la calculator
Mijloace didactice:
 Poster
 Manualul
 Tabla
 Calculatorul
 Proiectorul

Bibliografie:
Informatica. Manual pentru clasa a 9-a. Autori: A. Gremalschi, L. Gremalschi, Editura Ştiinţa 2011;
Informatica. Probleme Pascal. Autor: Elena Creangă-Andrunache, Editura Paragon 2001
 Scenariul lecţiei

Etapele lecţiei Obiectivele Activitatea profesorului Strategii Activitatea Timp

operaţionale didactice elevilor (min)
Momentul Salut elevii. Stabilesc climatul favorabil pentru Elevii răspund la 2/
organizatoric desfăşurarea favorabilă a procesului de instruire. salutul
Motto:„Cunoaşterea este numai atunci cunoaştere, profesorului.
cînd ea este obţinută prin eforturi de gîndire, nu
dar prin cele de memorie.” Reflectează asupra
motoului.
Reactualizarea 10/
cunoştinţelor Pentru reactualizarea cunoştinţelor elevilor le sunt Limitarea
propuse întrebari unde le este cerut să raspundă. timpului Cîte un elev
(Anexa 1) continie
După aceasta profesorul afişează la tablă cu proprietatea
ajutorul proiectorului cîteva programe, unde elevii începută la tipul de
trebuie să vadă ce va afișa programul. date Integer și
Profesorul împreună cu elevii face analiza Real.
rezultatelor obţinute. (Anexa 1)

Anunţarea Profesorul anunţă tema nouă: Elevii notează 2/

temei noi şi a Tipul de date Integer.Tipul de date tema nouă în
obiectivelor Real.Aplicații ale informaticii îngeometrie și caiete.
lecţiei fizică.
Transmiterea 19/
şi acumularea Pentru a familiariza elevii cu conţinutul temei noi Elevii privesc
cunoştinţelor O1 profesorul le propune elevilor să privească o Expunerea prezentarea,
noi O2 prezentare elaborată în Aplicaţia Power Point notează noţiunile
(Anexa 2), în care sunt indicate: noi în caiete.
- Problem1 din geometrie
- Problema 2 din fizică Învăţarea
prin
Profesorul indică elevilor momentele la care descoperirea
trebuie de atras atenţie şi informaţiile ce trebuie dirijată
notate în caiete.Se explică care este diferența
dintre programele Pascal și cele din geometrie și
fizică.
Explică exemplele prezentate.
Instruirea Exempele propuse
asistată la sunt notate şi
calculator tipărite la
calculator.
Fixarea noilor 10/
cunoştinţe şi Pentru fixarea cunoştinţelor profesorul propune Observaţia Elevii lucrează la
realizarea O1 elevilor să lucreze individual la calculator şi sa participativă calculator şi pe
feedbakului O2 rezolve problemele(Anexa3), în care sunt scrise fişe, fiind
condiţii pentru efectuare. coordonaţi de
Se fixează timpul. profesor.
După ce au fost explicate sarcinile, profesorul Instruirea
coordonează lucrul elevilor, intervenind cu asistată la
explicaţii sau demonstrări în caz de necesitate. calculator

După finisarea lucrărilor practice profesorul

adresează elevilor careva întrebări pentru a Elevii dau
sistematiza cunoştinţele, realizînd astfel evaluarea răspunsuri la
formativă a acestora. întrebările puse de
profesor şi
 Profesorul face totalurile lecţiei. Notează elevii. totodată adresează
Conversaţia întrebările lor dacă
După finisarea lucrării practice profesorul ceva nu a fost clar.
adresează careva întrebări elevilor pentru
sistematizarea cunoştinţelor, realizînd astfel
evaluarea formativă.
Profesorul face totalurile lecţiei. Notează elevii.

Lucru pentru Profesorul anunţă tema pentru acasă „Tipul de Elevii notează 2/
acasă date Integer. Tipul de date Real.” tema pentru acasă
§2.2., şi § 2.3. și 2 probleme din problemar. în agende.
Le mulţumeşte elevilor pentru lecţie şi le urează o
zi bună.
 Anexa 1
Evaluarea cunoştinţelor la temele precedente.
Îi chestionez cu un set de întrebări, astfel verific cît de bine s-a însuşit materialul.
Întrebări:1. Ce tipuri de date cunoaşteţi?
Răspuns: Tipurile de de date integer, real, boolean, char.
2. Cînd se foloseşte tipul de date integer, care este mulţimea de valori în Pascal?
Răspuns: Se folosește atunci cînd se lucrează cu numere naturale cuprinse în intervalul [-32768; 32767]
3.Dar care este mulţimea de valori ale tipului de date real?
Răspuns: Datele de tip real iau valori reale aparţinînd domeniului de valori corespunzător tipului respectiv.
4. Cîte caractere include un set extins ASCII?
Răspuns: include 256, caractere numerotate de la 0, 1, 2, …, 255.5.
5. Ce operatii se pot efectua asupra valorilor de tip rea?
Răspuns: operatiile de adunare, scădere, înmulțire și împărțire.
6. Ce va afişa urmatorul program? program patrat;
var lat, a: integer;
begin
writeln(‘Dati latura patratului’);
readln(lat);
a := lat * lat;
write(‘rezultatul este ‘, a);
end.
7. Determinaţi ce realizează următorul program:
Program a2;
var a,b,c,s:real;
begin
writeln(‘Dati valori pentru a,b si c:’);
read(a,b,c);
s:=a+b+c; write(‘raspuns:’,s); end.

7.a) De ce tip va fi rezultatul? Da poate sa fie un numar intreg?

 Anexa 2
Problema 1: Să se calculeze aria unui triunghi, când se cunosc baza şi înălţimea sa.

În toate cele trei triunghiuri se cunosc lungimea bazei BC şi înălţimea AA1. Acestea reprezintă datele ce se dau, ipoteza şi sunt notate la fel în toate cele trei
triunghiuri doar valoarea lor diferă de la un triunghi la altul. Concluzia o reprezintă aria fiecărui triunghi notată cu A (de mână), notată deasemenea la fel în
toate cele trei triunghiuri, doar valoarea ei va diferi de la un triunghi la altul.
Din geometrie ştim că aria unui triunghi este dată de formula:

În etapa scrierii programului observăm că pentru a scrie programul Pascal avem nevoie să definim trei variabile, tot atâtea câte mărimi sunt prezente în
formula de mai sus şi notate la fel ca şi datele problemei noastre: BC, AA1 şi A.
De ce tip vor fi aceste variabile? Ne uităm la unităţiile de măsură exprimate în acest caz în centimetrii. În problema anterioară era vorba de grade. Lăsând la
o parte unităţiile de măsură, observăm că datele noastre reprezintă defapt nişte numere şi atât. Deci variabilele noastre vor fi de tip numeric, mai
precis integer sau real. Asta pentru că dacă luăm ca exemplu o adunare 40 + 60 va da întodeuna ca şi rezultat 100, indiferent ca aceştia reprezintă grade,
centimetri, litri, metri, sau orice altceva, iar limbajul Pascal nu ţine cont de unităţiile de măsură.
Vom avea deci variabila BC ce va reprezenta baza triunghiurilor noastre, ea va conţine valorile bazelor triunghiurilor, iar dacă vom lua ca exemplu datele
din primul triunghi, variabila BC va primi valoarea de 25. Faptul că aceştia sunt centimetrii nu mai interesează programului nostru, programul îi va
considera un simplu număr. Analog şi pentru celelalte două variabile AA1 şi A, valorile ce le vor conţine vor fi privite ca simple numere.
Observăm deci că:
Mărimi matematice Variabile corespunzătoare în program
Se cunosc, se dă: BC şi AA1 BC respectiv AA1
Se cere: Aria
Programul poate arata în felul următor:
program arii;{program pt calculul ariei
oricarui triunghi}
var BC, AA1, A: real;
begin
write (‘Introduceti baza triunghiului=’);
readln (BC);
write (‘Introduceti inaltimea triunghiului=’);
readln (AA1);
A:=(BC+AA1)/2;
writeln (‘Aria triunghiului este=‘,A:6:2);
end.
Aşa cum formula din geometrie este valabilă pentru calculul ariei oricărui triunghi (o infinitate) şi programul nostru poate calcula aria oricărui triunghi,
dacă se cunosc şi se introduc valorile corespunzătoare bazei triunghiului şi a înălţimii acestuia.
Exerciţii:
Determinaţi aria celor trei triunghiuri din figură cu ajutorul programului de mai sus.
Folosind manualul de matematică sau culegeri, se pot da mai multe exemple de triunghiuri în care se cunoaşte lungimea bazei şi a înălţimii pentru a exersa
calculul ariei, utilizând programul arii.

Problema 3: Calcululaţi distanţa parcursă de un vehicul ce se mişcă rectiliniu şi uniform, atunci când se cunosc viteza acestuia şi timpul parcurs.
Pornim de la formula cunoscută de la fizică şi anume: D=v*t
unde aşa cum am spus, viteza şi timpul se cunosc, iar concluzia o reprezintă distanţa parcursă.
Pentru a scrie un program în Pascal care să rezolve această problemă vom defini trei variabile, notate tot ca şi mărimile din fizică corespunzătoare şi
anume D, v şi t. Pentru a simplifica problema convenim ca datele de intrare, adică vitezele şi timpii să fie numere întregi, fără zecimale şi putem defini
atunci variabilele programului ca fiind de tipul integer.
Mărimi fizice Variabile corespunzătoare în program
Se cunosc, se dă: v şi t v respectiv t
Se cere: D D
Programul acesta poate arata în felul următor:
program miscare; {program pt calculul vitezei unui vehicul}
VAR D, v, t: integer;
begin
write (‘Ce viteza are vehicolul? = ’);
readln (v);
write (‘Care este timpul parcurs? = ’);
readln (t);
D:=v*t;
writeln (‘Distanta parcursa este=‘,D,’ Km’); end.
 Anexa 3
Problema : Dacă se cunoaşte masa unui corp, atunci să se afle greutatea sa. Scrieti programul pascal.
Ca deobicei pornim de la formula din fizică şi anume G= 9,8 inmultit la m
Ne uităm la formulă şi ne întrebăm câte mărimi avem?, care este ipoteza şi care concluzia?
Ştim deci că se dă masa corpului, notată cu m care se ştie, iar concluzia o reprezintă greutatea G care se cere a fi aflată. Numărul 9,8
reprezintă acceleraţia gravitaţională şi ştim din fizică că ea este o constantă. Prin urmare programul nostru Pascal va conţine doua
variabile, notate la fel ca şi mărimile fizice corespunzătoare, adică variabila m şi variabila G.
Pentru simplificarea problemei convenim ca masele corpurilor sunt toate numere întregi, deci variabila m va fi de tipul integer.
De ce tip va fi variabila G? Deşi m este de tip integer totuşi datorită prezenţei în formulă a constantei 9,8 aceasta va face ca unele
rezultate să fie deasemenea numere reale. Gândiţiv-ă la rezultatul înmulţirii a oricărui număr întreg mai mic ca 10 cu 9,8. Deci pentru
ca variabila G să poată conţine orice valoare, ea va trebui să fie de tipul real.
Scriem acum programul:
program greutati; {program pt determinarea greutatii unui corp}
VAR m: integer;
G: real;
begin
write (‘Introduceti masa corpului=’);
readln (m);
G:=9.8*m;
writeln (‘Greutatea corpului este=‘,G);
end.
Problema : Un geolog a găsit mai multe feluri de minerale. Se cere să se realizeze un program în Pascal, cu ajutorul căruia geologul
să poată stabili densitatea mineralelor sale, dacă le cunoaşte iniţial masa şi volumul.
Din fizică cunoaştem formula densităţii unui corp în funcţie de masa şi volumul acestuia: densitatea este egala cu raportul dintre
masa corpului si volumul lui.
Se observă că programul nostru va trebui să aibă trei variabile, tot atâtea câte mărimi sunt în formula. Deoarece pe tastatura nu există
litera grecească ro convenim să notăm variabila corespunzătoare densităţii cu d. În schimb celelalte două variabile pot fi notate ca şi
mărimile fizice corespunzătoare lor şi anume m şi V.
program densitati; {program pt determinarea densitatii unui corp}
VAR m, V, d: real;
begin
write (‘Introduceti masa corpului=’);
readln (m);
write (‘Introduceti volumul corpului=’);
readln (V); d:=m/V; writeln (‘Densitatea corpului este=‘,d,' g/dm3'); end.