Vegetaţia şi fauna

Comunei Vatra Molodoviţei

Alături de relief, vegetaţia în special cea lemnoasă, contribuie la conturarea

personalităţii şi individualizarea unui peisaj specific nu numai a comunei Vatra Moldoviţei, ci
şi întregii regiuni geografice a Obcinilor Bucovinei.
Principala asociaţie vegetală din cadrul comunei Vatra Moldoviţei este cea
lemnoasă (conifere), cu un mare potenţial de valorificare economică, dar care în perioada
actuală se afla în declin, mai ales datorita exploatării neraţionale dinainte de 1989. Din
aceasta cauză în momentul de fata exista întinse suprafeţe ocupate de plantaţii şi mai ales
de parchete rezultate în urma tăierilor rase care au dus la apariţia unui peisaj geografic
modificat, cu intense degradări de terenuri.
Pădurile şi pajiştile au cea mai mare întindere în cadrul comunei Vatra Moldoviţei.
Pădurile ocupa 13120 ha (74.1 %), păşunile 1335 ha (7.6 %), fâneţele ocupă 2096 ha
(11.9 %), arabilul 409 ha (2.3 %), iar 660 ha (3.8 %) reprezintă aria construită şi căile de
comunicaţie.

Categoria Păduri Păşuni Fâneţe Arabil Construcţii Total

de teren şi căi de
comunicaţii
Suprafaţa 13120 1335 2096 409 660 17620
în ha
Suprafaţa 74,1% 7,6% 11,9% 2,3% 3,8% 100%
în procente

1
 Participarea vegetaţiei la realizarea peisajului geografic al comunei, este deosebit
de expresivă, edificatoare în acest sens sunt toponimele: Paltinu, Făget, Soci, Trifu,
Runcu, Brădanca, Cucureasa şi Tisa, cât şi topicele: făget, brădet, arsura, ariniş şi afiniş.
Toate acestea releva rolul important pe care l-a jucat din cele mai vechi timpuri vegetaţia
forestieră şi ierboasă în viata populaţiei locale.
Relieful, expoziţia versanţilor, clima şi solurile joacă un rol important atât în
distribuţia vegetaţiei, cât şi în compoziţia ei. Fondul forestier din cadrul comunei Vatra
Moldoviţei, aparţine Ocoalelor Silvice Vama (12912 ha) şi Moldoviţa (208 ha).
Suprafaţa de 13120 ha, din suprafaţa totala a comunei (17620 ha) reprezintă 74.4
%; procentul general de împădurire în raza celor doua ocoale silvice este de cea. 80 %,
evidenţiindu-se specificul forestier al zonei.

2
 Diagrama ponderii suprafeţelor forestiere în cadrul fondului
funciar al comunei Vatra Moldoviţei

1. Vegetaţia zonală

1.1. Vegetaţia forestieră

În cadrul bazinului hidrografic al Moldoviţei se disting doua subzone vegetale

(etaje):

1.1.1. Etajul de tranziţii molid-fag cu arborete mixte, molid, brad, fag pe fond
de molid (se suprapune bazinului mijlociu şi inferior al Moldoviţei, ocupând cea mai
mare parte din suprafaţa forestiera a comunei Vatra Moldoviţei).

Etajul molidului (este bine reprezentat în partea nord-vestica a comunei Vatra

Moldoviţei, precum şi în partea nord-estica).

În ansamblul comunei predomina pădurile de molid (Picea excelsa) care ocupă

zonele cele mai înalte. Molidişurile se găsesc în partea superioară a bazinului Boului şi
Valcanu, care drenează versantul estic al Obcinii Feredeului, precum şi în bazinul superior
3
al pâraielor Ciumîrna, Lupoaia şi Palamania, care drenează versantul vestic al Obcinii
Mari. Solurile podzolice acide şi precipitaţiile relativ bogate asigura molidului condiţiile
propice de dezvoltare şi regenerare.
Dintre celelalte esenţe lemnoase, bradul (Abies alba) urmează după molid şi se
găseşte instalat pe soluri brune profunde. întrucât această specie se găseşte în general în
amestec cu molidul, imprimă o mai mare rezistenta arboretelor la acţiunea factorilor biotici
şi abiotici, folosesc asociat mai raţional solul, realizând o creştere a productivităţii. Ocupă
o suprafaţa de aproximativ 500 ha.
Pe teritoriul comunei Vatra Moldoviţei, pâlcuri de brădet pure se găsesc:
■ la confluenţa pârâului Valcanul cu râul Moldoviţa, pe versantul stâng;
■ pe cursul mijlociu al Pârâului lui Vasile;
■ la izvoarele pârâului Lupoaia până la Poiana Lupoii;
■ pe pârâul Chetros, afluent de stânga al pârâului Lupoaia;
■ la izvoarele pârâului Ciumîrna, pe versantul drept.
Fagul {Fagus sylvatica) are un procent redus de participare. Atât fagul, cât şi
bradul apar în areale reduse şi izolate, fără a ştirbi din personalitatea întinselor suprafeţe
ocupate cu molid. Fagul apare în zonele cu cea mai mica altitudine, în locuri adăpostite
sau pe versanţi însoriţi.
Pe teritoriul comunei Vatra Moldoviţei pâlcuri de făgete pure se găsesc:

4
 în partea inferioară a bazinelor Boul Mare şi Boul Mic;

 pe versantul S-V al Dealului Mănăstirii;

 sub Poiana Dragoşei.

5
Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

Tipul de pădure Suprafaţa Suprafaţa (%)

(ha)
Mo pure 1188.5 23
Mo-Br 1782.8 34
Mo+Br+Fa 2132 41
Mo-Fa 85.5 1.2
Fa 41.7 0.8
Terenuri afectate 40.3 0.7

Structura vegetaţiei forestiere

Marea majoritate a molidişurilor aparţin clasei de vârsta 41-80 ani şi grupei de

vârsta de peste 81 ani, cu arbori de talie mare (25-35 m înălţime) care dau anual un mare
volum de masă lemnoasa; cel mai bun molid de rezonanta creste în bazinul superior al
Boului Mare şi al Valcanului, pe o suprafaţa de 208 ha, care a fost trecuta în subordinea
"Staţiunii de cercetări pentru cultura molidului ", Câmpulung Moldovenesc. Molidul de
rezonanta este reprezentat prin exemplare de peste 100 ani care ocupa prin excelenta
versanţii adăpostiţi cu panta redusa, slab însoriţi, cu expoziţie nordica, nord-estica sau
estica; protecţia şi regenerarea molidului de rezonanta este o problema de mare
actualitate, în acest sens "Staţiunea de cercetării pentru cultura molidului ", Câmpulung
Moldovenesc a preluat sub observaţie şi cercetare bazinul pârâului Petak-Demacuşa,
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

precum şi cele 208 ha din partea superioara a bazinelor Valcanu şi Boul Mare, înfiinţând
Ocolul Silvic Demacuşa, folosit ca baza experimentala şi de cercetare.

Tab. 16 Evoluţia claselor de vârsta (de 20 ani):

Anul I II llI IV V VI total Vârste

medii
amenajă
rii
1973 1739.2 301.5 727 636.5 : 925.2 314.4 4642.8 49
% 37 . 6 16 14 20 7 100 -
1983 1357.6 1144 534.5 718.2 926 482.4 5199.3 53
% 25 22 10 14 18 11 100 -
1990 1172.2 1437.7 463.1 589.2 805.6 761.5 5226.3 55
% 22 27 9 11 16 15 100 -

Evoluţia structurii arboretelor (1973)

 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

Evoluţia structurii arboretelor (1983)

Evoluţia structurii arboretelor (1990)

Suprafeţele de pădure de vârsta 20 ani s-au restrâns progresiv cu 15% în 27 ani.

 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

Grupa de vârsta 21-40 are cea mai spectaculoasa creştere de la o pondere de 6 % în 1973
la 27 % în 1990, din totalul suprafeţei forestiere. O situaţie negativa se înregistrează la
grupele de vârsta III , IV şi a V-a (41-100 ani), care au înregistrat scăderi în medie cu 4-7
% datorita tăierilor excesive.
Grupa a VI-a de vârsta (101-120 ani a înregistrat o dublare a ponderii crescând de
la 7 % în 1973 la 15 % în 1990. Acest lucru a fost posibil datorita încercărilor de
conservare a suprafeţelor cu cele mai valoroase exemplare.
Arboretele de molid în principal au fost afectate de vânturi puternice în decursul
timpului, mai ales iarna când coronamentul încărcat cu zăpada moale vulnerabilizează
pădurea. Cele mai mari calamităţi în acest sens din secolul XX s-au produs în anii: 1905-
1906, 1909-1910,
1915-1916, 1947-1948, 1957 - 1958, 1960,1962, 1964, 1969, 1974, 1975, 1977 şi 1980.
S-au produs în cea mai mare parte doborâturi provocate de vânt disparate. în
intervalul 1960-1980 s-au produs doborâturi masive mai ales în partea superioara a
bazinului Boul Mare, pe flancul estic al crestei principale al Obcinei Feredeului. Vânturile
cele mai periculoase, care au produs cele mai mari doborâturi sunt cele din direcţia vest şi
nord-vest.
Între 1960 şi 1980 au fost afectate de doborâturi 236.4 ha (ceea ce reprezintă 4.5 %
din suprafaţa U.P.II Paltinul). U.P. II Paltinul nu a fost prea afectat de doborâturi datorate
numai zăpezii; totuşi, în anii 1977 şi 1979 (luna aprilie) s-au produs doborâturi datorate
zăpezii pufoase şi apătoase (cu mare aderenta la coroana arboretului), cele mai afectate
au fost clasele de vârstă II, III şi IV. Arboretele cu vârsta de 40-60 ani au suferit mai mult
din cauza doborâturilor de vânt şi a rupturilor de coroană. În deceniul '80 nu s-au
înregistrat doborâturi cauzate de zăpadă.
Din studiile efectuate de specialiştii de la I.C.A.S Câmpulung Moldovenesc rezultă
ca numai 30 % din arborete sunt rezistente la rupturi de zăpadă. Ele sunt situate altitudinal
mai sus (la peste 1000 m), unde zăpadă este mai aspră şi cu o aderenţă mai mică la
coroana, de asemenea în zonele unde molidul apare în amestec cu un mare procent de
foioase.
Din totalul arboretelor U.P. II Paltinul, 68 % nu au fost afectate de rupturile
provocate de zăpadă, 31 % au fost slab afectate , iar 1 % moderat afectate.

Tab. 17 Evoluţia structurii arboretelor

 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

Anul Mo Br Fa DR DT
menajă ha % ha % ha % ha % ha % TOTAL
rii
1973 3725.5 81 441.7 10 248.6 5 47.6 1 179.4 3 4642.8
1983 3978.2 77 518.4 10 454.5 9 83.2 1.8 165 3 5199.3
1990 4092.6 79 492.5 9 424.4 8 51.4 1 165.4 3 5226.3

Din analiza acestor date se conturează următoarea concluzie, scăderea ponderii

speciilor de brad, fag, DR trebuie oprită, deoarece aceste specii, în amestec, dau o mare
rezistenţă la acţiunea factorilor biotici. Se observă, mai ales la molid (Mo), suprafeţele
cresc, dar scade ponderea lor procentuală. Bradul şi fagul au înregistrat o creştere până
în 1983. La brad ponderea rămânând aceeaşi, pe când la fag se înregistrează o
creştere de 4 %, dar în momentul de fata se înregistrează o scădere. Diverse răşinoase
(DR) şi diverse tari (DT) au înregistrat o creştere în prima parte a intervalului analizat
pentru ca apoi să se menţină la acelaşi nivel în cazul DT şi sa înregistreze o scădere
în cazul diverselor răşinoase (DR).
Fasonarea şi extragerea materialului lemnos rezultat din doborâturi nu s-a putut
face la timp, astfel s-au înregistrat atacuri de gândaci de scoarţa (Ipidae) de intensitate
mijlocie. S-au semnalat atacuri de Hilobius sp. la unele plantaţii şi prezenta fluturelui
Lymantria monacha, iar la plantaţiile de pin atacuri slabe de Lophodermium.
Politica adoptată de silvicultori este aceea de a evita monoculturile de molid,
efectuarea împăduririlor se face cu specii rezistente la vânt. în zonele de amestec se vor
promova în cultură bradul, fagul, încercându-se reducerea procentului de molid la 60 %.
Laricele (Larix decidua) se va planta acolo unde bradul şi fagul nu se mai pot instala.
Arbuştii care se găsesc la marginea pădurilor de pe teritoriul administrativ al
comunei Vatra Moldoviţei sunt : caprifoiul (Lonicera nigra), socul roşu (Sambucus
racemosa), cununiţa (Spiraea ulmifolia), coacăzul de munte {Ribes alpinum), alunul
(Corylus avelana), păducelul (Crataegus monogyna), calinul (Viburnum opulus),
porumbarul (Prunus spinosa), murul (Rubus hirtus) şi zmeurul (Rubus idaeus), iar
dintre subarbuşti amintim afinul (Vaccinium myrtillus) şi merişorul (Vaccinium
vitisidaea), care apar pe pantele umbrite, cu soluri scheletice.
Sub molidişuri exista o vegetaţie de parter reprezentată de: măcrişul iepurelui
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

{Oxalis acetosela), degetarul (Soldanela montana), clopoţelul {Campanula abietina), la care

se mai adaugă diverse ferigi (Athinium filix-femina, Dryopterix filix-mas, Blechnum spicat),
şi muşchi verzi {Hylocominum triquieterus, Entodon schoreberi şi Dicranum scoparium).

1.2. Vegetaţia de pajişti

În ansamblul comunei Vatra Moldoviţei, păşunile şi fâneţele ocupa o suprafaţă de

1335 ha, respectiv 2096 ha, ceea ce reprezintă 18.9 % din teritoriu.
Puternica fragmentare a reliefului în culmi şi vai înguste nu oferă condiţii favorabile
dezvoltării pajiştilor întinse. Extinderea cea mai mare a pajiştilor este în partea estică a
comunei, în zona ulucului depresionar Ciumîrna - Secrieş, plus poienile care apar în partea
estică (Orata Mare, Ursulova, Ovăzu Mare şi Mic, Fusa, Lupoaia, Palamania, Chiatra
Runcului şi Rotunda) şi cele din partea vestică (Poiana lonu, Drutcă, Ciocane şi
Negureştilor).
Asociaţiile dominante ale acestor pajişti sunt cele de paius roşu (Festuca rubra),
dezvoltate în special pe locul vechilor păduri de molid, cele de paiuşcă (Agrostis tenuis)
apar în special pe locul vechilor păduri de fag şi brad, dar în special pe locul ocupat
anterior de amestecul celor două.
Cu o frecventă şi o răspândire mai mica sunt asociaţiile de ţepoşica {Nardus stricta),
rogoz (Calamagrostris arudinacea), iarba câmpului (Agrostis tenuis), firuţa (Poa alpina).
Participarea muşchilor la covorul ierbaceu este foarte redusă.
În cadrul comunei, de-a lungul Văii Moldoviţei ambii versanţi sunt puternic
despăduriţi rezultând întinse păşuni cu un potenţial de valorificare mare; acestea apar în
special pe versantul stâng al văii, pe dealurile Mănăstirii, Bodnărescu, Lupoii, Ţintirimului,
Palamania şi Dragoşei, iar pe versantul drept apar în areale restrânse pe Obcina
Ciocanelor, pe dealul Runcul Boului, şi are suprafeţe extinse pe dealurile Trifu, Lucina,
Vasile, Fercaliuca şi Ţarna Deii.
Aceste păşuni sunt alcătuite în proporţie de 60-70% din graminee (bogate în
polizaharide) şi leguminoase (bogate în proteine).

Aceasta valoare nu atinge parametri calitativi superiori decât pe suprafeţe reduse,

 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

din cauza neîngrijirii şi uneori a exploatării necorespunzătoare (păşunat excesiv), ceea ce

face ca alături de plante bune să participe la realizarea covorului ierbos şi plante cu
valoare nutritiva redusă

Se remarcă faptul că valoarea pajiştilor este mai mult sau mai puţin depreciată prin
îmburuienire (dezvoltarea scaieţilor), apariţia muşinoaielor şi a păşunatului neraţional (pe
versanţi apar adevărate poteci care se succed la intervale de 1-2 m, făcute de animalele
aflate la păşunat), favorizarea eroziunii şi a alunecărilor.

Pentru sporirea cantităţii şi creşterea valorii nutritive a pajiştilor se recomandă:

■ recoltarea la timp a fâneţelor;
■ îngrijirea pajiştilor prin grăpare;
■ supraînsământarea cu specii valoroase;
■ folosirea mixta a păşunilor cu fâneţele;
■ evitarea păşunatului abuziv.

7.1.3. Vegetaţia intrazonală:

1.3.1. Vegetaţia de luncă:

Vegetaţia de luncă se desfăşoară în lungul văii Moldoviţei şi afluenţilor ei, fiind

constituită din arborete şi pajişti cu specii de plante hidrofite, hidromezofite şi mezofite.
Arboretele sunt reprezentate prin zăvoaie de anin negru şi alb ( Alnus glutinosa,
Alnus incana), salcie căpreasca (Salix cârpea), cătină (Miricaria germanica) şi plopul
alb şi negru (Populs alba şi Populus nigra);
În afară de aceste esenţe moi se mai pot întâlni pâlcuri mici sau exemplare solitare
din următoarele specii: paltinul {Acer pseudoplatanus), scoruşul (Sorbus aucuparia),
frasinul (Fraxinus excelsior) şi ulmul (Ulmus montana);
Pajiştile sunt reprezentate prin asociaţii de Festuca pratensis, Lolium perennis şi
Poa pratensis, care se dezvoltă pe soluri aluviale brune humifere şi de speciile Carex,
Cirpus, Equsetum şi Gliceriaceae, ce se dezvolta în luncile cu soluri aluviale aflate sub
exces de umiditate în cea mai mare parte a anului. în aceste pajişti se regăsesc o serie de
plante cu acţiune terapeutica: coada şoricelului (Achilea millegolium), podbal (Tusilago
farfara), ciuboţica cucului (Primula officinalis), arnica {Amica montana), traista ciobanului
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

{Capsela bursa pastoris), chimion {Carum caevi), brustur {Arctium lappa), pojamiţa
{Hipericum perforatum) şi măcrişul (Rumex acetosela).
În vegetaţia forestieră de lunca predomina arinişurile şi renişurile (salcie), care se
dezvoltă în special pe luncile aluvionare din cursul Moldoviţei. Sub vegetaţia deasă de
ariniş şi reniş exista o vegetaţie sărăcăcioasă de iarbă, invadată de ţepoşică, ferigi şi
muşchi.

1.3.2. Vegetaţia de mlaştină:

În cadrul comunei Vatra Moldoviţei, vegetaţia de mlaştina apare în bazinul pârâului

Trifu, Speciile care se întâlnesc sunt cele din familia Carex.
Pădurile şi păşunile naturale, pe lângă importanta lor economica, sunt un element
de echilibru în cadrul peisajului. Activitatea antropică Ie-a adus modificări esenţiale, ceea
ce a influenţat şi a provocat transformări intense asupra învelişului vegetal. Daca analizam
U.P. II Paltinu observam că din fondul forestier de 5270,9 ha - 27 % (1423,1 ha) sunt
încadrate în grupa I şi au rol exclusiv de protecţie şi 63 % (3847,8 ha) sunt încadrate în
grupa a ll-a şi au rol de producţie şi protecţie, unde se urmăreşte realizarea unui volum de
masă lemnoasă în sortimente groase pentru industrializare, în special molid (cu grosimi
23-34 cm la capătul subţire); diametrul pentru brad 24-40 cm şi pentru fag 20-28 cm care
asigură producţia maximă de lemn apt pentru gater.
Pădurile de pe teritoriul comunei Vatra Moldoviţei aparţin claselor I şi II de producţie
cu un volum pe hectar de 700-1000 ml, la arboretele de peste 80 ani.
În interiorul pădurilor şi în rărituri se găsesc cantităţi importante de fructe (afine,
mure, fragi şi zmeura) şi ciuperci, valorificate în centrele de colectare. Pădurea oferă o
largă paletă de produse, pe lângă cele amintite anterior, mai apar substanţele colorante,
tanante, răşini (pentru cosmetică şi farmaceutică) şi plante medicinale.
Păşunile şi pajiştile de care dispune comuna Vatra Moldoviţei o înscriu în rândul
regiunilor bogate din acest punct de vedere si, implicit, explică existenta unui bogat sector
zootehnic. Prezenta învelişului vegetal masiv (de la fundul văii până la cele mai înalte
culmi), compact (predomina pădurile pe 74.1 % din teritoriu) şi rolul sau protector stă la
baza echilibrului biopedogenetic.

2. Fauna
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

Este strâns legată de vegetaţie întrucât a urmat aceeaşi evoluţie. Aceasta evoluţie
în timp, cât şi compoziţia faunei actuale din cadrul comunei Vatra Moldoviţei, sunt valabile
pentru cea mai mare parte a Carpaţilor de altitudine mijlocie şi joasă.
Pornind de la aceasta premiză şi având în vedere mobilitatea mare a faunei, care nu
se limitează la limitele stricte ale unei zone, precum şi sărăcia informaţiilor despre fauna
Obcinilor Bucovinei s-a încercat o prezentare bazată pe "Amenajamentul O. S. Vama", cât
şi pe informaţiile preluate la faţa locului de la localnici.

2.1. Fauna mamiferelor

Este reprezentată prin speciile obişnuite ale pădurilor: lupul ( Canis lupus),
vulpea(Canis vulpes), mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus),
iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul {Martes martes), iar într-un
număr mai redus întâlnim ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus) şi
râsul (Lynx lynx).

Din statisticile efectuate de O.S. Vama asupra situaţiei fondului cinegetic, numărul
acestor animale variază astfel:

■ cerb {Cervus elphus) 30 ex./100 ha;

■ căprior {Capreolus capreolus) 35 ex./100 ha;
■ mistreţ (Sus scrofa) 12 ex./100 ha;
■ iepure {Lepus europaeus) 52 ex./100 ha;
■ lup {Canis lupus) 2 ex./100 ha;
■ râs (Lynx lynx) 2 ex./100 ha;
■ vulpe (Caniş vulpes) 7 ex./iOO ha.

2.2. Avifauna:

Este reprezentata prin numeroase pasări sedentare, sezoniere sau de pasaj între
care amintim ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, gaiţa, cioara, stăncuţa, cucul, coţofana,
alunarul, mieria, sturzul, pitulicea, privighetoarea, fluierarul de munte, turturica,
guguştiucul, codobatura, graurul, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, rândunica şi
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

mătăsarul;
Dintre pasările mai mari aflate pe cale de dispariţie din cauza vânatului sunt:
cocoşul de munte (Tetrao uranogallus) - 15 ex./100 ha - mai frecvent întâlnit în vestul
comunei; ierunca (Tetrastes bonasia), prepeliţa (Coturnix coturnix) şi lişiţa (Fulica arta).
Dintre pasările răpitoare, majoritatea aflate într-o situaţie critica datorita stârpirii
exagerate cu consecinţe asupra echilibrului ecologic, amintim: uliul găinilor (Accipiter
gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), şorecarul (Buteo buteo), ciuful de pădure (Asio
otus), huhurezul (Strix aluco), cucuveaua (Athene nocturna), buha (Bubo bubo) şi şoimul
(Falco vespertinus).

2.3. Ihtiofauna:

Se încadrează în zona păstrăvului (pe afluenţii Moldoviţei) şi în zona lipanului şi a

mrenei (pe Moldovita). Peştii caracteristici sunt: păstrăvul (Salmo truta fario), lipanul
(Thymallus thymallus) şi mreana de munte (Barbus meridionalis), dar aceştia nu sunt
numeroşi datorita pescuitului neraţional, dar mai ales braconajului practicat intens după
1989.

O mare răspândire o au însă boişteanul (Foxinus foxinus), porcuşorul de vad (Gobio

uranus - copus frici), păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis) şi păstrăvul curcubeu (Salmo
iridaeus), aceste ultime doua specii de salmonide au fost introduse pe râurile din tara
noastră foarte recent. Fântânelul a fost introdus în biotopul păstrăvului de munte (pe
afluenţii Moldoviţei) şi păstrăvul curcubeu în biotopul mrenei de munte (pe Moldoviţa în
locurile cu ape mai adânci).
Fauna joaca un rol în domeniul social, economic, natural şi prin contribuţia sa la
menţinerea echilibrului biologic. Fauna cinegetică este destul de bogată şi variată, fondul
de vânătoare (raportat la suprafaţă), fiind printre cele mai întinse din ţară. Locul principal îl
deţin mamiferele (cerbul, căpriorul, mistreţul, ursul, lupul şi vulpea) şi pasările (cocoşul de
munte, precum şi numeroase alte specii de pasări cântătoare şi răpitoare).
Unele din aceste animale sunt vânate pentru necesitaţi alimentare, altele pentru că
sunt dăunătoare, iar unele pentru blana lor (jderul şi dihorul), precum şi pentru trofee şi
piese de muzeu.
Fauna piscicolă cuprinde speciile menţionate anterior din care se detaşează
 Comuna Vatra Moldoviţei - Studiu fizico-geografic Introducere

păstrăvul apreciat pentru gustul deosebit al cărnii sale şi valoarea sa nutritivă.

Nu trebuie uitat ca datorita vânatului şi pescuitului abuziv s-au rărit sau sunt pe cale
de dispariţie specii ca: râsul, păstrăvul, cocosul de munte, precum şi restrângerea ariei de
repartiţie a unor specii cum ar fi ursul brun şi cerbul carpatin.
Toate speciile ameninţate cu dispariţia sau rărite sub necesarul economic şi al
echilibrului ecologic sunt ocrotite prin legi speciale şi luate sub protecţie de "Comisia
Monumentelor Naturii", de "Direcţia Economiei Vânatului" şi "Asociaţia Vânătorilor şi
Pescarilor Sportivi". O.S. Vama, în cadrul căruia se găseşte şi comuna Vatra Moldoviţei are
sub observaţie şi control toate speciile ameninţate cu dispariţia; în acest sens se
recoltează ca hrana pentru căprior şi cerb, fânul din păşunile naturale care se depozitează
pentru iarna când este pus în hrănitori special amenajate.
Pâraiele afluente ale Moldoviţei sunt amenajate pentru oxigenarea apei, pentru
asigurarea unui mediu propice păstrăvului (cascade artificiale pe pârâul Ciumîrna şi Boul).

Fauna variată, cu o mare valoare cinegetica este un element important care vine să
întregească imaginea peisajului comunei Vatra Moldoviţei.

Bibliografie:

1. Stefuleac, Tr. - " Relicte şi endemisme în flora rezervaţiilor naturale din

Bucovina", Stud. şi comunicări de ocrotirea naturii, Suceava, 1970.
2. XXX - "Amenajamentul Ocolului Silvic Vama" - Studiul general,
Bucureşti, 1973.

Autor,
Prof. Clitnovici Gelu-Gheorghe