Lucrare de laborator

Trasarea
In cadrul atelierelor de prefabricare, trasarea reprezintă o operaţie de bază care trebuie
executată cu multă precizie pentru ca dimensiunile prefabricatului executat să fie în deplină
concordanţă cu proiectul.
In execuţia prefabricatelor intervin deseori, în funcţie de cerinţelţ proiectului de execuţie,
situaţii în care se utilizează fitinguri nestandardizate şi care trebuie să se execute în atelier, ca de
exemplu: coturi din segmenţi, coturi executate prin cutare, ramificaţii executate prin confecţionare de
ştuţuri etc, de diferite diametre, raze de curbură şi unghiuri.
Realizarea unor asemenea piese speciale impune probleme pretenţioase de construcţie a unor
desfăşurate pe baza cărora să fie executate şabloanele necesare trasării pieselor respective.
în practică, atelierele de prefabricare a conductelor tehnologic trebuie să fie dotate cu seturi de
şabloane, în special pentru:
Coturi din segmenţi din teavă de otel, la 30°, 45° şi 60° la -R =h5Dn.
Coturi din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90° la R = Dn,
Coturi din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel,' la 90°, la R '=» 1,5 Dn
Coturi din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la R = 2,5D„.
Coturi la 90° confecţionate prin formare de cute.
Teuri (ştuţuri) cu diametre de trecere egale cu diametrul ţevilor la care se racordează.
Teuri (ştuţuri) cu diametre de trecere diferite faţă de diametrul ţevilor la care se racordează.
Reducţii concentrice din tablă, sudate pe generatoare D„ 70 — 500 mm.
Reducţi concentrice şi eycentrice din tablă sudate pe generatoare Du 350 — 800.
Reducţii concentrice şi excentrice din ţeava, executate prin tăiere de clinuri.

1. Trasarea coturilor

Coturile frecvent utilizate la execuţia conductelor tehnologice în afara celor standardizate executate în
industrie sînt următoarele:
1) Coturi din segmenţi din ţeava de oţel, la 30°, 45° şi 60° la R = 1,5 Dn.
2) Coturi din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la R = Dn
3) Coturi din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la R = 1,5Dn
4) Coturi din 2 si 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la R = 2,5 Dn.
5) Coturi la 90° executate prin formare de cute.

Segmenţii componenţi se realizează în atelier prin trasare pe ţeava, după şablon.' Şabloanele se execută
în general din tablă de 0,2—0,5 mm şi au forma obţinută pe baza construcţiei desfăşurate pe cale
grafică, desfăşurata pentru un segment, în cazul unui segment, avînd forma din fig. V. 1; pentru
trasarea unui segment de capăt se utilizează numai una din cele două părţi a desfăşuratei, situată în
partea de sus sau de jos .i axei longitudinale a desfăşuratei şablon.
Desfăşurata şablon (fig. V. 1) sau şablonul pentru trasarea segmenţilor de capăt se realizează în
practică prin simpla trasare a ordonatelor h0 ... h8 pe tabla din care se confecţionează şablonul pentru
un segment, sau h0/2 ... h8/2 în cazul trasării unui segment de capăt, introducînd valorile din tabelul fig.
V. 1 în cazul segmenţilor şi jumătate din valorile prevăzute pentru h0... hs în cazul segmenţilor de
capăt.
Fig V. 1. Desfăşurata şablon pentru executarea ioturilor din segmenţi, din ţeava de oţel.

Fig. V.2. Coturi din segmenţi din teavă de otel la 30°, 45° si 60° la R = 1,5 Dn
Fig. V.3. Coturi din 2 şi 3 segmenţi, din ţeava de oţel la 90° şi R = Dn.

Coturile din segmenţi din ţeava de oţel, la 30°, 45° şi 60°, la raza R = 1,5 Dn se execută astfel:
Cotul la 30° (fig. V.2, a) format din doi semisegmenţi 1 identici al căror şablon este dat în fig.
V.2, b.
Cotul la 45° (fig. V.2, c) format din un segment 1 trasat cu şablonul din fig. V.2, d şi doi
segmenţi 2 de capăt care sînt trasaţi după şablonul din fig. V.2, e.
Cotul la 60° (fig. V.2,/) format din un segment 1 trasan cu şablonul din fig. V.2, g şi din doi
segmenţi 1 de cap trasaţi după şablonul din fig. V.2, h.

La executarea şabloanelor pentru diferite diametre de conductă s.'introduc valorile din tabelul V. 1
pentru segmenţi, iar în cazul seg-menţilor de capăt, valorile pentru h0', h4’, h8’ şi H sînt:
Ji’ = 0,5 h0; h4' = 0,5 h4; h8' = 0,5 h8; H = a + h8'
Tabelul V.l. Trasarea şabloanelor la coturi din 1 segment, R = 15 Dn

Colurile din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la raza R = Dn se execută astfel:
Cotul la 90° din doi segmenţi (fig. V.53, a) este construit din doi segmenţi 1 identici a căror şablon este
reprezentat în fig. V.53, b şi doi segmenţi 2 de capăt care sînt trasaţi cu şablonul în fig. V.53, c.
Cotul la 90° din 3 segmenţi (fig. 5.3, d) este construit din trei segmenţi 1 identici care se trasează pe
ţeava cu şablonul din fig. 5.3, e şi doi segmenţi de capăt 2 care se trasează cu şablonul din fig. 5.3,f.
Pentru trasarea şabloanelor, folosind desfăşurata din fig. 5. 1, se utilizează datele din tabelul 5.2 pentru
segmenţii din mijloc şi jumătate din valorile din tabel prevăzute pentru h0, h4 şi h8 pentru determinarea
dimensiunilor h0', h4’ şi h8' ale şabloanelor pentru segmenţii de capăt, iar valoarea pentru H a acestor
segmenţi de capăt este obţinută din relaţia: H = a + h'0 în cazul cotului din 2 segmenţi şi H = a +h’s la
cotul din 3 segmenţi.
Coturile din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la raza R = 1,5 Dn se execută după şabloane
asemănătoare ca deschidere a unghiului şi ca formă — cu şabloanele utilizate în cazul R = Dn.
Pentru coturi din 2 segmenţi, şabloanele sînt de aceeaşi formă cu cele din fig. V.3, b pentru segmenţii
intermediari şi respectiv din fig. V.3, c pentru segmenţii de capăt, iar pentru coturile din 3 segmenţi
(figV.3, d) se utilizează şabloane cu aceeaşi formă dată în fig. V.3, e,f pentru coturile din 3 segmenţi
cu R = Dn.
Un cot cu 2 segmenţi din ţeava de oţel, la 90°, la R = 1,5 Dn se compune din 2 segmenţi intermediari şi
2 segmenţi de capăt, iar cotul cu 3 segmenţi are 3 segmenţi intermediari şi 2 de capăt.
Pentru construirea şabloanelor folosite la executarea coturilor din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel la
90°, la raza R = 1,5 Dn se utilizează elementele de calcul din tabelul V.3, tipul desfăşuratei utilizate în
acest scop fiind prezentată în fig. V.l.
Coturile din 2 şi 3 segmenţi din ţeava de oţel la 90°, la raza R = 2,5 Dn, se execută după acelaşi tip de
desfăşurată şablon (fig. V.l), forma şabloanelor pentru segmenţii intermediari şi a segmenţiior de capăt
fiind aceeaşi din fig. V.3, b, c, e,f, iar elementele de calcul utilizate la construcţia şabloanelor pentru R
= 2,5 Dn fiind cele date în tabelul V.4.
Ia executarea coturilor din segmenţi, şabloanele din tablă pentru trasare sînt prevăzute cu cîte o
prelungire la fiecare capăt avînd şi o gaură de control cu Φ2—3 mm, fiind prevăzute cu repere de
verificare la aşezarea şablonului, cu deschidere de 1,5 mm la extremităţile ordonatei h8 din fig. V.l şi
găuri de control cu Φ 2—3 mm (fig. V.4, a).

Tabelul V.2. Trasarea şabloanelor la coturi cu 2 şi 3 segmenţi, la 90°, R = Dn

Dimensiuni [mm]
Tabelul V.3. Trasarea şabloanelor la coturi cu 2 şi 3segmenţi, la 90°, R = 1,5 Dn Dimensiuni [mm]
Fig. V.4. Şablon din tablă pentru trasarea colurilor din segmenţi.

Aşezarea şablonului pe ţeava, pentru segmenţii de capăt şi cei intermediari, se execută ca în fig.
V.4, b, verificîndu-se modul de înfăşurare a şablonului pe ţeava prin reperele de verificare şi găurile de
control de pe şablon.
în ceea ce priveşte execuţia coturilor din segmenţi, operaţiile tehnologice se desfăşoară în
următoarea succesiune:
1) Identificarea materialului prin examinarea marcajului producătorului ţevii şi a marcajului
intern, prin poansonare şi vopsire.
2) Trasarea segmenţilor şi segmenţilor de capăt cu şablonul şi acul de trasat.
3) Tăierea oxiacetilenică sau cu jet de plasmă — odată cu teşirea marginilor la unghiul prevăzut în
tehnologia de sudare pentru conducta respectivă.
4) Polizarea la luciu metalic a marginilor segmenţilor cu polizorul de mare turaţie cu discuri
abrazive.
5) Centrarea şi asamblarea provizorie prin puncte de sudură a segmenţilor care intră în
componenţa curbei.
6) Sudarea electrică definitivă, prin procedeul şi numărul de stra
iuri impus prin tehnologia de sudare.
7) Polizarea straturilor de sudură.
8) Verificarea dimensională şi încercări nedistructive executate)
la îmbinarea segmenţilor, funcţie de prevederile din fişa tehnologica
aferente conductei la care se montează cotul din segmenţi.
9) Baterea poansonului de către sudorul care a executat îmbinarea.
Fig. V.5. Trasarea în vederea execuţiei a coturilor cutate.

Coturile la 99° confecţionate prin formare de cute se execută prin metoda tragerii în stare caldă,
respectîndu-se datele din fig. V.5 şi indicate în tabelul V.5 în ceea ce priveşte următoarele elemente
necesare execuţiei: raza curbei; dimensiunea pasului cutelor; dimensiunile zonei de încălzire şi a zonei
care nu se încălzeşte; numărul segmenţilor etc, în cazul ţevilor de diferite diametre, pentru raza de
curbură: 2 Dn ;3 Dn şi 4 Dn.

Succesiunea operaţiilor tehnologice pentru execuţia unei curbe prin formarea de cute este:
1) Verificarea dimensională şi calitativă a materialului, debitarea.
2) Trasarea zonei de cutare, conform elementelor din tabelul V.5.
3) încălzirea ţevii la vatră, pentru temperatura de îndoire.
4) încălzirea porţiunilor stabilite conform trasaj ului executat în vederea realizării cutelor, cu gaze
sau cu flacără oxiacetilenică.
5) Amenajarea dispozitivului de tragere în vederea îndoirii, după fixarea ţevii pe platforma de
lucru.
6) Formarea curbei prin tracţiune la unghiul stabilit.
7) Răcirea treptată a curbei.
8) Verificarea formei şi dimensiunilor şi controlul atent al zonelor cutate.

In fig. V.5, a prin Ln s-a notat lungimea exterioară a arcului, prin Lb lungimea interioară a
arcului şi prin R raza de curbură; ln fig. V.5, b, t este dimensiunea pasului cutelor, m — dimensiunea
maximă a zonei care nu se încălzeşte, B — lăţimea maximă a zonei care se încălzeşte, iar K-l ... K%
etc. — trasajul porţiunilor care se încălzesc cu gaze sau oxiacetilenic în vederea formării cutelor; n din
tabelul V.5 reprezintă numărul segmenţilor care se încălzesc.
Tabelul V.5 Trasarea coturilor executate prin cutare

2. Trasarea teurilor la racordări

Trasarea teuriîor cu diametre de trecere egale, care sînt utilizate la executarea prefabricatelor de
conducte tehnologice, în locul teuriîor egale procurate din industrie şi cel» mai frecvent în situaţia unor
prefabricate de conducte cu diametre sau grosime de perete ce nu se încadrează în gama de fabricaţie a
teuriîor cu ramificaţie egală executate prin forjare la cald (STAS 8809-71 ; v. fig. IV.11, a) se
realizează cu şabloane.
în fig. V.6, a este reprezentat un ştuţ de racordare cu diametrul de trecere egal cu conducta de la care se
ramifică, iar în fig. V.6, b şablonul desfăşuratei, folosit la tra-sarea ştuţului.
în tabelul V.6 sînt date pentru diferite diametre ale ţevilor şi grosimea de perete respectivă, elementele
pentru execuţia şabloanelor necesare trasării ştuţurilor de ra-cordare. Decuparea pe conducta la care se
racordează ştuţul se execută trasînd orificiul ce urmează a se decupa prin tăiere oxiace-tilenică sau cu
jet de plasmă, după aşezarea ştuţului executat după şablon pe conductă, perpendicular, în poziţia de
racordare, prins în cîteva puncte de sudură.
Trasarea teuriîor cu diametre de trecere neegale (diferite) în cazul ştuţurilor care au diametre mai mici
decît diametrul conductei la care se racordează (fig. V.7, a) se utilizează pentru trasare desfăşurată
şablonul din fig. V.7, b.
în tabelul V.7 sînt date elementele necesare trasării şabloanelor pentru ştuţuri cu diametru diferit faţă
de diametrul conductei la care se racordează.

Fig V6 Trasarea dupa sablon a teurilor cu diametre de trecere egale

Tabel V6 Fig V6 Trasarea teurilor cu diametre egale

Fig. V.7. Trasarea după şablon a tcurilor cu diametre de trecere inegale. Tabelul V.7 Trasarea
teurilor cu diametre inegale
 3. Trasarea reducţiilor

Trasarea reducţiilor concentrice din tablă, sudate pe generatoare

Da 70—500 mm (fig. V.8, b) se execută într-o gamă dimensională variată pentru rezolvarea
multiplelor aspecte mtîlnite în racordarea tronsoanelor de diferite diametre la prefabricatele
conductelor tehnologice.
Fig. V.8. Trasarea reducţiilor centrice din tablă, sudate pe generatoare.
Trasarea reducţiilor conform fig. V.8, a pentru diferitele diametre ale celor două elemente de conductă
la care se racordează, Dşid, se realizează cu datele de calcul din tabelul V.8 pe baza cărora se execută
şabloanele de trasaj pentru gama de diametre Dext = 76 ... 529 ritm şi ■:, ,t 32 ... 476 mm

Pentru execuţia reducţiei, segmentul de tablă trasat se rolueşte şi se teşesc marginile pe generatoare cu
forma rosturilor indicată în tehnologia de sudare, aplicîndu-se tehnologia de a-samblare şi sudare
stabilită.
Trasarea reducţiilor excentrice din tablă, sudate pe generatoare Dn = 350 ... 1 000 (fig. V.9) se execută
cu datele indicate în tabelul V.9, pentru dimensiunile constructive ale elementelor reducţiilor
pentru gama de diametre Dext = 350 ... 1 000 mm şi d„t = 250 ... 900 mm.

V.9. Trasarea reducţiilor excen-i re din tablă, sudate pe generatoare.

Tabelul V.8. Trasarea reducţiilor centrice din tablă sudate pe generatoare [mm]
Trasarea reducţiilor centrice din ţeava, prin tăiere de clinuri, care se sudează, se execută în cazul gamei
dimensiunilor ţevilor la îmbinare D„ = 150 ... 1 200 mm şi d„ = 100 ... 1 000 mm, pe baza elementelor
din fig. V. 10 şi a datelor din tabelul V. 10.
în cazul execuţiei reducţiilor din ţevi sudate, se va avea în vedere ca una din axele decupajelor, de
exemplu axa I din bg. V. 10, să corespundă cu îmbinarea sudată a ţevii.

Fig. V. 10. Trasarea reducţiilor centrice,

executate din ţeava, prin tăiere de
clinuri.
Tabelul V.9. Trasarea reducţiilor excentrice Dn 350...1000 mm Dimensiuni [mm]

Prelucrarea marginilor clinurilor în vederea execuţiei sudurii în

V se execută astfel:
1) Teşitura muchiei la fiecare clin are un unghi de 30° (+5°, —7° 30'
funcţie de grosimea de perete) faţă de normală.
2) Rădăcina rostului clinului este de 1 ± 0,5 mm.
Prelucrarea marginilor reducţiei în vederea execuţiei sudurii în V
se execută astfel: ■*-.•
1) Rădăcina rostului este 1 ± 0,5 mm la ambele capete ale reducţiei.
Tabelul V.10. Trasarea reducţiilor centrice din ţeava, prin tăiere de clinuri
2) Tesitura muchiei, respectiv unghiul faţă de normală, este de 30°( + 5°, —2°) la partea redusă a
piesei şi de 3G°( +5°30' — 2C) la partea
neredusă.
Simbolul 2 din figură reprezintă numărul de părţi egale în care se împarte perimetrul în vederea
execuţiei trasării clinurilor.
Trasarea reducţiilor excentrice, din ţevi, prin tăierea de clinuri, care se sudează, este dată în fig. V. 11
în cazul unei reducţii excentrice de 30° — principiul fiind acelaşi şi în cazul altor unghiuri ele
excentricitate.
Cotele notate în figură prin litere sînt stabilite astfel: A = 1/8 din lungimea circumferinţei ţevii cu
diametrul mai mic; B = 3/12 din diferenţa între lungimile circumferinţelor celor două ţevi; C = 2/12
din diferenţa între lungimile circumferinţelor celor două ţevi; /) = 1/12 din diferenţa între lungimile
circumferinţelor celor două ţevi; E — 1 1/2 ori diametrul exterior al ţevii nereduse de înmulţit cu
diferenţa între lungimile circumferinţelor celor două ţevi. .. .

După ce se trasează clinurile respective pe ţeava,în cazul reducţiei excentrice de 30°— se taie
segmenţii care se decupează — oxiacetilenic sau cu jet de plasmă, asigurîn-clu-se forma şi geometria
şanfrenurilor în vederea executării îmbinării — în general cu unghiurile şi rădăcina stabilite prin
tehnologia de prelucrare în vederea sudării — iar
fphrrnlncnQ rlp cnrlnrp
conform, instrucţiunilor tehnologice pentru ţeava respectivă: calitate, grosime de perete şi procedeul
aplicat.

Fig. V. 11, Trasarea reducţiilor excentrice executate din ţeava, prin tăiere de clinuri,
După executarea tăieturilor, capetele petalelor se controlează şi se încălzesc. în prima fază sînt
încălzite petalele de jos, respectiv 2—3 şi 21—31 şi sînt îndoite în vederea asigurării ajustării faţă de
ţeava cu diametrul redus la care se racordează capătul redus al reducţiei excentrice, în continuare, sînt
încălzite petalele amplasate în partea de sus, respectiv 4—5 şi în final petala 6 pînâ la linia z care este
îndoită în poziţia necesară.
în cazul unor curbe, coţuri^ ţeuri, reducţii etc. de forme — respectiv unghiuri, diametre, grosime de
perete — diferite faţă de piesele ale căror şabloane de trasaj se execută conform figurilor V.d ,,. V. 11
şi a datelor din tabelele de calcul V. 1 ... V. 10, desfăşuratele geometrice pentru executarea şabloanelor
pe baza cărora se trasează piesele speciale respective se execută în cadrul sectorului de proiectare sau
de pregărire a atelierului.
4. Executarea trasajului
Pentru o corectă executare a trasării în cadrul atelierelor de pre-fabricare a conductelor tehnologice,
este necesar să se respecte următoarele reguli:
Sculele şi dispozitivele utilizate la trasare să fie adecvate, în bună stare şi executate din materiale
corespunzătoare.
Dispozitivele pentru susţinerea pieselor care se trasează să fie corespunzătoare.
Desenele de execuţie după care se execută trasajul să conţină toate elementele necesare unui trasaj
corect.
.Suprafeţele elementelor care urmează a se trasa în vederea debitării — în general ţevi, table pentru
reducţii sudate pe generatoare, diferite profiluri laminate pentru suporţi etc. — trebuie să fie pregătite
(v. subcap. V. A).
trasajul trebuie executat cu atenţie utilizînd instrumente de măsură verificate şi în bună stare.
a. Scule şi dispozitive utilizate Ia trasare
Trasarea liniilor pe ţevi, table sau alte profiluri laminate se realizează cu ace pentru trasare cu
diametrul de 4^6 mm, executate din oţel OSC 7 şi OSC 8 şi compasuri pentru trasare.
Trasarea liniilor drepte pe suprafeţele plane se face folosind acul de trasat şi o riglă de trasare. Poziţia
liniei trebuie determinată prin două puncte care să fie cuprinse în linie; se aşază rigla cu marginea
peste aceste două puncte, se apasă cu o mînă — de obicei cu mîna stingă, iar cu mîna dreaptă se
manevrează acul de trasat.
A cui de trasat se ţine uşor înclinat faţă de muchia inferioară a riglei astfel încît vîrful lui să fie lipit de
această muchie care este în contact cu piesa. De asemenea, acul de trasat trebuie înclinat cu cîteva
grade faţă de poziţia perpendiculară, în direcţia în care se va deplasa în timpul trasării.
Trasarea fitingurilor se execută după şabloane executate din tablă de 0,2—0,5 mm care se poate
înfăşură în bune condiţii pe circumferinţa ţevii sau care se poate aşeza pe tabla respectivă pe care se
trasează conturul piesei ce se execută, tablă amplasată pe masa de trasaj.
Pentru ca piesa trasată după şablon să aibă forma corectă, este obligatoriu ca în timpul trasării să nu se
deplaseze şablonul faţă de material. în cazul unor piese mai simple sau la ţevile de diametre mici, se
poate asigura poziţia fixă a şablonului faţă de material numai prin apăsarea cu mîna cu care nu se
manevrează acul de trasat.
în cazul ţevilor de diametre mari, şablonul executat conform fig. V.4 este prevăzut cu găuri de control
şi cu repere de verificare pentru a se putea controla continuu, în timpul trasajului, menţinerea aceleiaşi
poziţii faţă de ţeava pe care este înfăşurat.
Trasarea unor linii de contur, precum şi a centrelor cercurilor şi a arcelor de cerc în vederea trasării
acestora cu compasul, se executa prin punctare cu punctatorul. De asemenea, în ateliere se mai
folosesc pe lîngă ace de trasat, compasuri, rigle, punctatoare, echere şi alte dispozitive, ca: paralele de
trasat, distanţiere de trasat, şublere de trasat sau alte dispozitive executate special pentru rezolvarea
unor anume situaţii.
b. Dispozitive pentru susţinerea pieselor în vederea trasării
Masa sau standul de trasare, care constituie locul de muncă pentru executarea trasajului, trebuie să aibă
suprafaţa superioară, precum şi feţele laterale corect şi îngrijit prelucrate în special în ceea ce priveşte
perpendicularitatea între ele şi planeitatea. De asemenea, este obligatoriu ca masa de trasare să aibă o
bună stabilitate, iar suprafaţa superioară să fie perfect orizontală.
Amplasarea mesei de trasare trebuie făcută într-un loc luminos, ferit de variaţii puternice de
temperatură şi pe cît posibil, ferit de praf, fum şi zgomot.
în timpul cît nu se lucrează pe masa de trasare, aceasta trebuie să fie protejată prin acoperire.
Pentru a se asigura fixarea unor elemente în vederea trasării sau rotirea lor se utilizează diferite
dispozitive de construcţie ^adecvată, acţionate manual sau mecanizat care asigură realizarea trasajului
în condiţiile unei productivităţi ridicate.
c. Studierea documentaţiei şi realizarea trasajului
Proiectele de execuţie şi detaliile pe baza cărora se trasează reperele şi elementele componente ale
subansamblurilor, trebuie să fie bine studiate.
Calculul lungimilor de debitare a tronsoanelor de ţeava în vederea trasării trebuie să ţină seama şi de
toate corecţiile necesare funcţie de abaterile stabilite la măsurarea fitingurilor şi armăturilor (v. §§ III.
A. l.a)
Toate instrumentele utilizate atît la executarea măsurătorilor în vederea trasajului, cît şi pentru
executarea trasării propriu-zise trebuie să fie în permanenţă verificate în ceea ce priveşte integritatea,
starea lor şi în special să nu aibă deformaţii care ar putea dăuna corectitudinii trasării şi ar genera
rebuturi.