pH rtAeaiL ,-&tffixNffig,# ga

. #sexg} F*Y#-il{}X,#ffi *
P#Y&N'$'$;&€, MHg"XSffffi Pffi $&}.L,ilx$ .

THE XERCES SO CIETY

FOR INVERTEBRATE CONSERVATION
Eric Lee-Mflder, Jarrod Fowler, ]illian Vento & fennifer Hopwood

M.A.S.T.
zorS
CUPRINS
Prdafi: Nimic nu-i nou sub soare... 6
Plante qi polenizatori: prezentare generali--- 10
Polenizatori gi pesticide ...22 I Cheia iconitelor--. 23

l. Flori silbatice 31. Rddlcina garpelui, eryngo

24 32. Floarea plianjen de
indigene
Munfii StAncogi 90
l. Isopul de anason, 33. Salvia 92
isopul gigantic 26
34. Busuiocul sllbatic 94
2. Aster (Steluga) 28 35. Helenium 96
3. Menta indiani 30
36. Telegraful 98
4. Suzana-cu-ochi negri 32
37. Floarea-soarelui 100
5. Floarea cocardl (fluturei) 34
38. Hydrophyllum L02
6. Liatris (Steaua strllucitoare) 36 39. Hriqca silbatici r04
7. Trichostema 38
40. Mugcata sllbatici
8. Sporiqul 40 (nipraznica) 106
9. Macul californian 42
4l.Indigo silbatic 108
10. Clarkia M 42. Verbesina 110
11. Coreopsis 46
43. Menta de pidure tt2
12. Veronicastrum virginicum 48
13. Planta cup[, planta busoll,
fl oarea-soarelui decorativi 50
2. Arbori gi arbuqti
14. Bubericul 52 indigeni tt4
54 44. Acacia 116
15. Riscoage
56 45. Teiul american 118
16. Gilia capitata
17. SAnziana 58 46. Murul, zmeurul t20
60 47. Salcimul 122
18. Grindelia
62 48. Afinul 124
19. Vernonia
20. Iarba lui foe Pye, zburltoare 64 49. Copacul de hrigci 126
21. Lobelia 66 50. Buttonbush 128
22. Lupinul 68 51. Adenostoma 130
23. Limnanthes alba 52. Iarbacoiotului (Baccharis) 132
(Meadowfoam) 70 53. Amorfa 134
24. Ceara albinei '7) auriu
54. Coaclzul L36
25. Menta de munte 74 american
55. Ilicele 138
26. Ciulinul indigen 78 56. Arbutus 140
27. Penstemonul 80 57. Magnolia 142
28. Facelia 82 58. Manzanita 144
29. Trifoiul de prerie 84 59. Mesquite 146
30. Echinacea 86 60. Holodiscus 148
61. Mahonia 150 Tg.Limbamielului 192
62. Chrysothamnus 152 80. Cetu$nica 194
63. Cercis (Arborele lui Iuda) 154 81. Coriandrul L96
64. Rhododendronul 156 82. Cosmos 198
65. Micequl 158 83. Isopul 200
66. Palmierul pitic (Palmetto) 160 84. Lavanda 202
67" Amelanchierul 85. Menta 204
(Pomul cu stafide) 162 85. Oregano 206
68. Oxydendrum arboreum 164 87. Rozmarinul 208
69. Spiraea, cununila 166 88. Salvia ruseasci 2r0
70. Toyonul 168 89- Cimbrul 2L2
71. Tulipulpopular l7o
72. Tupelo 172
5. Plante melif'ere d"eizlaz
T3.Liliaculsllbatic 174
indigene qi peindigene 214
74-Salcia 176
90. Lucerna 216
75. Iarba sfdntl 178
91. Hrigca 218
92. Trifoiul 220
3. Copaci qi arbuEti 93. Fasole - ochinegri 222
introduEi r80 94- Muqtarul 224
76. Portocalul t82 95. Chamaecrista 226
77 . P rwul, ciregul, migdalul, 9{i. Ridichea 228
piersicul 184
97- Sparceta 230
4. Flante arornaiice si 98. Fasole cu floare rogie 232
oraamentale introduse 188 99- Sulfina 234
78. Busuiocul 190 lfit. Mizirichea 236
 FACETI DIN GRADINA DUMNEAVOASTRA UN PARADIS
AL FOLENIZATORILOR EVITAND FOLOSIREA PESTICIDELOR
Insecticidele, inclusiv cele folosite pentru controlul diunitorilor din
gridini, sunt de obicei toxice nu numai pentru diun[tori, ci Ei pentru
polenizatori, gi chiar si unele insecticide organice pot prezenta unele
riscuri.

Polenizatorii sunt expugi insecticidelor din gridini prin contactul

direct cu pulverizatoarele gi reziduurile de pe flori sau prin ingerarea
reziduurilor de insecticid prezente ln polen, nectar sau api.
Polenizatorii pot fi ucigi pe loc prin expunere la insecticid, dar gi
dozele mai mici, neletale pot fi problematice. Aceste doze mai mici
pot diuna polenizatorilor prin faptul ci le modifici comportamentul,
migcarea, dezvoltarea, reproducerea qi reacfia imunitari la parazili
gi patogeni. Expunerea la insecticide poate reduce populaliile de
polenizatori rapid, iar refacerea dupi nivelele de pre-expunere poate
dura ani de zile.

Unele plante aflate la vdnzare la pepiniere sau magazine de

gridinirit au fost tratate cu insecticide neonicotinoide in timpul
procesului de producfie. Neonicotinoidele, un grup de chimicale
sistemice, rimin mult timp in sol gi in plante qi pot fi prezente in
polenul gi nectarul florilor plantelor tratate, mult timp dupi ce le
aduceli acasi de la magazin. Chiar gi in doze mici, neonicotinoidele
sunt diunitoare p olenizatorilor.

Puteli evita problemele printr-o gospodirire atenti a gridinii.

f . Cand cumpirali plante, puneli intrebiri Ia pepinieri pentru a

fi sigur ci cele pe care le alegeli nu au fost tratate cu pesticide.
2.Monrtorizafi-v[ plantele pentru a vi asigura ci sunt sinitoase.
3,. Plantafi o diversitate de specii, pentru a asigura hrani gi adipost
insectelor benefice, care vor ajuta la controlul popula[iilor de
diunitori din curtea qi gridina dumneavoastr[.
 23

t
h
r
Flori salbatice
 25

Asigurarea unui habitat bogat in flori

sllbatice este misura cea mai importantl
pe care o putefi lua pentru a sprijini
polenizatorii. Plantele indigene, care sunt
adaptate solurilor gi climatelor locale, sunt
de obicei cele mai bune surse de nectar
;i polen pentru polenizatorii indigeni. in
plus, plantele indigene au adesea nevoie
de mai pu{ina apa decAt cele neindigene,
nu au nevoie de ingragaminte gi au mai
pu{ine qanse sa devinl buruienoase. in
continuare, vom prezenta citeva dintre
florile silbatice preferate pentru
polenizatori din America de Nord dar gi
din toat[ lumea.
 ISOPUL DE ANASON,
1. ISOPUL GIGANTIC
(Speciile Agastache sPP)

-r p lillf,'^""1#ii,fl}tfffl:L1ih?il' u" .","

Nord' in
{,! specii de isop gigant se intAlnlsc in America de
trecut, it ,.r"t! ia4i dln Vestul mijlociu al Statelor.Unite
gi Canada una di., specii, isopul de anason' a fost
plantat
-< maslv tn mod specific ca plant[ melifer[' Relatlrile
t|Jr crescitorilor de albine din secolul al nouisprezecelea arati
ca un srngur pogon putea asigura hrana a 100 de colonii
de albine-gi.i ulbitrit. preferl isopul gigantic chiar
qi.in
Y7t concentralia
lo.rl sulfinei (vezi pagina 234)' Se pare cd
de zahdt din nectarul isopului gigantic depiEeqte 40o/o' iar
mierea rezultati este deschisi la culoare' are un gust ugor
mentolat Ei este rezistentl la zaharisire'

EXPLNERE UMi}iTATEA SOLUI,U1..,::

La soare Ei umbri Parliale ufeaie.'" ' t,t',

 27

sp'e{3€:&{xtKt&t3!x&}l$.ee{:i}rt$;.'es}&?et:

Isopul de an-ason (Agastache foeniculum),isopul gigantic violet (A.

scrophulariifulia) gi isopul gigantic galben (A. nepeloides), toate cu
o distribulie largd in est gi vestul mijlociu; isopui gigantic cu frunze
de tnz.icd (A.urticifulia) existent in abundenla i, ,"it. O specie
introdusi, menta coreeand (A.rugosa) se adapteazl bine in grrdini in
mare parte din America de Nord.

La noi, isopul cu floare SI7.{TjITORI IMPORTi }; ?.1i*tr.'&*at*'.

roz sau cu floare violacee
este planti de culturi ce
se seamlni in rdnduri
sau in cuiburi flr[ a avea
mari pretenlii de la sol sau
climl. Cele doui specii de
culturi sunt inrudite cu
isopul de anason.
Floarea atrage o mare varietate de
albine, fluturi si, ocazional, pisdri
minione. O albini lucrdtoare mici qi
neagr[ (Dufourea monardae) este un
adevdrat specialist in isop gigantic
gi roinili in regiunile din vestul
mijlociu.

t-:?'{i.iXiiltt

Restaurarea pajiqtilor
de flori silbatice/
preerie

Zone de tampon/filtru
la ferme

SUS: Fluture-monarh
Ei ciribuEi in ciutarea
hranei in isopul
gigantic
Planti ornamentali
Comestibill/ceaiuri/
plantl medicinall

.t-1.\DA ill ,cutOi\REA moRri INALT]i.MA.&,IAXIMA'

- t)RIRE violel; alb',"i ,, " mintLr8.m, ' u',,"rr'1,,', ,'
 ASTER (Stelula)
2. (Speciile Symphy ott' ichtnn spp.)

irt? /^\sunsd. IltponreutA pr sReNA pentru albine in

L,lperioada de la sfirgitul toamnei' asterul poate ajuta
f noile regine-bondar s[-9i adune rezervele de energie
inainte f,e intrarea in perioada de hibernare' in unele
17 regiuni, aceste flori reprezint[ o planti melifer[ de sfArqit

rr de"sezon (deqi calit[1ile comestibile ale produsului nu sunt

foarte bine pii rit.;. Diferite specii sunt bine adaptate la
condiliile montane sau ml[gtinoase si la pajigtile insorite
deschise sau marginile de piduri. Concentralia de zahbr
raportati din nectarul unor specii de aster variazbintre 24
si,11%.

.- Uh'tlIIITATEA SOLULUi
..]J\ERE
Soare 9i umbra Parliall Umed sau uscat, in funclie
de specie
 29

"' i::l' ;=& q

,l,
='d*"
Pentru est gi vestul
**€.; STANGA
mijlociu, asterul albastru Albina tiietoare
catifelat (Sy mphy otri chum de frunze pe o
laeve), asterul de New England floare de aster
(5. nov ae - angli ae), aster ul vestic
argintiu (S.sericeum), asterul de Contorm informafiilor
New York (S.novi-belgli) gi asterul curente planta este
cu frunze in form[ de sigeat[ intalnita doar in SL-A gi
(5. agittifu lium). in unele locuri din
s Canada.
vest, asterul de Pacific (S.chilense) qi
asterul Douglas (S.subspicatum).

- !',

Planta atrase bondarii (Speciile Bombus).

Garduri vii
Restaurarea pajigtilor/
preriilor cu flori silbatice
Restaurarea mlaqtinilor
Fisie-tampon/filtru la
terme
\Iaterial pentru cuiburile
p olenizatorilor sau plantd-
iazdi pentru omizi
Planti ornamentall
In categoria speciaLiqtilor in aster se numiri
albinele mtner (Andrena hirticincta. A.
asteris,-\. n-<teroides, A. nubecula, A. placata,
A. simplex, -\. solidagink, pseudopanurgus
nebrascensis), albinele zidar (Colletes simulans
anrntus)gi albinele cu coarne (Melissodes
druriella). Planti-gazd[ pentru omizile
flutureiui perlat cu semilund (phyciodes
tharos), fluturele cu semiluni nordic (p
selenis) gi molia florilor arcigera (Schiia
ycigera). in vestul mijlociu, mai multe tipuri
de aster pot, de asemenea, si stimuleze
migralia fluturelui monarh de toamni.

I , ', i\ \ i )l \]:i r :RlRl: t.u I clAi{Ii.{ trrl.{}iii] Ihi,i L llIl,iE M AX{1r.l ;\

obicei, la sfirgitul verii De obicei alb, roz, minim m
Jf = 1,8
-:cefutul toamnei albastru sau violet
[r
I