Pentru Micoplasme Este Caracteristic

 Pentru micoplasme este caracteristic:
 Formarea sporilor
 Prezența granulațiilor de volutină
 Lipsa incluziunilor de colesterol
 Prezența peptidoglicanului
 doneLipsa peretelui celular.
Timp utilizat: 00:04
 Rickettsiile se caracterizează prin:

 Se cultivă pe medii elective
 Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
 Structură acelulară.
 Posedă capsulă
 doneSunt paraziți strict intracelulari
 Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- și acidorezistente conține:

 Cantitate mare de polizaharide
 Cantitate mare de peptidoglican
 doneCantitate mare de ceruri și acid micolic
 Toate de mai sus
 Cantitate mare de proteine
 Metoda de colorare pozitivă pentru evidențierea capsulei este:

 Ziehl-Neelsen
 error_outlineColorația Giemsa
 Burri-Hins
 Neisser
 clearLoeffler
 Substanța nucleară se pune în evidență prin metoda:

 Mordanțarea preparatului cu acid clorhidric de 0,5%
 Tratarea cu acid sulfuric de 5%
 În microscopul cu contrast de fază
 doneReacția microchimică Feulgen
 Prelucrarea frotiului cu alcool metilic și eter
 Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:

 Microscopia cu fond întunecat
 Microscopia optică cu obiectiv uscat
 doneMicroscopia imunofluorescentă
 Microscopia optică cu sistem de imersie
 Microscopia cu contrast de fază
 Fixarea frotiurilor se face prin următoarea metodă:
 Biofizică
 Biochimică
 doneFizică
 Biologică
 Sintetică
 Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:

 Tetracoccus
 Diplococcus
 doneSarcina
 Staphylococcus
 Micrococcus
 Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:

 Se aranjează în lanțuri scurte și lungi
 Se aranjează în perechi
 Se aranjează în grămezi neregulate
 doneSe divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
 Se divid într-un singur plan
 Bacteriile care conțin un fascicul de flageli la un pol se numesc:

 Politriche
 Amfitriche
 doneLofotriche
 Peritriche
 Monotriche
 Bacteriile care conțin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:

 Monotriche
 Peritriche
 Lofotriche
 Politriche
 doneAmfitriche
 Flagelii externi sunt prezenți la următoarele bacterii:

 Mycoplasma
 Rickettsia
 doneBacterium
 Spirochaeta
 Coccus
 Capsula bacteriană:
 Conține 5-20% lipoproteine
 doneEste un factor care asigură virulența bacteriei
 Participă la sinteza peretelui celular
 Conține 90% peptidoglican
 Este factor de menținere a speciei în condiții nefavorabile
 O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:

 error_outlineCMI : CT = 8 : 32
 CMI : CT = 8 : 4
 CMI : CT = 16 : 8
 CMI : CT = 8 : 8
 CMI : CT = 8 : 2
 Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociație cu:

 Acidul sulfanilamidic
 error_outlineSulbactam
 Acidul fenilpiruvic
 Acidul ascorbinic
 Acidul paraaminobenzoic
 Se efectuează la 160-1800C :
 Pasteurizarea
 Liofilizarea
 error_outlineSterilizarea prin căldură uscată
 Sterilizarea cu vapori fluenți
 Tindalizarea
 Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:

 error_outlinePasteurizarea
 Tindalizarea
 Filtrarea
 Congelarea
 Liofilizarea
 Relații de concurență între membrii unei microbiocenoze:

 error_outlineAntagonism
 Interferență
 Metabioză
 Simbioză
 Sinergism
 Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene:
 Metabolismul microbian
 Respirația bacteriilor
 error_outlineEnzimele microbiene
 Mediile de cultură
 Nutriția bacteriană
 Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularități:

 Numărul bacteriilor crește în progresie geometrică
 Sensibilitatea la antibiotice este maximală
 error_outlineProgresiv crește viteza de pieire a bacteriilor
 Rata de creștere devine nulă
 Numărul bacteriilor inoculate rămâne staționar
 Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant
se numește:
 Dezinfecție
 Sterilizare
 Antisepsie
 error_outlineAsepsie
 Tindalizare
 Profagul reprezintă:
 Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian
 Forma vegetativă a fagului temperat
 Forma vegetativă a fagului virulent
 Formă imatură de fag
 error_outlineGenomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian
 Bacteriile psichrofile cresc și se multiplică în limitele de temperaturi:

 - 10 - + 100C
 + 20 - + 400C
 error_outline0 - + 200C
 > 600C
 + 45 - + 600C
 Conjugarea reprezintă:
 Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive
 Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în același
duplex sau într-un duplex diferit al aceleiași celule
 Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via
un bacteriofag
 error_outlineTransferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin
intermediul plasmidelor
 Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor
 Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:

 Limfocitele B
 Ig G
 Ig M
 Ig A
 error_outlineLimfocitele T
 Sunt implicate în reacțiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :

 error_outlineIg E
 Ig D
 Ig G
 Ig M
 Ig A
 Reprezintă clasa macroglobulinelor:

 Ig E
 error_outlineIg M
 Ig A
 Ig D
 Ig G
 Asigură imunitatea postinfecțioasă:

 Ig M
 error_outlineIg G
 Ig E
 Ig A
 Ig D
 Constituie o infectare repetată cu aceeași specie de microorganisme după vindecare:

 Infecție secundară
 error_outlineReinfecție
 Suprainfecție
 Infecție cronică
 Infecție acută
 Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescență:

 Infecție cronică
 Reinfecție
 error_outlineSuprainfecție
 Infecția acută
 Se caracterizează printr-o evoluție de lungă durată cu persistența agentului în organism:

 Reinfecție
 error_outlineInfecție cronică
 Infecție acută
 Suprainfecție
 Infecție generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

 error_outlineSepticopiemie
 Septicemie
 Virusemie
 Bacteriemie
 Toxinemie
 Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:

 error_outlineVirusemie
 Toxinemie
 Septicopiemie
 Bacteriemie
 Septicemie
 Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:

 Antigenul Vi din peretele celular
 error_outlineAntigenul H flagelar
 Antigenul K superficial
 Antigenul F
 Antigenul O lipopolizaharidic
 Este compus din antigene provenite de la specii diferite:

 Vaccin monovalent
 Anatoxina stafilococică
 Vaccinul BCG
 error_outlineVaccin polivalent
 Anatoxina botulinică
 Meningococii se transmit prin:

 Apa contaminată
 Praf
 Aerosoli generați în instalațiile de condiționare a aerului
 error_outlinePicături Flugge
 Alimente contaminate
 Pentru diferențierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferință este:

 Lipaza
 Fermentarea glucozei
 Beta-lactamaza
 error_outlineCoagulaza
 Alfa-hemolizina
 Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:

 Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
 Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte și ou
 Fermentează cu acid și gaz glucoza
 error_outlineFermentează manoza, zaharoza și nu fermentează arabinoza
 Sunt rezistenți în mediul acid
 V. cholerae (clasic) este sensibil la:

 Bacteriofagul A
 Bacteriofagul eltor
 Bacteriofagul D
 error_outlineBacteriofagul C
 Bacteriofagul B
 În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

 Vaccin ribosomal
 error_outlineVaccin inactivat
 Vaccin semisintetic
 Vaccin chimic polizaharidic
 Vaccin viu atenuat
 În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjați:
 În grup sub aspect de ciorchine
 Diplobacterii
 error_outlineSub aspectul unui cârd de pești
 Bastonașe solitare
 În lanțuri
 E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
 Infecții similare salmonelozelor
 Infecții holeriforme
 Toxiinfecții alimentare
 Enterocolite hemoragice
 error_outlineInfecții dizenteriforme
 Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri:

 ABCDE
 error_outlineOKA
 O1
 O 4,5
 O9
 E. coli se caracterizează prin:

 Formează spori în condiții nefavorabile
 error_outlineEste indicator microbiologic de impurificarei fecală
 Acido- alcoolorezistență
 Este pretențioasă la cultivare
 Se colorează grampozitiv
 Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:

 Genul
 Hemovariantele
 Biovariantele
 Specia
 error_outlineFamilia
 Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:

 Familiei Enterobacteriaceae
 Speciei
 error_outlineGenului
 Hemovariantelor
 Biovariantelor
 În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:

 error_outlineTeste biochimice secundare
 Teste serologice
 Fagoidentificare
 Antibioticogramă.
 Teste biochimice primare
 Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
 Mici, mucoide, incolore
 error_outlineMici, netede, transparente, incolore
 Mari, cu suprafața rugoasă colorate în roșu
 Forma S, colorate în roșu
 Negre cu luciu metalic
 Pentru îmbogățirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:

 Sauton
 Apă peptonată alcalină
 Mediul cu cazeină și cărbune
 error_outlineMediul cu selenit acid de sodiu
 Bulion biliat cu glucoză
 Indicați corect structura antigenică a S. Paratyphi A:

 error_outlineO 1, 2, 12 : H a
 O 6, 7 : H c
 O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
 O 1, 12 : H g, m
 O 1, 9, 12 : Vi : H d
 În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de

preferință:
 Mielocultura
 error_outlineCoprocultura
 Rozeolocultura
 Bilicultura
 Hemocultura
 Titrul diagnostic al reacției Widal este:

 1 : 12 800
 1 : 50
 error_outline1 : 200
 1 : 800
 1 : 3200
 Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:

 Microorganisme inactivate
 Alergeni microbieni
 error_outlineMicroorganisme vii
 Diagnosticuri
 Toxine microbiene
 Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:

 error_outlineExotoxina
 Pilii
 Capsula
 Hemolizina
 Endotoxina
 Intradermoreacția Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:

 Scarlatină
 error_outlineTuberculoză
 Tusea convulsivă
 Difterie
 Tularemie
 Intradermoreacția Dick depistează prezența antitoxinelor în:

 Tularemie
 Infecția stafilococică
 Tetanos
 error_outlineScarlatină
 Difterie
 Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:

 Kitt-Tarozzi
 Popescu
 Loewenstein - Jensen
 error_outlineGeloză-sânge cu telurit de K
 Geloză cu cazeină și cărbune
 Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:
 Mediul cu selenit acid de sodiu
 Mediul cu glicerină și cartof
 Geloză hiperclorurată cu lapte
 Geloză salină cu gălbenuș de ou
 error_outlineGeloză peptonatăt
 Care infecție evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară și intestinală:

 Bruceloza
 Pesta
 error_outlineAntraxul
 Tularemia
 Infecția stafilococică
 Habitat natural a S. aureus este:

 Laringele
 Orofaringele
 Toate de mai sus
 Jejunul
 error_outlineCavitatea nazală
 Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:

 B. anthracis
 error_outlineS. pyogenes
 Y. pestis
 S. aureus
 N. meningitidis
 Posedă proteina A :
 S. pneumoniae
 S.epidermidis
 S. agalactiae
 error_outlineS. aureus
 S. saprophyticus
 Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreții rinofaringiene:

 C. diphtheriae
 E. coli
 M. tuberculosis
 S. pneumoniae
 N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:

 Geloză -ser la 220C
 error_outlineGeloză ser la 370C
 Geloză glucozată cu cisteină la 370
 Geloză glucozată la 370C
 Geloză peptonată la 370C
 Agentul cauzal al botulismului reprezintă:

 Bastonaș sporulat, grampozitiv, capsulat
 Bastonaș măciucat, grampozitiv
 Bastonaș lung, cu spor central care nu deformează celula
 Bastonaș scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonașului de
toboșar
 error_outlineBastonaș scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul
unei palete de tenis
 Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid și gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
 C. novyi
 C. botulinum
 error_outlineC. perfringens
 C. tetani
 C. septicum
 Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant servește următoarea enterobacterie:
 E. faecalis
 Proteus vulgaris
 error_outlineE. coli
 Y. enterocolitica
 S. dysenteriae
 În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:

 A
 H
 error_outlineO
 B
 K
 Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:

 Ploskirev
 error_outlineWilson-Blair
 Levin
 Kauffmann
 Endo
 Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:

 error_outlinePloskirev
 Wilson-Blair
 Levin
 Endo
 Kauffmann
 Rezervorul infecției în tifosul exantematic endemic este:

 Purtătorul de germeni
 Omul bolnav
 error_outlineșobolanul cenușiu
 Puricele de șobolan
 Animalele sinantrope
 Gazda naturală pentru virusul gripal C este:

 Porcii
 Ovinele
 Caii
 error_outlineOmul
 Rațele
 Reacție utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:

 error_outlineHemaglutinare
 Inhibare a hemaglutinării
 Coombs
 Precipitare
 Bacterioliză
 Genomul virusului gripal prezintă:

 ARN monocatenar diploid
 error_outlineARN monocatenar fragmentat
 ADN monocatenar circular
 ADN dublucatenar
 ADN monocatenar liniar
 Despre R. prowazekii se poate afirma:

 Posedă antigene comune cu Proteus OXK
 Sursa de infecție sunt șobolanii
 Ca insectă vector servesc puricii
 error_outlineCauzează tifosul exantematic de recădere
 Nu posedă antigene comune cu R. typhi
 Mediile de cultură utilizate pentru creșterea culturilor celulare se sterilizează prin:

 error_outlineFiltrare
 Autoclavare la 1200C
 Autoclavare la 1100C
 Tindalizare
 Fracționat la 1000C
 Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
 error_outlineTulpini diploide
 Culturi primare
 Toate enumerate
 Transplante de organ
 Linii celulare
 Pentru corpusculii Babeș-Negri este caracteristic:

 error_outlineApar în neuronii din cornul Ammon
 Apar în orice zonă a SNC
 Se determină prin colorația Giemsa
 Sunt incluziuni intranucleare
 Apar în epiteliul glandelor salivare
 Particula virală infectantă se numește:

 Prion
 error_outlineVirion
 Virus lizogen
 Viroid
 Provirus
 Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numește:

 Virus vegetativ
 Virus temperat
 Prion
 error_outlineProvirus
 Viroid
 În colorația Gram se aplică următoarele reactive:

 Acidul clorhidric de 0,5%
 Albastru de metilen
 error_outlineFucsină apoasă
 Fucsină fenicată
 error_outlineSoluția Lugol
 Colorația Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor:

 Acid clorhidric de 0,5%
 error_outlineFucsină fenicată
 Violet de gențiană
 error_outlineAlbastru de metilen
 error_outlineAcid sulfuric de 5%
 Caracterele tinctoriale diferențiale ale bacteriilor se studiază prin colorațiile:

 Metoda Burri
 clearCu fucsină apoasă
 clearCu albastru de metilen
 donePrin metoda Ziehl-Neelsen
 donePrin metoda Gram
 În componența membranei citoplasmatice intră:

 doneProteine
 doneFosfolipide
 error_outlineOxidoreductaze
 Acidul teichoic la bacteriile grampozitive
 Glucide în cantități mari
 Spirochetele reprezintă:
 Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
 doneForme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
 doneForme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
 Forme filamentoase aspiralate
 error_outlineForme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
 În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:

 Lipopolizaharide
 doneAcizi teichoici
 Sulfolipide
 donePeptidoglicanul
 clearLipoproteine
 Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularități:

 error_outlineAparat genetic cromozomial identic
 error_outlineOrigine comună
 Elemente genetice plasmidice identice
 error_outlineAdaptate la un habitat anumit
 error_outlineMetabolism similar
 Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularități:

 Se aranjează în grămezi
 Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
 doneSe aranjează în lanțuri de diferită lungime
 doneSe divid într-un singur plan
 Se divid în câteva planuri
 Către formele alungite de microorganisme se referă:

 doneBacillus
 Mycoplasma
 doneClostridium
 Rickettsia
 doneBacterium
 La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranți:

 doneFucsina
 doneAlbastru de metilen
 doneVioletul de gențiană
 Tionina
 Hematoxilina
 Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:

 doneVibrio
 error_outlineBacterium
 Coccus
 doneSpirillum
 Rickettsia
 Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularități:

 error_outlinePoartă un caracter de tulpină
 clearPoartă un caracter de specie
 doneSunt elemente genetice extracromozomiale
 error_outlineSunt independente de cromozomul bacterian
 Prezintă elemente genetice cromozomiale
 Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcții biologice:

 doneAsigură transportul activ al nutrienților în interiorul celulei
 donePrezintă o barieră osmotică
 Menține forma stabilă a celulei
 Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
 donePrin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
 Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularități:

 doneCromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
 error_outlineConține un set diploid de cromozomi
 clearConține un set haploid de cromozomi
 error_outlineConstituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm
 Este constituit dintr-un singur cromozom
 O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare:

 error_outlineDe lag
 Anabioză
 error_outlineStaționară
 error_outlineDe declin
 De sporulare
 Medii de cultură solide sunt următoarele:

 error_outlineSer coagulat
 error_outlineGelatină nutritivă cu 15% gelatină
 Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar
 error_outlineOvalbumină cu gălbenuș coagulate
 error_outlineGeloză nutritivă cu 2,5% agar
 În dependență de particularitățile de respirație se deosebesc următoarele grupuri de bacterii:

 error_outlineAerobe
 error_outlineMicroaerofile
 error_outlineFacultativ anaerobe
 error_outlineAnaerobe
 Intermediare aerobe
 Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi:
 error_outlineFracționat cu vapori fluenți
 șoc termic la 900C cu răcire momentană
 error_outlinePrin filtre bacteriene
 error_outlineTindalizare
 Pasteurizare
 Markerii epidemiologici, utilizați pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin următoarele
probe:
 error_outlineAntibioticograma
 error_outlineBactriocinogenotipie
 Fagoidentificare
 error_outlineLizotipie
 error_outlineSerotipie
 Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:

 1600C
 error_outline1340C
 Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi:
 Cu căldură uscată
 error_outlineTindalizare
 error_outlinePrin filtre bacteriene
 Pasteurizare
 error_outlineFracționată cu vapori fluenți
 După consistență mediile de cultură se clasifică în:

 Vâscoase
 Intermediare
 error_outlineLichide
 error_outlineSolide
 error_outlineSemilichide
 Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularități:

 Au dimensiuni mici
 error_outlineMarginile sunt neregulate
 Suprafața este umedă și lucioasă
 Sunt transparente sau semitransparente
 error_outlineAu structură neomogenă
 Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:

 Determinarea activității biochimice
 error_outlineStudierea caracterelor morfo-tinctoriale
 Însămânțarea în șirul Hiss
 Studierea caracterelor de cultură
 error_outlineÎnsămânțarea pe placa de geloză
 Coloniile forma S se caracterizează prin următoarele particularități:

 error_outlineSunt transparente sau semitransparente
 error_outlineSe detașează ușor de la mediu
 error_outlineAu suprafață netedă
 Marginile sunt neregulate
 Au structură granulară
 O anatoxină este o exotoxină modificată care:

 și-a păstrat toxicitatea
 și-a pierdut imunogenitatea
 error_outlineși-a păstrat imunogenitatea
 error_outlineși-a păstrat antigenitatea
 error_outlineși-a pierdut toxicitatea
 Despre complement se poate afirma:

 error_outlineConstituie un complex de proteine care se conține în serul
sangvin proaspăt
 error_outlineParticipă în unele reacții imunologice
 Constituie un complex de lipopolizaharide
 error_outlineEste un factor nespecific de rezistență
 Stimulează reproducerea virusurilor
 Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori:

 error_outlineImunoglobuline A, M, G
 Macrofage
 error_outlineLimfocitele B
 error_outlineLimfocitele T
 Polimorfonucleare
 Despre reacția de inhibare a hemaglutinării se poate afirma:

 error_outlineUzual se utilizează pentru identificarea virusurilor
hemaglutinante
 Rezultatul reacției se citește peste 18-20 ore
 În reacția pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
 error_outlineÎn reacția pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
 Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecțiilor bacteriene respiratorii
 În calitate de markeri în reacția imunoenzimatică pot fi utilizați:

 Hialuronidaza
 error_outlineFosfataza alcalină
 error_outlinePeroxidaza din hrean
 O - streptolizina
 Auramina
 Serurile imune curative după modul specific de acțiune orientată se clasifică în următoarele tipuri:
 error_outlineAntitoxice
 Anti - O polizaharidice
 error_outlineAntivirale
 Monovalente anti - H flagelare
 error_outlineAntibacteriene
 În unități antitoxice se dozează următoarele seruri:

 Antigripal de tip A
 Antipertussis
 error_outlineAntidifteric
 error_outlineAntigangrenos
 Antiexantematic
 Despre vaccinuri se poate afirma:

 Sunt utile în intradermoreacții
 error_outlineSe administrează conform Calendarului de vaccinări
 error_outlineSe utilizează pentru imunizarea activă a populației
 error_outlineConțin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente
extrase din celula microbiană
 Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
 Gradul de virulență se determină în:

 error_outlineDosis letalis 50
 error_outlineDosis letalis minima
 error_outlineDosis infecțiosis
 error_outlineDosis certa letalis
 Dosis patogenica
 Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:

 Sunt rezistente la acțiunea temperaturii
 Determină o intoxicare generală a organismului
 error_outlinePierd toxicitatea sub acțiunea formolului
 Au origine glucidolipidoproteică
 error_outlineSunt secretate în mediul extracelular
 Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:

 error_outlineNu se inactivează sub acțiunea formolului
 Este termosensibilă
 Are acțiune toxică puternică
 Posedă imunogenitate pronunțată
 error_outlineSe eliberează la distrugerea celulei bacteriene
 Factorii de rezistență nespecifică a organismului sunt:

 error_outlineAnticorpii naturali
 error_outlineLizozimul
 error_outlineFagocitoza
 Limfocitele B
 Imunoglobulinele clasa Ig G
 Rezistența nespecifică a macroorganismului față de infecție este asigurată de următorii factori:

 Imunoglobulinele G și M
 error_outlineAntagonismul bacterian
 error_outlineFagocitoză
 Limfocite
 error_outlineInflamație
 Care din proprietățile enumerate caracterizează haptenele?

 error_outlineNu posedă imunogenitate
 Sunt de natură proteică
 Sunt imunogene și reacționează cu anticorpii specifici
 Sunt imunogene dar nu reacționează cu anticorpii specifici
 error_outlineNu sunt imunogene , însă reacționează cu anticorpii specifici
 Imunitatea dobândită naturală poate fi:

 Posttransfuzională
 Postvaccinală
 error_outlineTransplacentară
 Nespecifică
 error_outlinePostinfecțioasă
 Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:

 Poate fi menținută prin stimul antigenic
 Se menține timp îndelungat
 error_outlineInstalarea rapidă după administrarea serului
 Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
 error_outlineSe instalează pe o perioadă scurtă de timp
 Se desting următoarele tipuri ale reacției de aglutinare:

 W - aglutinare
 M - aglutinare
 error_outlineH - aglutinare
 error_outlineOH - aglutinare
 error_outlineO - aglutinare
 Tulpini microbiene vaccinale cu virulența atenuată pot fi obținute prin următoarele metode:
 Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile
 error_outlineCultivare la temperaturi mai joase decвt optimală
 error_outlinePrin pasaje multiple pe animale de laborator
 error_outlineCultivarea în prezența unor substanțe chimice
 Cultivare îndelungată în condiții optimale
 În reacțiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicați următorii factori:

 Amine vasoactive (histamina)
 Imunoglobuline Ig A
 Complementul
 error_outlineImunoglobuline Ig E
 error_outlineMastocite
 Reacțiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularități:

 error_outlineSunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
 Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
 error_outlineSe declanșează după contacte repetate cu antigenul
 Se declanșează după contactul primar cu antigenul
 error_outlineHipersensibilitatea poartă un caracter individual
 Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularități:

 error_outlineNu se transferă prin seruri imune
 Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
 error_outlineLeziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
 Se manifestă prin urticarie difuză
 error_outlineFenomenele reacției se manifestă tardiv
 Organe centrale ale imunității sunt următoarele:

 Ganglionii limfatici
 error_outlineTimusul
 Splina
 error_outlineFicatul (în perioada embrionară)
 error_outlineMăduva osoasă
 Organe periferice ale imunității sunt următoarele:

 Ficatul (în perioada embrionară)
 Timusul
 error_outlineSplina
 error_outlineGanglionii limfatici
 Măduva osoasă
 În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:

 Limfocitele TCD8+
 error_outlinePlasmocite
 error_outlineLimfocitele TCD4+
 error_outlineLimfocitele B
 error_outlineCPA
 Apartenența vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea:

 error_outlineZaharozei
 Manitolului
 Glucozei
 error_outlineArabinozei
 error_outlineManozei
 Medii utilizate în cultivarea V. cholerae:

 error_outlineGeloză alcalină
 error_outlineTCBS
 Tinsdal
 Ploskirev
 error_outlineApă peptonată alcalină
 Serovarianta V. cholerae Ogawa conține:

 error_outlineAntigenul H
 Antigenul C
 Antigenul D
 error_outlineAntigenul A
 error_outlineAntigenul B
 Serovarianta V. cholerae Inaba conține:

 Antigenul D
 error_outlineAntigenul C
 error_outlineAntigenul A
 Antigenul B
 error_outlineAntigenul H
 Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:

 Hepatotrope
 error_outlineBacteriemice
 error_outlineDiareigene
 error_outlineUropatogene
 Neurogene
 Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate:

 Plasmocoagulaza
 Fibrinolizina
 Hialuronidaza
 error_outlinePilii comuni
 error_outlineEnterotoxina
 Despre E. coli se poate afirma:

 error_outlineSe întâlnesc și variante lactozonegative
 error_outlineEste antagonist al microflorei patogene
 error_outlineEste component permanent al microflorei normale a intestinului
gros
 error_outlineServește ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a
mediului
 Face parte din microflora stabilă a jejunului
 În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate:
 Punctat sternal
 error_outlineSânge
 error_outlineMaterii fecale
 error_outlineUrină
 error_outlinePuroi din plagă
 Genul Shigella include speciile:

 S. salamae
 error_outlineS. flexneri
 S. bovis
 error_outlineS. sonnei
 error_outlineS. boydii
 Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul:

 error_outlineSangvinolent
 error_outlineMucopurulent
 error_outlineConsistență lichidă
 Cu granule de sulf
 Riziform
 Indicați corect structura antigenică a agenților cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:

 error_outlineO1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
 O1, 9, 12 : H g, m
 error_outlineO1, 4, 5, 12 : H a
 O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
 error_outlineO1, 9, 12 : Vi : Hd
 În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:

 error_outlineVacinuri inactivate
 error_outlineVaccinul chimic antitifoid îmbogățit cu Vi - antigen
 error_outlineVaccinul TABTe
 Vacinuri vii atenuate
 Anatoxina tifo-paratifoidică
 În toxiinfecții alimentare se examinează:

 error_outlineProbe din alimentul suspectat
 Raclat din erupții cutanate
 Lavaj de pe mâini
 error_outlineMaterii fecale
 Urina
 În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:

 Dezechilibrul hidrosalin
 error_outlineAlergică
 error_outlineDifuzie parenchimatoasă
 Gastroenterită
 error_outlineBacteriemie
 Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:

 Gastroenterită
 Septicemii
 Meningoencefalite
 error_outlineUlcerarea plăcilor Peyer cu perforații intestinale
 error_outlineUlcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
 Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:

 error_outlineSplină
 error_outlineFicat
 error_outlineMăduva osoasă
 Encefal
 error_outlinePlămâni
 La purtătorii sănătoși de Salmonella Typhi semnificație diagnostică au:

 error_outlineTitrul Ig M < Ig G
 Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
 Titrul Ig M > Ig G
 Anticorpi anti - Vi lipsesc
 error_outlineTitrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
 În patogenia tetanosului sunt implicați următorii factorii:

 Lizindecarboxilaza
 Tetanoeritrina
 Lecitinaza
 error_outlineTetanospasmina
 error_outlineTetanolizina
 Infecțiile clostridiene apar în următoarele circumstanțe:

 error_outlinePlăgi în condiții de tulburări circulatorii (endarterite
trombozante)
 error_outlinePlăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe și facultativ
anaerobe
 Plăgi superficiale
 Plăgi operatorii
 error_outlinePlăgi profunde cu necroze tisulare
 Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:

 Pancreonecroza
 error_outlineStop cardiac
 error_outlineInsuficiență și paralizie respiratorie
 Coma uremică
 Dereglarea echilibrului hidrosalin
 Surse de infecție în bruceloză pot fi:

 Persoanele bolnave
 error_outlineBovinele
 error_outlineCaprinele și ovinele
 Artropodele infectate
 error_outlinePorcinele
 În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacțiile:

 error_outlineWright
 De precipitare
 De neutralizare
 De inhibare a hemaglutinării
 error_outlineHuddleson
 Izolarea și cultivarea F. tularensis se realizează prin:

 error_outlineÎnsămânțarea pe mediul McCoy
 error_outlineÎnsămânțarea pe mediul Francis
 error_outlineInocularea cu material de examint a șoarecilor albi
 Însămânțarea pe mediul Bordet - Gengou
 Însămânțarea produsului patologic pe mediul Klauberg
 Genul Yersinia reunește agenții cauzali ai următoarelor infecții:

 Tularemie
 error_outlinePseudotuberculoză
 error_outlinePestă
 Bruceloză
 Psittacoză
 În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:

 Neisser
 error_outlineBurri-Hins
 error_outlineAujeszky
 error_outlineGram
 Ziehl-Neelsen
 În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:

 Bubonică
 error_outlineCutanată
 error_outlinePulmonară
 Anginoganglionară
 error_outlineIntestinală
 În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode:

 Biologică
 Microscopică (Gram)
 error_outlineRIF
 error_outlineSerologică (cu autotulpini)
 error_outlineBacteriologică
 Pentru C. perfringens este caracteristic:

 error_outlineSe cultivă în condiții strict anaerobe
 error_outlineProduc un echipament variat de enzime și toxine de
patogenitate
 Reprezintă bastonașe gramnegative
 error_outlineReprezintă bastonașe grampozitive, formează capsulă și spori
 Reprezintă bacterii mobile, sporogene
 Rickettsiile se caracterizează prin:

 error_outlineSe cultivă în oul embrionat de găină
 Determină enterocolite acute la om și animale
 Cresc lent pe medii cu glicerină și gălbenuș de ou
 error_outlineSunt paraziți stricți intracelulari
 error_outlineSe transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni,
purici).
 Pentru B. anthracis este caracteristic:

 error_outlineÎn mediul cu penicilină își modifică morfologia (fenomenul
"colierul de perle" pozitiv)
 error_outlineBastonaș grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil
 Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză
 error_outlineNu este pretențios la cultivare
 error_outlineEste foarte patogen pentru șoarecii albi
 Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
 S. gallinarum
 error_outlineS. saprophyticus
 error_outlineS. epidermidis
 S. intermedius
 S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:

 error_outlineCoagulaza
 Factor edematogen
 error_outlineLipaza
 error_outlineADN-aza
 error_outlineLecitinaza
 Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:

 error_outlineLeucocidina
 Toxina eritrogenă
 error_outlineEnterotoxina
 error_outlineExfoliatina
 error_outlineHemolizinele
 S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreții rinofaringiene a următoarelor

obiecte:
 error_outlineSuprafețe din maternități
 Suprafețe din blocul alimentar
 error_outlineAerul din încăperi
 error_outlineSuprafețe din instituții medicale
 error_outlineSuprafețe din blocul operator
 S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:

 Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate
și zonă de hemoliză
 error_outlinePe geloză salină cu lapte și ou formează colonii medii, forma S,
bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate
 error_outlinePe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu
zonă de hemoliză
 error_outlineÎn bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă
 În bulion glucozat mediul rămâne transparent și formează un sediment granular
 În tratamentul specific al infecțiilor stafilococice acute severe sunt utilizate:

 Vaccin curativ
 error_outlinePlasma antistafilococică
 error_outlineImunoglobulina antistafilococică
 Autovaccin
 Ser antitoxic antistafilococic
 În tratamentul specific al infecțiilor stafilococice cronice se utilizează:

 Ser imun antitoxic
 error_outlineVaccin omorât
 error_outlineBacteriofag stafilococic
 error_outlineAutovaccin
 error_outlineAnatoxina stafilococică
 Genul Neisseria reunește:

 Coci strict anaerobi
 error_outlineDiplococi asemănători boabelor de cafea
 error_outlineCoci gramnegativi
 error_outlineCoci oxidazopozitivi
 error_outlineCoci catalazopozitivi
 Către neisseriile pretențioase se referă următoarele specii:

 N. flavescens
 N. subflava
 error_outlineN. meningitidis
 N. sicca
 error_outlineN. gonorrhoeae
 Pentru neisseriile pretențioase este caracteristic:

 error_outlineSe cultivă numai la 370C
 error_outlineSunt carboxifile
 Cresc în condiții anaerobe
 Sunt rezistente la factorii mediului
 error_outlineSunt foarte fragile în mediul extern
 Neisseriile nepretențioase se caracterizează prin:

 Cresc numai la 370C
 Cultivă numai pe medii speciale
 error_outlineCultivă pe medii simple
 error_outlinePredomină colonii pigmentate
 error_outlineCresc la 220C
 N. meningitidis posedă următoarele particularități:

 error_outlineAre tropism accentuat pentru nasofaringe
 error_outlineParazitează specific numai omul
 error_outlineRata portajului în focare epidemice crește până la 80%
 Cauzează o infecție zooantroponoză
 Are tropism accentuat față de epiteliul uro-genital
 În infecțiile meningococice se examinează prelevatele:

 error_outlineExudatul nazofaringian
 error_outlineLichidul cefalorahidian
 error_outlineExudat prelevat din peteșii cutanate
 Puroiul din plagă
 În meningitele meningococice LCR se însămânțează în mediile:

 error_outlineGeloză semilichidă
 Endo
 error_outlineGeloză ser
 Bulion biliat
 error_outlineBulion glucozat
 În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală:

 Angina
 Nasofaringita
 Encefalita
 error_outlineMeningita
 error_outlineMeningococcemia
 Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi:

 Transmisivă (prin vectori)
 Aerogenă
 Fecalo - orală
 error_outlineSexuală
 error_outlinePrin lenjeria recent contaminată
 Infecția gonococică la bărbați se manifestă prin:

 error_outlineEpididimită
 Fenomenul scrotal
 Pelvioperitonită
 error_outlineProstatită
 error_outlineUretrita acută
 În raport cu localizarea și forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:

 Spălături gastrice
 Raclat din erupțiile cutanate
 error_outlineExudat endocervical
 error_outlinePuroi uretral
 error_outlineExudat conjunctival
 Pentru diagnosticul gonoreei în dependență de localizare și forma clinică a infecției se prelevă:

 Lichid cefalorahidian
 error_outlineExudat nasofaringian
 error_outlineSecreții vulvovaginale
 Raclat din erupții cutanate
 error_outlineTampon rectal
 Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:

 error_outlineFermentează numai glucoza cu formare de acid
 Formează colonii lactozonegative pe medii diferențiale
 error_outlineCultivă numai la 370C pe mediul cu ser
 error_outlineOxidazopozitivi
 error_outlineDiplococi cu aspectul boabelor de cafea
 Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:

 р - hemolitici
 error_outlineγ - hemolitici
 δ - hemolitici
 error_outlineα - hemolitici
 error_outlineβ - hemolitici
 Streptococii patogeni și condiționat patogeni pentru om aparțin grupelor:

 T
 error_outlineC
 K
 error_outlineA
 error_outlineB
 Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:

 T. burgdorferi
 error_outlineT. vincentii
 error_outlineT. pallidum
 error_outlineT. pertenue
 T. icterohaemorrhagiae
 În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacțiile:

 Reacția de aglutinare
 Reacția de precipitare în gel
 error_outlineNeutralizarea de imobilizare a treponemelor
 error_outlineMicroseroreacția cu antigenul cardiolipinic (MRS)
 error_outlineReacția de fixare a complementului Wassermann
 Omul contractează leptospiroza:

 error_outlinePrin tegumente și mucoase
 Parenteral
 Picături Flugge
 error_outlinePe cale digestivă cu alimentele contaminate
 Ințepătura căpușelor
 În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează:

 error_outlineLichidul cefalorahidian
 Mucozități rinofaringiene
 error_outlineUrina
 Materii fecale
 În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacțiile:

 Imunofluorescență indirectă
 error_outlineReacția de aglutinare și liză a leptospirelor
 error_outlineDe hemaglutinare indirectă
 error_outlineDe fixare a complementului
 De hemaglutinare
 Sursa de infecție în bruceloză pot fi:

 error_outlineSuinele
 error_outlineBovinele
 Ecvinele
 error_outlineCaprinele
 Persoanele bolnave
 Pentru acumularea culturii pure și identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de

cultură:
 error_outlineOlkenițki
 error_outlineKligller
 error_outlineRussel
 Hiss
 Kauffmann
 Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective:

 error_outlineLevin
 Wilson-Blair
 Selenit
 error_outlineEndo
 Ploskirev
 Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

 Specificitate de grup
 error_outlineSensibile la alcool
 Sensibile la formol
 error_outlineSpecificitate de tip
 error_outlineSunt termolabile
 E. coli manifestă o creștere eficientă pe următoarele medii:

 Ploskirev
 error_outlineLevin
 error_outlineGeloză peptonată
 error_outlineEndo
 error_outlineKligller
 În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacții:

 Wright
 Widal
 RHA
 error_outlineRFC
 error_outlineWeil-Felix
 Pentru virusul gripal A este caracteristic:

 error_outlineSuportă variații antigenice majore
 Sensibilă la ribavirina
 error_outlineSuportă variații antigenice minore
 Ca sursă de infecție servește numai omul
 error_outlineSensibilă la amantadina
 Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:

 error_outlineSursa infecției sunt diverse specii de animale și păsări
 Imunitatea postinfecțioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor
gripale
 Sursa infecției este în exclusivitate omul
 error_outlineFormează imunitate specifică de serovariantă
 error_outlineInclude mai multe serotipuri
 Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularități:

 Se transmite numai prin mușcătură
 Incubația fixă 2-3 luni
 error_outlineIncubația fixă 5-7 zile
 error_outlineEste utilizat ca tulpină vaccinală
 error_outlineSe transmite numai pe cale intracerebrală
 Rubeola este o boală caracterizată prin:
 Hepatosplenomegalie
 error_outlineManifestări catarale respiratorii
 error_outlineAnomalii fetale
 error_outlineInflamația ganglionilor limfatici occipitali
 error_outlineExantem micromacular
 Virusul HIV se caracterizează prin:

 Genomul conține ADN dublucatenar
 error_outlineAre genom ARN monocatenar
 Determină mononucleoza infecțioasă
 error_outlineDetermină sindromul imunodeficienței dobândite
 error_outlineConține reverstranscriptază
 Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în ser a:

 Ag HBd
 error_outlineAnti - HBe
 Ag HBa
 error_outlineAnti - HBs
 error_outlineAnti - HBc
 În profilaxia și tratamentul rujeolei se utilizează:

 Vacinul TABTe
 error_outlineVaccin viu atenuat
 error_outlineImunoglobulină umană standardă
 Ser hiperimun heterolog
 Vaccin inactivat
 Virusurile herpetice cauzează:

 error_outlineCitomegalie
 Variola
 error_outlineZona-Zoster
 Rubeola
 error_outlineCarcinom nasofaringean

Pentru Micoplasme Este Caracteristic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pentru Micoplasme Este Caracteristic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

 Pentru micoplasme este caracteristic:

 Rickettsiile se caracterizează prin:

 Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- și acidorezistente conține:

 Metoda de colorare pozitivă pentru evidențierea capsulei este:

 Substanța nucleară se pune în evidență prin metoda:

 Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a microorganismelor în prelevatul patologic:

 Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:

 Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:

 Bacteriile care conțin un fascicul de flageli la un pol se numesc:

 Bacteriile care conțin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc:

 Flagelii externi sunt prezenți la următoarele bacterii:

 O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă:

 Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociație cu:

 Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat:

 Relații de concurență între membrii unei microbiocenoze:

 Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularități:

 Bacteriile psichrofile cresc și se multiplică în limitele de temperaturi:

 Responsabile de hipersensibilitatea de tip IV sunt:

 Sunt implicate în reacțiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) :

 Reprezintă clasa macroglobulinelor:

 Asigură imunitatea postinfecțioasă:

 Constituie o infectare repetată cu aceeași specie de microorganisme după vindecare:

 Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescență:

 Se caracterizează printr-o evoluție de lungă durată cu persistența agentului în organism:

 Infecție generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

 Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli:

 Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:

 Este compus din antigene provenite de la specii diferite:

 Meningococii se transmit prin:

 Pentru diferențierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferință este:

 Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:

 V. cholerae (clasic) este sensibil la:

 În profilaxia specifică a holerei se utilizează:

 Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri:

 E. coli se caracterizează prin:

 Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină:

 Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea:

 În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice:

 Pentru îmbogățirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:

 Indicați corect structura antigenică a S. Paratyphi A:

 În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de

 Titrul diagnostic al reacției Widal este:

 Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:

 Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:

 Intradermoreacția Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:

 Intradermoreacția Dick depistează prezența antitoxinelor în:

 Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:

 Care infecție evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară și intestinală:

 Habitat natural a S. aureus este:

 Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:

 Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreții rinofaringiene:

 N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:

 Agentul cauzal al botulismului reprezintă:

 În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup:

 Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv:

 Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv:

 Rezervorul infecției în tifosul exantematic endemic este:

 Gazda naturală pentru virusul gripal C este:

 Reacție utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:

 Genomul virusului gripal prezintă:

 Despre R. prowazekii se poate afirma:

 Mediile de cultură utilizate pentru creșterea culturilor celulare se sterilizează prin:

 Pentru corpusculii Babeș-Negri este caracteristic:

 Particula virală infectantă se numește: