p.

12 – Wagner are, de-a lungul întregii vieți, o importantă activitate poetică, literară

și filosofică

12-13 – opera teoretică e cuprinsă în 12 volume (Dichtungen und Schriften/Scrieri și

poeme, 1871-1883). Prezintă concepțiile despre muzică, funcția estetică a artei (în

particular, a muzicii) în viață și societate.

13 – Wagner pornește de la concepția poetico-programatică a lui Liszt și Schumann

- scopul său era Gesamtkunstwerk, în care erau implicate poezia, muzica, dansul,

pictura, mișcarea scenică, gestul, luminile

- „drama muzicală” e un gen nou, în care accentul cade pe „dramă”

- etc.

Subcapitol bazat doar pe volumul lui Iliuț

Voi prezenta în acest subcapitol gândirea estetică wagneriană, bazându-mă pe

observațiile muzicologului Vasile Iliuț1. Concepțiile lui Wagner despre muzică și

despre funcția estetică a artei (în particular, a muzicii) în viață și societate pot fi

desprinse din cele 12 volume publicate sub titlul Dichtungen und Schriften (Scrieri și

poeme), în perioada 1871-1883. În aceste volume sunt incluse și lucrări mai vechi, între

care se numără și „Arta și revoluția” (1849), „Opera de artă a viitorului”, „Muzica

viitorului (1850), „Mesaj prietenilor mei” (1851), „Opera și drama” (1855), „Arta

dirijorului” (1869), „Viața mea” (1865-1870).

Wagner dorea să unească toate artele – poezia, muzica, dansul, pictura,

mișcarea scenică, gestul, luminile – într-una singură: drama muzicală. Aceasta ar fi

reprezentat mai mult decât un gen muzical sau dramatic (cum era opera de atunci); ar

fi fost o Gesamtkunstwerk, o lucrare în care artele ar fi fost prezente împreună.

1Vasile Iliuț, Istoria muzicii universale de la Wagner la contemporani, vol. I (Muzica germană și austriacă în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea), Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu”, București, 1984,
pp. 12-17.